1.

Gonionul se defineste ca:

5. Profilul pacientului e accentuat convex in urmatoarele situatii:
a. punct antropometric lateral
a. planul Gnation se afla post de planul nazo-frontal
b. punctul cel mai sup , lat de pe < md
b. punctul Subnazale se afla ant de planul Dreyfuss
c. punctul cel mai ant , inf , lat de pe < md
c. punctul Gnation se afla post de planul Simon
d. punctul cel mai lat si inf de pe < md
d. procheilie sup
e. punctul cel mai inf , post , lat de pe < md
e. retrocheilie inf

Ophrion (Oph) este : 6. In zona anterioara a campului de profil facial se afla:

a) situat la intersectia liniei mediane cu tangenta la marginea inferioara a
a. in 1/3 ant = punctul Subnazale
conturului orbitar osos superior
b. in 1/3 medie = punctul Gnation
b) un punct antropometric median anterior situat la intersectia liniei
c. in 1/3 medie = punctul Pogonion
mediane cu bisprancenoasa
d. in 1/3 post = buza inf
e. in 1/3 post = santul labio-mentonier
2. Planul Dreyfuss e:
a. perpendiculara din punctul Nasion pe orizontala de la Frankfurt 7. Tangenta mandibulei intersecteaza scuama occipitala ,
b. perpendiculara din punctul Orbitale pe orizontala de la Frankfurt
indreptandu-se spre vertex, cand:
c. planul orbito-frontal
a. < md e marit
d. planul nazo-frontal
b. < md e micsorat
e. nici un rasp nu e corect
c. etajul inf e micsorat
d. etajul inf e marit
3. Eruptia dd permanenti inf se particularizeaza prin :
e. ramul ascendent al md e oblic
a. in majoritatea cazurilor erup inaintea celor superiori
b. erup dupa cei superiori
Fasciesul caracteristic al respiratorului oral este reprezentat de :
c. intervalul de eruptie intre grupele de dd e de 6 luni
a. fanta labiala deschisa
d. erup pe grupe de dd
b. vizibilitatea incisivilor inferiori
e. caninul erupe ultimul in grupul dd succesionali
c. pometii obrajilor stersi
d. treapta buzelor inversata
3. Eruptia dintilor permanenti se caracterizeaza prin: e. profil convex
a) Eruptia incepe la varsta de 6 ani
b) Erup pe grupe de dinti 8. Intre tulburarile aparatului dento-max ca o consecinta a resp orale
c) Intervalul de eruptie intre dinti este de 6 luni
, NU se regasesc:
d) Intervalul de eruptie intre dinti este de 1 an
b. scurtarea max sup
e) Dintii accesionali erup dupa dintii succesionali
e. pozitia anterioara a md
 13. Procesul de mezodermizare :
9. Deglutitia , ca functie a aparatului dento-max , cunoaste, in a. se desfasoara pe toata perioada vietii intrauterine
evolutia sa , urm. etape: b. este caracteristic organogenezei
a. deglutitia de tip visceral c. realizeaza coalescenta (alipirea) unor formatiuni
b. deglutitia tranzitionala d. reprezinta desfiintarea tesuturilor epiteliale de catre tesutul mezenchimal
c. deglutitia d. temporare e. nu contribuie la formarea palatului primar si secundar
d. deglutitia de tip adult
e. deglutitia d. permanente 14. In regiunea anterioara , in plan sagital , se pot intalni
urmatoarele :
10. Anomaliile dento-max : a. inocluzie sagitala
a. reprezinta modif morfo si structurale ale organelor b. ocluzie inversa
b. apartin morfogenezei (si organogenezei) c. inocluzie verticala
c. sunt determinate de cauze variate ce actioneaza in primele 3 luni de d. infraocluzie frontal
viata intrauterina e. raport lingualizat
d. se mai numesc si malformatii congenitale ??
e. se datoresc procesului de mezodermizare Raporturile de ocluzie in zonele laterale sunt patologice in plan
transversal in urmatoarele situatii :
11. Pt aprecierea pozitiei vestibulare/orale a dd inclusi se folosesc a. lingualizate partial
urmatoarele tipuri de rx: b. inverse
a. rx retroalv izometrica si ortoradiala c. lingualizate total
b. rx cu film ocluzal d. inocluzie verticala
c. telerx e. supraacoperire mai mare de 1/3
d. rx panoramica
e. rx excentrica 15. Planul postlacteal este un raport de ocluzie :
a. la dentitia temporara
12. Malpozitiile dentare se apreciaza fata de: b. la dentitia mixta
a. hemiarcada opusa c. la molarii 1 temporari
b. linia mediana d. la molarii 2 temporari
c. linia interincisiva e. in senes sagital
d. planul de ocluzie
e. curbura normala a arcadei
16.Printre dezavantajele date de alimentatia nou-nascutului se
regasesc : 20. Calcificarea dentinei se realizeaza :
a. a..cofagie a. in straturi concentrice
b. influente de ordin general b. dinspre interior spre exterior
c. scaderea travaliului muscular c. ca un proces limitat in timp
d. absenta stimulilor functionali de propulsie a mandibulei ? d. incepand din varful cuspizilor spre colet
e. somn linistit datorita efortului muscular e. pornind de la focare mici (calcosferitele Beltrami)

17. Primul arc branhial este: 21. In evolutia pe scara filogenetica se evidentiaza :
a. cunoscut sub denumirea de arc hioidian a. cresterea viscerocraniului
b. cel mai voluminos b. cresterea neurocraniului
c. situat cranial c. reducerea oaselor maxilare
d. cel care participa la formarea partilor moi ale aparatului dento-max d. scaderea nr de dd
e. cel care participa la formarea partilor scheletale ale aparatului dento-max e. discrepante intre viteza de reducere a oaselor si dintilor

Din primul arc branhial se formeaza : 21. Evolutia filogenetica se caracterizeaza prin :
a. partile moi ale aparatului dento-maxilar a. reducerea oaselor viscerocraniului
b. partile scheletice ale aparatului dento-maxilar b. reducerea oaselor maxilare
c. partile moi din regiunea anterioara a gatului c. reducerea numarului de dinti
d. partile moi din regiunea inferioara a gatului d. reducerea sensibilitatii parodontale
e. reducerea calitatii musculare
18. Oasele de membrana ale extremitatii cefalice sunt:
a. max
b. md 22. Formarea palatului este un proces:
c. malarul a. al perioade de ontogeneza
?d. vomerul b. ce se desfasoara in etape
e. cornetul inferior c ce are drept consecinte patologice anomalii dento-maxilare
d. de septare in mezodermizare
19. Etapele evolutive ale organului dentar sunt : e. fara consecinte majore asupra aparatului dento-maxilar
a. mineralizarea tesuturilor dentare
b. cresterea si diferentierea celulara
c. abraziunea
d. eruptia dentara
e. diferentierea morfologica (organogeneza)
22. Formarea palatului primar presupune : 24. In displazia ectodermala intalnim :
a. activitatea mugurelui nazal intern a. hipotricoza cu par friabil
b. activitatea mugurilor maxilari superiori b. adactilia
c. activitatea conjugata a mugurelui nazal intern si a mugurilor maxilari c. hipersecretia glandelor sudoripare
superiori d. anodontie totala sau subtotala
d. absenta procesului de mezodermizare e. piele uscata , fragila
e. mezodermizarea apare dinspre posterior spre anterior
25. Care din urmatoarele tulburari de crestere apartin perioadei de
Formarea palatului secundar : organogeneza :
a. este un proces initial al formarii palatului a. agnatia
b. este un proces concomitent cu cel al formarii palatului primar b. anodontia
c. presupune mezodermizatia dinspre posterior spre anterior c. coloboma
d. se realizeaza din mugurii maxilari superiori d. abraziunea
e. presupune mezodermizatia dinspre anterior spre posterior e. anomaliile dentare de eruptie
+ nedezvoltarea lamei dentare primare
23. In etiopatogenia dd supranumerari se admit urmatoarele teorii : + macrodontia
a. teoria diviziunii mugurelui dentar
b. teoria mugurilor adamantini multipli
c. teoria atavica Care din urmatoarele tulburari de crestere apartin perioadei de
d. teoria celei de-a 3 a dentitii organogeneza :
e. teoria proteogenetica a. agenezia dentara
+ teoria evaginarii epiteliului adamantin b. cheilognatopalatoschizis
c. coloboma
In etiopatogenia dd supranumerari NU se admit : d. agnatia
a. teoria evaginarii epiteliului adamantin e. despicatura mediana a mandibulei
b. transmiterea ereditara dominanta
c. teoria diviziunii mugurelui dentar 26. Diastemizarea este un proces :
d. teoria reductiei filogenetice a. caracteristic ierbivorelor
e. teoria atavica b. specific dd temporari
c. patologic
d. ce indica o dezvoltare normala a arcadelor alveolo-dentare
?e. localizat in zona incisivilor
27. Care din urmatorii factori influenteaza evolutia spre normal a d. pot genera anomalii dento-maxilare
planului postlacteal : e. uneori au si influente pozitive asupra aparatului dento-maxilar ?
a. diastemizarea
b. eruptia M de 6 ani ?? 32. Dd supranumerari pot determina :
c. peremutarea zonei de sprijin Korkhaus a. tulburari fizionomice in localizarile anterioare
d. abraziunea b. formatiuni tumorale , mai ales de natura chistica
e.lipsa diastemizarii si abraziunii dd temporari c. tulburari in procesul de mineralizare a dd vecini
d. incluzia dd permanenti
28. In mixemul juvenil , printre simptome se numara : e. modificari dimensionale ale dd din seria normala
a. intarzierea cresterii somatice
b. intarzierea eruptiei dentare 33. In anodontia de PM 2 :
c. accelerarrea eruptiei dentare a. M2 temporar trebuie sa se extraga obligatoriu
d. macroglosia b. se poate adopta o atitudine de expectativa fata de M2 temporar
e. parodontopatia marginala c. nu e indicata niciodata ... dd temporari
d. poate apare reincluzia M2 temporar
29. Cresterea si dezvoltarea organismului uman se imparte in : e. tratamentul protetic e cel mai ... ?
a .ontogeneza
b. organogeneza 34. Printre cauzele transpozitiei dentare NU se regasesc :
c. filogeneza a. pozitia de formare a germenilor dentari
d. morfogeneza b. conformatia atipica a radacinilor dentare
e. odontogeneza c. cronologia eruptiei
d. modificari ale sistemului dentar temporar
30. Cartilajul condilian : e. lipsa de spatiu
a. se osifica in portiunea sa superioara posterioara
b. ramane activ in treimea sa supero-posterioara
c. asigura dezvoltarea mandibulei 35. Dintre cauzele incluziei dentare se exclud :
d. se mai numeste si cartilaj Meckel a. pozitia foarte inalta de formare a dintelui
e. are o existenta efemera b. migrarea verticala in grup a dd laterali
c. microdontia
31. Care din urmatoarele coordonate NU sunt reprezentative pt d. conformatia anatomica nefavorabila a dintelui respectiv
obiceiurile vicioase : e. existenta unor dd supranumerari
a. durata si intensitatea
b. deconditionarea lor se realizeaza numai cu aparate orto
c. sunt semne unice ale unor sindroame genetice
36. Reincluzia dentara poate fi :
a. partiala
b. intalnita cel mai frecvent la dd permanenti
c. asociata cu anodontia dintelui succesional
d. totala
e. intalnita doar la dentitia temporara
Dintele cel mai interesat de ectopie
= C sup ->> PM2 inf
37. Etiopatogenia ectopiei de canin admite :
a. persistenta caninului temporar pe arcada
b. macrodontia / volum dentar crescut
c. tulburarile metabolice
d. reducerea sau absenta spatiului de pe arcada
e. factorii genetici
39. Indicii lui Pont nu au valoare reala in:
a. microdontie
b. migrari verticale ale dd laterali
c. macrodontie
d. migrari meziale ale grupului lateral
e. ectopia dd la nivelul carora se realizeaza masuratorile
40. Etajele fetei se pot analiza si masura :
a. numai din norma frontala
b. numai din norma laterala
c. din ambele norme
d. folosind aceleasi tehnici si repere
e. cu tehnici si repere diferite in functie de norma
41. Formarea radacinii dintelui incepe:
a. dupa ce dintele a strapuns mucoasa cavitatii bucale
b. dupa ce coroana a atins dimensiunile sale definitive
c. dupa formarea partiala a coroanei
d. la baza clopotului dentar
e. odata cu formarea coroanei dintelui
42. Care dintre urmatoarele planuri faciale sunt verticale :
a. planul Simon (oribito-frontal)
b. planul Camper
c. planul mandibular
d. planul Dreyfuss (nazo-frontal)
e. baza craniului
43. Simetria arcadelor se apreciaza :
a. in plan transversal
b. dupa eruptia dd permanenti
c. in functie de linia mediana
d. in functie de max antagonist
e. dupa stabilirea relatiilor de ocluzie
44. Linia mediana la max sup are ca puncte de reper:
a. linia dintre cei 2 IC
b. frenul buzei sup
c. jumatatea distantei dintre rugile palatine din a 2 a pereche de rugi
d. spina nazala anterioara
e. spina nazala posterioara
45. In urma extractiilor precoce ale dd T se produc :
a. tulburari in procesul de mineralizare a dd P
b. tulburari in procesul de dezv a oaselor max
?c. modif ale poz intraosease ale dd succesionali
d. intruzii ale dd vecini
e. migrari dentare
 4. Printre anomaliile dento-max cu transmitere ereditara se numara
Extractia dd. supranumerari NU se face : a. prognatismul md adevarat
a. in caz de microdontie b. macrodontia
b. cand dintele supranumerar este ... c. microdontia
c. in dentitia temporara d. ocluzia adanca acoperita
d. cand un dinte din seria normala din vecinatatea dintelui supranumerar e. unele forme de compresie de max si ocluzia deschisa ??
e compromis
e. dinte supranumerar anastrofic 4. Dintre anomaliile dento-maxilare cu transmitere ereditara
fac parte:
a) Reincluzia dentara
1. Nasion (N) reprezinta: b) Retrognatismul mandibular functional
a) Un punct antropometric median anterior c) Prognatismul mandibular anatomic
b) ____________________”_____ posterior d) Ocluzia adanca acoperita
c) Punctul situat la intersectia suturii nazo-frontale cu linia e) Transpozitia dentara
mediana
d) Punctul folosit la definirea orizontalei de la Frankfurt Dintre anomaliile dento-maxilare cu transmitere ereditara fac parte
e) Punctul cel mai infundat de pe osul frontal a. ectopia dentara
b. ocluzia adanca acoperita
2. Printre punctele antropometrice laterale se numara : c. prognatismul mandibular adevarat
a) Condilion d. retrognatismul mandibular functional
b) Orbitale e. macrodontia ?
c) Porion
d) Prosthion 5. Profilul pacientului este accentuat convex cand:
e) Zygion a) Punctul Subnasale se afla anterior de planul nazo-frontal /
Dreyfuss
Printre punctele antropometrice mediane anterioare se numara : b) Punctul Subnasale se afla posterior de planul nazo-frontal
a. prosthion c) Punctul Gnathion se afla anterior de planul nazo-frontal
b. punctul B a lui Down d) Punctul Gnathion se alfa posterior de planul nazo-frontal
c. sellae e) Punctul Gnathion se afla posterior de planul orbito-
d. gonion frontal/Simon
e. punctul A a lui Down + treapta labiala = accentuata
In zona anterioara a campului de profil facial se afla: 10. Procesul de mezodermizatie:
a) Punctul Subnasale in 1/3 anterioara a) Apartine organogenezei
b) Buza superioara in 1/3 anterioara b) Este un proces de separatie
c) Punctul Pogonion in 1/3 mijlocie c) Duce la disparitia tesuturilor epiteliale
d) Punctul Gnathion in 1/3 posterioara d) Realizeaza coalescenta (alipirea) intre doua formatiuni
e) Buza inferioara in 1/3 posterioara e) Reprezinta patrunderea celulelor epiteliale intre cele mezodermale
+ 1/3 post = santul labio mentonier
Procesul de mezodermizatie :
7. Tangenta mandibulei intersecteaza scuama occipitala, a. reprezinta mecanismul prin care se realizeaza coalescenta intre 2
indreptandu-se spre vertex, cand: formatiuni
a) Unghiul mandibular este marit b. este un proces permanent
b) Unghiul mandibular este micsorat c. duce la disparitia tesuturilor epiteliale
c) Etajul inferior este micsorat d. determina despicaturi labio-maxilo-palatine
d) Etajul inferior este marit e. este caracteristic organogenezei aparatului dento-maxilar
e) Ramul orizontal al mandibulei este scurt
Procesul de mezodermizare :
8. Faciesul caracteristic al respiratorului oral este: a. se desfasoara pe toata perioada vietii intrauterine
a) Fanta labiala deschisa b. e caracteristic organogenezei
b) Vizibilitatea incisivilor inferiori (se vad SUPERIORII) c. realizeaza coalescenta (alipirea) intre 2 formatiuni
c) Pometii obrajilor stersi d. reprezita desfintarea tesuturilor epiteliale de catre tesutul mezodermal
d) Treapta buzelor inversata e. nu contribuie la formarea palatului primar si secundar
e) Profil convex
11. Pentru aprecierea pozitiei vestibulare sau orale a dintilor
9. Deglutitia, ca functie a aparatului dento-maxilar, cunoaste, in inclusi se folosesc urmatoarele tipuri de radiografii
evolutia sa, urmatoarele etape: a) Radiografie excentrica
a) Deglutitia adentatului b) Radiografie cu film ocluzal
b) Deglutitia de tip infantil c) Ortopantomograma
c) Deglutitia de tranzitie d) Radiografia retroalveolara izometrica si ortoradiala
d) Deglutitia dentitiei permanente e) Radiografie tip Clarck (clark=excentrica)
e) Deglutitia de tip adult
+ tip visceral 12. Malpozitiile dentare se apreciaza fata de:
+ somatica a) Linia mediana
b) Planul de ocluzie
c) Curbura normala a arcadei
 d) Cel mai voluminos
13. Constituirea si dezvoltarea organismului uman se imparte in : e) Denumit si arc mandibular
a) Ontogeneza
b) Organogeneza 18. Oasele de natura encondrala ale extremitatii cefalice sunt:
c) Morfogeneza a) Malarul
d) Odontogeneza b) Parietalele
e) Micro- si macrogeneza c) Maxilarele
d) Corpul sfenoidului
14. Care din urmatoarele situatii NU se intalnesc in plan vertical, e) Baza occipitalului
in zona laterala, ca posibile modificari ale ocluziei:
a) Inocluzia verticala 19. Etapele evolutive ale organului dentar sunt:
b) Ocluzie lingualizata a) Proliferarea epiteliului
c) Ocluzia inversa b) Diferentierea tisulara
d) Ocluzia mezializata c) Organogeneza (diferentiere morfologica)
e) Ocluzia distalizata d) Calcifierea
e) Eruptia dentara
15. Planul postlacteal este un raport de ocluzie:
a) La limita dintre normal si patologic 20. Calcifierea smaltului este un proces:
b) In dentitia temporara a) Omogen
c) La nivelul molarilor 1 temporari b) In care apar striatiile Retzius
d) In sens transversal c) In care apar liniile de contur Owen
e) In sens sagital d) In care apar calcosferitele Beltrami
e) Limitat in timp
16. Functia masticatorie perturbata determina:
a) Secretie salivara crescuta Calcificarea dentinei se realizeaza :
b) Absenta sau reducerea abraziunii dintilor temporari a. ca un proces neomogen
c) Hipotonia musculaturii masticatorii b. ca un proces continuu
d) Dezvoltarea insuficienta a oaselor maxilare c. ca un proces in etape succesive
e) Migrari orizontale si verticale ale dintilor ? d. cu perioade de repaus relativ
e. dinspre pulpa spre exterior
17. Primul arc branhial este:
a) Situat cranial
b) Situat caudal
c) Cel mai mic
21. Intre efectele evolutiei filogenetice se regasesc: 25. Care dintre urmatoarele tulburari de crestere apartin
a) Reducerea oaselor maxilare periodei de organogeneza: ????
b) Reducerea volumului si numarului dintilor a) Agenezia dentara
c) Viteza de reducere a oaselor maxilare mai mare decat cea b) Cheilognatopalatoschizis
de reducere a dintilor c) Coloboma
d) Viteza de reducere mai mare a dintilor decat cea de d) Agnatia
reducere a oaselor maxilare e) Despicatura mediana a mandibulei
e) Cresterea diferita a neurocraniului si viscerocraniului
26. Diastemizarea este un proces:
22. Formarea palatului este un proces:???? a) Prezent intre 4-6 ani
a) Al perioadei de ontogeneza b) La incepului dentitiei temporare
b) Ce se desfasoara in etape c) Patologic
c) Ce are drept consecinte patologice anomalii dento- d) Ce arata o dezvoltare exagerata a maxilarelor
maxilare e) Ce indica o evolutie normala a arcadelor alveolo-dentare
d) De septare si mezodermizare
e) Fara consecinte majore asupra aparatului dento-maxilar 27. Care dintre urmatorii factori influenteaza evolutia spre
normal a planului postlacteal drept:
23. In etiopatogenia dintilor supranumerari NU se admit: a) Diastemizarea
a) Teoria evaginarii epiteliului adamantin b) Eruptia molarilor de 6 ani
b) Transmiterea ereditara dominanta c) Permutarea zonei de sprijin Korkhaus
c) Teoria diviziunii mugurelui dentar d) Abraziunea
d) Teoria reducerii filogenetice e) Lipsa diastemizarii si abraziunii dintilor temporari
e) Teoria atavica

24. In displazia ectodermala intalnim: 28. Sindromul Down se caracterizeaza prin:

a) Hipotricoza cu par friabil a) Facies antimongoloid
b) Adactilia b) Retrognatism mandibular
c) Hipersecretia glandelor sudoripare c) Retrognatism maxilar
d) Anodontie totala sau subtotala d) Macroglosie
e) Piele uscata, fragila e) Modificari ale dintilor
Sindromul Turner NU prezinta :
a) hipotrofie staturala
b) infantilism sexual
c) fascies mongoloid
d) fanta palpebrala antimonfloida
e) profil accentuat concav
29. Anomaliile dento-maxilare:
a) Sunt tulburari ale organogenezei
b) Sunt tulburari ale morfodiferentierii
c) Pot fi determinate de factori ereditari
d) Pot fi consecinta unor tulburari functionale
e) Se mai numesc si malformatii congenitale
+ reprezinta modificari morfologice si structurale ale organelor
+ apartin morfogenezei
+ sunt determinate de cauze variate ce actioneaza in primele 3 luni de
viata intrauterina
30. Cartilajul condilian:
a) Se osifica in portiunea sa supero-posterioara
b) Ramane activ in portiunea sa supero-posterioara
c) Asigura dezvoltarea mandibulei
d) Se mai numeste si cartilaj Meckel
e) Are o existenta efemera;(doar pn la 21 ani) ??
31. Care dintre urmatoarele coordonate NU sunt reprezentative
pentru obiceiurile vicioase:
a) Sunt nocive la orice varsta
b) Dupa varsta de 6 ani nu necesita deconditionarea lor
c) Sunt expresia unor tulburari neuro-psihice
d) De regula, genereaza anomalii dento-maxilare
e) Deconditionarea se realizeaza cu aparate ortodontice
32. Dintii supranumerari se pot dezvolta:
a) Ca formatiuni total independente
b) In legatura cu un dinte din seria normala
c) Doar in dentitia temporara
d) In legatura cu un alt dinte supranumerar
e) Uneori in interiorul altui dinte
33. In anodontiile partial reduse:
a) De cele mai multe ori persista dintii temporari
corespondenti
b) Deplasarile dentare spre mezial se fac cu usurinta
c) Reducerea numerica este intotdeauna simetrica
d) Extractia dintilor temporari se impune in localizarile
anterioare
e) Este indicata intotdeauna extractia dintilor temporari
corespondenti
34. In transpozitia totala:
a) Inversarea este intotdeauna simetrica
b) Pot apare tulburari fizionomice
c) Se pot stabili contacte premature cu arcada antagonista
d) Inversarea intereseaza coroanele
e) Cel mai frecvent este interesat caninul superior
Transpozitia incompleta :
a. se asociaza incluzii ale dd vecini
b. linia arcadei trece printre cei 2 dd cel mai frecvent
c. cei 2 dd situati unul langa celalalt
d. inversarea intereseaza coroana si radacina
e. apar dezechilibre ocluzo-articulare
 35. In incluzia dintilor frontali:
a) Dintii temporari corespondenti nu persista niciodata pe
arcada
b) Spatiul pe arcada este intotdeauna pastrat
c) Dintii vecini prezinta axul inclinat spre bresa
d) Se produc uneori degenerescente tumorale chistice
e) Apar tulburari fizionomice si fonatorii
Dintii inclusi NU determina:
a. tulburari fizionomice
b. degenerescente chistice
c. modificari de volum ale dd vecini
d. malpozitii dentare
e. modificari de structura ale dd vecini
36. Printre cauzele reincluziei dentare se numara:
a) Lipsa dintelui succesional ??
b) Cauze mecanice
c) Anchiloza osteodentara
d) Cresterea potentialului de eruptie
e) Reintoarcerea dintelui in profunzimea maxilarului, ca o
etapa suplimentara si anormala
37. Etiopatogenia ectopieie de canin admite:
a) Persistenta caninului temporar pe arcada
b) Macrodontia
c) Tulburari metabolice
d) Reducerea sau absenta spatiului de pe arcada
e) Factorii genetici
38. Diastema vera reprezinta :
a. spatiul dintre ICS
b. spatiul dintre ICI
c. spatiul existent intre dd in dentitia temporara
d. spatiul existent intre dd vecini laterali
e. anomalie care nu se transmite niciodata ereditar
1334. diastema vera poate sa apara in urmatoarele situatii
 anodontia incisivi laterali superiori
 incluzia caninilor superiori in pozitie orizontala
1335. diastema vera reprezinta
 spatiului dintre ICS
 spatiul dintre ICI
38. Diastema vera poate apare in urmatoarele situatii:
a) In anodontia incisivilor laterali superiori
b) In incluzia caninilor superiori in pozitie orizontala
c) In microdontie (diag diferential)
d) In urma extractiilor altor dinti permanenti;(diagnostic
diferential)
e) In compresia de maxilar
Diagnosticul diferential al diastemei vera se face cu :
a) diastemele fiziologice din dentitia temporara
b) diastema consecutiva anodontiei de IL
c) diastema din prodentie
d) diastema ... meziodensului
e) diastema tranzitorie
 Dg diferential in diastema vera
 diasteme fziologice 41. Formarea radacinii dintelui incepe:
 diasteme tranzitorii de eruptie a) Dupa ce dintele a strapuns mucoasa cavitatii bucale
 spatierile din compresia de maxilar, forma cu prodentie si spatiere b) Dupa ce coroana a atins dimensiunile sale definitive
 spatierile din dizarmonia dennto-alveolara cu spatiere datroita c) Dupa formarea partiala a coroanei
microdontie d) La baza clopotului dentar
 spatierile interdentare ca rezultat al dezvoltarii exagerate a e) Odata cu formarea coroanei dintelui
arcadelor
 spatierile dupa extractia unr dinti permanenti 42. Care dintre urmatoarele planuri faciale sunt orizontale:
 spatierile rezultate prin migrari ale dintilor in boli parodontale a) Planul bispinos
 spatieri datorate uor obicieuri vicioase de interpozitii intre dinti b) Planul orbito-frontal
c) Planul nazo-frontal
d) Planul bazei craniului
39. Indicii lui Pont NU au valoare reala in: e) Planul mandibular
a) Microdontie
b) Migrari verticale ale dintilor laterali
c) Macrodontie 43. Simetria arcadelor se apreciaza:
d) Migrari meziale ale grupului lateral a) In plan transversal
e) Ectopia dintilor la nivelul carora se realizeaza masuratorile b) Dupa eruptia dintilor permanenti
c) In functie de linia mediana
Suma incisiva in cazul indicilor lui Pont NU se masoara : d) In functie de maxilarul antagonist
a) in dentitia mixta e) Dupa stabilirea relatiilor de ocluzie
b) in dentitia temporara
c) la arcada inferioara
d) cand nu au erupt incisivii permanenti ..eriori
e) ...arcada este ... 45. In urma extractiilor precoce ale dintilor temporari se produc:
a) Tulburari in procesul de mineralizare a dintilor permanenti
40. Etajele fetei se pot analiza si masura: b) Tulburari in procesul de dezvoltare a oaselor maxilare
a) Numai din norma frontala c) Modificari ale pozitiei intraosoase a succesionalilor
b) Numai din norma laterala d) Intruzii ale dintilor vecini
c) Din ambele norme e) Migrarile dentare
d) Folosind aceleasi tehnici si repere
e) Cu tehnici si repere diferite in functie de norma laterala sau
frontala
46. Procesul de mezodermizatie: Oasele de membrana sunt:
a) Se desfasoara pe toata perioada vietii intrauterine a) maxilarele
b) Este caracteristic organogenezei b) oasele nazale
c) Realizeaza coalescenta (alipirea) unor formatiuni c) osul frontal
d) Reprezinta desfiintarea tesuturilor epiteliale de catre d) corpul sfenoidului
tesutul mezodermal e) .....
e) Nu contribuie la formarea palatului primar si secundar

47. Alimentatia artificiala a nou-nascutului produce cateva 50. Printre efectele evolutiei filogenetice se numara:
inconveniente, intre care: a) Reducerea viscerocraniului
a) Impiedica miscarile de propulsie ale mandibulei b) Cresterea neurocraniului
b) Creste activitatea musculara c) Reducerea volumului dentar
c) Influente de ordin general d) Scaderea numarului de dinti
d) Aerofagie e) Cresterea sensibilitatii parodontale
e) Scaderea travaliului muscular + discrepante intre viteza de reducere a oaselor si a dintilor
+ reducerea oaselor maxilare
48. Particularitatile primului arc branhial sunt:
a) Este cel mai mic 51. Formarea palatului se caracterizeaza prin:
b) Este cel mai voluminos a) Formarea initiala a palatului secundar
c) Se formeaza ultimul b) Formarea palatului primar, urmata de formarea palatului
d) Se formeaza primul secundar
e) Se mai numeste si arc hioidian c) Procese de septare si mezodermizare
d) Procesul mezodermizarii ca proces unic
e) Lipsa mezodermizarii
49. Oasele de membrana ale extremitatii cefalice sunt:
a) Maxilarul 52. Diastemizarea la 4-6 ani indica:
b) Mandibula a) Cresterea in exces a procesului alveolar
c) Malarul b) Cresterea in exces a bazelor maxilare
d) Vomerul c) Dezvoltarea normala a arcadelor
e) Cornetul inferior d) Dimensiune prea mica a dintilor temporari
e) Spatiu suficient pentru eruptia dintilor permanenti
 53. In mixedemul juvenil, printre simptome se numara: ~celei de-a 3 a dent
a) Intarzierea cresterii somatice ~ muguri adam multiplii
b) Intarzierea eruptiei dentare ~diviz mugur.
c) Accelerarea eruptiei dentare ~ Evag EA
d) Macroglosia ~Autozom domin=FALS
e) Parodontopatia marginala 9.cand nu extr d supranr:
10.termeni ce definesc scaderea nr dd:
R:toate fara varianta:meziodens
1. dintele cel mai interesat de ectopie. 11.displazia ectoderm-semne:
R:C sup ~adactilie=FALS
2. Rx pt evidentierea pozitiei O sau V a unui dinte inclus: ~nu gl sudorip
R:~cu film muscat; ~par blond
~Clarke; ~anod totala
~excentrica 12.anod de dd frontali
3. tulb functionale date de ectopie 13.diastema vera-e data de:
4. ce urmarim la o RX retroalv ~d supranr
5. planul postlacteal: ~anod
R:~?la limita dintre normal si patologic? ~incl de C
~Reperul inf e mezial de cel sup ~in urma extr
~ E neutral cand exista cele 2 fen fiziol:diastemiz si abraz fiziol(nu mai ~ probl parod
stiu dak asta era varinat de rasp aici sau era o intrebare in sine,cu raspunsul ~microdontie(eu am luat primele 3...celelalte erau la dg. Dif.)
cele 2 fenomene fiziol) 14.anom cu etiol ereditara
~ E rap in plan sagital 15.etape evolutive deglut fiziol
6.creare de spatiu-prin: 16.e posibil sa apara deglut patol infant cand :
~largire-expans transversala ~rap labiod la dd temp
~ avansare gr frontal ~ rap labiod la incep dent perm
~distaliz zz. Laterale ~inalt de oclz
7.dd suprenr sunt: 17.obic vicioase( !!primele liniute din curs)
~meziodens 18.microgn maxil in :
~disto-paramolare eu am ales:sind down,sindr patau,sindr couzou
~dens in dente 19.principalele procese din ontogeneza
~ dd anastrofici 20.perioadele ontogenezei
~dentes geminati/confusi 21.meziodermizarea
8.teorii care explica dd supranr: 22.arcul 1 branhial:
~se mai num si mandibular
 ~e situat cranial 3. Planul postlacteal:este in dentitia temp, in plan sag
~ e situat caudal
4. Planul postlacteal drept ev fav in cond de diastemizare, abraz
~e cel mai mic
si eruptia M6 ani.
~e cel mai volum(1 si 2 sunt corecte...nu stiu care din ultimele 2 e corecta)
23.formare palat primar 5. Spatierile la 4-6 arata dezv normala a max, cu spatiu suf pt dd
24.formare palat secundar perm
25.oase formate prin osific membran 6. Mezodermizarea este proces din organogeneza, un
26.oase formate prin osific encondr morfogeneza, proces de coalescenta, nu de spatiere, duce la
27.cartilajul condilian : distrugerea epiteliului.
~ in sus se osifica 7. Palatul primar se form cu material din mug nazal int si max sup,
~ in jos =>cartilaj prin mezodermizare, dinspre post spre ant.
~ imp in form si crest mand
8. Muguri faciali pereche sunt: nazal ext, max sup, md, nu mug
~e efemer(eu am ales primele 3..ultimul,nu stiu)
dentari, nu mug frontal
28 .cresterea periostala
29 .pcte antropom laterale sunt 9. Planuri verticale: Simon, Dreyfuss, nu mandibular, doar var
30. planuri orizontale aceastea 2
R:pl bispinos + oriz de la F 10. Defecte in organogeneza sunt: tóate, inclusiv coloboma,
31. proportia etjelor agnatia…
32. profil convex cand: 11. Simetria arcadei se stab in plan transv, sag, fata de lin med, un
R:~Gn. Post de pl S dupa stab rap de oclz, un in rap cu hemiarcada opusa
~Sn ant de pl D 12. Malpoz se stab fata de lin med, linia arcadei, pl de oclz
~Tr labiala accent sau normala
13. Oase de emmbrana sunt:frontal, parietal, nazal, lacrimal,
33. ordinea si cronol dd perm (caracteristici)
36 .tg intersect scuama occip maxilarele(tóate var)
R:etj inf marit + unghi mand marit 14. Cauze ectopie canin:persit dd temp, lispa spatiului, anom
37. tuberc. Carabelli –unde e el metabolice
38. dif dintre diastema diver si converg 15. cauze diastema vera:anod de ILS, incluzie oriz canin, atata,
restul sunt dg dif
16. Pt stab poz V/O se fol Rx Clark, cu film ocluzal
1. Orbitale este : 17. Pierderea precoce a dd din zona de sprijin:vara u
- pct paramedian anterior fost:tulb fizion, mastic, eruptie intarziata a dd perm, reducerea ariei
- cel mai inferior pct mastic, lipsa spatiului pt dd perm
2. Pl Dreyfuss: este plan nazo-frontal, perpendicular din N pe 18. Ob vicioase: sunt semn de afectare neuro-psihica, nu sunt nocive
orizontala de la Frankfurt la 4-5ani, determ anom
 19. Nu sunt cauze ale resp orale: var au fost: scurtarea arcadei, ~e cel mai volum
ingustarea ei, oclz desch, retrognatie md, poz ant a md 35. anom erediatre :oclz adanca acop, prognatism md anatomic
20. Diagnostic diferential al incluziei dentare se face cu 36. semne in dispalzia ectodermala : hipotricoza cu par friabil,
 reincluzia dentara nu hipersecr gl sudorip, nu adactilie, piele uscata
 anodontia 37. anod partiala : are persist dd temp, dd temp se extrage in zona
 edentatia fr, nu se extarg intot dd temp
21. Etape in form organului dentar: prolif, histodif, 38. reincl poate fi :part, totala, asoc cu anod succesorului
organogeneza, mineraliz, eruptie
39. dentina se depune ritmic, de la ext spre int, de la cupizi spre
22. ce se gas in campul ant de profil
colet
23. sdr down are mongolism, macroglosie, retrogn max
40. anom dento-max apar in per de organogeneza, morfogeneza,
24. formarea rad: dupa ce s-a form cor, la baza clopotului
sub infl fact funct, un se num malf cong
25. etajele fetei se stab din norma fr+lat, cu aceleasi metode 41. in plan vertical in lateral nu intalnim:ocluzie inversa, mezial,
26. alim nat are avantaje: propulsie md, efort mm, propr nutritive si distal,
imunologice 42. in transpoz totala: nu se inverseaza doar coroanele, pot aparea
27. cart condilian: este activ la partea sup, este efemer, part la dezv ct nefunct, det tulb fizion (grila 1183 din cartea de grile)
md 43. dd inclusi determ: afect tumorale, nu determ tulb de mineraliz,
28. profil acc convex: Gn post de pl S, N ant de pl D anom de forma ale dd perm
29. in terorii dd supranum nu intra teoría reducerii filogenetice
30. tipuri de deglut: deglut adentatului, infantila, tranzitorie, a
Intre cauzele ddd supranumerari nu se admite
adultului
-transmiterea ereditara dominanta
31. eruptia dd perm: se real pe gr de dd, la interv de 1 an, dd -teoria reductiei filogenetice
succesionali erup de la mez spre distal, dd accesionali un erupt dupa
dd succesionali Intre tulburarile ADM, ca o consecinta a resp orale nu se regasesc
32. tg md inters scuama occip :etj inf marit + unghi mand marit -scurtarea maxilarului superior
33. cand isi pierd indicii pont valabil:macro, microdontie, -pozitia anterioara a max inferior
ectopie, meziopoz de gr
34.arcul 1 branhial: Liniile de contur Owen sunt interpretate ca
~se mai num si hioid- nu -o consecinta a pauzelor din perioada calcifierii dentinei
~e situat cranial (asta nu cred ca e, ca are un singur raspuns...)
~ e situat caudal- nu
~e cel mai mic Mineraliz matricei smaltului se face
-prin retragerea apei si a unei parti din subst organica b) hipertrofia limbii , cu actiune nefavorabila pe peretii laterali ai boltii
-prin depuneri masive de saruri minerale palatine
-prin cristalizarea sarurilor minerale depuse c) actiunea musculaturii obrajilor pe peretii interni ai .. ??? (laterali ..da?!)
d) actiunea directa a aerului inspirat asupra bolti palatine
e) prin modificari ce favorizeaza pozitia md si lb
Mineralizarea matricei smaltului se face
- prin retragerea apei Resp orala e factor etiologic in
- ca un proces ritmic -ocluzia deschisa
- prin retragerea unei parti din substanta organica -compresia de maxilar
- prin depunerea sarurilor minerale
- cristalizarea sarurilor minerale depuse
1171. in etiopatogenia dintilor supranumerari se admit
Obiectivele terapeutice in cadrul tratamentului curativ in anomaliile urmatoarele:
 teoria divizunii mugurelui dentar
din cls a 3-a Angle se refera la
 teoria mugurilor adamandini multiplii
- deplasare mand inapoi
- afectarea santului articular
 teoria atavica
 teoria celei de-a treia dentitii

1172. intre cauzelor dintilor supranumerari NU se

Orbitale este
admite:
-pct osos pe marg inf a orbitei
 trans ereditar dominanta
-pct tegumentar lateral maxilar
 teoria reductiei filogenetice

1173. extractia dintilro supranumerari NU se face

Printre consecintele pierderii precoce a zonelor de sprijin temporare
 in caz de microdontie
se numara
 cand un dinte din seria normala din vecinatatea
-reducerea campului masticator
dintelui din seria normala este compromis
-reducerea spatiului necesar dintilor permanenti
-tulburari in transmiterea fortelor 1174. dintii supranumerari pot determina
 tulburari fizionomice in localizarile anterioare
 formatiuni tumorale mai ales de natura chistica
 incluzia dintilor permanenti

Respiratia orala intervine asupra aparatului dento-maxilar prin : 1175. dintii supranumerari se pot dezvolta
a) lipsa stimulilor naturali de crestere .. ansamblului nazal  ca formatiuni total independente
  in legatura cu alt dinte din seria normala
 in legatura cu alt dinte supranumerar 1182. Printre cauzele transpozitiei dentare NU se
 uneori, in interiorul altui dinte gaseste:
 aspectul radacinilor dentare
1176. Printre cauzele incriminate in andontia totala si
subtotala se enumera:
 lipsa de spatiu
 boli constitutionale
1183. In transpozitia totala:
 dizendocrinii
 pot aparea tulburari fizionomice
 viroze ale mamei in timpul sarcinii
 se pot stabili contacte premature cu arcada antagonista
1177. in displazia ectodermala intalnim  cel mai frecvent este interesat caninul superior
 hipotricoza cu par friabil
1184. In incluzia NU se admit drept cauze:
 anodontie totala sau subtotala
 migrarea verticala in grupa a dintilor laterali
 piele uscata, fragila
 microdontia
1178. modificari faciale in anodontia subtotala si totala
1185. In cazul incluziei dentare urmatoarele afirmatii NU
 etaj inferior al fetei foarte micsorat
sunt valabile
 buza inferioara rasfranta
 ancorarea intratisulara este obligatorie
 dintele inclus este intotdeauna malformat
1179. In anodontia de premolar II:
 pozitia dintelui inclus nu influineteaza conduita
 se poate adopta o atitudine expectativa fata de M 2
terapeutica
temporar
 poate apare reincluzia M2 temporar
1186. in incluzia dintilor frontali:
 dintii vecini prezinta axul inclinat spre bresa
1180. In anodontiile partiale reduse:  se produc uneori degenerescente tumorale chistice
 de cele mai multe ori persista dintii temporari  apar tublurari fizionomice si fonatorii
corespondenti
1187. Reincluzia dentara poate fi:
 extractia dintilor temporari se impune mai ales in
localizari anterioare  partiala
 totala
1181. In transpozitia incompleta  asociata cu anodontia dintelui succesional
 se asociaza cu malpozitii ale dintilor vecini
1188. printre cauzele reincluziei dentare se numara:
 linia arcadei trece printre cei 2 dinti cel mai frecvent
 cauze mecanice
 apar dezechilibre ocluzo-articulare
  anchiloza osteodentara
 reintoarcerea dintelui in profunzimea maxilarului ca o
etapa suplimentara si anormala
1189. etiopatogenia ectopiei de canin
 persistenta caninului temporar pe arcada
 volumul dentar crescut
 reducerea sau absenta spatiului pe arcada
1190. dg dif al diastemei vera se face cu:
 diastemele fiziologice din dentitia temporara
 diastema din prodentie
 diastema tranzitorie
1191. diastema intericisiva se poate datora:
 frenului buzei
 septului fibros de pe linia mediana
 anomaliile dentare de numar
1192. Manifestari faciale in compresiunea de maxilar
sunt:
 fanta labiale deschisa in repaus
 etajul inferior al fetei micsorat
 profil accentuat convex
1193. in compresiunea de maxilar odificarile musculare
sunt reprezentate de:
 hipotonia labiala in forma cu prodentie
 hipotonie narinara
 hipertonie in forma cu inghesuire
1194. testul de propulsie a mandibulei este pozitiv daca:
 gnation este la nivelul planului orbito- frontal
 gnation se intersecteaza cu planul central al campului
de profil facial anderson
1195. suma interincisiva pentru indicii lui pont reprezinta:
 suma latimilor maxime a celor 4 IC sup permanenti
 un etalon pentru indicii arcada dinti
1196. compresiunea de maxilar este anomalia:
 care se intalneste cu cea mai mare frecventa
 poate fi pusa in evidenta in toate perioadele dentitiei
1197. in compresiunea de maxilar:
 ic superiori sunt inclinati spre vestibular
 mandibula ocupa o pozitie distalizata in raport cu
maxilarul
1198. prodentia superioara se apreciaza:
 fata de planul de ocluzie
 fata de perpendiculara pe planul de ocluzie
 fata de planul bazei maxilarului superior
 fata de planul de la Frankfurt
1199. Compresiunea de maxilar se insoteste:
 rapoarte de ocluzie distalizate
 modificari ale tonusului muscular
 modificari de forma ale arcadei
1200. dg dif al comresiunii de maxilar se face cu :
 ocluzie distala genuina
 macrodontia absoluta
 unele prodentii cu diasteme
1201. In cadrul trat curativ al compresiunii de maxilar
dintre obiectivele de trat se regasesc:
 nivelarea planului de oculzie
 corectarea ocluziei distalizate
 alinierea dintilor frontali superiori
1271. etiopatogenia dintilor supranumerari nu se admite teoria
proterogenetica dar se admite:
1272. dintii supranum inclusi sau erupti nu determina:

1202. nivelul planului de oculuzie in cadrul trat  modif de volum ale dintilor din seria normala
compprsiunii de maxilar se realizeaza prin:
 egesunea zonelor latrale
 ingresiunea dintilor frontali 1273. in etiologia anodontiei totle si subtoate nu se adm bolile
copilariei infecto-contagioase dar se admit:
1203. printre cauzele compresiunii de maxilar se regasesc
 obiceiuri vicioase  transmitere ereditara
 influientele grupelor musculare  lucsul congenital
 respiratia orala  bolile contitutionale
 tublurari de nutritie
1204. senele faciale in ocluzia deschisa dismetabolica
 santul labio-mentonier sters
 porfil accentuat convex datorita proalveoliei superioare 1274. alimentatia artificiala prezinta unele inconveniente ca:
 ramura orizontala a mandibulei cu oblicitate accentuata
 impiedica miscarile de propulsie ale mandibulei
1240. planul post lacteal poate fi :
 reduce efortul muscular
 linie dreaptab- la limita normal  acrofagie
 treapta meziala - normal
 treapta distalizata - patologic
 treapta mezializata - patologic 1275. in producerea an dento max tulburarile masticatorii
intervin:
1266. anodontia redusa  prin reducerea sau disparitia spatiului datorita migrarilor
dentare
 ultimii dinti din serie
 printr-o masticatie unilaterala dat distructiilor dentare
 ambele dentitii
1276. anomaliile dentomaxilare pot micsora eficienta 1280. in care din urmatoarele situtii arcadele dentare raman
masticatorie prin: departate la adult in timpul deglutitiei

 reducerea sup de cuntct ocluzal  cand sunt ingerate alimente zemoase

 limitarea miscarilor masticatorii  si cand sunt ingerate lichide in cantitati mari
 absenta sau dificultatea in efectuarea unor miscari
masticatorii
1281. deglutitita de tip infantil este considerata anormala

1277. timpul bucal al deglutitiei:  dupa aparitia dntilor temporari

 este un act voluntar

 debuteaza printr-o inspiratie 1282. in timpul bucal al deglutitiei:

 se schimba cu varsta
1278. deglutitia se realizeaza:  se realizeaza prin miscari complexe ale struct adm
 influienteaza dezvoltarea aparatului adm
 ca o functie permanenta
 in cazul ingerarii alimentelor de orice consistenta
1283. deglutitia este functia ce se realizeaza:

1279. in deglutitia de tip infantil:  zi si nopate

 cu dintii posteriori in contact sau aproape in contact
 si in repaus si in timpul deglutitiei ramane un spatiul
vertical
1284. respiratia orala intervine asupra dezvoltarii adm prin:
In deglutitia infantila limba se sprijina :
 lipsa stimulilor naturali de creste la nivelul ansamblului
Intre arc dentare, zona ant
nazal
1/3 post a boltii palat  actiunea musculaturii obrazului pe peretii laterali ai
1/3 colet I sup (degl normala) maxilarului superior
La niv inc inf  actiunea directa a aerului inspirat asupra bolii palatine
1285. respiratia orala se insoteste de tulburari ale
comportamentului muscular traduse prin:
 hipotonia muschilor propulsori
 hipotonia orbicularilor
1286. la un pac cu respiratia orala si anomalie dento maxilara:
 respiratia orala poate fi cauza anomaliei
 anomalia poate fi respiratia cauzei resp orale
 amandoua pot fi manifestari ale aceluiasi teren
1287. in tulb ap dento maxilar ca o consecinta a resp orale NU
se gaseste:
 scurtarea maxilarului superiori
 pozitia anterioara a maxilarului inferior
1288. in cazul resp orala:
 buza superioara are o eficienta scazuta
 este favorizata o pozitie posterioara a limbii
1289. faciseul caracteristic al resp oral este rep de:
 fanta labiala deschisa
 pometii obrajilor stersi
 etaj inferior micsorat
1290. in timpul articularii fonectice normale se poate observa:
 limba nu se interpune niciodata intre dinti
1291. tulburarile de fonatie pot exista:
 c o consecinta a anomaliilor dento maxilare
 ca o consecinta a unor boli generale cu interesare complexa
1292. termenul de dinte anastrofic se foloseste in urmatoarele
situatii de dinti supranumerari:
 cand dintele are coroana orientata spre baza maxilarului
 cand dintele are radacina orientata spre planul de ocluzie
1295. procesul de mineralizare al dentinei se face:
 dupa principiul precipitarii unor straturi cristaline
 din varful cuspizilor, la molari
1297. mineralizarea dentinei se face:
 lent toata viata
 din exterior catre interior
 pornind de la focare mici care cresc si se unesc intre ele
1296. Depunerea dentinei se realizeaza:
 pornind de la calcosferitele Beltrami
 neomogen
 incepand din zona marginii incizale la dintii anteriori
Procesul de mineralizare al dentinei se face
-dupa principiul precipitarii unor straturi cristaline
-din varful cuspizilor, la molari
Procesul de mineralizare la niv smaltului se realizeaza 1304. Care din urmatoarele situatii se traduce ca o
- de la niv cuspizilor spre colet consecinta a ritmicitatii procesului de mineralizare a
- limitat in timp smaltului
- prin depunere masiva de saruri minerale  striatiie Retzius

1298. linile de contur Owen sunt interpretate ca: 1310. Macrodontia absoluta este considerata cand
 o consecinta a pauzelor din perioada calcificarii dentinei  incisivul central superior este mai mare de 1 cm
 cand suma incisiv este mai mare de 35 mm

1299. mineralizarea matricei smaltului se face: 1311. in care din urmatoarele situatii putem vb despre
MACRODONTIE RELATIVA
 prin retragerea apei
 cand suma incisiva reprezinta 1/3 din diametrul
 ca un proces ritmic
bizigomatic
 prin retragerea unei parti din substanta organica
 prin depunerea de saruri minerale 1312. obiceiiuri vicioase pot fi:
 cu efect favorabil asupra psihicului pana la 2-3 ani
1300. procesul de mineralizarea la nivelul smaltului se
 o preocupare a copilului in primi ani de viata
realizeaza:
 de la nivelul cuspizilor spre colet 1319. reeducarea functiei masticatorii se realizeaza
 limitat in timp  in masticatii grabite
 prin depunerea masiva de saruri minerale  in masticatii lenese
 in masticatii unilaterale
1301. formarea smaltului este: 1320. reeducarea deglutitiei se realizeaza
 debuteaza dupa formarea primului strat de dentina
 exercitii si aparate ortodontice
 perioada in care apar displaziile dentare
 pentru fixarea in sistemul nervos a unor imagini reflexe
noi
1302. Care din urmatoarele elemente apartin smatului
 striatile Retzius
 membrana Nassmith 1321.care din urmatoarele afirmatii NU sunt valabile pt
oobiceiurile vicioase:
1303. Care din urmatoarele NU apartin dentinei
 sunt practicate cu inconstienta
 striatile Retzius
 deconditionarea nu este obligatorie in cadrul trat
 fibrele Sharpey ortodontic
1322. in obiceiul vicios de interpozitie a obrajilor NU se 1336. care din urmatoarele pct antropometrice nu se
justifica aparitia: gaseste pe linia mediana
 inocluzie verticala in regiunea anterioara  gonion
 supraocluzie laterala accentuate
 zygion
1323. in interpozitia linguala dinspre interior spre exterior  porion
 au uneori efect compensator
 se intalneste in desfasurarea paranormala a deglutitiei 1337. planul frankfurt
 apar in tulburari ale functiei fonatorii destul de frecvent  este un plan orizontal
 uneste auriculare – suborbital
1324. care din urmatoarele afirmatii NU sunt adevarate in
cazul obiceiurilor vicioase: 1338. planul orbito-frontal Simon este
 sunt cauze ale anomaliilor dento maxilare si nu invers  plan de referinta
 scad in intensitate o data cu varsta  rependicular pe frankfurt
 paralel cu dreyfuss

1327. pozitia pct gnation in raport cu lanul orbito-frontal 1339. care din urmatoarele pct antropometrice nu sunt
ramane nemodificat in: mediane anterioare
 ectopie bilaterala de canin superior  spina nazala posterioara
 orbitale
 zygion
1328. printre consecintele pierderii precoce a zonelor de
sprijin temporare se numara 1340. care din urmatoarele pct se defineste ca fiind
 reducerea campului masticator punctul cel mai anteior de pe procesul alveolar superiori
 reducerea spatiului necesar dintilor permanenti  prosthion
 tulburari in transmiterea fortelor
1341. care din urmatoarele puncte antropometrice sunt
mediane posterioare
1329. in urma extractiilor precoce ale dintilor temporri se  spina nazala posterioara
produc:  sellae
 tulburari in proc de dezvoltare al oaselor maxilare
 migrari sagitale ale dintilor limitrofi breselor 1342. care din urmatoarel epunct antropometrice de pe
mandibula este corespondentul lui prosthion =
INFRADENTALE
1343. elementele anatomice aflate in regiunea anterioara a
campului de profil facial sunt: 1350. anodontiile de incisiv lateral superior NU se insotesc
 buza suprioara de
 sant labio-mentonier  o dezvoltarea insuficienta a arcadei inferioare
 pogonion  o retropozitie mandibulara

1344. treapta buzelor poate fi inversata prin 1351. transpozitia dentara reprezinta
 retrocheilie superioara  inversarea locului pe arcada intre 2 dinti vecini
 procheilie inferioara
1352. in incluzia caninului superior
1345. treapta buzelor este accentuata datorita:  IL se afla in disto-inclinatie accentuata
 retrocheiliei inferioare  rareori spatiul pe arcada este pastrat
 procheilie superioara
 macrocheilie superioara
1354. etajele fetei se pot analiza si masura din:
1346. profilul convex poate fi generat de  ambele norme
 prodentie bimaxilara  folosind aceleasi repere tehnici
 procheilie superioara
1355. in plan sagital la canin raportul este mezializat
1347. profilul concav in etajul inferior apare in cand: vf caninului inferior articuleaza mezial de spatiul
 retrodentie bimaxilara dintre icl si canin superior
 retrocheilie superioara 1362. dintii temporari se formeaza din lama dentara primara
1348. in tabloul clinic al displaziei ectodermale NU se
intalneste 1363. dintii permanenti nu se formeaza din :
 afazie  lama dentara primara
 tulburari psihice  lama dentara primitiva
 lama epiteliaza primitiva
Asimetriile faciale sunt determinate de :  lama epiteliaza vestibulara
Dormit cu capul in hiperflexie
Dormit cu capul in hiperextensie 1364. formarea radacinii dintelui:
 incepe dupa ce coroana a atins dim sale definitive
1349. anodontia unidentara intereseaza mai ales  incepe la baza clopotului
 ILS
 PM II 1365. lama epiteliala primitiva da nastere vestibulului cav
 M de minte bucale
 1382. planul median este delimitat de
 trichion - nazion
1367. simetria arcadelor se aprciaza:  nazion - subnazale
 in plan transversal si sagital
1383. profil normal:
 in fct de linia mediana
 subnazale in planul lui dryfuss
1369. in plan sagital in zona laterala ocluzia se analizeaza  gnation in planul lui simon
 m de 6 ani
1390. excursia in baioneta a mentonului
 si m II temporar
 este anormala
1374. dentitia mixta exista intre 6-11 ani!!!!  rep o miscare diferita in inchiderea si deschiderea gurii
 denota suferinta atm

1375. caninul superior erupe in mod normal

 11 ani
 poate erupe dupa m de 12 ani
1378. daca molarii temporari erup se pierd precoce
 molarii permanenti vor erupe mezializat
 premolarii nu vor mai erupe
 este indicat mentinatorul de spatiu
1394. ocluzia lingualizata bilateral se ascoiaza cu
 supraacoperire frontala
 reducerea etajului inferior
1397. incidenta clark foloseste
 2 filme, unul ortoradial si unul excentric
 una normala si una oblica

1379. tuberculul carabelli se gaseste la nivelul m 6 sup pe 1398. radiografia panoramica

fata MP
 utilizeza 2 filme
 deformeaza inegal dintii anteriori si cei laterali
1380. in general in ortodontie se folosesc:
 amprente totale
1423. faciseul adenoidian:
 amprente partiale pt reparatii
 respirator oral
 compresie de maxilar
1381. prin normosom
 pac care necesita adenoidectomie
 dezvoltare in concordanta cu varsta cronologica
1424. semne faciale caracteristice resp oral
 fanta labiala intredeschisa
1426. Respiratia orala este factor etiologic in 1448. principalele momente ale inaltarii oculziei sunt
 ocluzie deeschisa  18 luni erupatia m 1 temporar
 compresie de maxilar  eruptia m de 6 ani
 eruptia m de 12 ani
1428. accentuarea curbei spee apare in
 suprapozitie frontala inferioara 1451. in extractia dntilor permanenti in scop ortodontic se
 infrapozitie laterala inferioara tine cont de
 apropierea dd ales de focarul de incongruenta
1429. rahitismul ca factor etiologic nu este incriminat in  val biologica a dd ales
 ocluzie deschisa prin interpozitie  val estetica a dd ales
 prognatismul mandibular anatomic  deplasarea cat mai redusa a dintilor restanti

1433. semne faciale ale retrognatismului maxilar 1453. extractia dirijata de pilotaj sau seriata
 profil concav  priveaza maxilarele de centrele osteogenetice
 inversarea treptei labiale
 retrocheilie superioara 1455. slefuirile dentare in scop ortodontic au scop
 deblocarea miscarilor mandibulei
1435. formele arcadei superioare frecvent intalnite in  frecvent se fac la caninii temporari
compresia de maxilar  se face pe fete aproximale ale molarilor temporary
 arcada in v
 arcada in u 1457. din cartilajul meckel
 omega  oscioarele mentale
 ligamentul lateral intern al atm
1436. Arcada scurtata  ciocanul si nicovala
 trapez
 semicirculara in dentitia temp 1458. cartilajele secundare sunt
 condilian
1446. Diastemizarea la 4-5 ani denota:  coronoidian
 dezvoltare normala a arcadelor  angular
 partial posibilitatea celei de a doua alunecari
meziale a mandibulei 1459. suturile pot fi
 armonice
 dintate
 scuoamoase
  de imbucare
1460. pct de osificare ale maxilarului superior sunt
 insiciv 1466. stadiile histodiferentierii sunt
 palatin  formarea ameloblastelor
 malar  formarea odontoblastelor
 formarea smaltului
1461. cresterea transversala a maxilarului  formarei dentine
 suturala
 prin resorbtie si apozitie 1467. foliculul dentar este definit de
 sac folicular
1462. factorii care infl cresterea oaselor maxilare sunt  organul smaltului
 genetici  organul dentine
 endocrini
 metabolici
 functionali 1468. mineralizarea matricei smaltului se face
 traumatici si infra...  retragerea apei si a unei parti din subst organica
 prin depuneri masive de saruri minerale
1463. la formarea dd temporari nu participa prin cristalizaea sarurilor minerale depuse
 lama epiteliala primitiva
 lama dentara secundara 1469. ocluzia terminala-> din normala laterala, frontala,
 coordonul epitelial este det de pantele cuspidiene

1464. periferia organului smaltului este formta din

 epiteliul adamantin extern cu celule rotunjite sau 1470. proprotia neuroviscerocraniului
cuboide  la nastere 1/8
 epiteliul adamantin extern  la 2 ani 1/6
 epiteluul adamantin intern  la 5 ani 1/4
 la 10 ani 1/3
1465. in stadiul de clopot  la 20 de ani 1/1
 procese accentuate de histodiferentiere la nivelul
formatiunilor epiteliale
27. Pe OPG in ocluzie fata de cea in propulsie se pot decela
 procese accntuate de histodif la nivelul tes conj
Gr de acoperire dentar in zona F
 partea epiteliala devine organul smaltului
Cheia Angle
 tes conj vascular subiacent devine papla dentara
 Marirea dimens max sup

28. OPG in propulsie se indica pt observarea in conditii mai bune a 45. Etiologia ocl deschise e reprezentata de
Zonei mand ant/medii/ post Fact genetici
Zonei max ant/medii/post Fact dismetabolici
Tulb locale
29. In anomaliile cls 1 Angle se pot observa Fact funct
Proalveolie
30. In anodontia forma partial redusa sunt incriminati de regula:
ILS
ICI
PM2 inf si sup
M3
. Dg de anodontie se pune pe
Ex clinic + RX
32. Tulburarile cele mai imp prov de dd supranr
Blocarea dd perm aflati in eruptie

33. Cauzele incluziei:

Pozitia inalta de form a mugurelui
Conformatia anatomica defavorabila
Ax modifical sagital/ transversal
Pierderea potentialului de eruptie

34. Teorii etiopat ale reincl dent:

Teoria cauzelor mecanice
Teoria anchilozei osteodentare

43. Anom dento-max cu inghesuire cu forma primara are ca etiol

Macrodontia SI>36mm
Maxilar mai mic

44. Anom dento-max cu spatiere- etiol

Prin microdentie
Prin anodontie