1.

Limita interna a zonei functionale periferice Punga Eisering este : d

a.creasta zigomato-alveolara
b.santul retrotuberozitar
c.plica alveolo-jugala
d.versantul vestibular al tuberozitatii
e.nici un raspuns corect

2. Amprenta preliminara asigurara mentinerii protezei totale prin: a

a. crearea conditiilor pentru utilizarea tonicitatii musculare
b.extinderea cat mai ampla a bazei protezei
c.inregistrarea tuturor suprafetelor retentive
d.alegerea materialului de amprenta ca fiind alginatul
e.toate variantele corecte

3. In sens vertical portamprenta standard maxilara trebuie sa: d

a.sa fie la distanta de 4-5 mm de santurile retrotuberozitare
b.sa fie la distanta de 4-5 mm de versantul vestibular in zona frontal
c.sa fie la o distanta de 2-3mm de bolta palatina
d.sa fie la o distanta de 4-5mm de bolta palatina
e.nici o varianta corecta

4. Testul Herbst pentru modelarea zonei functionale Slack-Schreinemakers este: b

a.suras fortat
b.protractia limbii catre varful nasului
c.tuse
d.fluierat
e.nici o varianta corecta

5. Limita interna a zonei functionale periferice Punga Fisch este : c

a.limba
b.plicile alveolo-jugale
c.versantul vestibular al crestei
d.fundul de sac
e.nici o varianta corecta

6. Amprenta functionala asigurara sprijinul protezei totale prin: d

a.modelarea corespunzatoare a marginilor amprentei
b.se obtine prin tehnici special fonetice
c.prin modelare grosimii corecte a versantilor vestibulari si linguali ai portamprentei
d.amprentarea corecta a zonelor campului care se opun fortelor vertical
e.nici o varianta corecta

7. In sens sagital portamprenta standard mandibulara trebuie sa: a

a. fie la o distanta de 4-5 mm de versantul vestibular al crestei in zona frontala
b. fie la o distata de 6-7 mm de tuberculul piriform
c.aiba marginile la 2mm de fundurile de sac
 d.fie la 2mm de foveele palatine
e. nici o varianta corecta
8. Testul Herbst pentru modelarea zonei meziale a pungii Fisch este: e
a.suras fortat
b.deglutitie
c.fluierat
d.manevra Valsalva
e.deschiderea usoara a gurii

9. Limita inferioara a zonei functionale periferice Slack-Schreinemakers este : c

a.santurile retrotuberozitare
b.linia imaginara situata intre canin si premolarul inferior
c.fundul de sac
d.varful limbii
e.planseul bucal

10. Butonii de distantare : b

a.sunt realizati din alginat
b.sunt plasati pe fata mucozala a portamprentei standard
c.pot fi plasati pe fata externa a portamprentei individuale
d.pot fi plasati in regiunea premolaro-canina
e.nici o varianta corecta

11. Bordurile de ocluzie: b

a.trebuie sa aiba o grosime de 4-5mm
b.au suprafata plana si paralela cu planul mesei
c.sunt flexibile
d.nu permit indepartarea lor usoara de pe model
e.toate variantele corecte

12 Amprenta functionala: e
a.poate fi realizata intr-un timp
b.poate fi realizata in doi timpi
c.poate fi decompresiva
d.poate fi compozita
e.toate variantele corecte

13. Limita interna a zonei functionale periferice tuberculul piriform este : d

a.varful limbii
b.fundul de sac vestibular
c.linia imaginara ce trece intre cei doi premolari
d.fata distala a M2 maxilar
e.nici un raspuns corect
14. Planul de ocluzie : b
a. poate fi situat la 1,5-2 mm peste marginea superioara a buzei inferioare
b.trebuie sa fie paralel cu planul Camper
 c.trebuie sa fie paralel cu planul Frankfurt
d.poate fi situat la 1,5-2 mm sub marginea superioara a buzei inferioare
e.toate variantele corecte
15. Portamprenta individuala maxilara : e
a.poate avea marginile rotunjite sau ascutite
b.butonii de distantare sunt obligatorii
c.daca basculeaza se poate adapta cu freza de acrilat
d.butonii de presiune sunt plasati in zona incisivo-canina
e.nici o varianta corecta

16. Indicele SPA: c

a.se refera la montarea dintilor
b.se refera la culoarea dintilor frontali
c.se refera la forma dintilor frontali
d.se refera la culoarea dintilor laterali
e.nici o varianta corecta

17. Limita posterioara a zonei functionale periferice linguale laterale este : d

a.varful limbii
b.baza limbii
c.fundul de sac
d.linia imaginara ce trece prin fata distala M2 prelungita lingual
e.nici un raspuns corect

18. Reperul osos al RC la edentatul total : b

a. presupune echilibrul tonic,antigravific al musculaturii manducatoare
b.presupune o dimensiune Gn-Sn egala cu etajul mijlociu
c. presupune plasarea centrica a condililor in cavitatea glenoida
d. presupune plasarea excentrica a condililor in cavitatea glenoida
e.nici o variantă corectă

19. Portamprenta individuala manndibulara : e

a.se opreste distal inainte de tuberculul pirifom pentru a nu-l leza in timpul masticatiei
b.nu necesita rascroire la nivelul frenului deoarece acesta este slab reprezentat
c.are butonii de distantare plasati la nivel PM
d.la campuri extreme de rezorbite nu necesita intaritura de sarma
e.nici o varianta corecta
20. Regula lui Pound: d
a.se refera alegerea dintilor frontali dupa forma
b.se refera la alegerea dintilor laterali dupa forma
c. se refera la montarea dintilor frontali
d. spune ca verticala ridicata de la nivelul liniei oblice interne nu va intersecta fețele orale
ale dinților laterali
e.nici o variantă corectă

21. Limita interna a zonei functionale periferice Neill-Bowen este : e

 a.mucoasa jugala ce acopera fibrele arcuate ale buccinatorului
b.varful limbii
c.plica alveolo-jugala
d.frenul labial superior
e.nici un raspuns corect

22. Reperul osos al RP la edentatul total : b

a. presupune contractia echilibrata al musculaturii manducatoare
b.presupune o dimensiune Gn-Snmai mica decat etajul mijlociu
c. presupune o dimensiune Gn-Sn mai mare decat etajul mijlociu
d. presupune plasarea excentrica a condililor in cavitatea glenoida
e.nici o variantă corectă
23. Macheta din ceara maxilara : a
a.are papilele interdentare modelate convex
b.are cei 6 dinti frontali montati intre linia surasului si buza inferioara
c.are curbura incizala obligatoriu concava
d.are curbura incizala obligatoriu convexa
e.nici o varianta corecta
24. Contraindicatiile căptușirii sunt: b
a.proteze noi
b.proteze vechi, cu numeroase reparatii
c. proteze corect realizate
d. proteze stabile
e.toate variantele corecte

25. Limita posterioara a zonei functionale periferice Neill-Bowen este : d

a.creasta zigomato-alveolara
b.santul retrotuberozitar
c. linia imaginara ce trece printer cei doi PM inferiori
d.linia imaginara dusa din varful tuberculului piriform spre baza limbii
e.nici un raspuns corect

25. Spatiul minim de vorbire : d

a. este egal cu dimensiunea verticala de postura a edentatului total
b. nu este un spatiu necesar articularii fonetice
c. este egal cu dimensiunea verticala centrica a edentatului total
d. este diferenta dintre dimensiunea vertical de postura si cea centrica la ET
e.toate variantele corecte

27. La macheta din ceara maxilara : b

a.linia mediana coincide cu varful nasului
b.inaltimea frontalilor se incadreaza intre linia surasului si planul de ocluzie
c. inaltimea frontalilor se incadreaza intre marginea inferioara a buzei superioare si planul
de ocluzie
d.latimea frontalilor este data de linia mediana
e.nici o varianta corecta
28. Tehnica captusirii rigide indirecte presupune: b
a.indepartarea unui strat de acrilat de 4-5mm din proteza
b. indepartarea unui strat de acrilat de 1 mm din proteza
c. amprentarea functionala a campului protetic cu portaamprenta din acrilat
fotopolimerizabil
d. amprentarea functionala a campului protetic cu portaamprenta din placa de baza
e.toate variantele corecte

29. Testul Herbst pentru zona pungii Eisering este: d

a.manevra Valsalva
b.tuse usoara
c.balansul mandibulei dreapta -stanga
d.deschiderea larga a gurii
e.nici un raspuns corect

30. Zonele de sprijin primare sunt reprezentate de: b

a.zonele functionale periferice
b.rafeul median
c. versantii vestibulari ai crestei
d. tuberozitatile maxilare
e.tuberculii piriformi

31. Verificarea stabilitatii statice a portamprentei individuale mandibulare in zona c

tuberculilor piriformi se realizeaza: :
a.prin testele Herbst
b.prin teste fonetice
c.prin exercitarea unei presiuni oro-vestibulare pe maner
d. prin exercitarea unei presiuni vestibule-orale pe maner
e.nici o varianta corecta
32. Rebazarea protezelor presupune: e
a.extinderea marginilor protezei si amprentarea acestora cu materilae termoplastice
b.amprentarea functionala centrala a campului protetic
c. cofrarea modelului obtinut astfel incat dintii artificiali protejati cu o pasta izolatoare sa
ramana in afara
d.ambalarea modelului si cheii de gips cu dintii artificiali fiecare in cate o jumatate a
chiuvetei
e.toate variantele corecte

33. Indicatiile date tehnicianului pentru confectionarea portamprentei individuale sunt: d

a.legate de dimensiunile portamprentei
b.legate de tipul de material de amprenta ce va fi folosit
c. medicul lasa de obicei la latitudinea tehnicicanului, fara indicatii speciale
d. legate de zonele de foliere
e.nici un raspuns corect
34. Arcadele artificiale ale machetelor din ceara ale protezelor totale : d
a. nu imita aspectul natural al mucoasei deoarece acest lucru il va face proteza finita
b.nu trebuie sa aiba obligatoriu curbura vestibulara simetrica
c. pot avea montati si M3 in cazuri exceptionale
d. trebuie sa aiba dintii mandibulari montati in asa fel incat fetele lor orale sa nu
depaseasca linia ce uneste caninul cu FO a M3.
e.toate variantele corecte

35. Dimensiunea dintilor din zona laterala in sens vertical : d

a.se alege in functie de distanta dintre linia caninului si limita distala a campului protetic
de sprijin
b.trebuie aleasa in asa fel incat sa permita montarea inclusiv a M3
c.este invers proportionala cu gradul de rezorbtie existent
d.este jumatatea distantei spatiului interalveolar din care se scad 2mm necesari bazei
protezei
e.nici o varianta corecta
36. Testul Herbst pentru zona milohioidiana dintre C si PM este: d
a.fluierat
b.deglutitie
c. protractia varfului limbii spre nas
d. limba dintr-un obraz in altul
e.nici o variant corecta
37. “Protractia limbii catre varful nasului” , este test Herbst pentru: b
a.zona milohioidiana in zona distala
b.pune intensiune zona lingual central,in portiunea sa situata inainte de canin,modeland
zona frenului lingual si a muschiului genioglos.
c.modeleaza zona distal a pungii lui Fisch si versantul vestibular al tuberculului piriform.
d.zona milohioidiana in zona molarilor.
e.nici o variant corecta.
38. Miscarile automatizate efectuate de pacient,nu sunt reprezentate de : d.
a.teste fonetice
b.teste de masticatie
c.teste de deglutitie
d.compresiuni si tractiuni ale periferiei campului protetic.
e.toate variantele sunt corecte.
39. Testele fonetice Devin sunt : c
a.numai pentru maxilar.
b.numai pentru mandibula.
c.sunt diferentiate pentru maxilar si mandibula.
d.pentru inregistrarea zonelor functionale de sprijin.
e.se folosesc in realizarea amprentelor muco-statice.
40. Testele fonetice propuse de Negucioiu si Sabadus au ca scop : b
a.realizarea amprentei preliminare
b.inregistrarea culoarului neutral muscular.
c.inregistrarea relatiilor mandibulo-craniene
d.pentru modelarea zonei AH
 e.pentru modelarea zonelor functionale vestibulare frontale.
41. Din algoritmul de realizare a etapei de amprentare functionala, nu face parte : e
a.alegerea tehnicii si a materialului de amprentare functional.
b.pregatirea bolnavului si a instrumentarului necesar.
c.verificarea si adaptarea portamprentei functionale.
d.amprentarea functionala propriu-zisa.
e.trasarea limitelor campului protetic, cu creionul chimic.
42. Verificarea si adaptarea extraorala a portamprentei functionale pe model, nu d
presupune :
a.apreciere corectitudinii executiei si a respectarii indicatiilor.
b.verificarea adaptarii portamprentei pe model.
c.verificarea grosimii materialului din care este facuta portamprenta,daca este uniforma si
suficienta.
d.verificarea imprimarii corecte,in pozitie centrata,a crestei edentate pe butonii de
distantare.
e.butonii de presiune,daca sunt plasati in regiunea corespunzatoare.
43. Pentru verificarea unei corecte adaptari marginale a portamprentei functionale e
maxilare,sunt indicate testele :
a.presiune oro-vestibulara exercitata pe manerul portamprentei.
b.presiune vestibulo-orala.
c.tractiune verticala de maner.
d.plasarea policelui in vestibul si incercarea de a o indeparta.
e.toate variantele sunt corecte.
44. Obtinerea succiunii interne , se obtine prin : c
a.despovararea zonelor primare de sprijin.
b.folierea modelului preliminar in zonele cu rezilienta crescuta.
c.infundarea marginilor portamprentei functionale in banda de mucoasa pasiv-mobila.
d.aplicarea intima a mucoasei active pe fata externa a marginilor.
e.obtinerea unui paralelism perfect intre proteza si campul protetic,la nivelul zonelor
functionale de sprijin.
45. Din verificarea amprentei functionale , nu face parte : e
a.daca materialul de amprenta a fost repartizat uniform.
b.daca a inregistrat fidel toate detaliile campului protetic.
c.daca amprenta a fost correct centrata.
d.daca presiunile exercitate , au fost uniform repartizate.
e.daca folierea a fost corect executata,conform indicatiilor date.
46. In scopul realizarii unei machetari corecte,sunt necesare date privind : d
a.numai relatia de postura.
b.numai relatia centrica
c.numai relatia de intercuspidare maxima
d.relatia de postura,relatia centrica si relatia de ocluzie.
e.toate variantele corecte.
Verificarea extraorala a machetelor de ocluzie,cu macheta pe model,urmareste : d
a.controlul bazelor
b.controlul marginilor
c.controlul bordurii de ocluzie
 d.executia bazei,a marginilor si a bordurii de ocluzie.
e.verificarea butonilor de presiune.
47. Adaptarea machetei de ocluzie inferioara ,nu urmareste : c
a.paralelismul dintre valurile de ocluzie ale celor doua machete
b.paralelismul fetelor vestibulare si orale ale machetelor in raport cu muchia crestei din
zona laterala.
c.prelungirea bordurii de ceara,pana la limita distala a tuberculului piriform.
d.realizarea unei usoare concavitati,intre bordura si baza machetei in zona frontala,pentru
contractia orbicularului.
e.conservarea culoarului neutral in portiunea lui inferioara.
48. Individualizarea machetelor de ocluzie,consta in : e
a.determinarea nivelului planului de ocluzie in zona frontala.
b.determinarea nivelului planului de ocluzie in zonele laterale
c.determinarea orientareii planului de ocluzie in zona frontala
d.determinarea planului de ocluzie in zonele laterale.
e.toate variantele sunt corecte.
49. Metodele antropometrice,de determinare a DV in relatie de postura,pot fi : d
a.metode antopometrice cu repere postextractionale
b.metode antropometrice fara repere postextractionale
c.metode combinate a. si b.
d.metode antropometrice cu repere preextractionale.
e.toate variantele sunt corecte.
50. Solidarizarea machetelor de ocluzie , se poate realiza : e
a.utilizarea unor anse de sarma in forma de U,introduse in masa de ceara.
b.folosirea de stifturi de interpozitionare intre machete.
c.utilizarea de material tip Repin.
d.practicarea de linii oblice intersectate,facute la nivelul zonelor laterale in ceara
bordurilor.
e.toate variantele sunt corecte.
51. Dupa functia pe care o au si dupa directia de miscare pe care o imprima mandibuei e
in timpul principalelor ei miscari,principalii muschi ai sistemului stomatognat sunt :
a.muschi ridicatori
b.muschi coboratori
c.muschi propulsori
d.muschi retropulsori
e.toate variantele sunt corecte.
52. Dintre functiile mucoasei orale , excludem : c
a.functia de protectie.
b.functia de absorbtie.
c.functia motorie.
d.functia emuctoriala si secretorie.
e.functia senzitiva si senzoriala.
53. Spatiul protetic potential al edentatului total , este delimitata lateral , dreapta-stanga c
:
a.de campul protetic mandibular,planseul bucal si limba.
b.de buze.
 c.de muschii jugali,tapetati de mucoasa de acoperire.
d.de campul protetic maxilar.
e.de palatul moale si istmul gatului.
54. Campul protetic edentat total,indiferent de localizarea sa , maxilara si/sau b
mandibulara,se compune :
a.din 3 categorii de zone functionale.
b.din 2 categorii de zone functionale.
c.doar din zone functionale de sprijin.
d.partile moi periferice.
e.din 4 categorii de zone functionale.
55. Zona retrozigomatica sau punga Eisenring , are ca limita posterioara : d
a.creasta zigomato-alveolara in dreptul primului molar.
b.versantul vestibular al tuberozitatii.
c.fibrele arcuate ale muschiului buccinator.
d.santul retro-tuberozitar
e.zona este deschisa si este cale de abord.
56. Zona vestibulara laterala maxilara este in continuarea : b
a.tuberculului piriform
b.pungii Eisenring.
c.zonei linguale centrale.
d.boltii palatine.
e.zonei vestibulare frontale maxilare.
57. Zona vestibulara laterala maxilara , are urmatoarele limite : e
a.anterior – creasta zigomato-alveolara in dreptul molarului 1.
b.posterior – santul retro-tuberozitar.
c.intern – versantul lingual.
d.extern – muschiul orbicular acoperit de mucoasa.
e.nici o varianta nu este corecta.
58. Zona vestibulara laterala maxilara , are ca limita superioara : a
a.fundul de sac vestibular.
b.baza crestei zigomato-alveolara.
c.fibrele arcuate ale muschiului orbicular acoperite de mucoasa fixa.
d.fibrele arcuate ale muschiului buccinator acoperite de mucoasa fixa.
e.zona este deschisa accesului.

59. Zona vestibulara frontala maxilara are ca limite : e

a.anterior(latero-lateral) – ligamentul pterigo-maxilar.
b.posterior(intern) – bolta palatina.
c.superior – fundul de sac lingual.
d.inferior planseul bucal
e.nici un raspuns corect.
60. Zona functionala periferica distala maxilara , nu are ca limita : a
a.superior – ligamentul pterigo-maxilar
b.posterior – limita dintre mucoasa pasiv-mobila si activ-mobila.
c.latero-lateral – santurile retrotuberozitare.
d.anterior – limita dintre mucoasa pasiv-mobila si mucoasa fixa
 e.inchide distal arcul zonelor functionale periferice vestibulare maxilare.
61. Zona functionala de sprijin maxilara , componenta osoasa , este formata din : a
a.tuberozitatile maxilare , creasta alveolara reziduala maxilara si bolta palatina.
b.creasta alveolara reziduala mandibulara si tuberculii piriformi.
c.tuberozitatile maxilare , creasta alveolara reziduala maxilara si rugile palatine.
d.tuberozitatile maxilare , creasta alveolara reziduala maxilara si rafeul median.
e.nici un raspuns nu este corect.
62. Tuberozitatile maxilare , sunt considerate : D
a.zone statice de sprijin.
b.zone functionale periferice.
c.zone precare pentru sprijin.
d.zone biostatice de sprijin.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
63. Bolta palatina , in functie de adancime , exclude : E
a.bolta plana , orizontalizata (6-8 mm).
b.bolta de adancime medie (8-10 mm)
c.bolta adanca (10-12 mm)
d.bolta foarte adanca (>12 mm)
e.bolta extrem de adanca (< 1,2 cm)
64. La zonele functionale periferice mandibulare , vestibulare si linguale , se adauga : d
a.zonele tuberculilor piriformi.
b.zona liniei oblice interne.
c.zona eversata a gonionului.
d.zonele periferice ale tuberculilor piriformi.
e.nici un raspuns corect.
65. Zona vestibulara laterala (dreapta-stanga) , punga Fisch , are ca limita posterioara : d
a.linia imaginara care trece prin fata distala a caninului.
b.fundul de sac lingual.
c.constrictorii superiori ai faringelui , pilierul intern.
d.linia imaginara care trece prin fata distala a molarului de 12 ani.
e.ligamentul pterigo-mandibular.
66. Cand punga Fisch este mai adanca si are o largime suficienta , se poate realiza : d
a.o prelungire a marginii , numita aripioara para-linguala.
b.o prelungire a marginii , numita aripioara sub-linguala.
c.o ingrosare a marginii , numita linie americana
d.o ingrosare a marginii , numita bula lui Karol.
e.nici un raspuns nu este corect.
67. Cand punga Fisch este mai adanca si are o largime suficienta , se poate realiza : e
a.o prelungire a marginii , numita bula lui Karol.
b.o prelungire a marginii , numita aripioara para-linguala.
c.o prelungire a marginii , numita aripioara sub-linguala.
d.o ingrosare a marginii , numita linie americana
e.nici un raspuns nu este corect.
68. In functie de forma crestei milohioidiene , marginea protezei : a
a.poate fi prelungita intre planseu si limba.
b poate fi prelungita.intre planseu si bolta.
 c poate fi prelungita.intre planseu si valul palatin.
d.poate fi prelungita intre versantul vestibular si muschiul buccinator.
e.nici un raspuns nu este corect.
69. Zona linguala laterala , are ca limita anterioara : b
a.linia imaginara care trece prin fata distala a molarului de 12 ani.
b.linia imaginara care trece prin fata distala a caninului.
c.linia imaginara care trece la nivelul ligamentului pterigo-mandibular.
d.linia imaginara din varful tuberculului piriform pana la intalnirea cu linia oblica interna.
e.nici un raspuns nu este corect.
70. Zona linguala centrala , Slack si Schreinemakers , are ca limita posterioara : e
a.linia virtuala care trece tangent cu linia oblica interna
b.linia virtuala ce trece prin fata distala a molarului de 12 ani.
c.linia virtuala care treceprin fata meziala a celor 2 canini.
d.linia virtuala ce trece prin fata meziala a molarului de 12 ani.
e.nici un raspuns nu este corect.
71. Zona linguala centrala , Slack si Schreinemakers , are ca limita posterioara : c
a.linia virtuala care trece tangent cu linia oblica interna
b.linia virtuala ce trece prin fata distala a molarului de 12 ani.
c.linia virtuala care trece prin fata distala a celor 2 canini.
d.linia virtuala ce trece prin fata meziala a molarului de 12 ani.
e.nici un raspuns nu este corect.
72. In zonle distale ale arcadei alveolare reziduale mandibulare , se gasesc 2 formatiuni c
osoase distincte , numite si zone biostatice de sprijin :
a.tuberozitatile maxilare.
b.liniile oblice interne.
c.tuberculii piriformi.
d.spina nazala posterioara
e.crestele temporale mandibulare.
73. Zona vestibulară frontală maxilară: c
a.se examinează prin tracţionarea puternică a buzei spre exterior pentru vizibilitate
maximă;
b.este zonă cu importanţă fonetică ;
c.este zonă cu importanţă fizionomică;
d.este situată intre frenul labial superior şi plica alveolo-jugală;
e.nici o variantă nu este corectă.
74. Istoricul ne oferă date despre : c
a.afecţiunile metabolice;
b.afecţiuni contagioase;
c.cronologia extracţiilor dentare;
d.bolile cu determinism genetic;
e.toate variantele sunt corecte.
75. Zona vestibulară frontală maxilară: c
a.se examinează prin tracţionarea puternică a buzei spre exterior pentru vizibilitate
maximă;
b.este zonă cu importanţă fonetică ;
c.este zonă cu importanţă fizionomică;
 d.este situată intre frenul labial superior şi plica alveolo-jugală;
e.nici o variantă nu este corectă
76. Zona pungii Fisch: d
a.este dominată de inserţia orbicularului inferior;
beste dominată de inserţia orbicularului superior;
c.este dominată de inserţia maseterului ;
d.este dominată de inserţia buccinatorului;
e.nici o variantă nu este corectă.

77. Zona linguală centrală: b

a.este dominată de inserţia muşchilor geniohioidieni ;
b.este dominată de inserţia muşchilor geniogloşi;
c.este dominată de inserţia muşchiului burta anterioară a digastricului;
d.este dominată de inserţia muşchiului burta posterioară a digastricului;
e.nici o variantă nu este corectă.
78. Stabilirea nivelului şi orientării planului de ocluzie : e
a.se poate realiza şi pe baza unei teleradiografii de profil;
b.se poate realiza şi prin metoda disocierii analitice Lejoyeux;
c.se face diferenţiat pentru zona frontală şi cea laterală;
d.se face cu ajutorul plăcuţei Fox
e.toate variantele sunt corecte.

79. Scopul esenţial al amprentării este realizarea unei proteze: c

a. cu o bază cât mai restransa;
b. care să corespundă numai doleanţelor pacientului;
c. în limitele funcţionalităţii formaţiunilor mobile de la periferia câmpului protetic;
d.care să refacă, în principal, funcţia estetică;
e. care să respecte numai principiul biomecanic privind rezistenţa piesei protetice.

80. Simptomele faciale , din simptomatologia subiectiva a edentatului total , afecteaza a

pacientul , modificand :
a.antopometria si morfologia fetei.
b.antropometria si morfologia campului protetic edentat total.
c.antropometria si morfologia zonelor functionale de sprijin.
d.antropometria si morfologia zonelor functionale periferice.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
81. Tulburarile functionale , care completeaza tabloul subiectiv al simptomatologiei e
edentatiei totale sunt:
a.tulburari masticatorii si de deglutitie.
b.tulburari fizionomice.
c.tulburari fonetice.
d.tulburari de automentinere.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
82. Durerea in edentatia totala se poate prezenta sub diverse forme , iar din acestea nu a
fac parte:
a.hipoestezia alveolara.
 b.dureri ce insotesc sindromul disfunctional , articulare si musculare.
c.acuze dureroase ale limbii.
d.sindromul de bont dureros.
e.senzatia de arsura,de uscaciune a limbii.
83. Clasificarea Landa , a torusului palatin , nu stabileste : a
a.clasa I – torus situat in 1/3 anterioara a palatului dur
b.clasa II – torus situat in 2/3posterioare a palatului dur.
c.clasa III – torus situat in 2/3 anterioare ale suturii intermaxilare.
d.clasa IV – torus situat in 1/3 anterioara a palatului.
e.clasa V – torus situat de-a lungul palatului dur.
84. Torusul mandibular , poate apare in dreptul : a
a.premolarilor
b.premolar – canin
c.incisiv – canic
d.canin
e.nici un raspuns corect.
85. Datele generale de identitate a pacientului , inregistreaza : e
a.nume , prenume.
b.varsta – sex.
c.domiciliul.
d.profesia.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
86. Motivele prezentarii pacientului edentat total , sunt diverse : e
a.refacerea functiilor Sistemului Stomatognat.
b.pentru tulburari articulare , musculare , leziuni de mucoasa , limba.
c.solicitari de reparatii sau reoptimizari ale vechilor proteze.
d.dispensarizare.
e.toate raspusurile sunt corecte.
87. Cunoasterea antecedentelor personale generale ale pacientului edentat total , ajuta in e
:
a.stabilirea individualitatii biologice a pacientului.
b.evaluarea manifestarilor locale in context general.
c.stabilirea conduitei terapeutice , prin temporizarea sau contraindicarea tratamentului.
d.evitarea riscurilor de imbolnavire a personalului medical in cazul unor boli contagioase.
e.toate enunturile sunt corecte.
88. Antecedentele personale stomatologice , cuprind : e
a.accidentele legate de eruptia dentara in copilarie si obiceiurile vicioase si ticuri
profesionale.
b.afectiuni stomatologice anterioare.
c.tratametele stomatologice anterioare , interventii chirurgicale , protezari.
d.eventuale intoxicatii cronice.
e.toate enunturile sunt corecte.
89. Antecedentele heredo-colaterale generale (anamneza familiala) , cuprinde : e
a.bolile cu determinism strict genetic si bolile cu predispozitie ereditara.
b.bolile familiale ce pot fi suspectate la toti membrii.
c.boli cu risc contagios.
 d.bolile mamei in perioada de sarcina ce determina afectiuni congenitale.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
90. La palparea profunda , in cazul existentei unor deformari osoase , se va preciza : e
a.sediul si limitele.
b.marimea , aspectul suprafetei afectate.
c.consistenta.
d.rapoartele cu tesuturile moi.
e.toate aceste date de mai sus.
91. Investigatiile paraclinice in edentatia totala , se adreseaza atat starii generale , cat si e
starii locale , avand drept scop :
a.depistarea unor procese morbide in faza incipienta , inaintea simptomatologiei clinice.
b.precizarea profunzimii si stadiului unor procese patologice decelate la examenu clinic.
c.confirmarea sau infirmarea unui diagnostic stabilit pe baza datelor clinice.
d.aprecierea cu certitudine a evolutiei starii generale a organismului si local la nivelul
sistemului stomatognat ; aprecierea eficientei si corectitudinii tratamentului.
e.toate aceste puncte.
92. Examenele paraclinice pentru investigarea starii generale , vor fi indicate : e
a.in toate cazurile in care se suspecteaza o maladie generala.
b.in cazul maladiilor sistemice , ce aduc modificari si la nivelul cavitatii orale.
c.in unor boli generale cu risc vital pentru pacient.
d.in cazul complicatiilor ulterioare ale bolilor generale.
e.in toate cazurile.
93. Indicii clinico-biologici locali , se refera la : c
a.calitatea mucoasei.
b.cantitatea osoasa.
c.particularitatile campului protetic.
d.doar la particularitatile mucoasei.
e.doar la particularitatile suportului osos.
94. Indicii clinico-biologici pozitivi , ai suportului osos de la nivelul zonei de sprijin , d
exclud :
a.versanti cu retentivitati favorabile protezarii.
b.tuberozitati maxilare inalte inalte.
c.inaltimea crestei edentate de peste 4 mm.
d.bolta palatina plana.
e.absenta torusului palatin/mandibular
95. Conform principiului curativ , prin refacerea morfologica si functionala , se e
urmareste refacerea functiilor :
a.masticatorie.
b.fizionomica.
c.fonetica
d.de deglutitie.
e.toate aceste functii.
96. Prin disparitia arcadelor dentare , homeostazia sistemului e perturbata complet , e
dinamica mandibulara facandu-se astfel :
a.mandibula ia o pozitie usor anterioara si ridicata , producandu-se o malpozitie
mandibulo-craniana.
 b.ATM e fortata sa functioneze la alti parametri , iar contractiile musculare devin
neechilibate.
c.osul si mucoasa , sunt fortate sa suporte presiuni,uneori peste toleranta.
d.dispare dimensiunea verticala corecta si stereotipurile de masticatie.
e.toate enunturile corecte.
97. Conform criteriului biomecanic , atunci cand se opteaza pentru protezarea total a
amovibila conventionala , nu se are in vedere :
a.posibilitatea utilizarii doar a mijloacelor de mentinere.
b.raportul protezei cu tesuturile de sprijin.
c.raportul protezei cu tesuturile periferice.
d.materialul din care se va confectiona.
e.alegerea si montarea corespunzatoare a dintilor artificiali.
98. In cazul supraprotezarii pe dinti restanti , se vatine seama in plus : e
a.distributia acestor dinti pe arcada.
b.valoarea lor protetica.
c.valoarea crestelor reziduale.
d.spatiul protetic potential.
e.toate acestea.
99. In cadrul tratamentului protetic propriu-zis , nu este faza clinica : b
a.amprenta preliminara – pentru detaliile campului protetic.
b.confectionarea modelului preliminar si a portamprentei individuale.
c.Verificarea si adaptarea portamprentei individuale.
d.Verificarea machetelor de ocluzie si individualizarea lor.
e.Verificarea machetelor in ceara cu dinti si validarea corectitudinii realizarii lor
100. Asigurarea mentinerii protezei totale , se realizeaza prin crearea conditiilor pentru : e
a.obtinerea adeziunii si succiunii.
b.ocolirea formatiunilor mobile.
c.utilizarea tonicitatii musculare.
d.respectarea echilibrului neuro-muscular.
e.pentru toate acestea.
101. Alginatele , fac parte din categoria : b
a.hidrocoloizi reversibili.
b.hidrocoloizi ireversibili.
c.thiocauciucuri.
d.siliconi.
e.acrilate cu priza retard.
102. Dezavantajele majore ale alginatelor , constau in : d
a.au gust placut
b.au pret scazut.
c.indicate in toate formele clinice ale campului protetic.
d.contractia si distorsiunile dupa priza.
e.usor de preparat si manipulat.
103. Nu fac parte din categoria amprentelor preliminare , in raport cu materialul : d
a.amprente preliminare inregistrate in gips.
b.amprente preliminare din alginat.
c.amprente preliminare din mase termoplastice.
 d.amprente functionale periferice cu ceara buco-plastica.
e.amprente cu mase siliconate si materiale cu priza retard.
104. Dintre obiectivele amprentarii , nu fac parte : a
a.obiective ergonomice.
b.obiective biologice.
c.obiective functionale.
d.obiective bio-mecanice.
e.nici un raspuns corect.
105. Din punct de vedere a obiectivelor bio-mecanice , pentru realizarea sprijinului , c
Clinica de Protetica din Iasi , opineaza pentru :
a.realizarea sprijinului dupa metoda clasica.
b.realizarea sprijinului dupa metoda moderna.
c.realizarea sprijinului dupa metoda compresiunii selective.
d.realizarea sprijinului dupa metoda compresiva.
e.realizarea sprijinului dupa metoda selectiv sprijinita.
106. Principiul biologic , pentru realizarea lui , amprenta trebuie sa inregistreze corect c
jocul formatiunilor mobile :
a.pentru a le acoperi.
b.pentru a oferi sprijin viitoarei proteze.
c.pentru a nu genera leziuni ale mucoasei.
d.doar pentru fonatie.
e.pentru generarea de leziuni de decubit.
107. Materialele acrilice pot fi toxice prin prezenta : c
a.lichidului catalizator de la Xantopren.
b.activatorul pasta de la OrangeWash.
c.monomerul rezidual.
d.praful de alginat.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
108. Din avantajele utilizarii gipsului in amprentare , face parte : b
a.rigiditatea finala ce face dezinsertia dificila.
b.reda copii fidele ale campului protetic.
c.completarea cu gips a amprentei efectuate nu se poate face.
d.fracturarea la final a amprentei,de multe ori in particule mici.
e.foarte putin agreat de pacient.
109. Amprenta primara , sau : e
a.amprenta preliminara.
b.amprenta anatomica.
c.amprenta de orientare.
d.amprenta pre-functionala.
e.toate variantele corecte.
110. Amprenta preliminara , are ca obiective biomecanice : c
a.realizarea unei adeziuni precare,datorita fidelitatii materialului.
b.realizarea unei succiuni optime.
c.ocolirea formatiunilor mobile de la periferia campului protetic se realizeaza partial.
d.inregistrarea tonicitatii musculare.
e.nici un raspuns corect.
 111. Portamprentele semi-functionale , nu pot fi : b
a.mase plastice acrilice.
b.metalice.
c.mase termoplastice.
d.confectionate din vechile proteze.
e.nici o varianta corecta.
112. Alegerea portamprentei standard , nu presupune : d
a.sa fie suficient de rigida.
160 vol II b.sa cuprinda in intregime zona de sprijin a campului protetic.
c.sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile.
d.sa nu asigure o grosime suficienta materialului de amprenta.
e.sa asigure aderenta materialului.
113. In sens sagital , adaptarea portamprentei standard , presupune : b
a.portamprenta maxilara trebuie sa fie la o distanta de 4-5 mm de bolta palatina , iar
marginile ei , la 2 mm sub nivelul zonei de reflexia a mucoasei pasiv-mobile..
b.portamprenta maxilara trebuie sa fie la distanta de 4-5 mm de versantul vestibular al
crestei alveolare in zona frontala , iar distal la 2 mm de santurile retro-tuberozitare si 4mm
de foveele palatine.
c.marginile portamprentei mandibulare , trebuie coborate in vestibul pana la o distanta de 2
mm deasupra liniei de reflexie a mucoasei mobile.
d.cand linia milohioidiana si nisa Ney-Bowen sunt neretentive , marginile linguale distale
ale portamprentei mandibulare trebuie sa ajunga pana la 1-2 mm distanta de fundul de sac
lingual.
e.nu presupune nimic din toate acestea.
114. In sens transversal , adaptarea portamprentei standard , presupune : a
a.marginile portamprentei (maxilare si mandibulare) trebuie sa fie situate la 4-5 mm
distanta de campul protetic , spatiu necesar pentru grosime.
b. portamprenta maxilara trebuie sa fie la distanta de 4-5 mm de versantul vestibular al
crestei alveolare in zona frontala , iar distal la 2 mm de santurile retro-tuberozitare si 4mm
de foveele palatine.
c. cand linia milohioidiana si nisa Ney-Bowen sunt neretentive , marginile linguale distale
ale portamprentei mandibulare trebuie sa ajunga pana la 1-2 mm distanta de fundul de sac
lingual.
d. marginile portamprentei mandibulare , trebuie coborate in vestibul pana la o distanta de
2 mm deasupra liniei de reflexie a mucoasei mobile.
e.nu presupune nimic din toate acestea.
115. Butonii de distantare , nu au rolul : d
a.de orientare a practicianului asupra alegerii unei portamprente standard corespunzatoare.
b.orienteaza proteticianul asupra centrarii corecte pe campul protetic a portamprentei.
c.de a permite exercitarea de presiuni usoare si uniforme asupra campului protetic in
amprentare.
d.de a permite exercitarea functiei de accelerator de priza pentru materialul de amprenta.
e.modificarea grosimii , permite reglarea distantei dintre marginile portamprentei si
fundurile de sac vestibulare si/sau linguale.
116. Realizarea retentiilor pe fata mucozala a portamprentei standard , se obtin prin : a
a.toate raspunsurile care urmeaza sunt corecte.
 b.picurarea de material termoplastic.
c.aplicarea de benzi adezive.
d.aplicarea de lacuri adezive.
e.aplicarea de ceara bucoplastica fluida , cu fire de bumbac.
117. In sens vertical , adaptarea portamprentei standard , presupune : a
a. marginile portamprentei mandibulare , trebuie coborate in vestibul pana la o distanta de
2 mm deasupra liniei de reflexie a mucoasei mobile.
b. marginile portamprentei (maxilare si mandibulare) trebuie sa fie situate la 4-5 mm
distanta de campul protetic , spatiu necesar pentru grosime.
c. portamprenta maxilara trebuie sa fie la distanta de 4-5 mm de versantul vestibular al
crestei alveolare in zona frontala , iar distal la 2 mm de santurile retro-tuberozitare si 4mm
de foveele palatine.
d.portamprenta mandibulara , distal , trebuie sa acopere tuberculii piriformi , pana la
insertiile ligamentului pterigo-mandibular.
e.nimic din toate acestea.
118. Amprentarea preliminara a campului protetic edentat total mandibular,tehnica e
Devin, se face :
a.portamprenta trebuie distantata cu 1-2 mm de campul protetic , pentru a asigura o
grosime suficienta materialului.
b.adaptarea portamprentei standard in zona tuberculilor piriformi trebuie facuta cu atentie ,
pana la fata distala a molarului 2.
c.gipsul de amprenta trebuie sa fie mai fluid , pentru a nu se amesteca cu saliva.
d.indepartarea amprentei se face prin tractionarea in sus a manerului portamprentei ,
uneori fiind necesare si usoare miscari de basculare.
e.nici un raspuns nu este corect.
119. Amprentarea preliminara a campului protetic edentat total mandibular,tehnica c
Devin, se face :
a.portamprenta trebuie distantata cu 1-2 mm de campul protetic , pentru a asigura o
grosime suficienta materialului.
b.adaptarea portamprentei standard in zona tuberculilor piriformi trebuie facuta cu atentie ,
pana la fata distala a molarului 2.
c.gipsul de amprenta trebuie sa fie mai vascos , pentru a nu se amesteca cu saliva.
d.indepartarea amprentei se face prin tractionarea in sus a manerului portamprentei ,
uneori fiind necesare si usoare miscari de basculare.
e.dezinsertia amprentei mandibulare este facila , cand materialul de amprenta ajungesub
linia milohioidiana si la nivelul nisei retromolare.
120. Tehnica de amprentare preliminara Schreinemakers : c
a.foloseste masele termoplastice.
b.alegerea portamprentei , se face din setul de portamprente functionale metalice sau din
mase plastice cu retetii.
c.tehnica de amprentare cu alginat utilizeaza aceeiasi timpi ca si tehnica cu gips , cu unele
168 vol II mici deosebiri.
d.introducerea portamprentei si centrarea ei pe campul protetic mandibular , se realizeaza
in 3 timpi.
e.exista 3 modalitati de incarcare a portamprentei cu material.
121. Tehnica de amprentare preliminara Schreinemakers : a
 a.la ora actuala , amprentele cu alginat sunt cele mai utilizate.
b.amprentele cu alginat au o fidelitate mare.
c.este indicata doar in anumite tipuri de campuri protetice.
d.materialul preparat nu se poate realiza in diferite grade de vascozitate.
e.tehnica este indicata la pacientii sanatosi psihic.
122. Amprentarea preliminara propriu-zisa , tehnica Devin , la introducerea b
portamprentei in cavitatea orala :
a.se realizeaza o miscare antero-posterioara , de introducere a portamprentei , cealalta
sustinand mentonul.
166 b.se pozitioneaza prin presiuni postero-anterioare , pentru evitarea refluarii distale a
materialului.
vol II c.operatorul sta in partea stanga sau in spatele pacientului , verificand centrarea pe camp.
d.materialul refluat in fundurile de sac vestibulare , va fi indepartat prin presiuni ale
obrazului.
e.pentru amprentarea optima a zonei de mucoasa pasiv-mobila , se folosesc miscari
practicate de bolnav.
123. Amprentarea preliminara propriu-zisa , tehnica Devin : e
a.in eventualitatea existentei unor fragmente de material in exces , acestea vor fi
indepartate cu o pensa.
b.cand materialul face priza , nu se mai practica nici un fel de miscari.
c.la terminarea prizei , amprenta se dezinsera cu miscari blande , pentru a nu se fractura.
d.se foloseste suplimentar , introducerea de aer sub amprenta , pentru dezinsertia de pe
campurile retentive.
e.toate afirmatiile sunt corecte.
124. Tehnica de amprentare preliminara cu mase termoplastice : e
a.este indicata in campuri retentive , a campurilor cu mucoasa friabila sau plagi
postchirurgicale.
b.pentru realizarea unei despovarari in zona primara de sprijin , se va trasa cu degetul
vaselinat un sant corespunzator crestei.
c.dupa centrarea pe campul protetic , se exercita presiuni insistente si puternice.
d.se utilizeaza mase termoplastice cu temperaturi de ramolire intre 80-90 grade C.
e.dezinsertia portamprentei de pe camp se face dupa racire cu jet de apa.
125. Tehnica de amprentare preliminara cu materiale siliconate : d
a.este o tehnica de amprentare in 3 timpi , wash-tehnic , indicata in campuri neretentive.
b.intr-un prim timp se realizeaza amprenta cu material siliconat fluid , modelandu-se
corespunzator si la nivelul marginilor.
c.dupa priza materialului , se face controlul amprentei , se usuca si se procedeaza la
prelungirea marginilor cu 2 mm.
d.etapa de amprentare cu material siliconat fluid , permite obtinerea unei functionalizari
periferice corecte.
e.amprenta cu siliconi are o fidelitate satisfacatoare , nu este asa facila si nu necesita
presuni uniforme.
126. Tehnica de amprentare preliminara cu materiale cu priza retard : e
a.indicata la edentatii totali purtatori de proteze , care necesita captusirea.
b.indicata la edentatii totali , purtatori de proteze mobile , care necesita protezari imediate ,
de urgenta , dupa extractii.
 c.portamprentele utilizate sunt vechile proteze.
d.permit o amprentare foarte fidela , in acelasi timp “conditioneaza” tesuturile moi.
e.toate enunturile sunt corecte.
127. Tehnici de amprentare preliminara globala , SR-IVOTRAY : c
a.este o tehnica de amprentare mucodinamica , cu gura inchisa , cu materiale elastice.
b.utilizeaza 3 tipuri de portamprente .
c.portamprentele speciale , nu servesc decat amprentarii campului protetic edentat total.
d.portamprenta SR-IVOTRAY , permite miscari in toate sensurile , miscarile de basculare
fiind excluse.
e.tehnica SR-IVOTRAY este indicata in toate cazurile , inclusiv la bolnavii care nu pot
respira pe nas timp de 1,5-2 min , datorita prezentei obstructiilor cailor aeriene superioare.
128. Tehnici de amprentare globala , sistemul SR-IVOTRAY SPEZIAL : b
a.particularitatea sistemului consta in faptul ca cele 2 portamprente pot glisa pe sine , una
fata de cealalta , fara dificultate.
b.portamprentele sunt incarcate , introduse pe rand in cavitatea orala , unde alginatul le va
solidariza.
c.exista pentru acest sistem , doua marimi de portamprente pentru maxilar si trei marimi
pentru mandibula.
d.cele doua portamprente se ansambleaza apoi in afara cavitatii , prin glisarea pe sinele
existente si se introduc in cavitatea bucala printr-o miscare rotatorie laterala.
e.orificiul bucal se inchide , manerul sistemului fiind pensat intre buze.
129. Tehnici de amprentare globala , sistemul SR-IVOTRAY SPEZIAL : a
a.prezinta diverse ancose care ajuta la prehensiunea ei cu o mana , atunci cand e incarcata
cu alginat.
b.in cazul unor tuberozitati plonjante , este necesara indepartarea unei cantitati de alginat
din fundul de sac vestibular , de la nivelul acestora.
c.in timpul miscarii de inchidere se tractioneaza buza inferioara , pana cand se
indeparteaza suprafetele ocluzale si alginatul va reflua vestibular pentru a fi indepartat.
d.portamprentele sunt inserate separat , si se indeparteaza in aceeiasi ordine.
e.deoarece nu exista un sistem de prehensiune , operatorul dezinsera amprenta prin
tractiuni de maner si basculari.
130. Verificarea amprentei preliminare de gips , reluarea amprentei : b
a.indicatia de reluare a amprentei cand grosimea materialului este uniforma.
b.centrarea portamprentei pe campul protetic nu a fost corecta.
c.amprenta a inregistrat intreaga suprafata de sprijin protetic.
d.amprenta este modelata marginal.
e.daca nu lipsesc fragmente mari din amprenta.
131. Verificarea amprentei preliminare din mase termoplastice : b
a.nu urmareste aceleasi obiective ca amprenta preliminara cu gips.
b.deficientele constatate pot fi remediate , fie prin aditie fie prin ramolire si reluarea
amprentei.
c.nu se pot remodela marginile.
d.nu se poate confectiona portamprenta functionala , prin aditia de acelasi material.
e.toate raspunsurile sunt corecte.
132. Verificarea amprentei preliminare din alginat , deficientele care apar , nu presupun : c
a.modificari volumetrice importante pe unitate de timp generate de diversi factori.
 b.lipsa de centrare a portamprentei duce la aparitia marginilor groase intr-o parte si subtiri
in cealalta.
c.prezenta unor bule sau goluri de aer , care nu duc la imperfectiuni ale viitorului model.
d.detasarea materialului de pe suportul rigid.
e.toate enunturile sunt corecte.
133. Spalarea si dezinfectia amprentei preliminare , nu presupune: c
a.pentru prevenirea transmiterii SIDA , protezele finite , portamprentele , tot
instrumentarul , se vor tine in solutie de hipoclorit de sodiu , 5,25 % , timp de 15 minute.
b.pentru instrumentar este indicata glutaraldehida in concentratie 2% , timp de 10 ore.
c.dupa executarea manoperei de amprentare , amprenta este ambalata si trimisa in
laborator pentru spalare si dezinfectie.
d)in functie de concentratia substantelor si a timpului de actiune , acestea pot avea un efect
dezinfectant sau chiar antiseptic.
e)se mai pot folosi solutii alcoolice sau iodate.
134. Trasarea conturului marginal al amprentei : a
a)aprecierea corecta a suprafetelor de sprijin.
b)la maxilar , desenarea conturului va avea in vedere limita interna a marginilor
vestibulare ale amprentei.
c)la mandibula se va contura limita corespunzatoare a 2/3 anterioare ale tuberculului.
d)trasarea limitelor campului protetic se va efectua in cazul tuturor amprentelor
preliminare.
e)zonele vestibulare mandibulare se traseaza exact ca cele maxilare , spre interiorul
amprentei.
135. Trasarea conturului marginal al amprentei : e
a)aprecierea corecta a limitelor campului protetic.
b)la maxilar , desenarea conturului va avea in vedere limita interna a marginilor
vestibulare ale amprentei.
c)la mandibula se va contura limita corespunzatoare a 2/3 anterioare ale tuberculului.
d)trasarea limitelor campului protetic se va efectua in cazul tuturor amprentelor
preliminare.
e)zonele vestibulare mandibulare se traseaza exact ca cele maxilare , spre exteriorul
amprentei.
136. Pregatirea amprentei pentru transport in laborator : b
a)amprentele sunt transportate in laborator , fie in tavite renale , fie in cutii si ambalaje
speciale.
b)in cazul amprentelor cu materiale elastice de tip alginat , trebuie folosite cutiile si
ambalajele speciale , pentru a fi foarte bine uscate,fara umiditate.
c)la transportul in laborator , amprenta va fi insotita de indicatiile date tehnicianului,pe o
fisa.
d)pe fisa se vor nota zonele ce trebuie foliate.
e)se va mai nota grosimea folierii si materialul din care se va confectiona portamprenta.

183 vol II 137. Amprentarea preliminara : d

a)oricare ar fi tehnica si materialul , are ca scop transferul pe modelul preliminar.
b)transfera informatii privind zonele functionale periferice si de sprijin.
c)obiectivul final este de realizare a portamprentei functionale
 d)portamprenta functionalat realizata pe modelul preliminar , faciliteaza reusita fazei
urmatoare , de realizare a machetei in ceara cu dinti.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
138. Amprenta functionala , in edentatia totala , nu presupune : b
a)reprezinta negativul campului protetic , inregistrat intr-o portamprenta individualizata.
b)scopul este de a obtine negativul campului protetic , modelul preliminar , pe care se va
realiza viitoarea portamprenta.
c)foloseste materiale de inalta fidelitatea si sunt aplicate tehnici adecvate.
d)se numeste amprenta functionala , pentru ca majoritatea tehnicilor aplicate , folosesc
miscari functionale.
e)se mai numeste amprenta secundara sau finala.
139. Obiectivele amprentei functionale , adeziunea : e
a)amprenta functionala nu creeaza conditiile optime pentru aceasta.
b)se opune fortelor de desprindere orizontale.
c)materialele folosite , vor trebui sa inregistreze nu cu mare fidelitate relieful campului
protetic.
d)realizarea adeziunii , nu presupune un paralelism intre suprafata mucozala a protezei si
campul protetic.
e)toate variantele sunt incorecte.
140. Obiectivele amprentei functionale , succiunea : e
a)reprezinta principalul obiectiv al amprentei functionale.
b)aceasta se traduce printr-o etanseizare periferica perfecta.
c)etanseizarea externa se realizeaza prin aplicarea mucoasei reflectate , pe fata externa a
protezei.
d)etanseizarea interna are loc la nivelul mucoasei pasiv-mobile.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
141. Obiectivele amprentei functionale , ocolirea formatiunilor mobile , nu presupune : d
a)rascroirea marginilor se face inspectand din centimetru in centimetru.
b)se urmareste raportul marginilor cu fundurile de sac.
c)finalizarea acestui obiectiv , se face prin amprentarea periferica.
d)se realizeaza in 3 timpi.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
142. Obiectivele amprentei functionale , tonicitatea musculara , contribuie la : d
a)mentinerea protezei pe campul protetic , printr-un suport corespunzator , obtinut prin
modelarea marginilor care trebuie sa aiba exact aceeiasi grosime in toate zonele.
b)muschii buccinatori , orbiculari si musculatura linguala , trebuie sa gaseasca pe fata
externa a protezei , convexitatile necesare contractiei.
c)situatiile optime de mentinere a protezei , sunt atunci cand exista o hipotonie musculara.
d)campul protetic este supus transformarilor prin procese de atrofie si rezorbtie
neuniforme , de aceea grosimea marginilor nu va fi uniforma.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
143. Obiectivele amprentei functionale , echilibrul neuro-muscular , nu se obtine : e
a)prin tehnica Klein si Berezin.
b)prin tehnica piezografica.
c)cand exista contractii musculare diferite , asimetrice , stanga-drepta , apar dezechilibre
cauzate de o parte sau alta.
 d)in acest context , se va tine seama de rolul exteroceptorilor si al proprioceptorilor
complexului neuro-muscular si neuro-mucos.
e)prin amprenata preliminara , cu ceara buco-plasctica.
144. Obiectivele amprentei functionale , stabilitatea : d
a)amprenta functionala rezolva problemele de stabilitate , prin inregistrarea tuturor
suprafetelor orizontale ale campului protetic.
b)amprenta functionala preia si conserva din amprenta preliminara , forma campului
protetic , deci si suprafetele orizontale retentive care se opun fortelor orizontale.
c)pentru o amprenta functionala cat mai fidela , o conditie esentiala este de a nu se permite
extinderea amprentarii in zonele periferice retentive.
d)este completata prin inregistrarea zonelor in care se poate face extinderea bazei
portamprentei individuale in zone greu accesibile.
e)nici un raspuns corect.
145. Obiectivele amprentei functionale , sprijinul : c
a)este asigurat prin amprentatrea corecta a zonelor care se opun fortelor orizontale de
presiune :zonele primare si secundare.
b)amprenta functionala urmareste inregistrarea cu fidelitate , extinderea distributiei
fortelor pe o suprafata cat mai mare pentru un sprijin netraumatizant , cu ecluderea zonelor
biostatice de sub proteza.
c)amprenta functionala preia de la cea preliminara ,efectul tehnicii compresive sau
necompresive si il definitiveaza.
d)distantarea de campul protetic se face prin folierea modelului functional.
e)despovararea se mai poate face , cu ajutorul gaurilor de despovarare , facute pe
portamprenta preliminara.
146. Amprenta functionala cu compresiune selectiva : a
a)rar folosita , deoarece campul protetic nu are o rezilienta diferita de la o zona la alta.
b)zonele cu rezilienta mare necesita o amprentare compresiva , iar cele cu rezilienta mica
necompresiva.
c)distributia selectiva a presiunilor se va obtine inca din faza de realizare a portamprentei
individuale.
d)distantarea se efectueaza prin radierea unui strat de pe modelul functional.
e)nici un raspuns corect.
147. Obiectivele amprentei functionale , functia fizionomica : c
a)se restabileste prin crearea unei grosimi uniforme , de 2 mm , a marginilor si a
suprafetelor externe pentru compensarea inegala a rezorbtiei.
b)se realizeaza doar in faza de amprenta functionala.
c)oricat de functionala ar fi o amprenta , aceasta nu va reusi sa surprinda in totalitate
secventele functionale ale periferiei.
d)se utilizeaza amprente care raman mai mult timp in cavitatea orala (1-2 ore).
e)nici un raspuns corect.
148. Obiectivele amprentei functionale , functia de deglutitie : c
a)se realizeaza complet in etapa de amprentare preliminara , atunci cand se folosesc tehnici
speciale.
b)se foloseste doar tehnica Hromatka.
c)restabilirea deglutitiei este importanta pentru cresterea eficientei masticatorii.
d)interferentele musculare de la nisa Neill si Bowen , nu pot contribui la stabilizarea
 protezelor oricat de bine ar fi fost facuta amprentarea.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
149. Obiectivele amprentei functionale , obiectivele biologice : a
a)se realizeaza pe baza obtinerii corecte si complete a obiectivelor biomecanice si
functionale.
b)trebuie obtinuta o solicitare neechilibrata a campului protetic.
c)ischemia sau hiperemia , determina echilibrarea rezorbtiei si atrofiei , chiar stoparea ei.
d)instabilitatea protezei , ca sursa a unor forte parafunctionale , care ajuta la combaterea
rezorbtiei , trebuie pastrata in toate etapele amprentarii.
e)toate raspunsurile sunt gresite.
150. Amprenta functionala mucostatica : c
a)se inregistreaza cu ajutorul unor portamprente cu margini lungi , cu materiale cu
fluiditate mare.
b)se obtin astfel amprente cu o buna succiune.
c)nu pune in valoare tonicitatea musculara si echilibrul neuro-muscular.
d)sunt foarte des folosite , aplicabilitatea fiind foarte vasta datorita multiplelor avantaje
oferite.
e)toate variantele sunt corecte.
151. Amprenta functionala mucodinamica : e
a)se inregistreaza cu portamprente individuale , bine adaptate marginal.
b)se folosesc testele de functionalizare a periferiei.
c)testele se pot utiliza si in etapa urmatoare de amprentare propriu-zisa.
d)datorita functionalizarii , se obtin margini bine delimitate.
e)toate variantele sunt corecte.
152. Amprenta functionala cu gura inchisa , nu presupun : d
a)se realizeaza sub presiune ocluzala.
b)se folosesc portamprente cu valuri de ocluzie.
c)se pot folosi si vechile proteze.
d)au ca avantaj , lipsa functionalizarii periferiei.
e)toate variantele sunt corecte.
153. Amprentele functionale compresive : a
a)sunt indicate pentru campurile protetice dure.
b)utilizeaza portamprente rezistente si materiale fluide.
c)mucoasa are rezilienta crescuta.
d)orificiile de despovarare se efectueaza intotdeauna la zonele primare de sprijin.
e)toate variantele sunt corecte.
154, Amprentele functionale decompresive : c
195 a)sunt indicate in campurile protetice dure.
b)campul protetic trebuie sa fie capabil sa suporte presiuni.
vol II c)se folosesc portamprente distantate de camp.
d)folosesc materiale de amprenta vascoase.
e)nici un raspuns corect.
155. Portamprentele utilizate in amprentarea functionala , nu presupun : e
a)se mai numesc portamprente individuale.
b)difera din punct de vedere a formei,a conceptiei si a materialului.
c)constiutie suportul rigid pentru materialul de amprenta.
 d)trebuie sa fie nedeformabile.
e)sunt realizate in laborator pe modelul functional.
156. Portamprentele utilizate in amprentarea functionala , se realizeaza din diferite c
materiale :
a)pentru amprentele functionale cu gips , pasta eugenat de zinc sau materiale elastice ,
portamprenta se face doar din acrilat termopolimerizabil.
b)pentru amprentele functionale cu mase termoplastice , portamprenta va fi din placa de
baza.
c)pentru amprentarea campurilor foarte atrofiate , se impune ca portamprenta sa fie din
acrilat.
d)pentru amprentarea campurilor de clasa I Sangiuolo , pe marginea portamprentei
preliminare , se poate pune un rulou de ceara , pentru obtinerea unei succiuni optime.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
157. Testele HERBST , nu presupun : c
a)sunt pentru maxilar si mandibula.
b)precizeaza importanta si zona exacta care o modeleaza fiecare test.
c)se aplica doar in amprentarea functionala.
d)amplitudinea trebuie sa fie blanda , asemanatoare cu miscarile executate de in timpul
functiilor de SSTG.
e)toate variantele sunt corecte.
158. Testul Herbst pentru zona Einsering , grosimea viitoarei proteze , este : d
a)deschiderea larga a gurii
b)suras fortat
c)limba intr-un obraz si altul
d)balansarea mandibulei
e)deschiderea usoara a gurii.
159. Miscarile automatizate efectuate de pacient , nu presupun : d
a)reprezentate de teste fonetice
b)reprezentate de teste de masticatie
c)reprezentate de teste de deglutitie.
d)nu necesita portamprente cu o buna mentinere si stabilitate pe camp.
e)se folosesc cerurile buco-plastice si materialele cu priza retard.
160. Testele fonetice Devin : e
a)demonstreaza ca o conversatie obisnuita cu pacientul , poate fi utila in modelarea
zonelor de sprijin.
b)studiile fonetice au aratat ca prin sistematizarea lor , nu este nevoie de reducerea la
pronuntia de foneme.
c)testele sugerate de prectician , in schimb , sunt greu de inteles si executat.
d)testele sunt aceleasi pentru maxilar cat si pentru mandibula.
e)toate raspunsurile sunt incorecte.
161. Testele fonetice Herve : e
a)se poarta o conversatie timp de 7-12 minute.
b)se pronunta toate sunetele si grupele de sunete ce modeleaza periferia.
c)se verifica amprenta , cu indentificarea zonelor de supraextensie sau lipsa de material.
d)se fac corecturile , se reinsereaza si se mai reia odata conversatia.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
162. Din algoritmul de realizare a etapei de amprntare functionala , nu face parte : c
a)alegerea tehnicii si a materialului de amprentare functionala.
b)pregatirea bolnavului si a instrumentarului necesar amprentarii functionale.
c)verificarea si adaptarea portamprentei preliminare.
d)amprentarea functionala propriu-zisa.
e)verificarea amprentei functionale.
163. Din instrumentarul necesar pentru adaptarea portamprentei individuale , nu se c
foloseste :
a)piesa dreapta.
b)freze de acrilat.
c)cleste crampon pentru modelarea portamprentei.
d)lampa de spirt.
e)placuta Fox.
164. Amprenta functionala periferica : e
a)utilizeaza cerurile bucoplastice.
b)utilizeaza masele termoplasrice.
c)in cazul materialelor vascoase , se verifica stabilitatea portamprentei cu testele Herbst.
d)utilizeaza materialele fluide.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
165. Amprenta functionala centrala : e
a)realizeaza amprentarea suprafetei de sprijin , a zonelor de succiune si a zonelor
neretentive.
b)se realizeaza orificiile de despovarare , pe portamprenta individuala , dupa amprentare.
c)se tapeteaza suprafata portamprentei cu un strat de material uniform de 0,5 mm.
d)dupa amprentare , portamprenta se scoate din cavitatea orala , prin miscari de tractiune si
basculare , facute pe maner.
e)nici un raspuns corect.
166. Amprenta functionala centrala : e
a)ansamblul portamprenta – amprenta se centreaza si se plaseaza pe campul protetic prin
presiuni intermitente.
b)se mobilizeaza periferia campului protetic , pentru asezarea elementelor mobile in
pozitia lor fiziologica.
c)i se indica pacientului sa execute testele Herbst.
d)se executa si usoare masaje rotatorii ale buzelor si obrajilor.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
167. Evaluarea clinica si restaurarea relatiilor mandibulo-craniene a edentatului total : e
a)are o deosebita importanta in cadrul obiectivului terapeutic de refacere morfo-
functionala a SSTG.
b)disparitia arcadelor dentare este insotita de imposibilitatea repozitionarii corecte a celor
doua maxilare.
c)se folosesc machetele de ocluzie
d)in cadrul metodologiei , cele trei relatii se realizeaza aproape simultanin cadrul unei
suite de manopere care se intrica.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
168. Pregatirea organismului si a cavitatii orale , consta : e
a)in ansamblul pregatirilor pre-protetice.
 b)pregatirea pro-protetica.
c)terapie nespecifica
d)terapie specifica.
e)toate raspunsurile sunt corecte.
169. Pregatirea pre-protetica , nu consta : d
a)igienizarea cavitatii orale.
b)asanarea cavitatii orale.
c)terapia nespecifica.
d)toate manoperele terapeutice , realizate in vederea obtinerii unui camp protetic favorabil.
e)toate variantele sunt false.
170. Tratamentul protetic propriu-zis : d
a)alege din multitudinea de variante posibile , nu cea mai buna solutie pentru cazul dat.
b)nu constituie o prescriptie medicala , sub forma unei retete.
c)nu trebuie notat in fisa de laborator a pacientului.
d)in acest moment , tentativa de proiect este validata si devine plan de tratament definitiv.
e)toate variantele corecte.
171. Educatia sanitara : c
a)nu este o educatie sanitara individuala.
b)constientizarea pacientului nu este un obiectiv principal.
c)explica pacientului starea avansata de afectare morfologica si functionala.
d)nu convinge pacientul de utilitatea tratametului , in lipsa protezelor.
e)nu cuprinde igienizarea protezelor , in lipsa acestora.
172. Educatia sanitara , nu cuprinde : d
a)explicatii privind ceea ce inseamna o proteza totala.
b)referiri asupra limitelor restaurarii.
c)reprezinta in esenta o particularizare a teoriei comunicarii interumane.
d)pregatirea psihica.
e)explica principiile care stau la baza restaurarii mobile.
173. Etapizarea planului de tratament , se face : a
a.)n functie de distanta fata de cabinet
b)nu tine cont de posibilitatile cabinetului.
c)fara interes pentru posibilitatile economice ale pacientului
d)nu tine cont de posibilitatile laboratorului.
e)toate variantele sunt corecte.
174. Pregatirea psihica : c
a.)ransformarea edentatiei subtotale in edentatie totala , nu are implicatii grave.
b)la fiecare pacient in parte , nu exista o opozitie psihologica fata de terapia amovibila.
c)rebuie acordata o atentie deosebita antecedentelor psihologice ale pacientului.
d)psihoterapia nu poate fi facuta de medicul stomatolog singur.
e)toate variantele corecte..
175. Adaptarea aparatului gnato-protetic total amovibil: c
a) reprezinta sfarsitul tratamentului
b) este o etapa de adaptare ce decurge in patru sensuri
c) saizar defineste livrarea unei proteze totale ca o perioada si nu ca o sedinta
d) este o etapa ce marcheaza restabilirea definitiva a functiilor sistemului stomatognat
 e) toate raspunsurile sunt corecte
176. Etapele adaptarii sunt urmatoarele: e
a) adaptarea imediata
b) adaparea primara
c) adatarea secundara
d) adaptarea tardiva
e) toate raspunsurile sunt corecte
177. Adaptarea bolnavului la aparatul gnato-protetic se realizeaza pe mai multe directii: a
a) adaptare psihica, mecanica, functionala, biologica
b) adaptare fizionomica, mecanica, fonetica
c) adaptare masticatorie, functionala, biologica, fizionomica
d) adaptare fonetica, fizionomica si functionala
e) nici un raspuns corect
178. Adaptarea imediata: b
a) cuprinde prima si a doua sedinta de aplicare a aparatului finit in cavitatea orala
b) cuprinde prima sedinta de aplicare a aparatului finit in cavitatea orala
c) se refera la adaptarea aparatului finit pe modelul de studiu
d) se refera la verificarea aparatului gnato-protetic in ocluzor si in cavitatea orala
e) nici un raspuns corect
179. Verificarea extraorala a protezei finite presupune: e
a) controlul adaptarii mecanice si functionale
b) verificarea relatiilor mandibulo-craniene
c) verificarea adaptarii biologice
d) controlul restabilirii functiilor si adaptarea psihica
e) verificarea bazei protezei finale si a refacerii arcadelor artificiale
180. In cadrul verificarii extraorale a protezei finite se realizeaza: e
a) verificarea marginilor
b) verificarea bazei
c) verificarea fetei mucozale
d) indepartarea spiculilor acrilci
e) toate raspunsurile sunt corecte
181. In cadrul verificarii suprafetei mucozale a bazei protezei finite aceasta trebuie: a
a) sa nu prezinte neregularitati sub forma de goluri sau plusuri de material
b) sa prezinte spiculi acrilici pe toata suprafata mucozala
c) sa prezinte margini subtiri si retentive
d) sa prezinte luciu accentuat
e) nici un raspuns corect
182. Verificarea marginilor protezei finite urmareste ca: c
a) marginile protezei finite sa fie groase la periferie
b) marginile protezei finite sa fie subtiri la periferie
c) marginile protezei finite sa aibe o grosime favorabila si sa fie rotunjite
d) marginile protezei finite sa fie taioase la periferie
e) nici un raspuns corect
183. Fata externa a bazei protezei finite trebuie : e
a) sa realizeze o falsa gingie cu modelaj anatomic corespunzator
b) sa fie lipsita de asperitati
 c) sa fie finisata si lustruita perfect
d) la maxilar, modelajul rugilor palatine si al papilei bunoide este deosebit de important
e) toate raspunsurile sunt corecte
184. Verificarea refacerii arcadelor artficiale urmareste: c
a) respectarea indicatiilor de alegere si montare a machetelor in ocluzor
b) respectarea indicatiilor de alegere si montare a bordurilor de ocluzie
c) respectarea indicatiilor de alegere si montare a dintilor si corecta realizare morfologica
a acestora
d) respectarea indicatiilor de alegere a materialului de realizare a protezei finite
e) respectarea indicatiilor de alegere a culorii dintilor
185. In cadrul verifiacrii refacerii arcadelor artficiale se urmareste: a
a) daca au avut loc migrari ale dintilor pe arcada artificiala, fracturi, fisuri, deformari
b) daca exista modificari de culoare ale dintilor artificiali
c) daca fata externa a protezei finite este lustruita corespunzator
d) daca exista spiuli acrilici
e) nici un raspuns corect
186. Deformarile aparatelor gnato-protetice se datoreaza: b
a) respectarii indicatiilor de polimerizare
b) dezambalarii incorecte prin racirea fortata a chiuvetei
c) grosimii uniforme a bazei
d) respectarea raportului monomer-polimer
e) fisurarea valului dupa stupuire
187. Verificarea intraorala a protezei finite presupune: e
a) controlul adaptarii mecanice
b) controlul relatiilor fundamentale mandibulo-craniene
c) controlul restabilirii functiilor
d) adaptarea psihica si biologica
e) toate raspunsurile sunt corecte
188. Controlul adaptarii mecanice a protezei finite verifica: b
a) daca acesta nu cuprinde intregul camp protetic
b) daca marginile ajung pana in zona de reflexie a mucoasei
c) daca marginile nu ajung pana in zona de reflexe a mucoasei
d) daca marginile nu ajung pana in fundul de sac vestibular
e) nici un raspuns corect
189. In cadrul controlului adaptarii mecanice a protezei finite se urmareste: e
a) controlul adaptarii mecanice
b) stabilitatea statica
c) adaptarea statica
d) stabilitatea dinamica
e) toate raspunsurile sunt corecte
190. Adaptarea statica a protezei finite: a
a) este observata imediat dupa aplicarea protezei
b) se verifica in timpul miscarii mandibulare
c) consta in introducerea aparatului gnato-protetic in cavitatea orala si mentinerea sa pe
camp
d) contribuie la dobandirea aspectului natural al viitoarei proteze
 e) verifica repozitionarea mandibulei fata de craniu
191. Stabilitatea dinamica a protezei finite: b
a) este observata la mult timp dupa aplicarea protezei
b) se verifica atat in timpul miscarii mandibulare cat si in timpul contractiilor musculare
ce insotesc anumite functii
c) se ealizeaza in special prin mimica faciala
d) consta in introducerea aparatului gnato-protetic in cavitatea orala si mentinerea sa pe
camp
e) contribuie la dobandirea aspectului natural al viitoarei proteze
192. Controlul relatiilor mandibulo-craniene se realizeaza : d
a) cu un singur aparat gnato-protetic pozitionat pe campul edentat total
b) cu ambele aparate gnato-protetice in cavitatea orala se verifica repozitionarea
maxilarului in cele trei planuri
c) cu ambele aparate gnato-protetice in cavitatea orala se verifica repozitionarea
maxilarului in cele doua planuri
d) cu ambele aparate gnato-protetice in cavitatea orala se verifica repozitionarea
mandibulei in cele trei planuri
e) cu ambele aparate gnato-protetice in cavitatea orala se verifica repozitionarea
mandibulei in cele doua planuri
193. Relatia de postura: c
a) se verifica in pozitie de intercuspidare maxima si in pozitii test, urmarindu-se calitatea
si distributia contactelor dento-dentare
b) se verifica rugand bolnavul sa apropie arcadele pana ce acestea vin in contact si se
urmareste daca aceste contacte sunt maxime, uniform repartizate pe toata arcada
c) verifica reperele : articular, osos, dentar, labial
d) in protruzie urmareste prezenta contactelor dento-dentare
e) nici un raspuns corect
194. Relatia centrica: b
a) se verifica in pozitie de intercuspidare maxima si in pozitii test, urmarindu-se calitatea
si distributia contactelor dento-dentare
b) se verifica rugand bolnavul sa apropie arcadele pana ce acestea vin in contact si se
urmareste daca aceste contacte sunt maxime, uniform repartizate pe toata arcada
c) verifica reperele : articular, osos, dentar, labial
d) in protruzie urmareste prezenta contactelor dento-dentare
e) nici un raspuns corect
195. Relatia de ocluzie: a
a) se verifica in pozitie de intercuspidare maxima si in pozitii test, urmarindu-se calitatea
si distributia contactelor dento-dentare
b) se verifica rugand bolnavul sa apropie arcadele pana ce acestea vin in contact si se
urmareste daca aceste contacte sunt maxime, uniform repartizate pe toata arcada
c) verifica reperele : articular, osos, dentar, labial
d) in protruzie urmareste absenta contactelor dento-dentare
e) nici un raspuns corect
196. Teoriile echilibrarii ocluziei: e
a) teoria lui ackermann
b) teoria lejoyeux
 c) teoria lauritzen
d) teoria sharry
e) toate raspunsurile sunt corecte
197. Teoria lui Ackermann in echilibrarea ocluziei : d
a) insista asupra slefuirii muchiilor incizale ale incisivilor mandibulari si fetelor
palatinale ale celor centrali, in scopul eliberarii miscarii de propulsie
b) recomanda slefuirea selectiva pentru realizarea unui echilibru centric
c) propune o echilibrare a ocluziilor in doi timpi : in primul timp se desfiinteaza
contactele incisivo-canine, iar in timpul urmator se slefuieste si se echilibreaza ocluzia
centrica si miscarile de protruzie si lateralitate
d) preconizeaza echilibrarea ocluzala in ocluzie centrica, in prpulsie, lateralitate si
diductie
e) nici un raspuns corect
198. Teoria Lejoyeux in echilibrarea ocluziei : c
a) insista asupra slefuirii muchiilor incizale ale incisivilor mandibulari si fetelor
palatinale ale celor centrali, in scopul eliberarii miscarii de propulsie
b) recomanda slefuirea selectiva pentru realizarea unui echilibru centric
c) propune o echilibrare a ocluziilor in doi timpi : in primul timp se desfiinteaza
contactele incisivo-canine, iar in timpul urmator se slefuieste si se echilibreaza ocluzia
centrica si miscarile de protruzie si lateralitate
d) preconizeaza echilibrarea ocluzala in ocluzie centrica, in prpulsie, lateralitate si
diductie
e) nici un raspuns corect
199. Teoria Lauritzen in echilibrarea ocluziei : a
a) insista asupra slefuirii muchiilor incizale ale incisivilor mandibulari si fetelor
palatinale ale celor centrali, in scopul eliberarii miscarii de propulsie
b) recomanda slefuirea selectiva pentru realizarea unui echilibru centric
c) propune o echilibrare a ocluziilor in doi timpi : in primul timp se desfiinteaza
contactele incisivo-canine, iar in timpul urmator se slefuieste si se echilibreaza ocluzia
centrica si miscarile de protruzie si lateralitate
d) preconizeaza echilibrarea ocluzala in ocluzie centrica, in prpulsie, lateralitate si
diductie
e) nici un raspuns corect
200. Teoria Sharry in echilibrarea ocluziei : b
a) insista asupra slefuirii muchiilor incizale ale incisivilor mandibulari si fetelor
palatinale ale celor centrali, in scopul eliberarii miscarii de propulsie
b) recomanda slefuirea selectiva pentru realizarea unui echilibru centric
c) propune o echilibrare a ocluziilor in doi timpi : in primul timp se desfiinteaza
contactele incisivo-canine, iar in timpul urmator se slefuieste si se echilibreaza ocluzia
centrica si miscarile de protruzie si lateralitate
d) preconizeaza echilibrarea ocluzala in ocluzie centrica, in prpulsie, lateralitate si
diductie
e) nici un raspuns corect