prote

SUBIECTE EXAMEN LICEN MEDICINA DENTAR TEMA NR. 1. Anestezia in medicina dentara (1, pag. 6-53) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Hematomul obrazului dup anestezia la tuberozitate: A. Apare prin neparea plexului branhial B. Se manifest clinic prin apariia unei tumefacii geniene C. Se resoarbe n 2-3 ore D. Necesit antibioterapie E. Necesit utilizarea cldurii locale n primele 6 ore dup producere 2 Manifestrile sincopei vaso-vagale n stadiul presincopal sunt : A. Pierderea brusc i tranzitorie a strii de contien B. Paloare faciala C. Hiperventilaie D. Diaforez E. Grea Care dintre afirmaiile urmtoare cu privire la adrenalin este fals? A. Este o catecolamin B. Este simpatomimetic C. Este cel mai eficient vasodilatator folosit n anestezicele locale D. Se folosete n concentraii de 1:10000 pn la 1: 200000 E. Necesit adugarea unui conservant de tip bisulfit Anestezia troncular periferic: A. Vizeaz trunchiul nervos i ramurile sale B. Are durat de aciune mai redus dect anestezia topic C. Deformeaz regiunea anesteziat D. Este o anestezie loco-regional prin infiltraie E. Include anestezia troncular bazal Care variant de rspuns este corect n ceea ce privete administrarea lidocainei n timpul graviditii i lactaiei: A. Are efect teratogen B. Poate determina hipotensiune de sarcin C. Nu se recomand monitorizare cardiac fetal D. Se recomand temporizarea administrrii la gravide n primul trimestru de sarcin E. Nu se recomandat nlocuirea temporar a alimentaiei la sn pentru 24 de ore Complicaiile locale ale anesteziei loco-regionale sunt: A. Ulceraii ale mucoasei Rspuns Pag. BD 37

BCDE

43

CD

15

AD

23

ABD

10

Page

AC

39

Page

B. C. D. E. 14

Are toxicitate de 3 ori mai mare fa de procain Are putere anestezic de dou ori mai mic dect a procainei Se metabolizeaz n proporie de 90% la nivel hepatic Doza uzual este de 18 ml soluie BD 35

Accidentele locale al anesteziei loco-regionale cuprind: A. Sincopa vaso-vagal B. Durerea C. Alveolita postextractional D. Pareza facial tranzitorie E. Descuamarea epitelial Tratamentul de urgen al edemului cilor aeriene superioare presupune: A. Oxigenoterapie B. Administrare de adrenalin 0,3-0,5 mg dim sol.de1/1000 subcutanat C. Administrare de metaproterenol 0.3 ml sol. 5% cu 2.5-3 ml ser fiziologic D. Administrare de epinefrin n bronhospasm E. Administrare de antibiotice n edem laringian *Anestezia la spina Spix : A. Se efectueaz rar pe cale oral B. Nu permite anestezierea mucoasei vestibulare distal de gaura mentonier C. Are ca reper planul de ocluzie al molarilor superiori D. Determin anestezia nervului bucal E. Anesteziaz i nervul auriculo-temporal *Articaina: A. Nu este ntotdeauna asociat n soluie cu vasoconstrictor B. Este contraindicat la copii sub 4 ani C. Este indicat la pacienii cu bronhospasm n antecedente D. Are putere anestezic mai redus dect lidocaina E. Se recomand injectare rapid *Anestezia intraligamentar: A. Nu necesit seringi speciale B. Durata de instalare este mare C. Reduce riscul de alveolit postextracional D. Durerea local postanestezic e mai redus E. Este indicat la pacienii cu risc hemoragic Necroza mucoasei: A. Apare pe fondul ischemiei prelungite B. Este mai frecvent dup anestezii efectuate vestibular C. Apare dup decolri brutale ale muco-periostului D. Are culoare roie intens E. Este un accident al anesteziei loco-regionale

15

ABCD

45

16

29

17

13

18

22

19

AC

39

Page

20

*Anestezia topic: A. Necesit o concentraie mai mic a anestezicului dect pentru injectare B. Folosete frecvent xilina 0.5-1% C. Se poate utiliza i pentru anestezia unui nerv situat relativ submucos D. Nu necesit uscarea prealabil a locului de aplicare a anestezicului E. Durata este de aproximativ dou ore Anesteziei nervilor alveolari supero-posteriori are contraindicaii n: A. Procese inflamatorii retrotuberozitare B. Tumori localizate n treimea distal a vestibulului superior C. Pacieni sub tratament anticoagulant D. Hemofilici E. Pacieni cu odontectomii ale molarilor de minte n antecedente Catecolaminele au ca efecte locale : A. Vasoconstricie la locul injectrii B. Creterea ratei de absorbie a anestezicului n fluxul sangvin C. Putere anestezic mai mare D. Efect mai ndelungat E. Stimularea receptorilor din pereii arteriolari Durerea ca accident local al anesteziei loco-regionale are ca etiologie: A. Utilizarea soluiilor prea reci fa de temperatura camerei B. Injectarea rapid a soluiei anestezice C. Injectarea din eroare a unor substane toxice D. Folosirea acelor cu bizou ascuit E. Injectarea unor soluii cu urme de alcool Mepivacaina: A. Are o toxicitate de 1,5-2 fa de procain B. Durata anesteziei este crescut C. Are poten de 2 fa de lidocain D. Nu este metabolizat n ficat E. Este eliminat renal n proporie de 50-60% Articaina este contraindicat la A. Pacieni epileptici fr tratament B. Pacieni cu porfirie acut recurent C. Pacieni cu deficit de colinesteraz plasmatic D. Pacieni cu tulburri de conducere atrio-ventriculare severe E. Pacieni sub tratament cu anticoagulant Semnele clinice ale accidentului general hipertensiv sunt A. Stare de agitaie nemotivat B. Tegumente uscate C. Senzaia de grea D. Cefalee intens

19

21

ABCD

24

22

ACDE

16

23

ABCE

35

24

ABC

11

25

ABCD

13

26

ACD

51

Page

E. Frison 27 Tratamentul anginei pectoral const n: A. Poziia decliv a pacientului B. Aspirarea secreiilor din cavitatea oral C. Administrarea unui vasodilatator coronarian D. Oprirea interveniei dentare E. Administrarea de antiedematoase per os Accidentele locale punciei anestezice la Spix sunt: A. Ruperea acului B. Producerea unui hematom C. Trismus persistent D. Injectite postanestezice E. Congestia tegumentelor Reperele pentru spina Spix sunt: A. Creasta temporal a mandibulei B. Tuberozitatea mandibular C. Incizura sigmoid D. Plica pterigomandibular E. Planul de ocluzie al molarilor inferiori Avantajele anesteziei intraligamentare sunt: A. Lipsa anesteziei la nivelul prilor moi B. Anestezia simultan la mai muli dini C. Posibilitatea localizrii la un singur dinte D. Folosirea unei cantiti de 0,15-0,20 ml soluie anestezic E. Nu necesit seringi speciale ACD 49

28

AB

30

29

ADE

29

30

ABCD

22

TEMA NR. 2. Extractia dentara (1, pag. 64-102) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Indicaiile de extracie ale dinilor permaneni sunt multiple, fiind legate de: A. Starea dintelui respectiv B. Erupia incomplet a dintelui pe arcad C. Patologia structurilor adiacente D. Afeciuni asociate E. Vrsta pacientului 2 Indicaiile de extracie ale dinilor temporari sunt: A. Dini temporari care mpiedic erupia celor permaneni Rspuns Pag. ACD 64

Page

ABE

64,65

B. C. D. E. 3

Dini temporari cu procese carioase complicate Dini temporari cu macrodonie Dini temporari cu procese carioase meziale Dini temporari fracturai AE 65

Contraindicaiile absolute ale extraciei dentare sunt: A. Leucemia acut B. Hipertensiunea arterial controlat C. Diabetul zaharat tip 2 D. Tratamentul cronic cu aspirina E. Infarctul miocardic mai recent de 6 luni Contraindicaiile locale ale extraciei dentare sunt: A. Leziuni locale ale mucoasei orale (stomatite , herpes, etc) B. Plgi ale buzelor C. Tumori maligne n teritoriul oro-maxilo-facial D. Tumori benigne de mici dimensiuni E. Sinuzita maxilar rinogen *Tulburarile hepatice determina modificari importante in: A. Formula eritrocitara B. Hemostaza C. Formula leucocitara D. Cresterea VSH-ului E. Scaderea hematocritului Imunosupresoarele sunt medicamente administrate la pacientii cu : A. Transplante B. Afectiuni cardiovasculare C. Diabet insulinodependent D. Reactii de hipersessibilitate E. Boli autoimune Pentru extractia dentara , in mod uzual , sunt necesare : A. Sindesmotoame B. Instrumentar rotativ C. Elevatoare D. Stilet butonat E. Clesti de extractie *Clestii drepti pentru maxilar sunt utili: A. In zona posterioara a arcadei dentare B. In zona anterioara frontala C. Pentru extractia premolarilor inferiori D. Pentru extractia molarilor de minte superiori E. Pentru extractia resturilor radiculare intraalveolare *Aplicarea clestelui de extractie se face intotdeauna: A. Spre partea meziala a dintelui B. In axul dintelui

ACE

65

66

ADE

66

ACE

69

70

72
Page

C. Oblic anterior dreapta D. Orizontal E. Spre partea distala a coroanei 10 Pentru extractia caninilor superiori se practica urmatoarele tehnici de anestezie locala: A. Anestezie plexala si anestezie la gaura incisiva B. Anestezie la tuberozitate si la gaura palatina mare C. Anestezie la tuberozitate si la gaura incisiva D. Anestezie la Spina Spix E. Anestezie la gaura infraorbitara si la nivelul gaurii incisive *Cand se extrage molarul doi mandibular , miscarea de basculare va avea o amplitudine mai mare spre: A. Lingual B. Vestibular C. Mezial D. Distal E. Coletul dintelui Extractia cu clestele a molarului de minte mandibular erupt , au urmatoarele indicatii: A. Radacinile molarului de minte inferior sunt drepte paralele sau usor divergente B. Radacini recurbate spre distal C. Radacini recurbate spre mezial D. Integritatea coroanei dentare a molarului trei permite priza cu clestele E. Radacini cu odontoame satelite Radacinile dentare pot fi extrase prin urmatoarele tehnici: A. Extractia cu clestele de radacini B. Extractia cu sindesmotoamele C. Extractia cu ajutorul elevatoarelor D. Extractia cu ciupitorul de os E. Extractia prin alveolotomie Alveolotomia este indicata in urmatoarele situatii: A. Dinti sau radacini cu anchiloza dento-alveolara B. Resturi radiculare la nivelul marginii alveolare C. Dinti cu radacini convergente ce cuprind un sept interradicular gros D. Dinti cu osteita periradiculara E. Radacini deformate prin procese de hipercimentoza *In extractia prin alveolotomie linia de incizie trebuie situata pe os integru,astfel ca, la sfarsitul interventiei ea sa fie situata la o distanta de: A. 2 mm de defectul osos creat B. 6-8 mm de defectul osos creat C. 2-3 mm de defectul osos creat AE 75

11

79

12

AD

79

13

ACE

82

14

ACE

86

15

86

Page

D. 2-4 mm de defectul osos creat E. 1 cm de defectul osos creat 16 *Alveolotomia cu rezectie marginala limitata a tablei osoase vestibulare este indicata pentru: A. Resturi radiculare mici, situate profund B. Radacini situate in imediata apropiere a marginii alveolare C. Radacini deformate in regiunea apicala D. Anchiloze dento-alveolare pe toata lungimea radacinii E. Radacini cu procese periapicale *In extractia prin alveolotomie ,dupa chiuretajul alveolar si regularizarea osoasa,se va practica sutura lamboului,cu fire separate suturandu-se mai intai: A. Mucoasa din dreptul alveolei postextractionale B. Inciziile de descarcare C. Papilele dentare D. 1/3 mijlocie a lamboului E. Unghiurile lamboului *Daca radacinile dintelui temporar,la examenul radiologic sunt atasate de coroana premolarului permanent extractia trebuie sa fie facuta cu: A. Elevatoarele B. Clestele de electie pentru premolari C. Sindesmotoamele D. Dalta si ciocanul E. Separatie radiculara In producerea accidentelor extractiei dentare sunt implicati o serie de factori legati de: A. Leziuni patologice preexistente B. Particularitatile morfologice ale structurilor de vecinatate C. Starea generala a pacientului D. Particularitatile morfologice ale dintelui ce urmeaza a fi extras E. Starea de igiena a cavitatii orale In aparitia fracturii radiculare a dintelui de extras , factorii de risc sunt: A. Radacini curbe,cudate,inbaioneta B. Creasta zigomato-alveolara C. Anchiloza dento-alveolara D. Sept interradicular gros E. Os alveolar dens *Fractura corticalei alveolare este un accident frecvent in cazul extractiilor din zone cu corticala subtire: A. Corticala orala la nivelul caninului superior B. Corticala vestibulara la nivelul grupului frontal inferior C. Corticala vestibulara din dreptul molarilor inferiori D. Corticala palatinala la nivelul molarilor superiori E. Corticala palatinala la nivelul premolarilor 2 superiori B 87

17

90

18

90

19

ABD

92

20

ACDE

92

21

94

Page

22

*Fractura mandibulei este un accident rar al extractiei dentare asociat aproape exclusiv cu: A. Extractia sau odontectomia molarului de minte inferior B. Absenta de pe arcada a molarului 2 si a molarului1 C. Aplicarea unei presiuni pe mandibula D. Sustinerea incorecta a mandibulei E. Existenta unei laxitati capsulo- ligamentare Accidentele sinusale constau in: A. Deschiderea sinusului maxilar B. Impingerea radacinii in spatiul retrotuberozitar C. Impingerea radacinilor sub mucoasa sinusala D. Impingerea radacinilor in plina cavitate sinusala E. Impingerea radacinii sub mucoasa vestibulara *Lezarea nervoasa in cazul extractiilor molarilor de minte inferiori apare in: A. 1% din cazuri B. 0,1% din cazuri C. 0,6-5% din cazuri D. 7% din cazuri E. 8% din cazuri *In mod normal sangerarea plagii postextractionale se opreste dupa: A. 3 minute B. 5 minute C. 8 minute D. 10 minute E. 15-20 minute Factorii locali implicati in hemoragiile postextractionale ar putea fi: A. Fractura procesului alveolar B. Lezarea unor vase(ex.artera alveolara inferioara) C. Mesarea alveolei D. Persistenta tesutului de granulatie in alveola E. Sutura plagii postextractionale *Factorii generali care determina tulburari in macanismul hemostazei sunt: A. Tratamentele citostatice B. Accidentele ischemice cerebrale C. Starea de graviditate D. Hipotensiunea arteriala E. Infarctul miocardic *Alveolita postextractionala este favorizata de: A. Pansament supraalveolar prelungit B. Infectii preexistente acute sau cronice C. Sutura plagii postextractionale D. Extractii atraumatice E. Administrarea de antiinflamatorii nonsteroidiene post extractional

95

23

ACD

96

24

97

25

98

26

ABD

99

27

99

28

100

Page

29

*In alveolita uscata simptomatologia este dominate de fenomene dureroase intense,care apar: A. Imediat dupa extractie B. La 2-3 zile postextractional C. Dupa 4 zile de la extractie D. La 5 zile postextractional E. Dupa o saptamana de la extractie Factorii care influenteza vindecarea intarziata a plagii postextractionale sunt: A. Dehiscenta plagii B. Radioterapia C. Solutia anestezica D. Tratamentul cu citostatice E. Varsta pacientului

100

30

ABE

101

TEMA NR. 3. Patologia eruptiei dentare (1, pag. 116-122, 131-157, 159-169) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Tulburrile care intereseaz dintele n timpul perioadei de dezvoltare n grosimea osului producnd incluzia dentar sunt : A. Poziia ectopic a germenului dentar B. Malformaiile coronare C. Malpoziii ale dinilor vecini D. Fibromucoasa dens E. Plicaturarea lamei dentare 2 *Dintre cauzele locale ale incluziei dentare sunt si obstacolele n calea erupiei dintelui reprezentate de: A. Malformaii corono-radiculare B. Hiperplazii gingivale C. Fracturi ale oaselor maxilare D. Sindromul compresiei de maxilar E. Traumatisme Factorii generali incriminai n etiopatogenia incluziei dentare sunt : A. Razele X B. Factorii ereditari C. Hipertiroidismul D. Traumatismele E. Sindromul Turner Rspuns Pag. ABE 116

116

ABE

116

Page

Reducerea spiului pe arcad reprezint o cauz local a incluziei dentare prin urmtoarele mecanisme (pag 116): A. Macrodonii B. Sindromul compresiei de maxilar C. Ereditatea ncruciat D. Traumatisme locale E. Osteita deformant Multitudinea de forme clinice ale incluziei dentare permite clasificarea dup urmtoarele criterii: A. Dup criteriul morfologic B. Dup criteriul etiologic C. Dup criteriul topografic D. Dup criteriul antropologic E. Dup criteriul filogenetic Simptomatologia incluziei dentare este reprezentat de: A. Prezena tremelor B. Prezena diastemelor C. Existena pe arcad a unui spaiu D. Mobilitate accentuat a dintelui temporar E. Mobilitate accentuat a dinilor vecini Principalele date furnizate de investigaia radiologic privind incluzia dentar sunt: A. Poziia dintelui inclus B. Adncimea incluziei C. Starea dinilor vecini D. Densitatea osoasa E. Ocluzia centrica

ABC

116

ABC

117

ABC

117

ABC

117

*Structurile anatomice la distan util a fi observate pe ortopantomogram n A incluziile dentare heterotopice sunt : A. Apofizele stiloide B. Conductul auditiv intern C. Oasele parietale D. Apofizele mastoide E. Conductul auditiv extern i intern *Incidena Donovan este indicat n radiologie n: A. Incluzia molarului de minte superior B. Incluzia molarului de minte inferior C. Incluzia caninului superior D. Incluzia molarilor maxilari situai oblic E. Incluzia premolarilor superiori Pe ortopantomograma efectuat in incluzia dentar sunt vizibile: A. Dintele inclus B. Arcadele dento-alveolare C. Dinii n erupie B

119

120

10

ABCD

118
Page

D. Starea dinilor vecini E. Rapoartele n sens transversal ale arcadelor dentare 11 *Factorii locali din etiopatogenia incluziei molarului de minte inferior sunt n legtur cu: A. Angularea B. Relaia cu canalul mandibular C. Morfologia rdcinii D. Natura esutului acoperitor E. Topografia locului de erupie i morfologia molarului inclus Reperele folosite n clasificarea incluziei molarului de minte inferior ce ne permit o apreciere clinic asupra gradului de dificultate a extraciei sunt: A. Angularea B. Relaia cu planul ocluzal C. Relaia cu ramul mandibular D. Morfologia rdcinii E. Vrsta pacientului *Din punt de vedere al angulrii axului molarului de minte inferior inclus, ce permite o evaluare a dificultii extraciei in plan sagital dup Peterson se descriu: A. Incluzia mezio-angular-odontectomie dificil B. Incluzia orizontal odontectomie foarte dificil C. Incluzia vertical odontectomie uoar D. Incluzia vertical odontectomie foarte uoar E. Incluzia disto-angular odontectomie foarte dificil Dup clasificarea lui Winter care are n vedere unghiul format ntre orizontala planului ocluzal i axul lung al molarului de minte inferior inclus, incluzia poate fi : A. Incluzie cu ax inversat unghi negativ B. Incluzie orizontal C. Incluzie mezio-angular D. Incluzie vertical E. Incluzie axial Din punt de vedere al relaiei molarului de minte inferior cu ramul mandibular dup Pell i Gregory clasificarea cuprinde 3 clase : A. Clasa I: Diametrul mezio-distal al coroanei este complet liber fa de marginea anterioar a ramului mandibular B. Clasa II: jumtatea distal a coroanei este acoperit de marginea anterioar a ramului mandibular C. Clasa III: coroana molarului inclus este total acoperit de ramul mandibular D. Clasa III: coroana molarului inclus situat vestibular este parial acoperit de ramul mandibular E. Clasa III: coroana molarului inclus situat lingual nu este total acoperit de ramul mandibular E 131

12

ABCD

131

13

131

14

ABCD

131

15

ABC

133

Page

16

n general morfologia rdcinii influeneaz dificultatea extraciei molarului de minte inclus prin: A. Curbura rdcinilor B. Lungimea rdcinii C. Spaiul periodontal D. Dimensiunea mezio-distal a rdcinilor- cu ct aceast dimensiune este mai mare la nivel cervical cu att este mai uoar extracia E. Curbura rdcinilor spre mezial scade dificultatea extraciei *n incluzia dentar, dac ntre molarul de minte i molarul de 12 ani exist spaiu: A. Extracia molarului de minte este mult mai dificil B. Extracia molarului de minte este mult mai facil C. Se vor folosi numai elevatoarele D. Se va folosi numai cletele corespunztor E. Se vor folosi numai freze cilindrice de dimensiuni mici Factori care uureaz odontectomia M3 inferior sunt: A. Poziia mezio-angular B. Poziia disto-angular C. Clasa II dup Pell i Gregory D. Spaiu parodontal larg E. Os elastic *Factori care ngreuneaz odontectomia M3 inferior sunt: A. Poziia mezio-angular B. Poziia disto-angular C. Clasa II dup Pell i Gregory D. Rdcini scurte E. Clasa B dup Pell i Gregory Tulburrile asociate erupiei sau incluziei molarului de minte inferior sunt: A. Complicaii septice B. Complicaii trofice C. Complicaii tumorale D. Complicaii mecanice E. Complicaii osoase *Incluzia caninului superior este: A. Mai frecvent la sexul masculin B. Mai frecvent la sexul feminine C. Mai frecvent pe hemiarcada dreapt D. Mai frecvent n poziie vestibular E. Mai frecvent n poziie orizontal n odontectomia caninului inclus se pot produce o serie de accidente intraoperatorii: A. Deschiderea foselor nazale B. Deschiderea sinusului maxilar

ABC

136

17

137

18

ADE

141

19

141

20

ABCD

141

21

159

22

ABCD

163
Page

C. Luxarea dinilor vecini D. Fractura procesului alveolar E. Sinuzita maxilar odontogenen 23 *Indicaiile redresrii chirurgical-ortodontice a caninilor inclui sunt: A. La pacienii tineri B. n incluzii profunde C. n anomalii de form D. n anomalii de volum E. La adulti n majoritatea cazurilor incluzia incisivilor centrali superiori este consecina: A. Prezenei unui dinte supranumerar care blocheaz erupia acestuia B. Unui traumatism la nivelul incisivilor temporari C. Unei boli intercurente D. Prezenei altor dini inca neerupti pe arcada E. Unor modificri morfologice ale maxilarelor Transplantarea caninului inclus const n: A. Extracia caninului inclus i introducerea ntr-o alveol nou creat n creasta alveolar B. Extracia pe cale mixt a caninului inclus C. Extracia caninului inclus i introducerea n alveola rmas dup extracia dintelui temporar D. Extracia pe cale vestibular a caninului inclus E. Repoziionarea chirurgical a dintelui inclus Atitudinea terapeutic n incluzia caninilor superiori poate fi radical sau conservatoare n raport cu : A. Poziia incluziei B. Profunzimea incluziei C. Spaiul existent pe arcad D. Vrsta pacientului E. Poziia dinilor antagonisti Anatomoclinic, incluzia caninului superior se poate clasifica astfel: A. Incluzie palatinal, mezializat sau distalizat B. Incluzie vestibular C. Incluzie intermediar sau transversal D. Incluzie joas E. Incluzie nalt *Complicaiile supurative uoare reprezentate de pericoronarita asociat incluziei caninului superior pot evolua spre: A. Rinite supurate B. Tromboflebita sinusului cavernos C. Meningite D. Pericardite E. Septicemie A 165

24

AB

166

25

AC

166

26

ABCD

160

27

ABC

160

28

160

Page

29

*Odontectomia pe cale mixt a caninului superior este indicat n (pag.163): A. Incluziile vestibulo-palatine transversale B. Incluziile nalte C. Incluziile superficiale D. Incluziile complicate E. Incluziile profunde n redresarea chirurgical-ortodontic a caninului inclus tratamentul cuprinde trei etape principale: A. Meninerea sau obinerea spaiului necesar pe arcad B. Descoperirea chirurgical a coroanei i ancorarea dintelui C. Tracionarea lent i progresiv pn la alinierea caninului pe arcad D. Transplantarea dintelui E. Extracia propriu-zis

163

30

ABC

165

TEMA NR. 4. Tratamentul chirurgical al leziunilor periapicale (1, pag. 174-194) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Anomaliile anatomice ce indic rezecia apical sunt urmtoarele: A. Calcificri ale canalului cu reacie periapical B. Canale cu curburi accentuate C. Ci false, perforaii ale podelei camerei pulpare D. Obturaia incomplet a canalelor laterale E. Resorbii radiculare externe sau interne 2 Contraindicaiile absolute ale rezeciei apicale sunt: A. Corticala groas aa cum se ntmpla n cazul molarilor mandibulari B. Dini fr valoare protetic C. Raportul nefavorabil coroan-rdcin care trebuie foarte bine evaluat preoperator D. Fractura radicular verticala E. Pacieni cu imunosupresie Rspuns Pag. ABE 174

BDE

175

Page

Dezavantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: AC A. Dimensiuni limitate ce ofer acces minim, ceea ce constituie un inconvenient dac apexul sau leziunea periapical sunt dificil de localizat B. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. Decolarea se realizeaz folosind uneori fore excesive, ceea ce

177

duce la delabrarea lamboului la capete D. Pacientul poate menine o bun igien oral E. Incizie i decolare facile 4 Avantajele lamboului intrasulcular trapezoidal sunt: A. Accesul chirurgical este foarte bun B. Tensiunea n lambou este minim C. Sutura interdentar este mai dificil D. Rdcinile dentare sunt vizibile n totalitate E. Igiena orala este mai dificil de meninut Dezavantajele lamboului Ochsenbein-Luebke sunt urmtoarele: A. Accesul este nefavorabil, dup decolarea lamboului B. Corticala osoasa nu este bine evidentiata C. Colurile lamboului se pot necroza D. Irigaia lamboului poate fi deficitar E. Sutura este dificil deoarece lamboul de mucoas este subire Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este dificil B. Tensiunea asupra lamboului este excesiv C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inseria gingival poate fi modificat dup necesiti ABD 179

CDE

178

CE

179

Principiile generale privind incizia si creearea lambourilor n rezecia apical AE sunt: A. Incizia se va realiza printr-o miscare ferm i continu B. Incizia trebuie s intersecteze o cavitate deja existent C. Inciziile verticale trebuie practicate n convexitile dintre eminenele radiculare D. Baza lamboului trebuie s fie mai ngust dect marginea sa liber E. Lamboul va fi astfel creeat nct s protejeze structurile anatomice de vecintate Decolarea unui lambou se va realiza: BC A. Cu un decolator foarte bont pentru a nu produce delabrri ale lamboului B. Se ncepe decolarea la colurile lamboului C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun ca parte integrant a lamboului D. Protuberantele ososase si exostozele nu impiedica niciodata decolarea continua a lamboului E. Decolarea se realizeaz dinspre apical Principii generale in deprtarea lamboului: A. Deprtatorul se va sprijini pe os si niciodat pe lambou B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Lamboul nu va fi deprtat in tensiune niciodat ACE

180

182

183
Page

D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia 10 In cazul osteotomiei i corticalei osoase intacte, localizarea apexului si a ADE leziunii periapicale se face pe baza: A. Se urmrete relieful corticalei vestibulare B. Cnd corticala osoas este subire, nu se poate explora poziia apexului prin perforarea acesteia cu o sond C. Nu se poate aproxima lungimea rdcinii pe baza radiografiei retroalveolare izometrice D. Se poate aproxima lungimea rdcinii, msurnd lungimea acului folosit pentru tratamentul mecanic E. Se poate practica un mic orificiu in cortical, n care se aplic un material radioopac, apoi se face radiografie de control Chiuretajul periapical are ca timpi operatori: A. Se incepe cu chiureta orientat cu convexitatea spre os B. Se detaeaz leziunea progresiv, dup care este ndeprtat n ntregime C. Se folosesc chiurete adaptate leziunii periapicale D. Se recomand trimiterea piesei pentru examen histopatologic E. Pentru diagnostic corect piesa trebuie s fie ct mai fragmentat BCD 183

11

184

12

Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical CDE propriu-zis): A. Se va rezeca un segment de 3-5 mm B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la nivelul geodei osoase C. Nu se rezec niciodat mai mult de 1/3 din lungimea rdcinii D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45) E. n cazul unui chist extins la mai muli dini, se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic Dinte care nu a putut fi obturat endodontic preoperator, dar poate fi obturat ABDE intraoperator pe cale direct: A. Canale cu secreie persistent B. Formarea de praguri n timpul tratamentului endodontic C. Prezenta unei reconstituiri corono-radiculare D. Rdcini cu anomalii ale canalelor care le fac impermeabile in 1/3 apicala E. Corp strin pe canal Materialele pentru obturaia retrograd in rezecia apical, trebuie s ndeplineasc urmtoarele deziderate: A. S realizeze sigilarea tridimensional a canalului radicular B. S fie biocompatibile C. Sa nu inhibe creterea bacterian D. S fie solubil i stabil volumetric ABE

186

13

188

14

190

Page

E. S prezinte radioopacitate 15 Complicaiile postoperatorii tardive n rezecia apical sunt: A. Suprainfectarea B. Necroza osului prin frezaj intempestiv, fr rcire C. Hematomul D. Fractura rdcinii E. Hemoragia postoperatorie BD 193

16

*Accidente intraoperatorii n rezecia apical: A A. Leziuni nervoase B. Hemoragie postoperatorie C. Colorarea esuturilor din cauza materialelor de obturaie retrograd D. Necroza osului E. Mobilizarea obturaiei retrograde din cauza cavitii neretentive *Contraindicaiile relative ale rezectiei apicale sunt: A. Fractura radicular vertical B. Corticala vestibular groasa C. Parodontopatie marginal cronic D. Pacieni cu imunosupresie E. Resturi radiculare cu absen marcat de esuturi dure dentare B

192

17

175

18

*Criteriile de apreciere a succesului in rezecia apical sunt: C A. Simptomatologie clinic specific,prezenta( edem, durere, fistul) B. Dinte nefuncional C. Imagine radiologic lipsit de orice elemente patologice D. Radiografic o imagine a unei leziunii periapicale mai mare dect cea preexistent E. Semne radiologice de resorbie radiculare sau hipercementoz *Lamboul intrasulcular triunghiular este format din: D A. incizie orizontal n anul gingival , completat la cele 2 extremiti cu dou incizii verticale de descrcare B. incizie orizontal de-a lungul marginii libere gingivale C. incizie orizontal la distan de marginea gingival liber i dou incizii oblice de descrcare D. incizie orizontal n anul gingival continuat de o incizie vertical de descrcare E. incizie curb, convex spre marginea gingival *n cazul apariiei unei comunicri oro-sinusale sau oro-nazale: A. Se realizeaz suplimentar manevra Valsalva B. Se ncearc explorarea suplimentar a comunicrii C. Se conserv mucoasa sinusal sau nazal D. Nu se continu intervenia E. Se meeaz cavitatea rmas C

175

19

178

20

186

Page

21

*Reacolarea i sutura se realizeaz de regula cu: A. Cu fire separate, neresorbabile, 3-0 sau 4-0 B. Cu fire separate,neresorbabile, 5-0 C. Cu fir continuu, resorbabil 2-0 D. Cu fir continuu, neresorbabil 4-0 E. Cu fire separate, neresorbabile, 2-0

190

22

*ngrijirile post operatorii dup rezecia apical sunt: B A. Dieta din ziua interveniei va fi solid, rece B. Se cltete usor gura cu soluii antiseptice pe baz de clorhexidin C. Splatul pe dini este permis din ziua interveniei D. Se evit masticaia pe partea opus zonei operate E. Se consum buturi carbogazoase n primele zile dup intervenie *Accidentele intraoperatorii n rezecia apical: A. Edem B. Leziuni nervoase C. Hemoragie postoperatorie D. Mobilitate excesiv a dinteluiE. Necroza osului prin frezaj intempestiv B

193

23

192

24

*Chiuretajul periapical este o intervenie chirurgical care are ca scop: E A. Secionarea poriunii corono-radiculare afectate i extracia acesteia, cu meninerea restului coroanei i/sau rdcilor B. ndeprtarea unei cantiti osoase suficiente pentru accesul chirurgical, cu expunerea apexului i a leziunii periapicale C. Secionarea chirurgical i ndeprtarea segmentului apical al rdcinii unui dinte D. ndeprtarea apexului i a esuturilor patologice E. Simpla nlturare a materialului de obturaie n exces *Avantajele lamboului gingival in plic sunt: A. Decolarea lamboului este facila B. Tensiunea asupra lamboului nu este excesiv C. Concomitent se poate realiza si gingivectomia D. Accesul si vizibilitatea sunt minime E. Inseria gingival nu poate fi modificat dup necesiti Decolarea unui lambou se va realiza: A. Cu un decolator ascuit B. Se ncepe decolarea de la baza lamboului C. Mucoasa i periostul trebuie decolate impreun D. Decolare este facila cand corticala osoasa este neregulata marginal E. Decolarea se realizeaz dinspre partea orala *Principii generale n secionarea i ndeprtarea apexului(rezecia apical propriu-zis): C

194

25

179

26

AC

182

Page

27

186

A. Se va rezeca un segment apical de 5 mm B. Este neaparat necesar rezecia apexului pn la limita geodei osoase C. Se poate rezeca 1/2 din lungimea rdcinii D. Planul de seciune va fi bizotat spre vestibular (45) E. n cazul unui chist extins la mai muli dini,nu se practic rezecia i sigilarea apexian la toi dinii cu apexurile n leziunea chistic 28 *Principii generale in deprtarea lamboului: A. Deprtatorul se va sprijini pe lambou B. Deprttorul va fi sprijinit pe structurile anatomice adiacente C. Lamboul va fi deprtat in tensiune D. Buzele i mucoasa jugal nu se vor indeprta cu un alt instrument E. Dac este necesar i accesul nu este suficient se va prelungi incizia *Avantajele lamboului semilunar pentru rezectia apical: A. Exista un punct de referinta pentru repozitonarea lamboului B. Se intervine asupra marginii gingivale libere C. Incizie si decolare facila D. Pacientul nu poate menine o bun igien oral E. Incizie i decolare dificile Instrumentarul necesar pentru rezectia apicala consta in: A. Bisturiu B. Sindesmotom C. Pensa ciupitor de os D. Chiurete de diferite dimensiuni E. Pensa Kocher E 183

29

177

30

AD

176

TEMA NR. 5. Tratamentul chirurgical preprotetic (1, pag. 198-220) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *n cazul frenoplastiei n Z inciziile oblice se fac n unghi de: 0 A. 45 0 B. 90 0 C. 60 0 D. 30 0 E. 15 Rspuns Pag. C 199

Page

*Incizia n cazul frenoplastiei cu vestibuloplastie este: A. Trapezoidala B. La nivelul insertiei alveolare a frenului C. n baionet D. Tip Pichler E. In L *Frenul lingual este constituit din: A. esut conjunctiv lax B. esut fibros C. Fibre musculare D. Mucoas acoperitoare groasa E. esut conjunctiv dens ce poate conine fibre musculare din muchiul genioglos *Etiologia hiperplaziei inflamatorii papilare palatinale este: A. Determinata de fumat B. Iritativ-mecanic cronic C. Iritativ-mecanic acut D. Neoplazic E. Idiopatic *Frenotomia presupune urmatoarea incizie: A. Verticala B. Oblic mezial dreapta C. In Z D. Transversala, perpendiculara pe fren E. In V *Defectul rezultat dupa excizia frenului hipertrofiat este: A. Trapezoidal B. Liniar C. Romboidal D. Triunghiular E. Arcuat *Vestibuloplastia la mandibul a fost descris pentru prima dat n 1924 de: A. Trauner B. MacIntosh C. Kazanjian D. Obwegesser E. Valerian Popescu *Principalul dezavantaj al alveoloplastiei crestelor alveolare edentate este: A. Reducerea marcat a adncimii alveolare B. Reducerea marcat a latimii anului vestibular C. Insertie joasa a frenurilor D. Reducerea marcat a nlimii i/sau limii crestei alveolare, in unele situatii

199

200

206

206

201

208

214

Page

E. Stimularea creterii nlimii i/sau limii crestei alveolare 9 *Regularizarea osoas postextracional n extracia alveoloplastic a dintilor C egresati urmarete: A. Micorarea spaiului dintre cele dou creste edentate B. Conservarea spaiului dintre cele dou creste edentate C. Mrirea spaiului dintre cele dou creste edentate D. nlarea crestei edentate E. Creterea limii crestei edentate *n rezecia modelant a crestei oblice interne ascuite nu se recomand realizarea unei incizii de descarcare linguale datorit: A. Pericolului lezrii nervului bucal B. Pericolul lezrii limbii C. Pericolul lezrii arterei faciale D. Pericolul lezrii nervului lingual E. Pericolul secionarii fibrelor muchiului buccinator *Tuberoplastia se realizeaz n scopul mbuntairii: A. Relaiilor interdentare B. nchiderii marginale anterioare a protezelor scheletizate C. nchiderii marginale posterioare a protezelor totale D. Ofertei osoase n vederea aplicrii implantelor endoosoase E. Starii de igiena orala a pacientului *Incizia care se practic pentru osteotomia torusului palatin este: A. n L B. n V C. n Z D. n H inversat E. In W *Torusul mandibular este localizat: A. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular uni- sau bilateral n zona canin-premolar B. Pe versantul vestibular al procesului alveolar mandibular n zona incisivo-canin C. Pe versantul lingual al procesului alveolar mandibular unilateral n zona molarului 3 D. Pe versantul lingua al procesului alveolar mandibular bilateral n zona incisivo-canin E. Pe versantul vestibular mandibular uni sau bilateral n zona canin-premolar *Dup incizia mucoasei n plastia anului pelvilingual prin decolare supraperiostal se prepar: A. lambouri totale vestibulare B. lambouri totale linguale C. lambouri pariale vestibulare i linguale D. lambouri pariale jugale D 213

10

215

11

217

12

218

13

219

14

209

Page

E. lambouri pariale pe coama crestei alveolare 15 Precizai care dintre urmtoarele sunt tehnici chirurgicale de corectare a frenurilor labiale: A. Vestibuloplastia B. Frenectomia C. Frenoplastia in Z D. Tuberoplastia E. Frenoplastia cu vestibuloplastie In cadrul tehnicilor de frenoplastie linguala se va tine cont de urmatoarele formatiuni anatomice: A. Canalul Wharton B. Artera faciala C. Vena linguala D. Glanda sublinguala E. Vena faciala Precizai care dintre denumirile de mai jos descriu hiperplazia inflamatorie a mucoasei fundului de sac vestibular: A. Hiperplazia palatinal B. Hiperplazia de proteza C. Epulis fissuratum D. Epulis granulomatos E. Hiperplazie gingivala indusa medicamentos Fibromatoza tuberozitar se poate dezvolta: A. n plan vertical B. n plan sagital C. n plan transversal D. n ambele planuri E. n plan antero-posterior n cazul fibromatozei tuberozitare, efecturarea ortopantomografiei este obligatorie pentru: A. A confirma natura conjunctiv a formaiunii B. A infirma evoluia n prile osoase C. A infirma evoluia n sinusul maxilar D. A exclude prezena unui dinte inclus E. A exclude prezena unei formaiuni tumorale Hiperplazia gingival este caracterizat prin: A. Creterea asimptomatica a gingiei B. Creterea rapid a gingiei C. Creterea lent i progresiv a gingiei D. Creterea localizat sau generalizat a gingiei E. Cretere simptomatic a gingiei Tehnicile de vestibuloplastie la mandibul au ca dezavantaje: A. Modificri postoperatorii ale adncimii anului vestibular din BCE 198, 199

16

AC

202

17

BC

203

18

ACD

204

19

ABDE

204

20

ACD

206

Page

21

AD

208

B. C. D. E. 22

cauza bridelor cicatriciale Stimularea hipertrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Modificri postoperatorii ale adncimii anului lingual Stimularea atrofiei osoase la nivelul crestei alveolare Stimularea atrofiei osoase la nivelul marginii bazilare CD 206

Incizia iniial n cazul ndeprtrii hiperplaziei gingivale se realizeaz: A. Perpendicular pe festonul gingival B. Paralel cu festonul gingival doar pe un versant al crestei C. Paralel cu festonul gingival pe ambele versante ale crestei D. Pn la nivelul periostului E. Obligatoriu intereseaz i periostul Creasta balant reprezint: A. O zon de hiperplazie cu aspect inflamator B. O zon de hiperplazie fr aspect inflamator C. Localizat de obicei n zonele frontale edentate atat la maxilar cat si la mandibula D. Localizat n zonele frontale dentate E. O zon de hipertorfie *Pentru efectuarea vestibuloplastiei la mandibula, Kazanjian recomand: A. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei mobile B. Realizarea unei incizii la limita dintre mucoasa fix i cea mobil C. Realizarea unei incizii pe mijlocul crestei edentate D. Realizarea unei incizii la 5 mm de mijlocul crestei edentate E. Realizarea unei incizii la nivelul mucoasei fixe Vestibuloplastia dupa tehnica Kajanjian este indicat cand: A. Inaltimea mandibulei este sub 1 cm B. La pacieni cu atrofie sever mandibulara C. La pacieni cu fundul de sac ingust prin inserarea inalta a musculaturii D. Inaltimea mandibulei este de 10-15 mm E. Vestibulul prezinta bride cicatriciale Principiile alveoplastiei sunt: A. Cunoaterea exact a anatomiei zonei B. Inciziile se realizeaz pe versanii crestei C. Inciziile se realizeaz pe coama crestei fr incizie de descrcare D. Dac inciziile de descrcare nu pot fi evitate, baza lamboului trebuie s fie mai mica dect celelalte laturi E. Decolarea lamboului mucoperiostal s fie minim Extractia alveoloplastica reprezint o intervenie chirurgicala care: A. Se realizeaz concomitent cu extraciile dentare B. Se realizeaz fr conservarea osului alveolar C. Se realizeaz cu conservarea osului alveolar D. Impune regularizarea osoas la nivelul suprafeelor neregulate

23

BC

207

24

208

25

CD

208

26

ACE

211

27

ACD

211

Page

i/sau a septurilor interradiculare E. Se realizeaz fr regularizare osoas 28 *Extractia alveoloplastica presupune realizare unei incizii: A. La nivelul festonului gingival B. La 1 cm de festonul gingival C. La nivelul fundului de sac vestibular D. La limita dintre mucoasa fixa si cea mobila E. In mucosa mobila Osteoamele periferice sunt localizate de cele mai multe ori: A. Vestibular la mandibula B. Vestibular la maxilar C. Oral la maxilar D. Central intraosos E. Vestibulo-oral LANDA descrie trei forme clinice de torus palatin: A. Torus ovalar cu localizare n treimea anterioar a bolii palatine B. Torus ovalar cu localizarea n treimea posterioar a bolii palatine C. Torus alungit cu localizare n dou treimi posterioare ale bolii palatine D. Torus alungit cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine E. Torus ovalar cu localizare n dou treimi anterioare ale bolii palatine A 211

29

AB

220

30

BCD

218

TEMA NR. 6. Infectii oro-maxilo-faciale (1, pag. 242-268, 270-288) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Flora microbiana implicata in supuratiile cervico-faciale este: A. Specifica B. Nespecifica C. Mixta D. Compusa doar din germeni anaerobi E. Polimorfa 2 *Infectiile specifice sunt reprezentate de : A. infectiile spatiilor fasciale primare Rspuns Pag. BCE 242

Page

246

B. C. D. E. 3

infectiile spatiilor fasciale secundare supuratiile difuze actinomicoza supuratiile circumscrise B 246

*Vindecarea plagilor chirugicale dupa incizia supuratiilor se va realiza: A. per primam B. per secundam C. dupa sutura intradermica D. dupa sutura in planuri anatomice E. Dupa sutra de pozitie *Flegmonul este o supuratie difuza in care: A. exista o colectie supurata B. sint prezente sfacele si bule gazoase C. nu este modificata temperatura corporala D. valoarea procalcitoninei este normala E. apare constant poliuria In abcesul spatiului vestibular, faza subperiostala este dominata: A. de congestia tegumentului B. de febra inalta C. de congestia fibro mucoasei corespunzatoare dintelui cauzal D. de dureri intense E. stare generala intens alterata Diagnosticul diferential al infectiilor spatiului vestibular se face cu: A. chistul de maxilar in faza de exteriorizare B. alveolita postextractionala C. abcesul palatinal D. fibromatozele gingivale localizate E. chistul de maxilar suprainfectat *In infectiile spatiului genian, examenul clinic obiectiveaza: A. tumefactie discreta B. deglutitie imposibila C. tegumente acoperitoare destinse si lucioase D. torticolis E. hipoestezie pe nervii infraorbitar si mentonier *Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului infratemporal se face cu: A. tumorile suprainfectate ale glandei parotide B. abcesul vestibular de la molarul 1 superior C. abcesul spatiului genian D. nevralgiile de trigemen E. pericoronarita molarului 3 inferior Flegmonul de planseu bucal poate determina: A. Tromboza septica a sinusurilor craniene B. Meningita septica

245

CD

247

AE

247

252

256

Page

ABDE

271

C. Pareza de facial D. Mediastinita acuta E. Gangrena pulmonara 10 Flegmonul difuz hemifacial intereseaza in evolutie urmatoarele spatii: A. Laterofaringian B. Infratemporal C. Sinusul maxilar D. Mentonier E. Submandibular Fasciita necrozanta: A. Se refera la o supuratie grava a partilor moi B. Este determinate de o flora exclusiv anaeroba C. Poarta de intrare poate fi decelata cu usurinta intotdeauna D. Debuteaza cu manifestari clinice specifice E. Poarta de intrare nu poate fi decelata intotdeauna cu usurinta Diagnosticul diferential al fasciitei necrozante se face cu : A. Adenopatii cervicale suprainfectate B. Tumori benigne ale glandelor salivare C. Supuratii difuze D. Lipomatoza cervicala E. Tumori maligne suprainfectate Abcesul cerebral : A. Este o complicatie des intilnita a infectiilor odontogene B. Clinic, apar semne directe de hipertensiune intracraniana C. Diagnosticul se confirma prin CT cu substanta de contrast D. Tratamentul este specific neurochirurgical E. Evolueaza spre septicemie Osteoperiostita: A. Este o reactie inflamatorie osoasa localizata B. Diagnosticul diferential se face cu osteomielita C. Diagnosticul se stabileste doar pe baza examenului anatomopatologic D. Tratamentul consta in sechestrectomie E. Tratamentul include si medicatie nespecifica pentru cresterea capacitatii de aparare a organismului Clasificarea osteomielitelor dupa Laskin include: A. Osteomielite supurate, acute sau cornice B. Osteomielite supurate, de tip cronic sclerogen C. Osteomielite dupa infectii specifice D. Osteomielite nesupurate de tip cronic sclerogen E. Osteomielita radionecrotica Diagnosticul diferential al osteomielitei supurate cronice se face cu: A. Tumori benigne osoase BCE 272

11

AE

273

12

ACE

274

13

CD

276

14

ABE

281

15

ACD

282

Page

16

ACDE

283

B. C. D. E. 17

Infectii nespecifice osoase Tumori maligne osoase Displazia fibroasa Supuratii periosoase BCD 287

Sifilisul cu localizare in teritoriul OMF: A. Este o infectie contagioasa nespecifica B. Evolueaza in mai multe stadii C. Stadiul tertiar prezinta la nivelul partilor moi tuberculi si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza reactiilor serologice specifice E. Tratamentul este chirurgical Diagnosticul pozitiv al tuberculozei cu localizare oala si maxilo-faciala, se stabileste: A. In urma examenului clinic B. Pe baza IDR la tuberculina C. Punctie cu inoculare pe medii de cultura D. Examen RMN E. Lavaj bronho-alveolar Principiile generale de tratament in supuratiile oro-maxilo-faciale sunt: A. Incizia se practica in zone declive pentru a permite drenajul gravitational B. Incizia se practica in zonele centrale ale tumefactiei slab vascularizate C. Alegerea locului de incizie trebuie sa tina cont de spatiile anatomice afectate D. Tratamentul cauzal poate fi conservator sau radical E. Spalaturile antiseptice trebuie efectuate bidirectional Cauzele supuratiilor spatiului infratemporal sunt: A. Punctii sinusale gresit efectuate B. Infectii dento-parodontale ale molarilor superiori C. Punctii septice la spina Spix D. Difuzarea infectiei din spatiul mentonier E. Difuzare infectiilor din spatiile vecine Spatiul submandibular este delimitat de : A. Medial: m. milohioidian, m. hioglos, m. stiloglos B. Inferior: tegument si platisma C. Anterior: pintecele anterior al digastricului si m. stilohioidian D. Superior: mandibula, m milohioidian, m maseter E. Posterior: pintecele posterior al digastricului, m stilohioidian Diagnosticul diferential in supuratiile spatiului sublingual se face cu: A. Litiaza submandibulara supurata B. Abcesul spatiului submandibular C. Warthonita, periwarthonita D. Tumorile chistice de planseu bucal

18

AB

288

19

ACD

245

20

ABE

255

21

ADE

257

22

BCDE

259

Page

E. Flegmonul difuz al planseului bucal 23 Spatiul parafaringian este subimpartit in : A. Spatiul laterofaringian B. Spatiul prevertebral C. Spatiul pterigomaxilar D. Spatiul retrofaringian E. Spatiul pterigomandibular Diagnosticul diferential al supuratiilor spatiului laterofaringian se face cu: A. Flegmonul amigdalian B. Flegmonul pterigomandibular C. Abcesul de spatiu submandibular cu evolutie in recessus D. Abcesul planseului bucal E. Tumorile laterofaringiene Spatiul retrofaringian este delimitat de : A. Medial: spatiul prevertebral B. Lateral: spatiul laterofaringian de partea controlaterala C. Superior: baza craniului D. Inferior: vertebrele C4-T4 si mediastinul E. Anterior:peretele posterior al faringelui Flegmonul planseului bucal: A. Se mai numeste angina Ludwig B. Procesul supurativ cuprinde spatiile submandibulare, spatiile sublinguale, spatiul submentonier C. Supuratia difuza se poate extinde spre spatiul laterocevical, genian, spatiul maseterin D. Focarul hipertoxic este localizat cel mai frecvent la nivelul spatiului pterigomandibular E. Are ca punct de plecare procese septice dentoparodontale sau pericoronaritele supurate ale molarilor de minte superiori Adenita acuta supurata se caracterizeaza prin: A. Colectie difuza B. Colectie bine delimitata C. Prezinta la periferie fenomenul de periadenita D. Tegumentele acoperitoare sunt congestive E. Starea generala nu este alterata Diagnosticul diferential al adenitei acute parotidiene se face cu: A. Tumorile de parotida B. Chistul sebaceu supurat C. Abcesul spatiului parotidian D. Artita cronica temporo mandibulara E. Adenopatia metastatica pretragiana ulcerata Adenopatia din sarcoidoza are urmatoarele caracteristici: A. Este bilaterala simetrica, cu ganglioni mobili si duri ABD 265

24

ACE

266

25

BCE

266

26

AB

270

27

BCD

278

28

AC

278279

Page

29

BC

279, 280

B. C. D. E. 30

Este nedureroasa Ganglionii sunt fermi si mobili Se insoteste de febra, splenomegalie Diagnosticul se pune pe baza testului ELISA pozitiv pt IgG sau IgM CD 287

Sifilisul tertiar A. Se prezinta la nivelul partilor moi sub forma de sifilide B. Se insoteste de adenopatie C. Se prezinta la nivelul oaselor maxilare sub forma de sifiloame si gome D. Diagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si a reactiilor serologice specifice E. Tabloul clinic se remite complet si spontan in 2-4 saptamani

TEMA NR. 7. Afectiuni de origine dentara ale sinusului maxilar (1, pag. 292-308) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Baza piramidei triunghiulare a sinusului maxilar este: A. superior, reprezentata de planseul cavitatii orbitare B. extern, reprezentata de peretele lateral al maxilarului C. inferior, reprezentata de osul palatin D. medial, reprezentata de peretele extern al fosei nazale E. anterior, reprezentata de peretele anterior al maxilarului. 2 Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a foselor nazale B. se deschide in meatul superior C. se deschide in meatul mijlociu D. se deschide in meatul inferior E. este implicat in apararea imuna nespecifica Sinusul maxilar: A. este o cavitate anexa a cavitatii orale B. este cavitate de rezonanta pentru fonatie C. este absorbant al socurilor traumatice de la nivelul etajului mijlociu al fetei D. este structura de sustinere a globului ocular E. este o structura compacta Rspuns Pag. D 292

ACE

292

BC

293

Page

Mucoasa care acopera peretele sinusului maxilar este : A. formata dintr-un epiteliu cu ortokeratoza B. formata dintr-un epiteliu cu parakeratoza C. formata dintr-un epiteliu cilindric, cu cili D. formata dintr-un epiteliu pluristratificat E. formata dintr-un epiteliu de tip respirator Mucoasa sinusului maxilar este susceptibila patologiei : A. infectioase B. alergice C. traumatice D. neoplazice E. autoimune Raportul dintre radacinile dintilor maxilari si sinusul maxilar : A. este variabil in functie de marimea sinusului maxilar B. este variabil in functie de lungimea radacinilor dentare C. este variabil in functie de inaltimea proceselor alveolare D. este variabil in functie de numarul de dinti de pe arcada E. este variabil in functie de patologia mucoasei sinusului maxilar *Sinuzita maxilara de cauza dentara : A. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a sugarului B. este cea mai frecventa afectiune sinuzala a adolescentului C. este cea mai frevcenta afectiune sinuzala a adultului D. este cea mai frecventa afectiune sinuzala rezultata in urma interactiunilor patologice dintre structurile dento-parodontale invecinate si sinusul maxilar E. este cea mai frecventa afectiune infectiosa sinuzala *Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. caria dentara simpla B. inflamatia cronica a mucoasei rino-sinusale C. candidoza orala D. xerostomia E. lipsa igienei orale Factorii favorizanti locali ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. afectiuni alergice ale mucoasei rino-sinusale B. deviatia de sept nazal C. scaderea motilitatii ciliare si crestrea de mucus intrasinusal D. anclavarea dentara E. candidoza orala cronica atrofica *Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi: A. caria dentara a dintilor maxilari B. pulpita dentara acuta a dintilor sinuzali C. pulpita dentara cronica a dintilor maxilari D. necroza dentara a dintilor maxilari E. parodontita apicala acuta a dintilor sinuzali

CDE

293

ABD

293

ABC

293

294

295

ABC

295

10

295

Page

11

Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. parodontita apicala cronica a dintilor sinuzali B. incluzia dentara a caninilor maxilari C. chisturi radiculare suprainfectate a dintilor maxilari sinuzali D. gingivita cronica E. parodontita marginala cronica profunda la premolarii si molarii maxilari

ACE

295

12

Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : BDE A. parodontita marginala cronica superficiala a dintilor maxilari B. osteita procesului alveolar al dintilor sinuzali C. incluzia caninului maxilar D. complicatiile infectioase ale incluziei molarului de minte maxilar E. chisturi foliculare suprainfectate la dintii sinuzali Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. obturatii de canal la dintii maxilari B. obturatii de canal cu depasire la dintii sinuzali C. obturatii de canal incomplete la dintii sinuzali D. lipsa obturatiei de canal la dintii stalpi sinuzali E. toate cauzele de mai sus Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. fractura radiculara a dintilor sinuzali in timpul extractiei dentare B. fractura peretelui alveolar in timpul extractiei dentare a dintilor sinuzali C. comunicarea oro-sinuzala postextractionala neobservata D. comunicarea oro-sinuzala postextractionala incorect tratata E. perforatia spatiului interantral prin chiuretaj intempestiv Factorii determinanti ai sinuzitei maxilare de cauza dentara pot fi : A. perforatia spatiului subantral prin chiuretaj intempestiv B. perforatia planseului nazal prin chiuretaj intempestiv C. impingerea unei radacini in sinusul maxilar in timpul extractiei dentare D. impingerea caninului in fosa nazala in timpul odontectomiei E. impingerea molarului de minte maxilar in sinus in timpul odontectomiei *In sinuzita maxilara acuta procesul inflamator al mucoasei trece prin trei faze successive: A. tumor, calor si dolor B. congestiva, catarala si supurata C. marginatia fagocitelor, diapedeza fagocitelor si fagocitoza D. exudativa, de granulare si epitelizare E. permeabilitate vasculara, fagocitoza si citotoxicitate In sinuzita maxilara cronica, mucoasa este : A. congestionata BCD

295

13

295

14

CD

295

15

ACE

295

16

296

Page

17

BDE

296

B. C. D. E. 18

hiperplaziata atrofiata cu formatiuni polipoide si chistice profund alterata BDE 296

In sinuzitele maxilare cronice reversibile apare: A. scaderea IgA B. cresterea IgA C. scaderea vascozitatea mucusului D. cresterea vascozitatea mucusului E. disparitia partiala sau totala a cililor In sinuzitele maxilare cronice ireversibile se observa: A. tendinta la scleroza si chisturi de natura glandulara B. disparitia complexelor immune circulante C. lipsa celulelor caliciforme D. fibroza parcelara sau totala E. disparitia cililor cu metaplazie epiteliala Germenii microbieni implicati frecvent in sinuzita maxilara de cauza dentara sunt : A. haemophilus influenzae B. germenii microbieni probiotici C. pneumococii D. colibacilii E. stafilococus aureus Semnele clinice in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara sunt : A. durere unilaterala in etajul mijlociu al fetei, cu iradiere in regiunea orbitala, fronto-temporala, occipitala, exacerbata de pozitia decliva a capului B. usoara jena dureroasa in zona sinusului afectat, in special in pozitia decliva a capului C. febra 38-39C D. iritatie faringiana E. cacosmie subiectiva Radiografiile standard pentru sinusurile anterioare ale fetei evidentiaza in sinuzita maxilara cronica de cauza dentara: A. nivel hidro-aeric la incidentele in ortostatism B. nivel hidro-aeric in incidentele in decubit C. opacifiere unilaterala, mai putin intensa central, mai marcata la periferie D. opacifiere unilaterala, mai putin intensa la periferie, mai marcata central E. marimea si forma sinusurilor maxilare *Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se face cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica

19

ACDE

296

20

CD

296

21

BD

297

22

CE

297

Page

23

299

B. sinuzitele maxilare specifice C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzita maxilara alergica E. sinuzita maxilara fungica 24 Diagnosticul diferential al sinuzitei maxilare cronice de cauza dentara se face BCDE cu : A. chisturile maxilarelor in stadiul de complicatie septica B. sinuzitele maxilare specifice C. sinuzita consecutiva fracturilor de maxilar, cu hematom intrasinuzal infectat D. sinuzita maxilara alergica E. sinuzita maxilara fungica In tratamentul sinuzitei maxilare acute de cauza dentara se va efectua : A. asigurarea drenajului sinuzal B. antibioterapie C. corticoterapie D. indepartarea factorului cauzal E. cura radicala a sinusului maxilar *In tratamentul sinuzitei maxilare cronice ireversibile de cauza dentara se va efectua : A. antibioterapie cu cefalosporine de generatia a II-a si a III-a B. antibioterapie cu macrolide C. antibioterapie cu lincosamide D. corticoterapie E. indepartarea factorului cauzal si cura radicala a sinusului *Cura radicala a sinusului maxilar : A. consta in realizarea unei meatotomii B. se realizeaza in sinuzita maxilara acuta de cauza dentara C. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul B, tipul III D. se realizeaza in sinuzita maxilara cronica stadiul C, tipul IV E. consta in crearea unei comunicari oro-sinusale Cura radicala a sinusului maxilar : A. are ca scop crearea unei meatotomii B. are ca scop crearea unei comunicari oro-sinusale C. are ca scop indepartarea mucoasei sinusului maxilar D. are ca scop asigurarea drenajului sinuzal E. are ca scop indepartarea factorului cauzal Comunicarea oro-sinuzala imediata post-extractional are drept criteriu de diagnostic: A. sangerare mai abundenta din alveola, cu aspect aerat B. scurgere abundenta de secretie purulenta C. halena fetida D. refluarea alimentelor pe fosa nazala ABCD 299

25

300

26

301

27

301

28

CD

302

29

AE

303

Page

E. proba Valsalva pozitiva 30 In alegerea tipului de lambou pentru plastia comunicarii oro-sinuzale mari, de peste 7 mm, se va tine cont de : A. adancimea vestibului maxilar B. prezenta sau absenta dintilor C. prezenta sau absenta lucrarilor protetice fixe D. adancimea boltii palatine E. optiunea chirurgului BCE 304

TEMA NR. 8. Traumatologie oro-maxilo-faciala (1, pag. 312-335, 361-369, 379-382, 388394) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Factorii de risc locali n vindecarea ntrziat a plgilor sunt: A. Corpi strini restani n plag B. Sutura plgii n tensiune C. Vrsta pacientului D. Plgi zdrobite E. Imunosupresia 2 Dup Navarro i colab.,cele mai frecvente fracturi de mandibul sunt localizate la nivelul: A. Ramului mandibulei B. Condilului mandibular C. Zonei parasimfizare D. Procesului alveolar E. Procesului coronoid *Principala cauz a fracturilor de mandibul o constituie: A. Accidentele rutiere B. Agresiunea C. Accidentele sportive D. Accidentele de munc E. Iatrogenia Din punct de vedere biomecanic zonele de rezisten minim ale mandibulei sunt: A. Gaura mentonier B. Simfiza mentonier C. Zona parasimfizar Rspuns Pag. ABD 314

315

316

ACE

316

Page

D. Apofiza coronoid E. Unghiul mandibulei 5 Mecanismele de producere a fracturilor de mandibul sunt urmtoarele: A. Flexia B. Presiunea C. Tasarea D. Smulgerea E. Compresia Dup numrul liniilor de fractur, fracturile de mandibul se clasific n: A. Unice B. Multiple C. Duble D. Cominutive E. Triple Clasificarea anatomic a fracturilor corpului mandibular este: A. Laterale B. Verticale C. Oblice D. Mediane E. Paramediane Semnele clinice de ntrerupere a continuitii osoase n fracturile de mandibul sunt: A. Mobilitatea anormal a fragmentelor osoase B. Modificri ale raporturilor de ocluzie C. Edemul prilor moi D. Durere spontan E. Deformri osoase ale etajului inferior al feei La palparea contururilor osoase ale mandibulei, pentru evidenierea focarelor de fractur, se urmresc: A. Puncte dureroase B. Discontinuitatea osoas C. Prezena dinilor pe ambele fragmente fracturate D. Prezena dinilor pe fragmentul distal al mandibulei E. Prezena crepitaiilor osoase *Fracturile subcondiliene joase bilaterale determin: A. Ocluzie deschis anterioar B. Inocluzie frontal i lateral de partea afectat C. Ocluzie n doi timpi D. Devierea liniei mediene de partea fracturat E. Ocluzie cap la cap Diagnosticul fracturilor de mandibul se pune pe baza: A. Simptomatologie clinic B. Ortopantomografie ABCD 316

ACDE

320

ADE

321

ABE

322

ABE

322, 323

10

327

Page

11

ABCE

332

C. Computertomografie D. Radiografie n inciden Hirtz E. Radiografie de mandibul n inciden defilat (lateral) 12 Complicaiile tardive ale fracturilor de mandibul sunt: A. Consolidarea ntrziat B. Consolidarea vicioas C. Pseudartroza D. Supuraii periosoase E. Osteomielita mandibulei n fracturile etajului mijlociu al feei pot fi interesate: A. Osul maxilar propriu-zis B. Oasele zigomatice C. Osul mandibular D. Oasele palatine E. Apofizele pterigoide Fractura orizontal Le Fort I se mai numete: A. Disjuncie cranio-maxilar joas B. Fractur transversal joas C. Disjuncie cranio-maxilar nalt D. Fractur tip GUERIN E. Fractur WALTHER Fractura orizontal Le Fort I intereseaz: A. Apertura piriform B. Creasta zigomato-alveolar C. Tuberozitatea maxilar D. Apofizele pterigoide 1/3 medie E. Fosa canin Semnele clinice ale fracturii Le Fort I sunt: A. Edem facial important (facies n butoi) B. Palparea dureroas retrotuberozitar (semnul Guerin) C. Mobilitate anormal a poriunii inferioare a maxilarului n sens transversal D. Ocluzie deschis frontal i contacte premature la nivelul molarilor, bilateral E. Contacte premature la nivelul molarilor, bilateral Disjuncia cranio-maxilar nalt intereseaz : A. Oasele nazale la nivelul suturii naso-frontale B. Peretele inferior al orbitei C. Apofiza pterigoid n 1/3 medie D. Peretele extern al orbitei E. Arcada temporo-zigomatic Complexul zigomatic este alctuit din : A. Osul malar ABC 335

13

ABDE

361

14

BD

363, 368

15

ABCE

363

16

BCE

364

17

ABDE

365

Page

18

ABCE

379

B. C. D. E. 19

Arcada temporo-zigomatic Marginea inferioar a orbitei Marginea superioar a orbitei Podeaua i peretele lateral al orbitei BCDE 379, 380

Tipuri de fracturi anterioare, cu deplasare, ale complexului zigomatic: A. Fisuri ale complexului zigomatic B. Fracturi pariale ale rebordului orbital inferior i lateral C. Fractura disjuncie de malar D. Fractura ,,blow-aut a podelei orbitei E. Fractura cominutiv Semnele clinice ale fracturilor anterioare cu deplasare, sunt: A. Asimetrie facial prin nfundarea reliefului malar B. ntreruperea continuitii osoase la nivelul rebordului orbitar inferior C. Diplopie D. Punct osos dureros la nivelul arcadei temporo-zigomatice E. Tulburri de sensibilitate n teritoriul nervului infraorbital de partea lezata Pentru stabilirea diagnosticului de fractur de malar se recomand urmtoarele tipuri de investigaii radiografice: A. Computertomografie B. Radiografie n inciden Parma C. Ortopantomografie D. Radiografie n inciden semiaxial Hirtz E. Radiografie de craniu n inciden antero-posterioar (Caldwell) Leziunile traumatice dento-alveolare pot fi produse prin: A. Cdere accidental B. Accidente de circulaie C. Agresiune uman sau animal D. Iatrogenie E. Complicaii secundare infecioase Traumatismele dento-alveolare se clasific n: A. Leziuni dentare B. Leziuni osoase C. Traumatisme ale esuturilor dento-alveolare D. Traumatisme ale procesului alveolar E. Leziuni ale mucoasei fixe i mobile Leziunile dentare sunt clasificate n urmtoarele forme anatomo-clinice: A. Fisur coronar B. Fisura radiculara C. Fractur coronar cu expunerea pulpei dentare D. Fractur radicular E. Avulsie dentar

20

ABCE

381, 382

21

AD

322

22

ABCD

388

23

ACDE

388

24

ACD

388

Page

25

Tratamentul fracturilor coronare cu deschiderea camerei pulpare poate fi realizat prin: A. Coafaj indirect B. Coafaj direct C. Amputaie vital D. Extirpare vital E. Extracie dentar Traumatismele esuturilor parodontale pot fi: A. Contuzia dentar B. Luxaia cu extruzie C. Contuzia parodontal D. Avulsia complet E. Contuzia coronara n tratamentul luxaiei dentare cu intruzie se pot adopta urmtoarele atitudini terapeutice: A. Favorizarea erupiei dentare, dac dintele este imatur B. Repoziionare imediat manual a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini C. Repoziionare imediat chirurgical a dintelui n poziie corect, cu fixarea lui la dinii vecini D. Extracia dintelui luxat E. Tratament ortodontic pentru repoziionarea dintelui intruzat Etapele replantrii dentare sunt: A. Curirea dintelui de detritusuri, naintea replantrii , cu ser fiziologic B. Sterilizarea dintelui cu soluii antiseptice C. Introducerea manual n alveol n poziie corect D. Fixarea dintelui cu o atel semirigid 7-10 zile E. Scoaterea dintelui din ocluzie 4-6 sptmni Avantajele imobilizrii dinilor traumatizai prin ligatur hipocratic sunt: A. Asigur o bun imobilizare B. Creeaz dificulti n meninerea igienei orale C. Permite abordul pentru tratamenul endodontic D. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd extracia lent E. Pot aluneca apical sub proeminena cervical determinnd leziuni ale cementului Tehnicile de imobilizare n traumatismele dento-alveolare sunt urmtoarele: A. Gutiere acrilice B. Imobilizare rigid intermaxilar C. Imobilizare cu srm cu 8 (ligatur hipocratic) D. inele vestibulo-linguale E. Imobilizare semirigida

BCD

389

26

BCD

390

27

ACE

391

28

ACD

392

29

AC

393

30

ACE

393

Page

TEMA NR. 9. Chisturi si tumori benigne ale partilor moi orale si cervico-faciale maxilare (1, pag. 402-404, 406-426, 428-433,437-443) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Chistul branhial: A. Este adenopatie laterocervical B. Este manifestarea cervical a unui limfom Hodgkin C. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom laterocervical D. Abordul chirurgical este pe cale intraoral E. Poate maligniza 2 Chistul canalului tireoglos: A. Se mai numete i chistul median al gtului B. Apare numai la copil C. Poate fistuliza tegumentar D. Apare laterocervical, n 1/3 superioar E. Trebuie fcut diagnosticul diferenial cu un lipom Rspuns Pag. CE 407

ACE

409

Sialochistul: ADE A. Se datoreaza dilataiei chistice a canalului de excreie a gandelor salivare accesorii B. Apare doar la vrstnici C. Apare frecvent la nivelul buzei superioare D. Poate fi localizat si in parotida E. Poate apare pe podeaua sinusului maxilar Mucocelul: BD A. Este o tumor malign B. Apare in urma unor microtraumatisme cronice la nivelul mucoasei orale C. Sunt frecvente la nivelul mucoasei jugale D. Consistenta este fluctuenta E. Este foarte dureros la palpare Ranula: A. B. C. D. E. Cel mai frecvent tip este cel n bisac Este situat totdeauna pe linia median Se poate perfora spontan Se suprainfecteaz frecvent Varianta n bisac are forma unei clepsidre CE

411

411

413

Page

Chistul sebaceu: A. Are originea n celulele adipoase din derm

CDE

414

B. C. D. E. 7

Ia natere prin blocarea secreiei glandelor salivare i are originea la nivelul foliculului pilos Apare frecvent la nivelul tegumentelor cervicofaciale Cavitatea chistic este umplut de sebum 415

In functie de localizare diagnosticul diferenial al chistului sebaceu se face ABD cu: A. Chistul dermoid B. Tumori benigne parotidiene C. Limfangiomul chistic D. Chistul canalului tireoglos E. Ranula in bisac Epulis fissuratum: BDE A. Este o tumor malign a cavitii orale B. Apare la purtatorii de proteza mobila C. Se localizeaza pe mucoasa jugala D. Mucoasa acoperitoare poate fi nemodificat clinic E. Ridic suspiciunea unei forme de debut ulcerative a unei tumori maligne Hiperplazia papilomatoasa inflamatorie: BDE A. Este localizat doar la nivelul limbii B. Apare la purttorii de proteze mobile incorect adaptate C. Este intalnita predominant la brbai D. Clinic apare sub forma unor multiple excrescente de mici dimensiuni cu aspect de broboane E. Uneori este necesara extirparea chirurgicala *Granulomul piogen cu localizare pe mucoasa linguala sau jugala, mai este D cunoscut si sub denumirea de: A. Epulis Fibros B. Epulis granulomatos C. Epulis angiogranulomatos D. Botriomicom E. Hiperplazie papilomatoasa Diagnosticul diferential al granulomului piogen gingival se face cu: A. Fibromul osifiant periferic B. Papilomul mucoasei orale C. Fibromul mucoasei orale D. Granulomul periferic cu celule gigante E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare Diagnosticul diferenial al fibromului osifiant periferic trebuie fcut cu: A. Granulomul piogen gingival B. Chistul de eruptie C. Papilomul D. Granulomul periferic cu celule gigante E. Tumori maligne ale mucoasei crestei alveolare n perioada de ADE

417

417, 418

10

418

11

420

12

ADE

421

Page

debut 13 *Granulomul periferic cu celule gigante: A. Este asociat cu hipeparatiroidismul B. Este prevalent la sexul masculin C. Apare mai frecvent la virste tinere D. Este localizat palatinal E. Se mai numeste epulis cu celule gigante Granulomul congenital (epulisul congenital): A. Este o leziune frecvent B. Afecteaz adesea sexul masculin C. Apare la nivelul mucoasei jugale D. Se localizeaza cel mai frecvent pe creasta maxilara,paramedian E. Poate fi necesar extirparea chirurgical precoce E 421

14

DE

423

alveolara

15

*Papilomul este: A. proliferare tumorala maligna B. proliferare celulara fibroblastica benigna C. proliferare tumorala benigna a stratului spinos al epiteliului D. proliferare tumorala benigna a stratului bazal al epiteliului E. proliferare tumorala benigna a celulelor mezenchimale Papilomul: A. B. C. D. E. Are drept cauza probabila infecia cu HPV Are ntotdeauna consisten ferm Obinuit, este pediculat Are culoare albstruie Poate aprea la orice varst

425

16

ACE

425

17

Fibromul A. Nu are o frecven crescut ntre tumorile benigne ale cavitii orale B. Este cea mai frecvent tumor benign din cavitatea oral C. Apare doar la brbai D. Apare la orice varsta E. Dimensiunie sunt, de regul, mai mari de 2 cm Diagnosticul diferenial al fibromului se face cu: A. Melanomul cavitii orale B. Granulomul piogen C. Papilomul mucoasei orale D. Mucocelul E. Ranula *Tratamentul fibroamelor const n: A. Radioterapie B. Chimioterapie C. Radioterapie i chimioterapie

BD

428

18

BC

429

19

429
Page

D. Extirpare chirurgical n totalitate E. Cauterizare 20 Fibromatoza gingival: A. Este congenital B. Este ereditar C. Are cauz traumatic D. Tratamentul este reprezentar de chimioterapie E. Tratamentul este chirurgical Lipomul: A. B. C. D. E. Este o tumor malign Este un sarcom Apare exclusiv la nivelul teritoriului oro-maxilo-facial Apare mai frecvent la persoanele obeze Intraoral apare mai ales la nivelul mucoasei jugale ACD 431 BE 430

21

DE

431

22

Lipomul se localizeaza: A. Pe trunchi si membre B. Frecvent oral C. La nivel cervico facial D. Mai rar oral E. In derm Sindromul Madelung: A. Dezvoltare localizat a unor lipoame cervicale B. Dezvoltarea unor mase lipomatoase difuze localizate si in regiunea cervico-faciala C. Este uor de tratat chirurgical datorit caracterului localizat D. Este dificil de tratat chirurgical datorit caracterului difuz E. ndeprtarea parial pe cale chirurgical conduce la recidive Schwannomul: A. Este o tumor benign B. Are originea n celulele Schwann C. Este congenital D. Apare numai la vrstnici E. Recidiveaz frecvent dup tratamentul chirurgical Clasificarea actual a leziunilor vasculare benigne cuprinde: A. Hemangioamele B. Angiosarcoamele C. Fibrosarcoamele D. Malformaiile vasculare E. Malformaiile limfatice (limfangoamele) Hemangiomul: A. Este mai frecvent la sexul masculin (3:1) B. Sunt rar localizate n teritoriul oro-maxilo-facial C. Cele complet dezvoltate sunt rareori prezente la natere

23

BDE

432

24

AB

433

25

ADE

437

26

CD

438
Page

D. Este cea mai frecvent tumor din perioada copilriei E. In primele saptamani de viata tumora se dezvolta lent 27 Tratamentul hemangioamelor poate consta n: A. Pansament modelant B. Scleroterapie C. Producerea de sngerri D. Radioterapie E. Dispensarizare Malformaiile vasculare: A. Sunt prezente la natere i persist toat viaa B. Au ntotdeauna flux crescut C. Au ntotdeauna flux sczut D. Pot avea fie flux sczut fie flux crescut E. Malformaiile capilare au flux sczut Sindromul Sturge-Weber: A. Afeciune tip hamartom B. Are si manifestri neurologice C. Sunt doar leziuni de tip capilar D. Sunt leziuni strict tegumentare E. Sunt leziuni strict mucozale *Limfangiomul: A. Apare excepional n teritoriul oro-maxilo-facial B. Apar cel mai adesea n cele 2/3 anterioare ale limbii C. Evoluia este rapid D. Tratamentul este ntotdeauna chirurgical E. Raspund la tratament sclerozant BDE 439

28

ADE

439

29

AB

441

30

443

TEMA NR. 10. Chisturi, tumori benigne si osteopatii ale oaselor maxilare (1, pag.450-471, 474-485, 488-510, 512-517) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Dintre chisturile de dezvoltare odontogene face parte urmatoarele: A. keratochistul odontogen B. chistul nazo-palatin C. chistul gingival al adultului D. chistul rezidual E. defectul osos Stafne 2 Keratochistul odontogen primordial multilocular trebuie diferentiat de: A. chistul folicular Rspuns Pag. AC 450

Page

BC

453

B. C. D. E. 3

ameloblastomul mixomul odontogen chistul parodontal lateral chistul residual ABC 453

Keratochistul odontogen dentiger trebuie diferentiat de: A. chistul folicular B. tumora odontogena adenomatoida C. ameloblastomul si fibromul ameloblastic D. mixomul odontogen E. malformatiile arterio-venoase osoase central Chistul folicular: A. apare frecvent la nivelul oaselor maxilare B. reprezinta aproximativ 20% din totalul chisturilor de dezvoltare C. apare cel mai frecvent la nivelul unghiului mandibulei D. nu se poate suprainfecta prin comunicarea cu mediul oral in cazul unui dinte semiinclus E. afecteaza cel mai adesea adolescentii si tinerii,mai frecvent de sex feminin Dintre chisturile de dezvoltare neodontogene fac parte: A. chistul nazo-palatin B. chistul median palatinal C. chistul nazo-labial D. chistul radicular E. chistul osos anevrismal Diagnosticul diferential al chistului parodontal lateral se poate face cu: A. chistul radicular lateral B. chistul folicular C. keratochistul odontogen primordial D. ameloblastomul E. fibromul ameloblastic Diagnosticul diferential al chistului radicular lateral se poate face cu: A. chistul parodontal lateral B. keratochistul odontogen primordial C. parodontopatia marginala cronica profunda D. ameloblastomul E. fibromul ameloblastic Dintre tumorile epiteliului odontogen fac parte: A. ameloblastomul B. tumora odontogena scuamoasa C. tumora odontogena epiteliala calcificata D. fibromul ameloblastic E. odontoameloblastomul Dintre tumorile ectomezenchimului odontogen cu sau fara epiteliu

ABC

456

ABC

450

ABC

460

ABC

470

ABC

474

ABC

474

Page

odontogen inclus fac parte: A. fibromul odontogen B. mixomul odontogen C. cementoblastomul D. ameloblastomul E. odontoameloblastomul 10 Ameloblastomul intraosos solid sau multichistic: A. poate aparea la orice varsta B. exceptional la copii sub 10 ani C. afecteaza in egala masura sexul masculin si cel feminin D. la maxilar sunt mai frecvente E. initial tumora este simptomatica Sunt descrise mai multe forme anatomo-patologice de ameloblastom,dintre care cele mai frecvente sunt: A. formal foliculara B. forma plexiforma C. forma acantomatoasa D. forma desmoplastica E. forma bazocelulara Diagnosticul diferential al ameloblastomului extraosos se poate face cu: A. hiperplazii epulis like B. tumori benigne gingivale C. forme de debut ale tumorilor maligne gingivale D. tumori maligne endoosoase E. tumori benigne osoase cu radiotransparenta osoasa Tumora odontogena calcificata: A. este o tumora rara B. se considera ca deriva din resturile Serres ale laminei dentare C. localizarea cea mai frecventa este la mandibula D. afecteaza in special copiii E. clinic se prezinta ca o deformare a mandibulei cu crestere rapida, dureroasa Fibromul ameloblastic: A. apare in special la pacienti tineri B. mai frecvent la sexul feminin C. localizarea predilecta este la maxilar D. este in general asimptomatic pentru formele de mici dimensuni E. nu poate ajunge sa deformeze corticalele osoase Odontomul: A. este o tumora odontogena relativ frecventa B. combina elemente epiteliale si ectomezenchimale C. prezinta doua forme anatomo-clinice D. forma compusa constituita sub forma unui conglomerat de smalt si dentina fara a avea configuratia unui dinte ABC 474

11

AB

475

12

ABC

482

13

ABC

483

14

AD

483

15

ABC

484

Page

E. mai frecvent la mandibula decat la maxilar 16 Diagnosticul diferential radiologic al odontomului se poate face cu: A. osteomul B. perlele de smalt C. corpi straini intraososi D. ameloblastomul E. chistul radicular Fibromul odontogen central: A. este o tumora frecventa B. rezulta prin proliferarea tumorala a mezenchimului odontogen matur C. poate fi prezenta la orice varsta D. se localizeaza mai frecvent la maxilar E. leziunea in sine este legata de prezenta obligatorie a unui dinte Tumora odontogena cu celule granulare: A. este extreme de rara B. apare la adulti in general peste 40 de ani C. se localizeaza in special in regiunea premolara sau molara D. initial sunt leziuni simptomatice,dureroase E. pot induce o deformare dureroasa a osului din zona afectata Mixomul odontogen: A. este rezultatul transformarii tumorale benigne a papilei mugurelui dentar B. apar si la nivelul oaselor lungi C. clinic,radiologic si evolutiv sunt asemanatoare ameloblastoamelor D. apar mai frecvent intre 20-45 de ani E. se localizeaza mai frecvent in zona unghiului mandibulei Cementoblastomul: A. apare mai frecvent la adolescenti sau adulti sub 30 de ani B. afecteaza mai adesea dintii arcadeisuperioare C. se asociaza cu simptomatologie dureroasa difuza D. mucoasa acoperitoare este modificata E. dintele implicat este mobil si nu ramane vital Osteoblastomul: A. este o tumora benigna osoasa B. este derivata din osteoclaste C. are incidenta scazuta D. apare mai frecvent la mandibula E. afecteaza mai frecvent persoanele tinere ABC 485

17

BC

488

18

ABC

489

19

ABC

490

20

AC

492

21

ACDE

497

Page

22

Torusul mandibular: ACD A. este o exostoza B. se localizeaza de cele mai multe ori pe fata vestibulara a corpului

505

mandibular C. afecteaza mai frecvent sexul masculin D. sunt prezente la adultii tineri corelate uneori cu fenomene de bruxism E. dispar in totalitate in urma unui tratament protetic adecvat 23 Boala Paget: A. caracterizata prin fenomene anarhice de apozitie si resorbtie osoasa B. etiologie bine stabilita C. apare in special la persoane de peste 40 de ani D. apare mai frecvent la sexul masculin E. intereseaza doar oasele viscerocraniului In general manifestarile clinice ale histiocitozei cu celule Langerhans pot fi urmatoarele: A. subfebrilitate B. scadere in greutate C. exoftalmie D. pancitopenie E. anizocorie *Urmatoarele entitati sunt chisturi inflamatorii: A. chistul radicular B. keratochistul odontogen C. chistul gingival D. chistul parodontal lateral E. chistul follicular *Urmatoarele entitati sunt chisturi neodontogene: A. chistul globulomaxilar B. chistul gingival al adultului C. chistul folicular D. chistul de eruptie E. chistul rezidual *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile epiteliului odontogen: A. ameloblastomul B. fibromul ameloblastic C. odontoameloblastomul D. cementoblastomul E. mixomul odontogen *Urmatoarele entitati fac parte din tumorile mixte odontogene: A. fibromul ameloblastic B. ameloblastomul C. tumora odontogena calcificata D. cementoblastomul E. mixomul odontogen ACD 515

24

ABCD

514

25

450

26

450

27

474

28

474

Page

29

*In cadrul tumorilor neodontogene,dintre leziunile non-osteogene fac parte: A. osteopetroza B. osteomul C. condromul D. osteocondromul E. torusuri *Tumora odontogena adenomatoida: A. mai este numita si tumora celor doua treimi B. de cele mai multe ori tumora este de mari dimensiuni C. mai frecventa la persoanele de peste 40 de ani D. afecteaza cel mai adesea sexul masculin E. cel mai frecvent are legatura cu molarii de minte

493

30

486

TEMA NR. 11. Tumori maligne oro-maxilo-faciale (1, pag. 545 - 584) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Dintre factorii locali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilo-faciale fac parte: A. tutunul B. alcoolul C. varsta D. radiatiile solare E. paramixovirusurile 2 Dintre factorii generali de risc in aparitia tumorilor maligne oro-maxilofaciale fac parte: A. varsta B. radiatiile solare C. deficitul imunitar D. alcoolul E. fumatul Zonele orale de maxim risc in aparitia tumorilor maligne sunt: A. buza B. mucoasa jugala C. bolta palatina D. fata ventral a limbii E. fata dorsala a limbii Dintre leziunile cu potential de malignizare fac parte urmatoarele: Rspuns Pag. ABD 545, 546

AC

547, 548

ABD

550

ACD

550 -

Page

A. B. C. D. E. 5

fibroza submucoasa orala eritroplzia lichenul plan glosita sifilitica leucoplazia BC

551

Din cadrul leziunilor premaligne fac parte urmatoarele: A. lichenul plan B. eritroleucoplazia C. eritroplazia D. glosita sifilitica E. candidoza cronica hiperplazica Dintre factorii care influienteaza diseminarea metastatica a tumorii primare fac parte: A. localizarea tumorii primare B. dimensiunile tumorii primare C. profunzimea invaziei D. invazia perinervoasa E. nici un raspuns corect

550, 552

ABCD

558

In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre ABD afectiunile congenitale fac parte: A. chistul canalului tireoglos B. chistul branhial C. ranula in bisac D. teratomul E. laringocelul In cadrul diagnosticului diferential al adenopatiei metastatice cervicale,dintre AC tumorile benigne cervicale fac parte: A. tumori chistice B. limadenite cronice C. tumori vasculare D. amilidoza E. sarcoame ganglionare Biopsia incizionala este indicate in cazul: A. leziunilor tumorale de dimensiuni mici B. tumorilor inoperabile dar care beneficiaza de tratament radiochimioterapeutic C. tumorilor la care se urmareste reconversia tumorala si apoi tratamentul chirurgical D. bolnavilor care refuza interventia chirurgicala E. leziunilor acute cu caracter inflamator Biopsia prin aspiratie cu ac pune la dispozitia medicului un diagnostic citologic ce permite clasificarea leziunilor in urmatoarele categorii: A. infectioase B. tumorale benigne BCD

561

561

562

10

ABCD

563
Page

C. tumorale maligne D. leziuni specifice E. lezini ulcerative 11 In general contraindicatiile biopsiei incizionale sunt date de: A. leziuni acute cu caracter inflamator B. leziuni vasculare C. tumori parotidiene D. zone anatomice cu risc vital E. leziuni provocate de traumatisme vechi Urmatoarele grade Papanicolau sunt adevarate: A. gradul I absenta celulelor atipice B. gradul II citologie sugestiva dar neconcludenta pentru malignitate C. gradul III citologie anormala, dar fara semne de maligntate D. gradul IV citologie foarte sugestiva pentru malignitate E. gradul V caracter net de malignitate Clasificarea TNM: A. Tx tumora primara nu poate fi evaluata B. T1 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima C. T2 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima D. T3 tumora mai mare de 4 cm in dimensiunea sa maxima E. T2 tumora intre 2 cm si 4 cm in dimensiunea sa maxima ABCD 562

12

ADE

563

13

ADE

566

14

Clasificarea TNM: ABCD A. Nx ganglioni limfatici regionali ce nu pot fi evaluati B. N1 un singur ganglion ipsilateral cu diametrul mai mic de 3 cm C. N0 nu exista dovezi despre prezenta adenopatiei metastatice cervical D. N3 unul sau mai multi ganglion cu diametrul mai mare de 6 cm E. N1 unul sau mai multi ganglion cu diametrul intre 3 si 6 cm Gradul de diferentiere a tumorii maligne: A. Gx gradul de difrentiere nu poate fi evaluat B. G4 bine diferentiata C. G4 nediferentiata D. G3 slab diferentiata E. G3 moderat diferentiata Factorii de prognostic rezervat legati de adenopatia cervical sunt: A. un numar crescut de ganglioni cervicali clinic pozitivi B. prezenta ganglionilor in nivele inferioare cervical C. implicarea ganglionilor controlateralii sau bilaterali D. ruptura capsulara si invadarea partilor moi cervicale E. toate raspunsurile de mai sus sunt false Localizarile cele mai comune pentru metastazele la distanta ale tumorilor ACD

566

15

567

16

ABCD

569

17

ABCE

569

Page

oro-maxilo-faciale sunt: A. plamanii B. ficatul C. oasele D. rinichii E. creierul 18 Asigurarea marginilor libere negative la nivelul partilor moi,in cazul extirparii curative,sunt in functie de dimensiunea tumorii: A. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1 cm B. pentru tumorile in T1 margini libere negative la cel putin 1,5 cm C. pentru tumorile in T2 margini libere negative la cel putin 2 cm D. pentru tumorile in T3 margini libere negative la cel putin 3 cm E. pentru tumorile in T4 margini libere negative la cel putin 4 cm Obiectivul chirurgiei paliative este imbunatatirea calitatii vietii prin: A. diminuarea durerii B. reducerea dimensiunilor tumorii dar nu si a tulburarilor functionale pe care le induce C. inceperea tratamentului radio-chimioterapeutic D. limitarea cresterii exofitice E. reducerea riscului de suprainfectare Lambourile arteriale: A. au o viabilitate mai mare decat cele la intamplare B. irigatia se face printr-o artera septocutanata situata in lungul lamboului C. sunt mai putin viabile decat cele la intamplare D. viabilitatea lambourilor este influientata direct de lungimea arterelor septocutanate E. necroza lambourilor arteriale apare doar distal de traseul arterelor septocutanate Evidarea cervicala radicala implica indepartarea urmatoarelor: A. glanda submandibulara B. ganglionii cervical C. vena jugulara externa D. muschiul omohioidian E. teaca carotica Structurile care se indeparteaza in evidarea cervicala supraomohioidiana sunt: A. glanda submandibulara B. tesutul celulo-adipos si limfoganglionar submental si submandibular C. ganglionul jugulodigastric D. vena jugulara interna E. teaca carotica ACD 571

19

ACD

572

20

ABDE

572

21

ABDE

575

22

ABCE

578

Page

23

Evidarea cervicala postero-laterala intereseaza: A. nivelul II B. nivelul III C. nivelul IV D. nivelul I E. ganglionii suboccipitali Evidarea cervicala in aceeasi sedinta se face in urmatoarele situatii: A. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. pacientii sunt batrani si nu pot suporta mai multe interventii chirurgicale C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D. adenopatiile sunt voluminoase si pot deveni inoperabile prin temporizare E. profilactic *Evidarea cervicala se face in a doua sedinta in urmatoarele situatii: A. se impune un abord cervical pentru tumora primara B. profilactic C. pacientii sunt tineri si pot suporta o interventie chirurgicala de lunga durata D. adenopatii voluminoase ce pot deveni inoperabile prin temporizare E. scurtarea timpului interventiei *Radiatiile solare: A. au lungimi de unda de la 200 la 1800 nm B. spectrul infrarosu este de la 500-1400 nm C. spectrul infrarosu este responsabil de modificari ale tesutului conjunctiv D. spectrul vizibil este de la 760-1800 nm E. radiatiile UVA sunt responsabile de arsurile solare *Din cadrul leziunilor premaligne fac parte: A. fibroza submucoasa orala B. eritroleucoplazia C. lichenul plan D. glosita sifilitiica E. candidoza cronica hiperplazica *Eritroplazia: A. definita clinic ca o pata violacee, cu aspect omogen B. nu poate fi indepartata prin stergere C. clinic se prezinta deseori izolata D. cel mai frecvent in asociere cu lichenul plan E. nu este considerata o forma de debut a tumorilor maligne ale mucoasei cavitatii orale *Elementele clinice ale ulceratiei tumorale au urmatoarele caracteristici:

ABCE

579

24

ACD

582

25

582

26

546

27

551, 552

28

552

29

553

Page

A. B. C. D. E. 30

fundul ulceratiei are aspect granular fundul ulceratiei are aspect neted marginile ulceratiei sunt rulate spre exterior marginile ulceratiei au un versant extern anfractuos marginile ulceratiei au un versant intern neted,congestive D 556

*Cheilita actinica: A. apare la personae sub 45 de ani B. mai frecventa la femei C. se localizeaza in special pe buza superioara D. se localizeaza in special pe buza inferioara E. delimitare certa intre tegument si rosul de buza

TEMA NR. 12. Patologia articulatiei temporo-mandibulare (1, pag. 679-685, 687-693, 695-702) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Factorii etiologici care pot provoca o deviere a condililor de la pozitia lor normala, centrica, sunt: A. Pierderea molarilor si premolarilor B. Stopuri ocluzale insuficiente in zona molarilor C. Contacte premature cu devieri si/rotatii ale mandibulei D. Incluzia molarilor de minte inferiori E. Interferente in lateralitate 2 Pozitiile patologice ale condilului in sindromul algodisfunctional sunt: A. Pozitia craniala in fosa B. Pozitia caudala C. Pozitia centrica D. Pozitia dorsala E. Pozitia ventrala Semnele clinice subiective in sindromul algodisfunctional sunt: A. Hipotonia muschilor masticatori la palpare B. Spasm muscular C. Deviatiile mandibulei D. Crepitatii si cracmente E. Durere Semnele clinice in contuziile ATM sunt: A. Devierea mentonului de partea afectata B. Trismus accentuat Rspuns Pag. ABCE 679

ABDE

679

BDE

681

Page

CD

687

C. Durere articulara spontana D. Articulatie sensibila la palpare E. Hipersialie 5 In luxatia anterioara acuta, factorii favorizanti sunt: A. Laxitatea capsulei articulare B. Cresterea tonicitatii muschilor masticatori C. Cavitate glenoida putin adanca D. Deformari condiliene E. Tubercul articular cu panta accentuata In luxatia temporo-mandibulara anterioara bilaterala: A. Gura este partial deschisa B. Mandibula este retruzata C. Inocluzie verticala frontala D. Depresiune pretragiana E. Linia interincisiva deplasata In luxatia temporo-mandibulara anterioara unilaterala: A. Contacte intre molari exista doar pe partea afectata B. Linia interincisiva este deplasata contralateral C. Obrazul este turtit si alungit pe partea opusa D. Crepitatii si cracmente pe partea afectata E. Contractura spastica a muschilor ridicatori ai mandibulei Luxatia anterioara recidivanta cronica se descrie ca: A. Doar unilaterala B. Tubercul articular cu relief accentuat C. Spasm muscular in sindromul epileptic D. Laxitate mandibulara produsa de dezechilibre ocluzo articulare E. Apare un cracment caracteristic Simptomatologia in luxatia posterioara : A. Miscari mandibulare absente B. Otoragie cu scaderea acuitatii auditive C. Gura intredeschisa la 1-2 cm D. Prognatism mandibular cu inocluzie sagitala frontala E. Obraji turtiti Simptomatologia sinovitei si capsulitei : A. Dureri localizate articular B. Miscari mandibulare dureroase C. Lipsa contactelor dento-dentare de partea afectata D. Cresterea cantitatii de lichid sinovial E. Impingerea condilului mandibular spre posterior Retrodiscita este descrisa ca: A. Proces inflamator difuz al tesutului retrodiscal B. Are o frecventa destul de mica C. Produsa prin traumatism articular acut ACD 688

ACD

688

AB

689

CDE

690

ABCE

693

10

ABCD

695

11

BCDE

695
Page

D. Produsa prin tulburari de ocluzie instalate brusc E. Produsa prin deplasari anterioare exagerate 12 Semnele clinice in artrita infectioasa nespecifica sunt: A. Dureri intense, spontane, pulsatile, iradiate temporo-auricular B. Congestie si tumefactie preauriculara C. Tulburari functionale progresive D. Nu afecteaza si conductul auditiv extern E. Stare generala alterata, frisoane, febra si transpiratie Diagnosticul diferential al artritei infectioase nespecifice se face cu: A. Foliculita pretragiana B. Furunculul pretragian C. Periconarita acuta a molarilor de minte superiori D. Limfadenita pretragiana E. Parotiditele urliene Simptomatologia in artrita reumatoida este : A. Tumefactie articulara B. Durere iradianta, cu caracter nocturn C. Limitarea progresiva a functiei articulare D. Crepitatii E. Modificari ale ocluziei Semnele clinice in resorbtia condiliana idiopatica : A. Miscari mandibulare atipice B. Asimetrie faciala progresiva C. Pastrarea dimensiunii verticale D. Tumefactie pretragiana E. Zgomote articulare Particularitatile afectiunilor articulare degenerative artrozice sunt: A. Deteriorarea tesutului articular moale B. Consecutive bruxismului, protezarii terminale incorecte C. Consecutive traumatismelor articulare in antecedente D. Bombarea reliefului condilului si a tuberculului articular E. Apare la 40% din populatia de peste 60 de ani Semnele clinice in anchiloza extracapsulara sunt : A. Limitarea partiala dar permanenta a deschiderii gurii B. Devierea mandibulei de partea sanatoasa C. Miscari de protruzie si lateralitate posibile D. Asimetria faciala este mai accentuata decat cea din anchiloza intracapsulara E. Se observa un proces coronoid deformat Se poate afirma despre anchiloza intracapsulara ca : A. Imposibilitatea permanenta a deschiderii gurii B. La copii, hemimandibula afectata este hipoplazica C. Apare hipertrofie maseterina si hipotonia musculaturii ABCE 695, 696

13

ABDE

696

14

ACDE

697

15

ABE

699

16

ABCE

699

17

AC

702

18

ABDE

702
Page

suprahioidiene D. In cea bilaterala pacientii au profilul characteristic de pasare E. La palparea articulatiei se percepe blocul osos 19 Explorarile imagistice folosite in diagnosticul sindromului algodisfunctional sunt: A. Ortopantomografia B. Radiografia de profil in incidenta Parma C. Radiografia in incidenta mandibula defilata D. Computer tomografia E. Rezonanta magnetica nucleara Principiile de tratament in plagile articulare : A. Curatirea mecanica a plagii B. Inlaturarea corpilor straini si a eschilelor osoase C. Aplicarea unui blocaj intermaxilar rigid pentru 2 saptamani D. Sutura in doua sau mai multe planuri E. Miscarile mandibulare se reiau dupa 4-6 saptamani Despre hiperplazia condiliana se poate afirma ca : A. Apare mai frecvent in intervalul de varsta 13-27ani B. Etiopatogenie ereditara Sindromul Klinefelter C. Ocluzie deschisa in zona frontala D. Marirea simetrica a condilului E. Alungirea ramului si corpului mandibular Semnele obiective ale sindromului algodisfunctional sunt: A. Deviatiile mandibulei B. Hipertonia muschilor masticatori la palpare C. Limitarea miscarilor mandibulare D. Hipotonia muschilor masticatori la palpare E. Senzatie de obstructie articulara unilaterala Durerea in Sindromul algodisfunctional este: A. Inconstanta B. Are caracter cronic C. Are caracter acut D. Este simptomul predominant E. Este constanta *Una din urmatoarele afirmatii privind principiile de tratament in sindromul algodisfunctional, nu este corecta: A. Un regim alimentar semilichid pe toata perioada tratamentului B. Imobilizare intermaxilara prin blocaj rigid C. Administratrea de analgezice, miorelaxante cu actiune centrala D. Fizioterapia prin caldura superficiala sau in profunzime E. Terapia prin exercitii mecanoterapia Tratamentul etapizat al sindromului algodisfunctional cuprinde : A. Modificarea dietei (regim semilichid) ABDE 682

20

ABD

687

21

ABDE

686

22

ACD

681

23

CDE

681

24

683

Page

25

ACDE

683, 684

B. C. D. E. 26

Infiltratiile intra-articulare la nivelul compartimentului superior Fizioterapia Terapia ocluzala Stimularea electrica nervoasa transcutanata ADE 685, 686

Aplazia condiliana se caracterizeaza prin : A. Apare este - lipsa dezvoltarii condilului B. De obicei este bilaterala C. Se diagnostichezeaza de obicei precoce D. Tratamentul urmareste restabilirea simetriei mandibulare E. Terapia ortodontica precoce Tehnica Nelaton consta in urmatoarele manevre: A. Se aplica policele bilateral pe fetele ocluzale ale premolarilor B. Cu celelalte degete se prinde marginea bazilara si unghiul mandibulei C. Se aplica o miscare initiala de coborire D. Apoi se impinge mandibula spre posterior si superior E. Condilul ajunge in cavitatea glenoida si gura se inchide brusc Tehnica Valerian Popescu consta in urmatoarele manevre : A. Se introduc suluri de comprese, intre ultimii molari, bilateral B. Se aplica presiune pe menton din sus in jos C. Se aplica presiune spre inapoi pe menton D. Se aude un cracment prin repozitionarea corecta a condilului E. Se scot sulurile si se reface relatia de ocluzie Caracteristicile luxatiei laterale sunt urmatoarele : A. Frecventa extreme de rara B. Posibila numai prin asociere cu fractura subcondiliana C. Predomina semnele clinice ale fracturii subcondiliene D. Menton deviat de partea opusa leziunii E. Ocluzie incrucisata Artrita sifilitica se descrie prin : A. Leziuni de intensitate redusa B. In perioada secundara apar altralgii sau artrite subacute C. Tertiar apar artralgii usoare, diurne D. Ulterior apar fenomene de epifizita atrofica E. Tratamentul este cel medicamentos al afectiunii luetice

27

BCDE

690

28

ACDE

689

29

ABCE

693

30

ABDE

697

Page

TEMA NR. 13. Patologia glandelor salivare (1, pag. 719 -720, 723- 738, 744-753, 760-770) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 In lipsa unui tratament imediat, sechelele cele mai frecvente si mai importante ale plagilor post-traumatice parotidiene sunt: A. hemoragia B. hematomul intraparotidian C. fistula salivara D. paralizia n.facial E. sindromul Frey 2 Intreruperea continuitatii canalului Stenon necesita: A. sutura acestuia dupa descoperirea ambelor capete B. radioterapie in doze sclerozante C. repozitionarea trans-jugala a segmentului posterior al canalului sectionat D. plastia canalului cu grefa E. parotidectomie superficiala *Litiaza salivara poate aparea la orice varsta,cel mai frecvent afecteaza pacientii intre: A. 5-10 ani B. 10-15 ani C. 20-30 ani D. 30-60 ani E. 60-70 ani Calculii salivari sunt formati din: A. fosfati de calciu B. fosfati de sodiu C. oxalati de calciu D. oxalati de potasiu E. carbonat de calciu Dupa Dan Theodorescu colica salivara se manifesta prin: A. febra B. criza dureroasa C. sialoree reflexa D. congestie tegumentara submandibulara E. tumora salivara fantoma *In abcesul salivar prin ostiumul canalului se elimina: A. saliva cu aspect normal B. saliva opalescenta C. puroi D. secretie seroasa E. secretie sero- sanguinolenta *Litiazele glandelor salivare accesorii sunt: A. frecvente

Rspuns Pag. CD 719

AC

719

723

ACE

725

BE

726

727

Page

728

B. C. D. E. 8

foarte frecvente rare foarte rare exceptionale B 730

*Ablatia chirurgicala a calculului situat in canalul Wharton sau Stenon presupune o serie de riscuri: A. hematom disecant al planseului bucal B. lezarea nervului lingual C. lezarea arterei faciale D. lezarea venei faciale E. lezarea nervului hipoglos *Submaxilectomia este necesara atunci cand: A. exista calculi multipli pe canal in 1/3 anterioara B. exista un singur calcul voluminos in vecinatatea papilei C. calcul situat intraglandular D. exista calculi paracanaliculari E. exista stadiul de abces salivar *Tratamentul de electie in cazul calculilor situati la nivelul canalului Stenon este: A. litotritia extracorporeala B. parotidectomia superficiala C. endoscopic D. masajul glandei E. parotidectomie totala *Sialadenita bacteriana nespecifica afecteaza mai frecvent: A. glanda parotida bilateral B. glanda submandibulara bilateral C. glanda parotida unilateral D. glanda submandibulara unilateral E. glandele salivare accesorii Tuberculoza glandelor salivare se prezinta clinic sub urmatoarele forme: A. circumscrisa B. goma C. pseudotumorala D. difuza E. tumorala *Adenomul pleomorf se localizeaza cel mai frcvent la nivelul: A. glandelor salivare accesorii B. parotidei C. glandei submandibulare D. gandei sublinguale E. glandelor molare Indiferent de localizare,evolutia adenomului pleomorf parotidian,este:

733

10

733

11

735

12

AD

736, 737

13

744

14

AC

744

Page

A. B. C. D. E. 15

crestere lenta,progresiva durere absenta durerii se asociaza cu tulburari functionale ale facialului se asociaza cu adenopatii cervicale ADE 746

Diagnosticul diferential al adenomul pleomorf al glandei submandibulare se face cu: A. litiaza submandibulara in faza pseudotumorala B. abcesul salivar C. colica salivara D. adenopatie submandibulara nespecifica E. adenopatie submandibulara metastatica Semnele clinice de malignizare ale unui adenom pleomorf parotidian sunt: A. aparitia adenopatiei regionale B. alterarea starii generale C. hiposialie D. fixarea la tesuturile adiacente E. paralizia pe traiectul unor ramuri sau pe tot teritoriul n. facial *Tumora Warthon apare la adulti, indeosebi in intervalul de varsta: A. 20-30 ani B. 30-40 ani C. 45-50 ani D. 50-60 ani E. 60-70 ani *Adenomul canalicular se localizeaza predilect la: A. glanda parotida B. glanda submandibulara C. buza superioara D. glanda sublinguala E. valul palatin *La carcinomul mucoepidermoid tabloul clinic si evolutia sunt strict corelate cu: A. varsta pacientului B. gradul de diferentiere histologica C. aspectul salivei D. afectiuni generale asociate E. localizarea tumorii Carcinomul mucoepidermoid bine diferentiat debuteaza astfel: A. formatiune tumorala difuza B. formatiune tumorala relativ bine delimitate C. tumora asimptomatica D. tumora dureroasa la palpare E. crestere lenta cativa ani

16

ABDE

747

17

748

18

748

19

749

20

BCE

749

Page

21

*Carcinomul mucoepidermoid al glandelor salivare accesorii se localizeaza cel mai frecvent la nivelul: A. vestibulului bucal B. planseului bucal C. mucoasei jugale D. fibromucoasei palatului dur E. valului palatin Carcinomul adenoid chistic apare: A. la copii B. la adolescenti C. la varsta adulta D. mai frecvent la sexul masculin E. fara predilectie pentru un anumit sex Carcinomul adenoid chistic metastazeaza: A. frecvent in ganglionii loco-regionali B. rareori in ganglionii loco-regionali C. hematogen pulmonar D. frecvent hepatic E. rar osos Adenomul pleomorf malign reprezinta: A. forma maligna a adenomului pleomorf B. o tumora maligna per primam C. o forma de tip carcinosarcom D. o forma de carcinoma E. o forma de sarcom *In functie de gradul de malignitate,pe criterii histopatologice, tumorile glandelor salivare se impart in: A. 2 categorii B. 3 categorii C. 4 categorii D. 5 categorii E. 6 categorii Dupa o parotidectomie cu conservarea n. facial,poate aparea: A. pareza definitiva in teritoriul n. facial B. defect volumetric retromandibular C. pareza tranzitorie in teritoriul n. facial D. hipoestezia postoperatorie a lobului urechii E. sindromul Frey Sindromul Frey se caracterizeaza prin: A. asialie B. hiperemia tegumentelor parotido-maseterine C. pareza tranzitorie a n.facial D. hipersudoratie in regiunea operata in timpul meselor E. hipoestezie in teritoriul n. auriculotemporal

750

22

CE

751

23

BCE

752

24

BC

753

25

760

26

BCDE

764

27

BD

764

Page

28

Criteriile relative de sacrificare a n.facial in cadrul parotidectomiilor pentru tumori maligne sunt: A. tumori maligne ale lobului profund sau extinse in lobul profund B. tumori cu malignitate scazuta C. tumori cu malignitate intermediara D. tumori cu malignitate crescuta E. tumori maligne de dimensiuni mari (T3,T4) Criteriile absolute de sacrificare a n. facial sunt: A. pareza preoperatorie in teritoriul n. facial B. tumora benigna localizata pe lobul profund C. recidive ale tumorilor maligne parotidiene D. unul sau mai multe ramuri ale n. facial trec prin masa tumorala maligna E. tumori de consistenta dura Radioterapia postoperatorie pentru tumorile maligne este necesara in: A. tumori cu malignitate crescuta B. tumori maligne ale lobului superficial C. tumori maligne ale lobului profund D. tumori maligne cu afectarea n. facial E. tumori cu malignitate scazuta

ADE

768

29

AD

768

30

ACD

768

TEMA NR. 14. Tratamentul chirurgical al anomaliilor dento-maxilare severe (1, pag. 787-816) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Tratamentul chirurgical ortognat poate fi instituit: A. la orice virsta B. intre 12-16 ani C. cind cresterea somatica este complet incheiata D. dupa 20 de ani E. in functie de tratamentul ortodontic 2 Rspuns Pag. C 787

Page

*In compresiunea de maxilar pot aparea frecvent recidive daca tratamentul se A aplica: A. sectorial pe arcada superioara B. concomitent bimaxilar C. numai la mandibula D. numai la maxilar E. secvential pentru fiecare arcada

787

*Un posibil esec al interventiilor de chirurgie ortognata este aratat de discrepanta intre: A. ocluzie si pozitia buzei superioare B. ocluzie si pozitia nasului C. schema de predictie si cefalometria postoperatorie D. cefalometria preoperatorie si cea postoperatorie E. pozitia partilor moi *Obiectivul principal al etapei ortodontice postchirurgicale este: A. inchiderea spatiilor interdentare B. corectarea inocluziei verticale C. alinierea dentara D. corectii ocluzale minore E. contentia ocluzala a rezultatului operator *Incidenta anomaliilor dento-maxilare severe clasa a III-a datorate unui prognatism mandibular anatomic in populatia generala este de aproximativ: A. 0,5% B. 1% C. 2-3% D. 5% E. 10% *Pacientii cu anomalii dento-maxilare clasa a III-a pot prezenta prognatism mandibular anatomic asociat cu deficit de crestere sagitala a maxilarului in proportie de : A. 18-20% B. 2-3% C. 10-15% D. 50% E. 100% *In asimetriile severe in plan transversal se pot face suplimentar urmatoarele interventii: A. osteotomii modelante ale bazilarei mandibulare B. genioplastii C. rinoplastii D. condilectomii E. osteotomii segmentare Anomaliile in plan vertical prin deficit maxilar se caracterizeaza prin: A. Etajul inferior al fetei micsorat B. Buza superioara pare alungita C. Mentonul pare/este retrudat D. Mentonul pare/este proeminent E. Buza superioara pare scurtata Tratamentul ortodontic prechirurgical consta in: A. Decompensare ocluzala

788

795

795

795

815

ADE

810

Page

ABC

787

B. C. D. E. 10

Pozitionarea dintilor in functie de baza ososa Corectia arcadelor dentare Degajari coronare Extractia molarilor de minte ABCD 787

Pentru a stabili un plan de tratament prechirurgical trebuie gasit raspunsul la urmatoarele intrebari: A. Este nevoie de extractii dentare? B. Care dinti vor fi extrasi? C. Exista suficient os alveolar? D. Ce deplasari dentare trebuie efectuate? E. Care va fi rezultatul final? Deplasarile dentare ortodontice se fac pe baza: A. Ocluzogramei B. Analizei pe modele de studiu C. Schemelor de predictie cefalometrica D. Schemelor de predictie chirurgicala E. Audiogramei Planificarea interventiei se face cu ajutorul unei teleradiografii de profil pe care, trasarea reperelor urmareste sa stabileasca: A. Viitoarea pozitie a fragmentelor osoase B. Necesitatea si amploarea unei genioplastii C. Necesitatea unor interventii associate D. Viitoarea pozitie a partilor moi E. Eliberarea cailor respiratorii Simularea computerizata digitala are urmatoarele avantaje: A. Permite simularea aspectului facial postoperator B. Usureaza elaborarea planului de tratament C. Efect psihologic benefic pentru pacient D. Introduce factori de eroare suplimentari E. Cost redus Simularea computerizata digitala are urmatoarele dezavantaje: A. Pret ridicat B. Necesitatea calificarii personalului C. Introducerea unor factori de eroare suplimentari D. Usureaza elaborarea planului de tratament E. Efect psihologic negativ asupra pacientului Tehnicile chirurgicale de osteotomie utilizate in prezent pentru mandibula sunt: A. Osteotomia sagitala a ramului mandibular B. Osteotomia verticala a ramului mandibular C. Osteotomia in L inversat D. Osteotomia cu ostectomia corpului mandibular E. Osteotomia segmentara

11

ABCD

787

12

ABC

787, 788

13

ABC

788

14

ABC

788

15

ABCD

789

Page

16

Procedeele chirurgicale ortognate la mandibula aplicate de-a lungul timpului: AB A. Interventii pe condilul mandibular B. Interventii pe unghiul mandibular C. Osteotomii orizontale pe ramul ascendant al mandibulei D. Osteotomii segmentare E. Osteotomii oblice Complicatiile intraoperatorii in chirurgia ortognata: A. Lezarea nervului infraorbitar B. Fractura etajului anterior al bazei craniului C. Fractura lamelor pterigoide D. Sectionarea arterei maxilare E. Leziuni oftalmice Dupa osteotomia sagitala si verticala a mandibulei pot aparea: A. Leziuni ale nervului alveolar inferior B. Tulburari neurosenzoriale C. Hemangioame D. Necroze E. Leziuni oftalmice Obiectivele etapei ortodontice postchirurgicale: A. Inchiderea spatiilor interdentare B. Corectarea inocluziei verticale C. Alinierea dentara D. Corectii ocluzale minore E. Corectarea eruptiei molarului de minte In anomaliile de clasa a III-a, indiferent de tipul anomaliei: A. Profilul este concav B. Aspectul caracteristic aste de fata prelungita C. Profilul este convex D. Aspectul caracteristic este de fata de pasare E. Profilul nu este modificat In contextual unei anomalii de clasa a III-a analiza cefalometrica Steiner are urmatoarele semnificatii: A. SNA micsorat semnifica un retrognatism maxilar B. SNB marit semnifica un prognatism mandibular C. SNA micsorat si SNB marit semnifica o anomalie asociata D. SNA marit semnifica un retrognatism maxilar E. SNB micsorat semnifica un prognatism mandibular Obiectivele tratamentului ortodontic prechirurgical in anomaliile de clasa a III-a Angle sunt: A. Decompensarea anomaliei B. Corectarea formei arcadelor C. Alinierea dentara D. Corectarea bascularilor dentare E. Repozitionarea punctelor craniometrice ACDE

790

17

795

18

ABCD

795

19

ABCD

795

20

AB

795

21

ABC

795, 796

22

ABCD

796

Page

23

In cazul anomaliilor dento-maxilare de clasa a III-a tratamentul vizeaza: A. Retrudarea mandibulei prognate B. Avansarea maxilarului in cazurile cu retrognatism maxilar C. Asocierea acestora D. Avansarea mandibulei prognate E. Retrudarea maxilarului In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a se descriu urmatoarele situatii clinice: A. Prognatism mandibular B. Retrognatism maxilar C. Profil facial concav D. Prognatism maxilar E. Retrognatism mandibular In anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a avem: A. Profil facial accentuat convex B. Profil facial accentuat concav C. Hipoplazie mandibulara D. Hiperplazie mandibulara E. Aspect clinic cu profil de pasare

ABC

796

24

DE

804

25

ACE

804

26

In anomaliile dento-maxilare clasa a II-a Angle analiza cefalometrica Steiner ADE arata: A. SNA marit B. SNB marit C. SNA micsorat D. SNB micsorat E. SNA marit si SNB micsorat In cazul anomaliilor dento-maxilare clasa a II-a tratamentul chirurgical vizeaza: A. Avansarea mandibulei retrognate B. Retrudarea maxilarului prognat C. Asocierea intre acestea D. Retrudarea mandibulei retrognate E. Avansarea maxilarului prognat Genioplastia se practica: A. Pe cale orala B. Pe cale cutanata C. Pecale mixta D. Cu retrudarea mentonului E. Cu avansarea mentonului Elongarea osoasa dirijata la nivelul viscerocraniului ridica problem majore: A. Infectii ale partilor moi B. Osteite C. Osteomielite ABC

804

27

805

28

ADE

792

29

ABC

817
Page

D. Neadaptarea partilor moi la modificarilor substratului osos E. Elongarea excesia a structurilor nervoase 30 In timpul si dupa interventia chirurgicala pentru corectarea compresiunii de maxilar se au in vedere urmatoarele: A. Se obtine o deschidere de 2-4 mm anterior B. Se activeaza dispozitivul disjunctor pana se obtine o distanta de 3-5 mm C. O disjunctie mai mare de 5 mm este contraindicata D. Apare o diastema importanta ce va fi rezolvata prin tratament ortodontic postchirurgical E. Se realizeaza o aliniere a arcadelor dentare ABCD 813

TEMA NR. 15. Despicaturi labiomaxilo-palatine (1, pag. 824-855) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Fuziunea proceselor embrionare faciale are loc : A. in saptamanile 3-4 de viata intrauterina B. in saptamanile 6-8 de viata intrauterina C. in saptamanile 8-12 de viata intrauterina D. intre zilele 28-34 de viata intrauterina E. intre zilele 34-38 de viata intrauterina 2 *Formarea palatului primar are loc : A. in saptamana a 7-a de viata intrauterina B. in saptamana a 12-a de viata intrauterina C. prin fuziunea proceselor nazale laterale D. prin fuziunea proceselor nazale mediane E. prin fuziunea procesului nazo-maxilar cu procesele nazale laterale *La un adult cu despicatura in antecedente si al carui prim nascut are aceeasi afectiune, riscul ca cel de-al doilea nascut sa prezinte aceeasi malformatie este : A. intre 12-17% B. intre 17-20% C. intre 20-24% D. intre 24-27% E. intre 27-29% *In sindromul Pierre-Robin coexista : Rspuns Pag. E 824

824

826

826

Page

A. B. C. D. E. 5

micrognatie, retrognatie, glosodinie, despicatura labiala micrognatie, retroalveolie, glosodinie, despicatura labio-palatina micrognatie, retrognatie, glosoptoza, despicatura palatina macrognatie, prognatie, glosoptoza, despicatura labio-palatina macrognatie, proalveolie, glosodinie, despicatura labiala D 826

*In sindromul Patau (trisomia 13-15) coexista : A. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, anencefalie B. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, oculare, anencefalie C. cheilo-palato-schizis, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie D. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, oculare, arinencefalie E. despicatura labio-palatina, malformatii cardiace, renale, osoase, arinencefalie *Fetopatia rubeolica se caracterizeaza prin : A. despicatura labiala, anoftalmie, malformatii cerebrale B. despicatura labio-palatina, anoftalmie, malformatii cerebrale C. despicatura labio-palatina, enoftalmie, malformatii cerebrale D. cheilo-palato-schizis, enoftalmie, malformatii cardiace E. cheilo-palato-schizis, exoftalmie, malformatii cardiace Amploarea tulburarilor mecanice a copiilor cu despicatura variaza : A. daca este o despicatura labiala sau labio-palatina B. daca aceasta este unilaterala sau bilaterala C. daca este insotita de agenezie D. daca este insotita de hipoplazia segmentelor maxilare E. daca este insotita de hiperplazia segmentelor maxilare Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura labiala unilaterala totala sunt afectate : A. structura buzei pana la santul nazo-labial, fara afectarea acestuia B. toata structura buzei pana la palatul primar C. se poate asocia cu despicatura palatina D. nu modifica podeaua nazala E. afecteaza procesul alveolar Dupa clasificarea lui Veau, despicatura labiala bilaterala totala : A. nu se asociaza cu despicatura palatina B. determina divizarea regiunii labiale in doua parti C. determina divizarea regiunii labiale in trei parti D. nu afecteaza procesul alveolar E. prezinta prolabium hipoplazic Dupa clasificarea lui Veau, in despicatura palatina simpla cu uranostafiloschisis: A. este interesat palatul dur in totalitate B. este interesat palatul dur partial

826

ABD

828

BC

828

CE

829

10

BC

829
Page

C. este interesat valul palatin in totalitate D. este interesat valul palatin partial E. este interesat procesul alveolar 11 Despicatura labiala unilaterala totala intereseaza: A. partile moi labiale B. doar planseul nazal C. doar procesul alveolar D. in totalitate partile moi labiale, planseul nazal si procesul alveolar E. se poate asocia si cu despicatura palatina unilaterala totala Dupa Valerian Popescu despicaturile se clasifica in: A. Partiale B. Despicatura procesului alveolar C. Asociate D. Totale E. Despicatura palatine unilateral totala Dupa Veau, clasificare despicaturilor labiale include: A. despicatura labial cicatriceala B. despicatura partial anterioara C. despicatura labiala bilateral asimetrica D. despicatura labiala centrala E. despicaturi asociate Avantajele utilizarii placutei palatine in despicaturile largi labiale unilaterale totale sunt : A. usureaza respiratia B. usureaza alimentatia C. ghideaza crestearea segmentelor maxilare D. impiedica interpozitia limbii in despicatura E. elimina folosirea suzetei Despicatura labiala bilaterala se clasifica in : A. simpla B. complexa C. asimetrica D. totala E. asociata *In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica la varsta de2-3 luni B. cheilorafia se practica la varsta de 3-5 luni C. cheilorafia se practica la varsta de 5-6 luni D. cheilorafia se practica la varsta de 9-12 luni E. cheilorafia se practica la varsta de12-24 luni In despicatura labiala bilaterala asimetrica : A. cheilorafia se practica intr-un singur timp chirurgical DE 831

12

ACD

829

13

ACD

828, 829

14

BCDE

834

15

ACD

838

16

839

Page

17

BD

839

B. C. D. E. 18

cheilorafia se practica in doi timpi chirurgicali cheilorafia se practica prin tehnica Millard cheilorafia se practica prin tehnica Malek cheilorafia se practica prin tehnica Verdeja C 839

*In cazurile severe de protruzie a premaxilei in despicaturile labiale totale bilaterale : A. per primam se intervine ortopedic B. se practica labioplastia, urmata de osteotomia si retrudarea vomerului C. se practica osteotomia si retrudarea vomerului, urmata de labioplastie D. se practica labioplastia, urmata de tratament ortopedic E. se practica cheilorafia in doi timpi chirurgicali *Tehnica Levignac (in scut) se aplica in : A. despicaturile labiale unilaterale totale operate intr-un singur timp B. despicaturile labiale unilaterale totale operate in doi timpi C. despicaturile labiale bilaterale simetrice operate in doi timpi D. despicaturile labiale bilaterale asimetrice operate in doi timpi E. despicaturile labiale bilaterale operate intr-un singur timp In depicatura palatina, la nivelul palatului dur se observa clinic: A. hemimaxilarul afectat hiperplazic si retrudat B. hemimaxilarul afectat hipoplazic si retrudat C. anterior exista fuziune intre palatul primar si cel secundar D. anterior lipseste fuziunea dintre palatul primar si cel secundar E. posterior se fixeaza la baza craniului prin aripa sfenoidului In depicatura palatina, la nivelul valului palatin se observa clinic: A. continuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara B. discontinuitatea musculaturii inserate pe aponevroza velara C. lipsa de fuziune mediana a muschilor peristafilin extern, intern, palatoglos, palatofaringian si palatostafilin D. fuziunea mediana a muschilor palatoglos, palatofaringian si palatostafilin E. fuziunea mediana a muschilor peristafilin extern si intern *In despicatura palatina simpla (a valului pe linia mediana) se realizeaza : A. tratament ortopedic B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie C. palatoplastie D. stafilorafia E. uranoplastie *In despicatura valului palatin si a palatului secundar se realizeaza : A. tratament ortopedic B. tratament chirurgical, urmat de tratament ortopedic de contentie C. palatoplastie D. stafilorafie

19

840

20

BDE

842

21

BC

842

22

842

23

844
Page

E. uranostafilorafie 24 *In despicatura palatina unilaterala totala : A. de regula, tratamentul este ortopedic B. de regula, tratamentul este chirurgical intr-un singur timp operator C. de regula, tratamentul chirurgical este etapizat D. tratamentul chirurgical se face la varsta de 5-6 luni E. tratamentul chirugical se face la varsta de 20-22 luni In despicatura palatina bilaterala totala: A. se asociaza protruzia premaxilei B. se asociaza retruzia premaxilei C. tratamentul chirurgical se realizeaza intr-un singur timp operator D. tratamentul chirurgical se realizeaza in doi timpi operatori E. tratamentul chirurgical se realizeaza in trei timpi operatori Factorii care conditioneaza interventia chirurgicala in despicatura palatina alveolara sunt: A. structuri anatomice sa fie bine dezvoltate B. risc minim de aparitie a fistulelor sau dehiscentelor postoperatorii C. copil normosom, normotrof D. tratament ortopedic de contentie efectuat preoperator E. tratament chirugical efectual in jurul varstei de 6 luni Aparitia sechelelor dupa tratamentul despicaturilor depinde de : A. localizarea malformatiei B. severitatea malformatiei C. existenta sau nu a tratamentului ortopedic prechirurgical D. varsta la care s-a intervenit E. coexistenta altor malformatii congenitale Cele mai frecvente sechele postoperatorii dupa despicaturile labio-maxilopalatine sunt : A. subdimensionarea rosului de buza B. supradimensionarea rosului de buza C. discontinuitatea liniei cutaneo-mucoase D. fistule cutanate E. comunicare oro-nazala *Pentru corectarea supradimensionarii sau a discontinuitatii rosului de buza ca sechele postoperatorii in despicaturi, se realizeaza : A. corectia prin plastie in V B. corectia prin plastie in Y C. corectia prin plastie in Z D. corectie prin osteotomia premaxilei E. corectie prin alungirea columelei In insuficienta velo-palatina ca sechela postoperatorie in despicaturi, se C 845

25

ABE

845

26

ABC

846

27

BCD

847

28

BCE

847

29

848

30

BC

854

Page

practica : A. B. C. D. E.

palatoplastia secundara stafilorafia secundara uranostafilorafia secundara rinoplastie secundara cheiloplastie secundara

TEMA NR. 16. Durerea in teritoriul oro-maxilo-facial. Nevralgia de trigemen (1, pag. 916 - 919) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Clasificarea cauzala a durerii oro-maxilo-faciale: A. de cauza neurogena B. de cauza somatica C. de cauza psihogena D. de cauza dentara E. de cauza musculara 2 In nevralgia de trigemen,cand debuteaza la 30-40 de ani,cele mai frecvente cauze sunt: A. demielinizare B. anevrisme C. procese expansive tumorale intracraniene D. compresia radacinii nervului la intrarea in foramen E. cauza odontogena Nevralgia de trigemen: A. cea mai frecventa forma de nevralgie craniana o reprezinta nevralgia trigeminala B. incidenta este mai ridicata la tineri C. varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de 52-58 de ani D. debutul pentru formele simptomatice apare la 30-55 ani E. raportul pe sexe in aparitia nevralgiei de trigemen este de 3/2 in favoarea sexului feminin Nevralgia trigeminala clasica: A. se caracterizeaza prin crize dureroase de intensitate mica B. apare frecvent pe traiectul oftalmicului C. este tipic unilaterala D. poate fi si bilateral la 4% din pacienti E. se caracterizeaza prin crize dureroase deosebit de intense Rspuns Pag. ABC 916

ABCD

916

ACE

916

CDE

916917

Page

Nevralgia trigeminala clasica: A. durerea are caracter lancinant B. durerea are caracter de soc electric C. durerea are debut lent si sfarsit brusc D. durerea este declansata de un stimul senzitiv banal E. apare inainte de 40 de ani Nevralgia trigeminala clasica-criterii de diagnostic: A. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunde pana la cateva ore B. durerea este intensa,ascutita,superficiala sau cu caracter de impungere C. atacurile nu sunt stereotpe la fiecare individ D. nu exista deficit neurologic evident clinic E. nu sunt atribuite altor afectiuni In nevralgia trigeminala clasica durerea are cel putin una din urmatoarele caracteristici: A. intensa B. ascutita C. superficiala D. declansata de factorii trigger E. profunda Nevralgia trigeminala simptomatica: A. se datoreaza unei leziuni structurale a ganglionului Gasser B. se insoteste de tulburari de sensibilitate in teritoriul de distributie a trigemenului C. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor masticatori D. se insoteste de deficitul motor sau atrofia muschilor mimicii E. se insoteste de afectarea tuturor nervilor cranieni adiacenti In nevralgia trigemnala simptomatica: A. durerea nu se deosebeste de nevralgia trigeminala primara B. durerea se deosebeste de nevralgia trigeminala primara C. durerea este provocata de compresia vasculara D. durerea este cauzata de leziuni structurale demonstrate altele decat compresia vasculara E. daca durerea este bilaterala trebuie cautata o cauza centrala Nevralgia simptomatica poate fi produsa de tumori localizate la nivelul unghiului ponto-cerebelos: A. neurinom de acustic B. neurinom de trigemen C. meningiom D. chist epidermoid E. chistul dermoid Nevralgia trigeminala simptomatica:

ABD

917

BDE

917

ABCD

917

ABC

917

ADE

917

10

ABCD

917

11

AE

917

Page

A. diagnosticul se stabileste pe baze clinice B. examenul obiectiv nu poate evidentia zonele trigger C. examenul obiectiv poate evidentia hiperestezie pe una din ramurile trigemenului D. examenul obiectiv poate evidentia anestezie pe una din ramurile trigemenului E. examenul obiectiv poate evidential hipoestezie pe una din ramurile trigemenului 12 Diagnosticul diferential al nevralgiei de trigemen: A. nevralgia trigeminala din scleroza multipla B. nevralgia nervului facial C. nevralgia trigeminala postherpetica D. nevralgia parietala E. nevralgia occipitala ABCE 918

13

Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: BD A. nevralgia trigeminala clasica nu raspunde de obicei la farmacoterapie B. in cazul nevralgiei trigeminale simptomatice trebuie tratata si cauza subiacenta C. ambele tipuri de nevralgie se trateaza la fel D. tratamentul medicamentos utilizeaza medicatie anticonvulsivanta E. tratamentul medicamentos nu utilizeaza medicatie anticonvulsivanta Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen: A. unul dintre medicamentele anticonvulsivante in tratamentul nevralgei de trigemen este oxcarbamazepina B. unul dintre medicamentele anticonvulsivante folosite in tratamentul nevralgiei de trigemen este izoniazida C. in tratamentul anticonvulsivant folosit pentru tratamentul nevralgiei de trigemen exista un studiu pilot pentru topiramat D. Baclofenul nu este util la cei care nu suporta carbamazepina E. AINS sunt folosite mai des ca medicatie adjuvanta la unul dintre anticonvulsivante Dintre efectele adverse ale carbamazepinei fac parte: A. sedarea B. hiponatremia C. leucopenia D. rash E. alopecie Dintre efectele adverse ale carbamazepinei nu fac parte: A. leucocitoza B. hirsutism C. sedare D. hiponatremie E. alopecie AC

918

14

918

15

ABC

918

16

ABE

918

Page

17

Dintre efectele adverse ale valproatului de sodiu fac parte: A. crestere in greutate B. alopecie C. greata D. hirsutism E. sedare Dintre efectele adverse ale fenitoinei fac parte: A. hirsutismul B. hipertrofie gingivala C. crestere in greutate D. sedare E. greata Dintre efectele adverse ale gabapentinului nu fac parte: A. hiponatremia B. hipercolesterolemie C. sedare D. crestere in greutate E. greata Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. blocajul chimic prin infiltratii anestezice nu foloseste ca medicatie adjuvanta pe cea sedativa si hipnotica B. blocajul chimic prin infiltratii anestezice este folosit frecvent in practica C. blocajul chimic anestezic este folosit rar in practica D. nu se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser E. se pot folosi infiltratii la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol

ABC

918

18

AB

918

19

ABDE

918

20

BE

918

21

Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: ACDE A. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai proximala rezultatele pe termen lung sunt mai bune B. in cazul infiltratiilor la nivelul ganglionului Gasser cu alcool sau glicerol, cu cat injectarea este mai distala rezultatele pe termen lung sunt mai bune C. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce hipoestezie faciala D. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce disestezii dureroase E. infiltratiile retrogassiene cu glicerol pot produce rareori anestezie dureroasa, insa se insotesc frecvent de keratite In tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen, procedeele chirurgicale vizeaza: A. termocoagularea prin radiofrecventa B. decompresiunea microvasculara a fosei anterioare ACE

918

22

918
Page

C. blocajul chimic anestezic D. proceduri neurolitice percutanate-injectarea ganglionului sfenopalatin E. decompresiunea microvasculara a fosei posterioare 23 Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen: A. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 82-100% din pacienti B. ganglioliza prin radiofrecventa produce ameliorarea durerii in 60% din pacienti C. in ganglioliza prin radiofrecventa pot aparea parestezii la 10% dintre pacienti D. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt rare E. in cazul gangliolizei prin radiofrecventa complicatiile majore sunt dese In cazul procedeului Janetta: A. beneficiile pe termen lung au fost raportate la 80% dintre pacienti B. beneficiile pe termen scurt au fost raportate la 80% dintre pacienti C. mortalitatea chirurgicala este de 1% D. rata de recurenta este de 1-6 % E. este o procedura neinvaziva fiind recomandat ca tratament de prima intentie Printre alte procedee de distructie a fibrelor durerii din nervul trigemen se numara: A. criochirurgia B. umflarea unui balon in cavul Meckel C. blocajul chimic anestezic D. termocoagularea prin radiofrecventa E. procedeul Janetta *Varsta medie la debutul nevralgiei trigeminale idiopatice este de: A. 52-58 de ani B. 30-40 de ani C. 60-70 de ani D. 58-72 de ani E. 42-78 de ani *Nevralgia trigeminala simptomatica-criterii de diagnostic: A. nu exista deficit neurologic evident clinic B. atacurile sunt stereotipe la fiecare individ C. nu sunt atribuite altor afectiuni D. atacuri paroxistice de durere cu durata de la fractiuni de secunda pana la cateva ore E. nu prezinta arii de declansare trigger ACD 919

24

ACD

919

25

AB

919

26

916

27

917

Page

28

*Tratamentul medicamentos al nevralgiei de trigemen utilizeaza: A. carbamazepina B. valproat de potasiu C. aulin D. dexametazona E. diclofenac *Tratamentul chirurgical al nevralgiei de trigemen nu vizeaza: A. blocajul chimic anestezic B. procedure neurolitice percutanate C. termocoagularea prin radiofrecventa D. infiltratii cu ser fiziologic E. precedeul Janetta *Dintre efectele adverse ale lamotriginei fac parte: A. alopecie B. crestere in greutate C. hirsutism D. leucopenia E. rash

918

29

918

30

918

TEMA NR. 17. Metode locale de prevenire a cariei dentare din anuri i fosete 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Clasificarea anurilor ocuzale n funcie de morfologia lor pot fi: A. anuri largi n form de V, cu diametru mic i puin adnci B. anuri n form de I, adnci i nguste C. anuri n form de Y, strangulate D. anuri n form de M, nguste E. anuri largi, n form de V cu diametru mare i puin adnci 2 Rspuns Pag. BE

Page

ACD Prevalena i incidena crescut a cariei ocluzale se datoresc interaciunii mai multor factori: A. Concentraiei mai mici a fluorului n smalul ocluzal dect n cel proximal B. Cantitii de smal mai mari ntre suprafeele dintelui i jonciunea smal-dentin la nivelul anurilor C. Capacitii de retenie a microorganismelor i alimentelor n anuri i fosete D. Cantitii de smal mai mici ntre suprafaa dintelui i jonciunea smal-dentin n cazul anurilor

E. Posibilitii realizrii unei autocuriri foarte bune. 3 Din mecanismul de producere a cariilor ocluzale din anuri i fosete fac parte urmtoarele etape: A. Debutul se produce printr-o leziune n smalul pantei cuspidiene B. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz naintea bazei anului C. Debutul se produce prin dou leziuni bilaterale independente la orificiul anului D. Orificiul i pereii anului se demineralizeaz dup baza anului E. Evoluia leziunii poate fi influenat prin prezena unor cantiti crescute de proteine la baza anului Odontotomia profilactic poate fi util n urmtoarele situaii clinice: A. Copii cu policarii care au o igien oral bun B. Copii cu policarii care au o igien oral proast C. Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii D. Imposibilitatea efecturii unor controale periodice regulate E. Copii cu stare general bun Rina Bowen sau rlina bis-Gama este: A. Un material care elibereaz fluor B. Este un monomer metacrilic C. Este o molecul hibrid mare D. Este un cianoacrilat E. Seamn cu o rin epoxidic Calitile unui sigilant sunt: A. Penetran sczut B. Fluiditate C. Biocompatibilitate D. Absorbia crescut a apei E. Timp de priz scurt Avantajele sigilanilor fotopolimerizabili sunt: A. Materialul se ntrete n 5 secunde B. Nu se mai ncorporeaz bule de ap C. Materialul i pstreaz constant vscozitatea D. Materialul se ntrete n 10-20 secunde E. Nu se mai ncorporeaz bule de aer Avantajele folosirii laserului n sigilare sunt: A. Reducerea timpului de priz B. Smalul expus laserului are rezisten crescut la factorii cariogeni C. Creterea cantitii de rin rmas nepolimerizat D. Creterea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare E. Scderea rezistenei la ntindere i a rezistenei de legare *Cantitatea cea mai mare de fluor se elibereaz: A. n primele dou zile B. n primele 24 de ore BCE

BCD

BCE

BCE

CDE

ABD

Page

Page

C. ntr-o perioad de cel puin 2 ani D. n urmtoarele 2 ore de la aplicare E. n mod constant, n primele dou sptmni 10 Proprietile materialuluio romnesc SIGILAR sunt: A. Adeziune bun B. Capacitate de etanare C. Biocompatibilitate D. Hidrofilie crescut E. Contracie crescut la polimerizare Dezavantajele cimenturilor glass ionomer autopolimerizabile sunt: A. Aplicare mai greoaie B. Sensibilitate n mediu uscat C. Finisare slab datorit rugozitii superficiale D. Timp de priz scurt E. Rezisten sczut n zonele supuse direct solicitrilor masticatorii Glass ionomerii fotopolimerizabili prezint urmtoarele caracteristici: A. Manevrare mai uoar B. Timp de priz crescut C. Sensibilitate crescut n mediu umed D. Adaptare marginal mai bun E. Aspect fizionomic acceptabil datorit suprafeei mai netede Succesiunea timpilor operatori ai sigilrii cu rini compozite este: A. Izolarea, curirea suprafeelor dentare, prepararea sigilantului B. Curirea suprafeei dentare, izolarea, pregtirea suprafeelor de smal C. Splarea i uscarea, prepararea materialului de sigilare, aplicarea materialului de sigilare D. Verificarea sigilrii, controlul n relaie ocluzal, controale periodice E. Prepararea materialului de sigilare, splare i uscare, aplicarea materialului de sigilare *Gravajul acid n sigilare se face cu: A. H3PO4 37% B. NaOCl 6% C. H3PO4 60% D. H2SO4 30-50% E. HCl 37% *Controlul periodic al sigilrii este necesar: A. Lunar B. Anual C. Odat la 6 luni D. La 2 ani E. La 6 luni n primul an de aplicare i la 3 luni n cel de-al doilea an Controlul paraclinic al sigilrii se realizeaz cu: A. Fuxin bazic 2,5% ABC

11

ACE

12

ADE

13

BCD

14

15

Page

16

BCE

B. C. D. E. 17

Raze X Cristal violet Examen cu sond Izotopi radioactivi C14, S35 ABD

Atitudini corecte la controlul sigilrii prin inspecie i palpare cu sonda: A. Sigilarea este intact nu se intervine B. Sigilantul este pierdut n totalitate se repet sigilarea C. Sigilarea este pierdut parial se repet sigilarea D. Sigilarea are microneadaptri se face control bite-wing E. Sigilarea este pierdut parial se completeaz cu sigilant fr alt intervenie Enameloplastia: A. Este o tehnic invaziv B. Este o tehnic neinvaziv C. Este o tehnic de sigilare restrns D. Este o sigilare lrgit E. Presupune o prelucrare mecanic a anului ocluzal Enameloplastia se realizeaz cu: A. Frez cilindro-conic fin B. Frez sferic C. Frez Sorensen D. Polipanturi E. Cupe de cauciuc Enamelopastia se recomand: A. Pe suprafee proximale B. n cazul suprafeelor ocluzale cu anuri adnci C. anuri adnci i nguste ce prezint modificri de culoare D. Cnd se suspecteaz o carie n anurile ocluzale E. n hiperemia pulpar Indicaiile sigilrii: A. anuri i fosete adnci n form de amfor B. anuri i fosete adnci n form de pictur C. anuri i fosete adnci cu proast cualescen D. Sonda aga dar nu sunt alte semne de carie dentar E. Dini cu distrofii *Obturaiile preventive cu rini tip B se realizeaz: A. Cnd leziunea a ajuns la jonciunea smal-dentin B. Cnd leziunea de carie a progresat n dentin dar este nc mic C. Cnd leziunea are o extindere mare n dentin D. Cnd leziunea de carie n an i foset este minim E. n cazul marmoraiilor *Verificarea sigilrii se poate face: A. Prin examen cu sonda

18

ADE

19

ABC

20

BCD

21

ABCD

22

Page

23

B. C. D. E. 24

Prin colorare cu fuxin bazic 2% Prin colorare cu albastru de metil 0,25% Utiliznd izotopi radioactivi C16, S45 Utiliznd raze A

*Odontotomia profilactic poate fi util n: A. Anumite situaii clinice cnd nu se poate aplica sigilarea B. n cazul marmoraiilor C. Cazul copiilor cu igien oral bun D. Posibilitii efecturii unor controale periodice regulate E. Copii cu sntate general bun *Proprietile ideale ale unui sigilant: A. Penetran medie B. Timp de lucru lung C. Timp de priz mediu D. Absorbia sczut a apei E. Rezisten medie la uzur *Perioada optim recomandat pentru sigilare este: A. Vrsta de 3-6 ani pentru molarii temporari B. 6-8 ani pentru primii molari permaneni C. 11-13 ani pentru molarii 2 permaneni i premolari D. 9-12 ani pentru premolari E. 18-20 ani pentru molarul 3 permanent Controlul periodic al sigilrii este necesar: A. Odat la 6 luni B. Odat la 3 luni C. Clinic prin examen cu sonda, conform criteriilor lui Buounocore, Rock, Horowitz D. Paraclinic prin diferite procedee E. Cnd se constat microneadaptri la nivelul sigilrii Tehnica de sigilare cu rini compozite modificate de Einwag presupune: A. Curarea suprafeei ocluzale cu o past fr fluor B. Izolarea redus C. nsprirea suprafeei de smal pe o zon de aproximativ 1 mm cu o frez diamantat sferic, cilindric, a fissuri D. Demineralizarea cu acid a suprafeei smalului E. Aplicarea unei baze de hidroxid de calciu *Odontotomia profilactic poate fi utilizat n urmtoarele situaii: A. Existena unor dubii n legtur cu prezena sau absena unei carii B. n pulpite seroase totale C. n necroz pulpar D. Copii cu stare general bun E. n traumatismele dentare penetrante

25

26

27

ACD

28

ACD

Page

82

29

30

*Sigilanii fotopolimerizabili au o serie de avantaje fa de cei autopolimerizabili: A. Materialul se ntrete n 5-10 secunde B. Nu se ncorporeaz bule de ap C. Materialul se ntrete n 10-20 secunde D. Materialul nu i pstreaz aceeai vscozitate n perioada aplicrii E. Pre de cost foarte ridicat

TEMA NR. 18. Rolul factorilor funcionali n formarea aparatului dento-maxilar 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: A. arhitectonicii speciale; B. structurii osului maxilar; C. funciilor glandulare; D. esutului venos erectil; E. poziiei mandibulare. 2 Pasajul aerian nazo-faringian realizeaz adaptarea curentului de aer datorit: A. structurii osului etmoidal; B. arhitectonicii speciale; C. funciilor epiteliului; D. inervaiei; E. poziiei mandibulare. Trecerea coloanei de aer prin cavitatea oral se soldeaz cu deficiene n: A. erupia dentar; B. umectarea i sterilizarea aerului; C. reducerea global a debitului de aer; D. structura osului alveolar; E. reglarea cantitii de aer. Aerul inspirat pe gur are ca efect: A. ngustarea maxilarului; B. nlarea bolii palatine; C. retrodenia superioar; D. aplatizarea bolii palatine; E. prodenia superioar. Rspuns Pag. ACD 3, pag. 318

BCD

3, pag. 318

BCE

3, pag. 321

ABE

3, pag. 323

Page

Aerul inspirat pe gur acioneaz asupra: A. bolii palatine; B. buzei superioare; C. mandibulei; D. maxilarului; E. coanelor. Aerul inspirat pe gur are ca efect: A. aplatizarea bolii palatine; B. nlarea bolii palatine; C. retrodenia superioar; D. ngustarea maxilarului; E. prodenia superioar. Inconvenientele alimentaiei artificiale a sugarului sunt: A. repetarea micrilor de propulsie; B. ingestia unei cantiti de aer (aerofagie); C. creterea secreiei salivare; D. absena stimulilor funcionali de propulsie a mandibulei; E. prezena deformaiei rahitice a maxilarelor. Puterea de suport a dinilor este de: A. 32 kg pentru incisivi; B. 35 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 64 kg pentru molari primi; E. 45,70 kg pentru molari de minte. Puterea de suport a dinilor este de: A. 35 kg pentru incisivi; B. 32 kg pentru canini; C. 44 kg pentru premolari secunzi; D. 45,70 kg pentru molari primi; E. 64 kg molari de minte. Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 28 kg pentru temporal; B. 26 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator. Intensitatea forei muchilor mobilizatori ai mandibulei este de: A. 35 kg pentru temporal; B. 32 kg pentru maseter; C. 16 kg pentru pterigoidian intern; D. 28 kg pentru pterigoidian extern; E. 64 kg pentru buccinator.

ABCDE 3, pag. 323

BDE

3, pag. 323

BD

3, pag. 332

ABC

3, pag. 340

CDE

3, pag. 340

10

BCD

3, pag. 340

11

ACD

3, pag. 340

12

Mecanismele masticaiei perturbate n producerea anomaliilor dento- ABCE

3,

Page

maxilare sunt: A. activitatea insuficient a musculaturii masticatorii; B. lipsa abraziei fiziologice; C. contactele premature; D. hipersecreia salivar; E. hiposecreia salivar. 13 Anomaliile dento-maxilare scad eficiena masticatorie prin: A. reducerea suprafeei de contact ocluzal; B. dificultatea efecturii micrilor masticatorii; C. ocluzia dezechilibrat; D. lezarea direct a mucoasei orale; E. ocluzia echilibrat. Scderea eficienei masticatorie a anomaliilor dento-maxilare se realizeaz prin: A. angrenajele inverse; B. ocluzia eugnat; C. ocluzia adnc; D. ocluzia invers; E. ocluzia lingualizat. Deglutiiile normale evolutive sunt: A. deglutiia de tip infantil; B. deglutiia de tip adult; C. deglutiia protruziv; D. deglutiia sublingual; E. deglutiia de tranziie. ABCD

pag. 344

3, pag. 345347

14

ACDE

3, pag. 346347

15

ABE

3, pag. 353354

16

Transportul bolului alimentar de pe dorsum-ul lingual n faringe se face prin: BDE A. coborrea limbii n planeul bucal; B. contracia muchiului milohiodian; C. deschiderea epiglotei; D. unda peristaltic a limbii; E. unda peristaltic faringian. Formele deglutiiei anormale sunt: A. deglutiia cu mpingerea limbii i arcadele deprtate; B. deglutiia cu mpingerea limbii de tip adult; C. deglutiia fr mpingerea i arcadele deprtate; D. deglutiia cu mpingerea i arcadele n contact; E. deglutiia fr mpingerea i arcadele n contact. Prelungirea stadiului deglutiiei de tip infantil se produce datorit: A. imaturitii neuro-musculare; B. tulburrilor rino-faringiene; C. potenialului de cretere normal; D. maturitii neuro-musculare; E. obiceiului vicios de sugere a degetului. ACD

3, pag. 355356

17

3, pag. 358

18

ABE

3, pag. 360362
Page

19

Metodele de explorare ale corzilor vocale sunt: A. laringoscopia stroboscopic; B. cinematografia corzilor vocale; C. ortopantomografia; D. glotografia electric; E. linguopalatograma. Fazele ciclului corzilor vocale din vorbire sunt de: A. deschidere a glotei; B. neutralitate a glotei; C. elongaie maxim; D. nchidere a glotei; E. acolare a glotei. n vorbirea cu interpoziii ale limbii, sprijinul limbii se realizeaz pe faa: A. palatinal a incisivilor superiori; B. lingual a incisivilor inferiori; C. palatinal a premolarilor superiori; D. lingual a premolarilor inferiori; E. lingual a caninilor inferiori. n vorbirea cu interpoziii ale limbii, limba se interpune ntre: A. incisivi; B. canini; C. premolari; D. obraji; E. molari. Dislalia poate mbrca forme variate: A. sigmatismul; B. rotacismul; C. dislalia labialelor; D. rinolalia nchis; E. disritmiile. Muchii masticatori i oro-faciali influeneaz dezvoltarea aparatul dentomaxilor prin: A. inseriile osoase; B. articulaia temporo-mandibular; C. aplicarea presiunilor musculare pe suprafeele osoase; D. poziia de echilibru a mandibulei; E. aplicarea forelor musculare prin intermediul sistemului dentar. Pe o electromiogram se poate aprecia: A. amplitudinea potenialului electric; B. intensitatea impulsurilor nervoase; C. energia cinetic; D. frecvena impulsurilor nervoase; E. durata i cronologia apariiei potenialelor de aciune.

ABD

3, pag. 370371

20

ACDE

3, pag. 373

21

AB

3, pag. 381

22

AC

3, pag. 381

23

ABC

3, pag. 384

24

ACE

3, pag. 405

25

ADE

3, pag. 412

Page

26

Obiectivele terapeutice urmrite n echilibrarea aciunilor musculare sunt: ACE A. stabilirea unui echilibru adecvat privind tonusul grupelor musculare antagoniste; B. utilizarea aparatelor ortodontice activ mobilizabile; C. modificarea comportamentului neuro-muscular al grupelor musculare deficitare; D. utilizarea aparatelor ortodontice fixe; E. folosirea contraciei musculare n vederea corectrii modificrilor morfologice. Principiile comune tuturor tipurilor de aparate funcionale sunt: A. declanarea reflex a contraciilor musculare; B. descompunerea forelor verticale; C. normalizarea funciilor perturbate; D. stimularea erupiei dentare; E. stimularea dezvoltrii maxilarelor. Consecinele obiceiului de sugere a policelui sunt: A. tonusul labial sczut; B. incompetena labial; C. retrodenia superioar; D. tip anormal de deglutiie; E. prognaia mandibular funcional. Consecinele interpoziiei obrajilor ntre prile laterale ale arcadelor sunt: A. proalveolodenia superioar; B. oprirea n dezvoltarea vertical a arcadelor n sectoarele laterale; C. retrognaia mandibular funcional; D. apariia unei supraocluzii incisive accentuate; E. ocluzie invers lateral. ABCE

3, pag. 415

27

3, pag. 416

28

ABD

3, pag. 439

29

BDE

3, pag. 443

30

Condiiile pentru producerea unei anomalii dento-maxilare prin obiceiuri ABD vicioase sunt: A. intensitatea i durata practicrii; B. plasticitatea oaselor maxilare; C. poziia de echilibru a mandibulei; D. bilanul forelor oro-faciale; E. modelarea funcional a articulaiei temporo-mandibulare.

3, pag. 444

TEMA NR. 19. Dezvoltarea ocluziei dentare 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag.
Page

crt. 1 Relaiile intermaxilare din viaa intrauterin sunt: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. 2 *Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului este: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. Relaia intermaxilar la naterea nou-nscutului nu este: A. retrognaia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. prognaia maxilar; D. prognaia mandibular; E. biretognaia. Erupia dinilor temporari se caracterizeaz prin: A. dinii apar mai nti la mandibul; B. dinii apar mai nti la mxilar; C. erup la ntervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe naintea molarul prim; E. caninul erupe dup molarul prim. Erupia dinilor temporari nu se caracterizeaz prin: A. dinii apar mai nti la mandibul; B. dinii apar mai nti la mxilar; C. erup la ntervale ciclice de 6 luni; D. caninul erupe naintea molarul prim; E. caninul erupe dup molarul prim. Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani se manifest prin: A. reducerea spaiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire; E. a doua nlare a ocluziei dentare. Reglarea relaiilor intermaxilare ntre 3 i 6 ani nu se manifest prin: A. reducerea spaiului primat; B. reducerea inocluziei sagitale; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. reducerea gradului de supraacoperire; E. a doua nlare a ocluziei dentare.

BD

4, pag. 36

4, pag. 38

ACDE

4, pag. 38

ACE

4, pag. 39

BD

4, pag. 39

BCD

4, pag. 40

AE

4, pag. 40
Page

Ocluzia invers frontal apare n prima etap a dentiiei mixte dac exist: A. o malocluzie clasa a III-a; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o ocluzie adnc. Ocluzia psalidodont apare n prima etap a dentiiei mixte dac nu exist: A. caria dentar; B. un comportament muscular anormal; C. decalaje mari ntre erupia grupului incisiv inferior i superior; D. o ocluzie cap la cap; E. o malocluzie clasa a III-a. Erupia primilor molari permaneni produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. deglutiia de tip adult; E. reglarea relaiei de postur. Erupia primilor molari permaneni nu produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. deglutiia de tip adult; E. reglarea relaiei de postur. *Planul postlacteal n linie dreapt ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. *Planul postlacteal n treapt mezializat ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. *Planul postlacteal n treapt distalizat ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. Planul postlacteal n linie dreapt nu ofer un raport molar:

BCD

4, pag. 42

BCDE

4, pag. 42

10

BC

4, pag. 42-45

11

ADE

4, pag. 42-45

12

4, pag. 43

13

4, pag. 43

14

4, pag. 43

15

ABCE

4,

Page

A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. 16 Planul postlacteal n treapt mezializat nu ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. psalidodont. Planul postlacteal n treapt distalizat nu ofer un raport molar: A. cuspid n anul intercuspidian; B. mezializat; C. distalizat; D. cuspid la cuspid; E. neutral. Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: A. creterea scheletal; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. valorile dimensionale ale dinilor temporari i permaneni; E. a treia nlare a ocluziei dentare. Evoluia relaiei ocluzale a molarilor primi permaneni depinde de urmtorii factori: A. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare; B. spaiul de deriv Nance; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. creterea scheletal. BCDE

pag. 43

4, pag. 43

17

ABDE

4, pag. 43

18

AD

4, pag. 44

19

BE

4, pag. 44

20

Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ABDE molarilor de 6 ani sunt: A. reducerea spaiului primat; B. modificarea lungimii arcadei; C. a doua mezializare a ocluziei dentare; D. modificarea formei arcadei; E. a doua nlare a ocluziei dentare. Schimbrile dento-alveolare i dento-dentare importante produse prin erupia ACD molarilor de 6 ani sunt: A. modificarea formei arcadei; B. prima nlare a ocluziei dentare; C. reducerea spaiului primat; D. modificarea lungimii arcadei;

4, pag. 45

21

4, pag. 45
Page

E. a doua mezializare a ocluziei dentare; 22 *Erupia primilor molari permaneni produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. prima mezializare a mandibulei; D. a treia nlare a ocluziei dentare; E. reglarea relaiei de postur. *Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe maxilar este ntre: A. 1,7 2; B. 0,9 2; C. 0,9 1,5; D. 1,7 4; E. 0,9 1,7. *Spaiul de deriv sau de rezerv Nance pe mandibul este ntre: A. 1,7 2-4; B. 1,7 2; C. 0,9 1,5; D. 1,7 4; E. 0,9 1,7. Erupia molarilor secunzi permaneni produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. *Erupia molarilor secunzi permaneni produce: A. reglarea tridimensional a ocluziei dentare; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. a doua mezializare a mandibulei; D. prima mezializare a mandibulei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. *Erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. a doua mezializare a mandibulei; B. a doua nlare a ocluziei dentare; C. deschiderea ocluziei frontale; D. a treia nlare a ocluziei dentare. E. reglarea tridimensional a ocluziei dentare. Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. incongruena dento-alveolar teriar; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare. B 4, pag. 45

23

4, pag. 46

24

4, pag. 46

25

DE

4, pag. 48

26

4, pag. 48

27

4, pag. 49

28

AB

4, pag. 49
Page

29

Absena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni poate produce: A. a treia nlare a ocluziei dentare; B. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; C. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; D. agravarea fenomenelor existente n interiorul arcadei dentare; B. deschiderea ocluziei frontale. Existena spaiului pentru erupia molarilor trei permaneni produce: A. incongruena dento-alveolar teriar; B. deschiderea ocluziei frontale; C. reglarea tridimensional a arcadei dento-alveolare; D. ncheierea fenomenelor dezvoltrii dentiiei; E. a treia nlare a ocluziei dentare.

DE

4, pag. 49

30

CD

4, pag. 49

TEMA NR. 20. Etiopatogenia anomaliilor dento-maxilare, factori locali 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. retenia prelungit a dinilor temporari; B. modificarea lungimii arcadei; C. caria dentar a dinilor temporari; D. modificarea formei arcadei; E. pierderea prematur a dinilor temporari. 2 Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. deglutiiile atipice; B. retenia prelungit a dinilor temporari; C. caria dentar a dinilor temporari; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. anomaliile gentice. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. deglutiia infantil; B. retenia prelungit a dinilor temporari; C. caria dentar a dinilor temporari; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. sugerea policelui. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. retenia prelungit a dinilor temporari; Rspuns Pag. ACE 4, pag. 73

BCD

4, pag. 73

BCD

4, pag. 73

Page

ABD

4, pag.

B. caria dentar a dinilor temporari; C. respiraia oral; D. pierderea prematur a dinilor temporari; E. sugerea policelui. 5 Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea funciei: A. de deglutiie; B. masticatorie; C. fizionomice; D. fonatorie; E. respiratorie. Caria dentar a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect pierderea: A. relaiei tridimensionale a ocluziei dentare; B. funciei respiratorii; C. funciei de deglutiie; D. dimensiunii verticale faciale; E. funciei fonatorii. Caria dentar aproximal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. alungirea arcadei dentare; B. recuperarea spaiului de rezerv Nance; C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. *Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. deschiderea ocluziei dentare; C. pierderea spaiului de rezerv Nance; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. *Caria dentar aproximal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. Caria dentar ocluzal a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. tulburri verticale interarcadice; B. supraerupia antagonitilor; C. scurtarea arcadei dentare; D. pierderea dimensiunii verticale faciale; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. BC

73

4, pag. 73

AD

4, pag. 73

CE

4, pag. 73

4, pag. 73

4, pag. 73

10

AB

4, pag. 73

Page

11

*Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. instalarea disfunciei fonatorii; E. instalarea ocluziei adnci. Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular; E. instalarea ocluziei adnci. Caria dentar ocluzal a dinilor temporari din zona de sprijin lateral poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular; E. instalarea ocluziei adnci. Pierderea prematur a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. spaierea dinilor permaneni; B. nghesuirea dinilor permaneni; C. scurtarea arcadei dentare; D. ngustarea arcadei dentare; E. pierderea dimensiunii verticale faciale. Pierderea prematur a dinilor temporari produce la dinii permaneni: A. interferene ocluzale; B. contacte premature; C. scurtarea arcadei dentare; D. ngustarea arcadei dentare; E. angrenaje inverse. Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: A. tulburri dento-alveolare; B. supraerupia antagonitilor; C. afectarea germenului subiacent; D. erupia malpoziionat a germenului subiacent; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. *Traumatismele dinilor temporari i consecinele lor au ca efect: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. dezechilibru n dinamica mandibular;

4, pag. 73

12

DE

4, pag. 73

13

ADE

4, pag. 73

14

BD

4, pag. 73

15

ABDE

4, pag. 73

16

ACD

4, pag. 74

17

Page

4, pag. 74

E. instalarea ocluziei adnci. 18 Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. pierderea dimensiunii verticale faciale; B. tulburri ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. erupia malpoziionat a germenului subiacent; E. incongruena dento-alveolar. Retenia prelungit a dinilor temporari i consecinele ei are ca efect: A. incongruena dento-alveolar; B. tulburri ocluzale; C. afectarea germenului subiacent; D. incluzia germenului subiacent; E. erupia malpoziionat a germenului subiacent. Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinilor limitrofi; C. ntrzieri n reglarea ocluziei; D. incongruena dento-alveolar la distan; E. interpoziii ale prilor moi. Retenia prelungit a dinilor temporari poate produce: A. incluzia dintelui permanent; B. anclavarea dintelui temporar; C. ntrzieri n reglarea ocluziei; D. incongruena dento-alveolar la distan; E. malpoziia dintelui permanent. *Perturbarea timpului de exfoliere a dinilor temporari poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. scurtarea arcadei dentare; C. malpoziia dintelui permanent; D. incongruena dento-alveolar; E. instalarea ocluziei adnci. ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: A. bariere osoase; B. migrarea dinilor limitrofi; C. bariere fibroase; D. migrarea dinilor antagoniti; E. interpoziii ale prilor moi. ntrzierea erupiei dinilor permaneni poate produce: A. angrenaje inverse; B. migrarea dinilor limitrofi; C. ocluzia distalizat; D. migrarea dinilor antagoniti; E. interpoziii ale prilor moi. BDE 4, pag. 74

19

ABDE

4, pag. 74

20

CD

4, pag. 74

21

ACDE

4, pag. 74

22

4, pag. 74

23

BDE

4, pag. 74

24

ABDE

4, pag. 74
Page

25

Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. anodonia; B. anomaliile dentare izolate; C. respiraia oral; D. meziodens-ul; E. sugerea policelui. Factorii locali incriminai n producerea anomaliilor dento-maxilare sunt: A. anomaliile dentare de poziie; B. anomaliile dentare izolate; C. anomaliile dentare de numr; D. anomaliile dentare de form; E. sugerea policelui. *Incisivul lateral superior n form de cui poate produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruena dento-alveolar; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. supraerupia antagonitilor. *Incisivul lateral superior n form de crlig poate produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. incongruena dento-alveolar; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. perturbarea dinamicii mandibulare. *Inseria joas a frenului buzei superioare poate produce: A. supraerupia antagonitilor; B. disarmonia dento-alveolar; C. malpoziia dintelui permanent; D. incongruena dento-alveolar; E. instalarea ocluziei adnci. *Bridele i cicatricele esuturilor moi pot produce: A. obstacole n dezvoltarea ocluziei dentare; B. instalarea ocluziei distalizate; C. diastema interincisiv; D. incluzia dintelui permanent; E. instalarea ocluziei adnci.

ABD

4, pag. 74

26

BCD

4, pag. 74

27

4, pag. 74

28

4, pag. 74

29

4, pag. 75

30

4, pag. 75

Page

TEMA NR. 21. Clasificarea anomaliilor dento-maxilare

 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Angle clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional; C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. 2 *Relaia de ocluzie neutral molar este definit prin poziia: A. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul anului molarului de 6 ani inferior; B. vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; C. vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; D. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior; E. vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior n dreptul cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior. *Angle mparte malocluziile n: A. clase; B. sindroame; C. false i adevrate; D. normale i anormale; E. subdiviziuni. *Clasa I Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. *Anomaliile din clasa I Angle de malocluzie se gsesc la nivelul grupului: A. lateral; B. posterior; C. distal; D. mezial; E. frontal. *Relaia de ocluzie distalizat molar este definit prin poziia: A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului Rspuns Pag. C 4, pag. 77

4, pag. 77-78

4, pag. 78-79

4, pag. 78

4, pag. 78

4, pag.

Page

B. C. D. E.

mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior; primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior; anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; cuspidului vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. C

78

*Clasa a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. *Diviziunea 1 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A. neutral i ocluzie adnc; B. mezializat i ocluzie invers frontal; C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D. vestibularizat i ocluzie adnc acoperit; E. lingualizat i ocluzie deschis frontal. *Diviziunea 2 a clasei a II-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar bilateral: A. neutral i ocluzie adnc; B. mezializat i ocluzie invers frontal; C. distalizat i ocluzie adnc n acoperi; D. vestibularizat i ocluzie adnc n capac de cutie; E. distalizat i ocluzie adnc acoperit. *Relaia de ocluzie mezializat molar este definit prin poziia: A. anului molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; B. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n faa vrfului cuspidului disto-vestibular al molarului de 6 ani superior; C. primului an vestibular al molarului de 6 ani inferior n dreptul vrfului cuspidului centro-vestibular al molarului de 6 ani superior; D. anului intercuspidian vestibular al molarului de 6 ani inferior n spatele vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior; E. anului intercuspidian al molarului de 6 ani inferior n faa

4, pag. 78

4, pag. 78

4, pag. 78

10

4, pag. 79

Page

vrfului cuspidului mezio-vestibular al molarului de 6 ani superior. 11 *Clasa a III-a Angle de malocluzie se caracterizeaz prin raport molar: A. neutral; B. mezializat; C. distalizat; D. vestibularizat; E. lingualizat. *coala german clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional; C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. *coala german mparte malocluziile n: A. clase; B. sindroame; C. false i adevrate; D. normale i anormale; E. diviziuni. *Sindromul cu compresiune de maxilar clasificat de coala german prezint urmtoarele variante clinice: A. cu ocluzie adnc acoperit; B. cu protruzie i nghesuire; C. fals i adevrat; D. cu ocluzie deschis; E. cu conducere forat. Sindromul progenic clasificat de coala german prezint urmtoarele variante clinice: A. cu ocluzie adnc acoperit; B. cu protruzie i nghesuire; C. fals i adevrat; D. cu ocluzie deschis; E. cu conducere forat. *coala francez clasific malocluziile dup criteriul: A. etiologic; B. funcional; C. relaiei mandibulo-maxilare; D. fizionomic; E. descriptiv. *coala francez denumete malocluziile: A. anomalii dento-maxilare; B. anomalii maxilo-mandibulare; B 4, pag. 79

12

4, pag. 79

13

4, pag. 79

14

4, pag. 79

15

CE

4, pag. 80

16

4, pag. 80

Page

17

4, pag. 80

C. anomalii dento-alveolare; D. disarmonii; E. anomalii pluricauzale. 18 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale buzelor este: A. procheilie; B. retrognaie; C. vestibulo-poziie; D. retrocheilie; E. endocheilie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaie; C. exognaie; D. endoalveolie; E. prognaie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale bazelor scheletale este: A. progenie; B. retrognaie; C. exognaie; D. endognaie; E. prognaie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale arcadelor alveolare este: A. supraalveolie; B. retroalveolie; C. exoalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. *Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. supraalveolie; C. retroalveolie; D. endoalveolie; E. proalveolie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertcal ale arcadelor alveolare este: A. infraalveolie; B. retroalveolie; C. supraalveolie; D. endoalveolie; AD 4, pag. 81

19

BE

4, pag. 81

20

CD

4, pag. 81

21

BE

4, pag. 81

22

4, pag. 81

23

AC

Page

10

4, pag. 81

E. proalveolie. 24 Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale mentonului este: A. progenie; B. retrognaie; C. retrogenie; D. endoalveolie; E. laterogenie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale poziiilor dinilor din zona frontal este: A. vestibulo-versie; B. retrodenie; C. infra-poziie; D. palato-gresie; E. prodenie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale poziiilor dinilor din zona lateral este: A. disto-versie; B. retrodenie; C. infra-poziie; D. mezio-gresie; E. prodenie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens transversal ale poziiilor dinilor din zona frontal este: A. disto-versie; B. retrodenie; C. infra-poziie; D. mezio-gresie; E. prodenie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertical ale poziiilor dinilor este: A. vestibulo-versie; B. supra-poziie; C. infra-poziie; D. palato-gresie; E. mezio-gresie. Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens vertical ale ocluziei dentare este: A. vestibulo-poziie; B. disto-ocluzie; C. infra-ocluzie; D. palato-gresie; E. supra-poziie. AC 4, pag. 81

25

ABDE

4, pag. 81-82

26

AD

4, pag. 81-82

27

AD

4, pag. 81-82

28

BC

4, pag. 81-82

29

4, pag. 82

Page

10

30

Termenul utilizat de coala francez pentru definirea modificrilor n sens sagital ale ocluziei dentare este: A. linguo-ocluzie; B. supra-ocluzie; C. disto-ocluzie; D. infra-ocluzie; E. mezio-ocluzie.

CE

4, pag. 82

TEMA NR. 22. Examenul radiologic n ortodonie 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramic; D. teleradiografia; E. rezonana magnetic nuclear. 2 Examinarea radiologic din ortodonie se realizeaz pe: A. radiografia cu film retroalveolar; B. ortopantomografia; C. radiografia panoramic; D. teleradiografia; E. radiografia cu fim mucat. Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: A. malpozionai; B. nghesuii; C. inclui; D. egresionai; E. ectopici. Rspuns Pag. ABD 4, pag. 145146

ABDE

4, pag. 145146

CE

4, pag. 145146

*Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: C A. malpozionai; B. nghesuii; C. inclui; D. egresionai; E. fracturai. *Radiografia cu film mucat din ortodonie este indicat n existena dinilor: E A. malpozionai; B. nghesuii;

4, pag. 145146

Page

4, pag. 145-

10

C. cariai; D. egresionai; E. ectopici. 6 Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. Modelul de rotaie anterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; ADE

146

4, pag. 152

BC

4, pag. 152

BC

4, pag. 152

ADE

4, pag. 152

10

BC

4, pag. 152

11

ADE

Page

10

4, pag. 152

E. simfiz de dimensiune mare. 12 Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular nchis; B. condil subire; C. ramur orizontal lat i nclinat; D. canal dentar angulat; E. simfiz de dimensiune mic. Modelul de rotaie posterior mandibular dup Bjrk nu se caracterizeaz pe ortopantomografie prin: A. unghi mandibular deschis; B. condil nalt; C. anco preangular discret; D. canal dentar drept; E. simfiz de dimensiune mare. Teleradiografia de fa d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. Teleradiografia de profil d indicaii asupra dezvoltrii masivului facial n sens: A. sagital; B. transversal; C. vertical; D. biaxial; E. tridimensional. ADE 4, pag. 152

13

BC

4, pag. 152

14

BC

4, pag. 153

15

AC

4, pag. 153

16

*Punctul antropometric Porion utilizat pe teleradiografia de profil este B definit ca: A. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv extern; B. punctul cel mai superior al conductului auditiv osos; C. punctul cel mai superior al eii turceti; D. punctul cel mai superior al condilului mandibular; E. punctul cel mai superior i posterior al conductului auditiv osos. *Punctul antropometric Gnathion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al simfizei mentoniere; B. punctul cel mai superior al spinei nazale anterioare; C. punctul cel mai superior al eii turceti; D. punctul cel mai inferior al condilului mandibular; E. punctul cel mai inferior i posterior al simfizei mentoniere. E

4, pag. 154

17

4, pag. 154

Page

10

18

*Punctul antropometric Nasion utilizat pe teleradiografia de profil este definit ca: A. punctul cel mai superior al suturii nazo-frontale; B. punctul cel mai anterior al suturii nazo-frontale; C. punctul cel mai inferior al suturii nazo-frontale; D. punctul cel mai posteior al suturii nazo-frontale; E. punctul cel mai inferior i posterior al suturii nazo-frontale. *Planul bazei craniului utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba; C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn. *Planul de la Frankfurt utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba; C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn. *Axa Y utilizat pe teleradiografia de profil este linia care unete punctele: A. S N; B. S Ba; C. Or Po; D. Nsa Nsp; E. S Gn. Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular nchis; B. condil ngust; C. coroane dentare mrite; D. canal dentar drept; E. etaj inferior micorat. Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular deschis; B. condil lat; C. corticala simfizei posterioare fin; D. canal dentar angulat; E. etaj inferior mrit. Semnele teleradiografice ale rotaiei de tip posterior dup Bjrk sunt: A. unghi mandibular nchis; B. ATM plasat nalt; C. unghi molar diminuat; D. volum dento-alveolar mrit;

4, pag. 154

19

4, pag. 155

20

4, pag. 155

21

4, pag. 156

22

BCD

4, pag. 156

23

ACE

4, pag. 156

24

BCD

Page

10

4, pag. 156

E. etaj inferior micorat. 25 *Unghiul SNA micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar. *Unghiul SNA mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a II-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar. *Unghiul SNB micorat msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a II-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar. *Unghiul SNB mrit msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. retrognaie mandibular; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. retrognaie maxilar. *Distana Ao-Bo mai mare de +2 mm msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. prognaie mandibular; B. clas I scheletal; C. clas a III-a scheletal; D. prognaie maxilar; E. clas a II-a scheletal. *Distana Ao-Bo mai mic de -2 mm msurat pe teleradiografia de profil indic o: A. retrognaie mandibular; B. clas I scheletal; C. clas a III-a scheletal; D. retrognaie maxilar; E. clas a II-a scheletal. E 4, pag. 161162

26

4, pag. 161162

27

4, pag. 162

28

4, pag. 162

29

4, pag. 164

30

4, pag. 164

Page

10

TEMA NR. 23. ANOMALIILE DENTO-MAXILARE DE CLASA A II-A 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala francez prezint urmtoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilar; B. protruzia i nghesuirea; C. laterodeviaia mandibular; D. endognaia; E. ocluzia ncruciat. 2 Anomaliile dento-maxilare de clasa a II-a Angle dup coala german prezint urmtoarele forme clinice: A. sindromul de compresiune maxilar; B. cu protruzia i nghesuirea; C. laterodeviaia mandibular; D. endognaia; E. ocluzia ncruciat. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. reducerea diametrelor maxilare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. reducerea diametrelor sagitale. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. reducerea diametrelor mandibulare; C. reducerea diametrelor alveolare; D. reducerea diametrelor dentare; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. inocluzie sagital; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie deschis; E. retruzia procesului dento-alveolar superior. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. protruzia procesului dento-alveolar superior; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; Rspuns Pag. CD 4, pag. 379

AE

4, pag. 380

BCD

4, pag. 380

ACD

4, pag. 381

BCD

4, pag. 381

Page

10

ACE

4, pag. 381

D. ocluzie mezializat; E. ocluzie adnc. 7 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie deschis. Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. ereditatea; B. factorul funcional; C. factorul constituional; D. factorii generali; E. factorii locali. Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului; E. sugerea limbii. Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. respiraia oral; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului; E. tipul mezoprosop. Factorii etiologici ai endognaiei cu protruzie sunt: A. edentaia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. tipul mezoprosop. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. disfuncie respiratorie; B. profil concav; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fant labial deschis. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. tip euriprosop; B. profil prognatic; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; ACE 4, pag. 381

ABCDE 4, pag. 381

ABDE

4, pag. 382383

10

ABD

4, pag. 381383

11

ABD

4, pag. 381383

12

ACE

4, pag. 383

13

DE

Page

10

4, pag. 383

E. profil retognatic. 14 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. profil retognatic; B. respiraie nazal; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. respiraie oral. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. profil prognatic; B. respiraie nazal; C. tip leptoprosop; D. tip dolicocephal; E. respiraie oral. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. incisivi superiori nghesuii; B. arcad dento-alveolar n W; C. incisivi superiori spaiai; D. mrirea diametrelor dentare; E. arcad dento-alveolar n M. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. incisivi superiori vestibularizai; B. incisivi superiori oralizai; C. incisivi inferiori vestibularizai; D. incisivi superiori nghesuii; E. diastem interincisiv inferioar. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. arcad dento-alveolar n omega; B. arcad dento-alveolar n trapez; C. arcad dento-alveolar n W; D. arcad dento-alveolar n V; E. arcad dento-alveolar n M. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie superioar; B. prodenie inferioar; C. prodenie bimaxilar; D. retrodenie superioar; E. retrodenie inferioar. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. bolt palatin adnc; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. prodenie bimaxilar; D. bolt palatin gotic; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. ADE 4, pag. 383

15

CDE

4, pag. 383

16

BCE

4, pag. 383384

17

4, pag. 384

18

ABCDE 4, pag. 385

19

ABCE

4, pag. 385

20

ABCD

Page

10

4, pag. 385

21

Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. ngustarea arcadelor alveolare; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. distopoziia dinilor laterali inferiori; D. asimetrie alveolar; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNB micorat; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 1 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Ii micorat; B. unghi IF mrit; C. unghi PrAF micorat; D. unghi SNB mrit; E. unghi SNA micorat. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. profilului facial; B. profilului constituional; C. msurtorilor antropologice; D. msurtorilor faciale; E. examinrii ortopantomografiei. Diagnosticul malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se pune pe baza: A. msurtorilor teleradiografice; B. studiului de model; C. msurtorilor antropologice; D. msurtorilor faciale; E. examinrii ortopantomografiei.

ABCD

4, pag. 385

22

4, pag. 387

23

4, pag. 387

25

AB

4, pag. 388

26

AC

4, pag. 390

27

ABC

4, pag. 390

28

Page

Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: DE A. endoalveolia cu spaiere; B. laterodeviaia mandibular; C. ocluzia deschis scheletal; D. meziopoziia; E. macrodonia.

4, pag. 390

11

29

Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: ABD A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. laterodeviaia mandibular; D. meziopoziia; E. endoalveolia cu spaiere. Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 1 se face cu: BDE A. endoalveolia cu spaiere; B. endoalveolia cu nghesuire; C. microdonia; D. meziopoziia; E. macrodonia.

4, pag. 390

30

4, pag. 390

TEMA NR. 24. MALOCLUZIA CLASA A II-A, DIVIZIUNEA 2 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor premolare; B. reducerea diametrelor molare; C. prodenie; D. retrodenie; E. spaiere dentar. 2 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. reducerea diametrelor molare; B. inocluzie sagital; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie deschis; E. retrodenie. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie adnc. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; Rspuns Pag. ABD 4, pag. 396

ACE

4, pag. 396

CE

4, pag. 396

Page

11

4, pag. 396

D. ocluzie mezializat; E. ocluzie deschis. 5 *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. genetici; B. funcionali; C. constituionali; D. generali; E. locali. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia infantil; D. genetici; E. sugerea degetului. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. respiraia oral; B. genetici; C. deglutiia infantil; D. sugerea degetului; E. tipul dolicocefal. *Factorii etiologici ai malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 sunt: A. edentaia; B. tipul dolicocefal; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. genetici. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. disfuncie respiratorie; B. nas proeminent; C. tegumente palide; D. tip mezoprosop; E. fant labial ferm. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. retrodenie; B. etaj inferior micorat; C. fant labial deschis; D. etaj inferior mrit; E. nghesuire dentar. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie adnc; D. ocluzie deschis; A 4, pag. 396

4, pag. 396

4, pag. 396

4, pag. 396

BE

4, pag. 397

10

ABE

4, pag. 397

11

CE

Page

11

4, pag. 397

E. retrodenie. 12 Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. prodenie; B. ocluzie invers frontal; C. etaj inferior micorat; D. ocluzie deschis; E. an labio-mentonier accentuat. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. menton proeminent; B. ocluzie invers frontal; C. etaj inferior micorat; D. menton ters; E. an labio-mentonier ters. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. buze subiri; B. treapt labial inversat; C. ocluzie labial ferm; D. buze groase; E. ocluzie labial nalt. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. incivivi laterali superiori retroclinai; B. arcad dento-alveolar n trapez; C. incivivi centrali superiori verticali; D. incivivi centrali superiori proclinai; E. incivivi centrali superiori retroclinai. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. incivivi laterali superiori verticali; B. incisivi inferiori proclinai; C. incisivi inferiori retroclinai; D. incivivi laterali superiori retroclinai; E. incivivi centrali superiori retroclinai. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. nghesuire dentar; B. incisivi superiori proclinai; C. spaieri dentare; D. incisivi inferiori proclinai; E. incisivi inferiori retroclinai. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. bolt palatin adnc; B. leziuni parodontale; C. prodenie bimaxilar; D. angrenaje inverse; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. CE 4, pag. 397

13

AC

4, pag. 397

14

ACE

4, pag. 397

15

BCE

4, pag. 398

16

BCE

4, pag. 398

17

ADE

4, pag. 398

18

BD

Page

11

4, pag. 398

19

*Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. asimetrie alveolar; B. meziopoziia dinilor laterali superiori; C. distopoziia dinilor laterali inferiori; D. angrenaje inverse; E. meziopoziia dinilor laterali inferiori. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. limtarea micrilor de lateralitate a mandibulei; B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; C. curba Spee inversat; D. curba Spee accentuat; E. tip masticator frector. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. libertatea micrilor de lateralitate a mandibulei; B. sindromul algodisfuncional temporo-mandibular; C. curba Spee inversat; D. curba Spee accentuat; E. tip masticator toctor. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. tip de rotaie facial anterioar; B. tip mezoprosop; C. tip normocephal; D. tip dolicocephal; E. tip de rotaie facial posterioar. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. ocluzie deschis; C. spaieri dentare; D. angrenaje inverse; E. canini temporari neatriionai. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. abrazie palatinal a dinilor superiori; C. abrazie vestibular a dinilor superiori; D. ocluzie deschis; E. abrazie vestibular a dinilor inferiori. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluderea incisivilor superiori n parodoniul incisivilor inferiori; B. ocluderea incisivilor inferiori n parodoniul incisivilor superiori; C. ocluderea incisivilor inferiori n bolta palatin; D. canini temporari neatriionai; E. abrazie vestibular a dinilor inferiori.

4, pag. 398

20

ABD

4, pag. 398

21

BDE

4, pag. 398

22

4, pag. 398

23

4, pag. 398

24

BE

4, pag. 398

25

ACE

4, pag. 398
Page

11

26

Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. curba Spee inversat; B. unghi marcat corono-radicular al incisivului lateral superior; C. unghi marcat corono-radicular al incisivului central superior; D. unghi marcat corono-radicular al incisivului central inferior; E. curba Spee accentuat. *Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. distan Nsa-Gn mrit; D. distan Nsa-Gn normal; E. distan Nsa-Gn micorat. Malocluzia de clasa a II-a diviziunea 2 se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. distan Nsa-Gn mrit; D. unghi Go micorat; E. distan Nsa-Gn micorat.

CE

4, pag. 398399

27

4, pag. 399

28

DE

4, pag. 399

29

Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: DE A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. ocluzia adnc clasa a II-a; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaiere. Diagnosticul diferenial al malocluziei de clasa a II-a diviziunea 2 se face cu: CDE A. macrodonia; B. endoalveolia cu nghesuire; C. ocluzia adnc clasa I; D. clasa a II-a diviziunea 1; E. endoalveolia cu spaiere.

4, pag. 399

30

4, pag. 399

TEMA NR. 25. MALOCLUZIA DE CLASA A III-A 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. reducerea diametrelor mandibulare; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; Rspuns Pag.

Page

11

BE

4, pag. 405

D. ocluzie intercalat; E. ocluzie mezializat. 2 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. laterodeviaie mandibular; B. ocluzie invers frontal; C. ocluzie distalizat; D. ocluzie mezializat; E. ocluzie intercalat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluzie distalizat; B. ocluzie mezializat; C. ocluzie intercalat; D. ocluzie invers frontal; E. ocluzie deschis. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. profil drept; B. fa aplatizat; C. profil concav; D. buz superioar nfundat; E. unghi mandibular nchis. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. obraji nfundai; B. fa aplatizat; C. profil convex; D. buz inferioar nfundat; E. incongruen dento-alveolar. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. obraji nfundai; B. buz inferioar avansat; C. profil convex; D. treapt labial inversat; E. buz inferioar nfundat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin deplasarea punctului: A. Nsa naintea planului Dreyfuss; B. Gn naintea planului Dreyfuss; C. Nsa napoia planului Dreyfuss; D. Gn naintea planului Simon; E. Nsa napoia planului Simon. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin unghiul tangentei gurii: A. mai mare de 10; B. mai mic de 10; BD 4, pag. 405

BDE

4, pag. 405

BCD

4, pag. 406

ABE

4, pag. 406

ABD

4, pag. 406

CD

4, pag. 406

Page

11

BDE

4, pag. 406

C. de +15; D. de +1; E. de 1. 9 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi IF mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi SNB normal; E. unghi SNA micorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi SNA mrit; B. unghi SNB micorat; C. unghi ANB mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB negativ. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi ANB micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi PrAF micorat; D. unghi SNB normal; E. unghi ANB mrit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi IF mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi Tweed micorat; E. unghi SNA micorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB mrit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi ANB mrit; B. unghi ANB micorat; C. unghi ANB normal; AB 4, pag. 406

10

ABE

4, pag. 406

11

DE

4, pag. 406

12

AB

4, pag. 406

13

ABE

4, pag. 406

14

BD

4, pag. 406

Page

11

15

BE

4, pag. 406

D. unghi Tweed negativ; E. unghi ANB negativ. 16 *Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Nsa-Nsp mrit; D. distana Nsa-Nsp normal; E. distana S-Nsa normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Nsa-Nsp mrit; D. distana S-Nsa micorat; E. distana S-Nsa normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. profil drept; B. treapt labial inversat; C. profil concav; D. buz superioar nfundat; E. aspect de lire a feei. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. ocluzie invers incisiv; B. treapt labial inversat; C. pierderea dimensiunii verticale faciale; D. ocluzie invers canin; E. pierderea spaiului de rezerv Nance. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. drum de nchidere n treapt mezializat; B. drum de nchidere n treapt distalizat; C. zmbet gingival; D. zmbet disgraios; E. etaj inferior micorat. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. prezena ghidajului anterior; B. prezena ghidajului lateral; C. absena ghidajului lateral; D. afectarea ATM; A 4, pag. 406

17

AD

4, pag. 406

18

BCDE

4, pag. 406

19

ABD

4, pag. 406

20

ADE

4, pag. 406

21

ABCE

4, pag. 406407

22

BDE

Page

11

4, pag. 407

E. ocluzie deschis. 23 Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. spasme musculare; B. afectarea parodontal; C. sugerea policelui; D. buz superioar proeminent; E. afectarea ATM. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaii; D. buz inferioar nfundat; E. afectarea cartilajelor de cretere. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed negativ; B. unghi Margolis mrit; C. unghi Tweed mrit; D. unghi IF mrit; E. unghi ANB mrit. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA mrit; D. unghi IF micorat; E. unghi ANB negativ. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Nsa-Nsp micorat; B. distana S-Nsa mrit; C. distana Go-Gn mrit; D. distana Nsa-Nsp mrit; E. distana S-Nsa normal. Malocluzia de clasa a III-a se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl micorat; B. distana Go-Kdl mrit; C. distana Go-Gn mrit; D. distana Go-Gn micorat; E. distana Nsa-Nsp mrit. n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n linie dreapt apare: A. proalveolodenia superioar; B. proalveolodenia inferioar; C. proalveolodenia bimaxilar; D. retroalveolodenia superioar; ABE 4, pag. 407

24

ABC

4, pag. 407

25

BCD

4, pag. 406407

26

ABE

4, pag. 406407

27

AC

4, pag. 406407

28

BC

4, pag. 407

29

AE

Page

11

4, pag. 407

E. retroalveolodenia inferioar. 30 n malocluzia de clasa a III-a cnd drumul de nchidere este n treapt mezializat apare: A. proalveolodenia superioar; B. proalveolodenia inferioar; C. proalveolodenia bimaxilar; D. retroalveolodenia superioar; E. retroalveolodenia inferioar. BD 4, pag. 408

TEMA NR. 26. SINDROMUL DE INOCLUZIE VERTICAL 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. genetici; B. funcionali; C. constituionali; D. generali; E. locali. 2 *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. sindromul Down; B. sindromul Klinefelter; C. sindromul Klinefelter; D. sindromul Apert Crouzon; E. sindromul Turner. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. genetici; B. dismetaboli; C. constituionali; D. generali; E. iatrogeni. Factorii etiologici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. sindromul Turner; B. sindromul Down; C. deglutiia infantil; D. rahitismul; E. genetici. *Factorii etiologici genetici ai sindromului de inocluzie vertical sunt: Rspuns Pag. ABDE 4, pag. 419

4, pag. 419

ABDE

4, pag. 419420

BDE

4, pag. 419420

4,

Page

12

A. sindromul oro-digito-facial; B. disostoza cranio-facial; C. disostoza mandibulo-facial; D. disostoza cleido-cranian; E. condrodistrofiile. 6 *Factorii etiologici funcionali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. respiraia oral; B. deglutiia atipic; C. deglutiia de tranziie; D. genetici; E. sugerea degetului. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. caria dentar frontal; B. cicatricile cheloide; C. afeciuni reumatice ale ATM; D. sugerea degetului; E. genetici. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. incongruena dento-alveolar secundar; B. cicatricile cheloide; C. sindromul Turner; D. condrodistrofiile; E. incongruena dento-alveolar primar. Factorii etiologici locali ai sindromului de inocluzie vertical sunt: A. incongruena dento-alveolar secundar; B. cicatricile cheloide; C. afeciuni reumatice ale ATM; D. deglutiia infantil; E. rahitismul. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. fizionomice; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin tulburri: A. masticatorii; B. parodontale; C. articulare; D. respiratorii; E. fonatorii. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. hiperplazii dentare; B

pag. 420

4, pag. 422

BC

4, pag. 425426

ABE

4, pag. 425426

ABC

4, pag. 425426

10

ABCE

4, pag. 431432

11

ABCE

4, pag. 431432

Page

12

BCE

4, pag.

12

B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. incisivi nanici; E. hipoplazii dentare. 13 Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. dini baroc; B. incisivi Hutchinson; C. molari Moser; D. dini nanici; E. hipergenezii. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin spasticitatea muchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. pterigoidian extern; E. pterigoidian median. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. pterigoidian lateral; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. orbicularis oris; D. limbii; E. temporal. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin afectarea muchiului: A. mentonier; B. pterigoidian intern; C. ptrat al buzei inferioare; D. limbii; E. temporal. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. afectarea ATM; B. cracmente; C. crepitaii; D. buz inferioar nfundat; E. afectarea cartilajelor de cretere. BC

433

4, pag. 433

14

AD

4, pag. 433

15

ADE

4, pag. 433

16

ADE

4, pag. 433

17

ACDE

4, pag. 433434

18

ABC

Page

12

4, pag. 434

19

Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. rahitism; B. fa scurt; C. fant labial deschis; D. fa alungit; E. fant labial ferm. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. rahitism; B. fa scurt; C. ant labio-mentonier accentuat; D. fa alungit; E. ant labio-mentonier ters. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. tip hiperleptoprosop; B. treapt labial inversat; C. profil concav; D. ant labio-mentonier ters; E. aspect de lire a feei. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi SNB mrit; C. unghi NSBa mrit; D. unghi Go mrit; E. unghi Tweed micorat. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi NSBa mrit; C. distan S-N mrit; D. distan S-Ba micorat; E. distan S-N micorat. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi NSBa normal; C. distan S-N micorat; D. distan S-Ba micorat; E. distan S-N mrit. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi Tweed mrit; B. unghi SNB mrit; C. unghi SNA micorat; D. distan N-Nsa mrit; E. unghi SNA normal.

ACD

4, pag. 434

20

ADE

4, pag. 434

21

AD

4, pag. 434

22

AD

4, pag. 436

23

AE

4, pag. 436

24

AC

4, pag. 436

25

ADE

Page

12

4, pag. 436437

26

Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. unghi SNA mrit; C. unghi Tweed mrit; D. unghi SNB mrit; E. unghi Go mrit. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa micorat; B. distan S-N micorat; C. unghi Tweed mrit; D. distan S-Ba micorat; E. unghi NSBa mrit. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. unghi NSBa mrit; B. unghi SNA mrit; C. unghi SNB mrit; D. unghi Tweed mrit; E. unghi Go mrit. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl micorat; B. distan S-N micorat; C. unghi Kdl micorat; D. unghi Go micorat; E. distan N-Nsa mrit. Sindromul de ocluzie deschis se caracterizeaz frecvent prin: A. distana Go-Kdl normal; B. distan S-N micorat; C. unghi Kdl micorat; D. distan N-Nsa mrit; E. unghi Go micorat.

ACE

4, pag. 436437

27

ABC

4, pag. 436437

28

DE

4, pag. 436437

29

ABE

4, pag. 436438

30

ABD

4, pag. 436438

TEMA NR. 27. ANODONIA 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Anodonia se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula Rspuns Pag.

Page

12

5, pag. 15

dentar; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. agenezie; B. poligenezie; C. adenie; D. oligodonie; E. pleodonie. Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. hiperdonie; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. aplazie; E. oligodonie. Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. agenezie; B. ateleodonie; C. atelectodonie; D. poliodonie; E. poligenezie. Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. aplazie; B. ateleodonie; C. oligodonie; D. poliodonie; E. atelectodonie. Anodonia utilizeaz i denumirea de: A. atelectodonie; B. agenezie; C. hiperodontogenie; D. oligodonie; E. ateleodonie. *Dinii hipodontici sunt denumii i: A. supranumerari; B. meziodens; C. dens in dente; D. anastrofici; E. subnumerari. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria metabolic; C. teoria reduciei terminale; ACD 5, pag. 15

CDE

5, pag. 15

AC

5, pag. 15

ACE

5, pag. 15

ABD

5, pag. 15

5, pag. 15

Page

12

CE

5, pag. 19-23

D. teoria atavic; E. teoria proterogenetic. 9 Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria celei de-a treia dentiii; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; D. teoria metabolic; E. teoria evaginrii epiteliului adamantin. Conceptele etiopatogenice ale ageneziei sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria proterogenetic; C. teoria reduciei terminale; D. teoria hiperactivitii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. premolarul secund inferior. Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ageneziei este: A. molarul de minte superior; B. molarul secund inferior; C. molarul de minte inferior; D. premolarul secund inferior; E. molarul prim inferior. Diagnosticul anodoniei se pune pe urmtoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. persistena unui dinte temporar pe arcad; D. distrugerea germenului dentar; BC 5, pag. 19-23

10

BC

5, pag. 19-23

11

ACD

5, pag. 24

12

BC

5, pag. 24

13

BCE

5, pag. 24

14

ACD

5, pag. 24

15

ACD

Page

12

5, pag. 24

E. bombarea osoas vestibular sau oral. 16 Anodonia incisivului lateral superior permanent se caracterizeaz prin: A. persistena incisivului lateral superior temporar; B. reincluzia incisivului lateral superior temporar; C. reducerea spaiului incisivului lateral superior; D. nchiderea spaiului incisivului lateral superior; E. fr persistena incisivului lateral superior temporar. Anodonia incisivului central inferior permanent se caracterizeaz prin: A. persistena incisivului central inferior temporar; B. reincluzia incisivului central inferior temporar; C. reducerea spaiului incisivului central inferior; D. nchiderea spaiului incisivului central inferior; E. fr persistena incisivului central inferior temporar. Tulburrile funcionale ale anodoniei incisivilor centrali inferiori sunt: A. fizionomice; B. de deglutiie; C. de fonaie; D. ocluzale; E. odontale. Anodonia premolarului secund se caracterizeaz prin: A. persistena molarului secund temporar; B. reincluzia molarului secund temporar; C. reducerea spaiului premolarului secund; D. nchiderea spaiului premolarului secund; E. fr persistena molarului secund temporar. *Tulburrile funcionale ale anodoniei premolarului secund sunt: A. fizionomice; B. de deglutiie; C. de fonaie; D. ocluzale; E. odontale. Anodonia total sau subtotal se caracterizeaz prin: A. etaj inferior al feei micorat; B. profil convex; C. buza inferioar rsfrnt; D. profil concav; E. an labio-mentonier accentuat. Anodonia subtotal se caracterizeaz prin dini: A. aezai simetric; B. cu rdcini curbe; C. redui de volum; D. atipici; E. cu rdcini scurte. ACDE 5, pag. 25-26

17

ACDE

5, pag. 27

18

ACD

5, pag. 27

19

ABCE

5, pag. 27-28

20

5, pag. 29

21

ACDE

5, pag. 31

22

ACDE

Page

12

5, pag. 31

23

Tulburrile funcionale ale anodoniei totale sunt: A. fizionomice; B. respiratorii; C. de fonaie; D. ocluzale; E. masticatorii. Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. tulburrile ocluzale; E. localizarea anomaliei. Decizia terapeutic a anodoniei se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. momentul depistrii; E. localizarea anomaliei. Conduita terapeutic n anodonia premolarului secund este urmtoarea: A. pstratea dintelui temporar; B. extracia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. meninerea spaiului. Conduita terapeutic n anodonia dinilor frontali este urmtoarea: A. pstratea dintelui temporar; B. extracia dintelui temporar; C. rezolvarea prin mijloace protetice; D.migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. meninerea spaiului. Obiectivele protezrii n anodonia total sunt: A. stimularea dezvoltrii osoase; B. extracia dinilor temporari; C. obinerea eficienei masticatorii; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei. Decizia terapeutic a anodoniei nu se face n funcie de: A. vrsta pacientului; B. starea dinilor temporari; C. starea dinilor permaneni; D. tulburrile ocluzale; E. localizarea anomaliei.

ACE

5, pag. 31

24

ABE

5, pag. 34

25

ABDE

5, pag. 34

26

ACE

5, pag. 34-35

27

BD

5, pag. 35

28

ACE

5, pag. 38

29

CD

5, pag. 34
Page

12

30

Obiectivele protezrii n anodonia total nu sunt: A. stimularea dezvoltrii osoase; B. extracia dinilor temporari; C. obinerea eficienei masticatorii; D. migrarea dirijat mezial a celorlali dini; E. obinerea dimensiunii verticale a etajului inferior al feei.

BD

5, pag. 38

TEMA NR. 28. DINII SUPRANUMERARI 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *Dinii supranumerari se caracterizeaz prin: C 5, A. inversarea locului a doi dini vecini; pag. B. spaiul ntre incisivii centrali permaneni; 40 C. existena unuia sau mai multor dini n plus fa de formula dentar; D. lipsa unui dinte prin neformarea germenului dentar; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. oligodonie; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. dini suplimentari; E. hiperdonie. Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. poliodonie; B. pleodonie; C. agenezie; D. oligodonie; E. poligenezie. Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. agenezie; B. ateleodonie; C. atelectodonie; D. poliodonie; E. poligenezie. Dinii supranumerari mai sunt denumii i: A. poligenezie; B. agenezie; BDE 5, pag. 40

ABE

5, pag. 40

BDE

5, pag. 40

ACE

Page

5, pag. 40

12

C. hiperodontogenie; D. oligodonie; E. ateleodonie. 6 Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. paramolari; D. distrofici; E. sixtum. Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. Moser; B. Carabelli; C. Bolk; D. dens in dente; E. anastrofici. Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. hipertrofici; B. meziodens; C. Bolk; D. sixtum; E. distomolari. Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. Carabelli; B. distrofici; C. paramolari; D. distomolari; E. anastrofici. Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. anastrofici; B. distrofici; C. hipertrofici; D. dens in dente; E. paramolari. Dinii supranumerari sunt denumii dup poziia lor: A. dens in dente; B. distrofici; C. Carabelli; D. anastrofici; E. Bolk. Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria ontogenetic; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; BC 5, pag. 40

DE

5, pag. 40

BE

5, pag. 40

CDE

5, pag. 40

10

ADE

5, pag. 40

11

AD

5, pag. 40

Page

13

12

BD

5, pag. 42, 47

D. teoria atavic; E. teoria proterogenetic. 13 Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria celei de-a treia dentiii; B. teoria ereditar; C. teoria reduciei terminale; D. teoria metabolic; E. teoria proterogenetic. Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria ontogenetic; D. teoria evaginrii epiteliului adamantin; E. teoria reduciei terminale. Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria mugurilor adamantini multipli; B. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; C. teoria reduciei terminale; D. teoria hiperactivitii lamei dentare; E. teoria diviziunii lamei dentare. Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria diviziunii lamei dentare; B. teoria mugurilor adamantini multipli; C. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; D. teoria factorilor funcionali; E. teoria diviziunii mugurilor dentari. Conceptele etiopatogenice ale dinilor supranumerari sunt: A. teoria filogenetic a dinilor terminali din serie; B. teoria factorilor necunoscui; C. teoria proliferrii resturilor epiteliale paradentare; D. teoria diviziunii mugurilor dentari; E. teoria diviziunii lamei dentare. Principalele caracteristici ale mesiodens-ului sunt: A. apare pe mandibul; B. erupe pe arcad; C. erupe la distan de arcad; D. rmne inclus; E. apare pe maxilar. Mesiodens-ul este de obicei: A. unicuspidat; B. uniradicular; C. bicuspidat; D. biradicular; AB 5, pag. 43, 47

14

BD

5, pag. 44, 46

15

AD

5, pag. 44, 45

16

BE

5, pag. 44, 46

17

CD

5, pag. 46, 47

18

BDE

5, pag. 51

19

ABE

Page

13

5, pag. 51

E. conic. 20 Mesiodens-ul poate fi: A. unic; B. dublu; C. bicuspidat; D. biradicular; E. conic. Mesiodens-ul produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni; D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. Mesiodens-ul nu produce: A. incluzia caninului superior pemanent; B. malpoziii ale incisivilor centrali superiori temporari; C. incluzia incisivilor centrali superiori pemaneni; D. malpoziii ale incisivilor centrali superiori pemaneni; E. incluzia incisivilor centrali superiori temporari. Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. dens invaginatus; B. meziodens; C. dentoid in dente; D. dens in dente; E. sixtum. Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. dens in dente. *Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. mastra per evcessum; B. meziodens; C. paramolar; D. dens in dente; E. sixtum. Formaiunea supranumerar dezvoltat n interiorul altui dinte se numete: A. sixtum; B. meziodens; C. peridens; D. dentoid in dente; E. tectodont. ABE 5, pag. 51

21

CD

5, pag. 51

22

ABE

5, pag. 51

23

ACD

5, pag. 56

24

DE

5, pag. 56

25

5, pag. 56

26

DE

Page

13

5, pag. 56

27

Dinii supranumerari produc: A. tulburri de deglutiie; B. nghesuiri dentare; C. tulburri de ocluzie; D. tulburri fizionomice; E. tulburri de respiraie. Dinii supranumerari produc: A. spaieri dentare; B. nghesuiri dentare; C. tulburri de respiraie; D. tulburri ocluzo-articulare; E. tulburri de deglutiie. Dinii supranumerari produc: A. tulburri de deglutiie; B. tulburri de respiraie; C. tulburri de ocluzie; D. tulburri fizionomice; E. resorbii radiculare. *Extracia dinilor supranumerari este contraindicat n: A. macrodonie; B. pleiodonie; C. microdonie; D. oligodonie; E. ateleodonie.

BCD

5, pag. 65

28

BD

5, pag. 65

29

CDE

5, pag. 65

30

5, pag. 65

TEMA NR. 29. INCLUZIA DENTAR 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *Incluzia dentar se caracterizeaz prin: E 5, A. inversarea locului a doi dini vecini; pag. B. spaiul ntre incisivii centrali; 73 C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 *Incluzia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; E 5, pag. 73

Page

13

C. sediu; D. poziie; E. erupie. 3 *Incluzia dentar mai este denumit i: A. reincluzie dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie primar; D. anchiloglosie; E. retenie secundar. Incluzia dentar mai este denumit i: A. scufundare dentar; B. retenie total; C. retenie primar; D. anchiloglosie; E. retenie secundar. Incluzia dentar mai este denumit i: A. reincluzie dentar; B. retenie total; C. retenie primar; D. retenie parial; E. retenie secundar. *Un dinte inclus este denumit i: A. dinte retenionat; B. dinte inclavat; C. dinte ncletat; D. dinte nclinat; E. dinte geminat. Incluzia dentar se ntlnete frecvent la: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dinii supranumerari; D. dentaia permanent; E. edentaie. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; C 5, pag. 74

BC

5, pag. 74

BC

5, pag. 74

5, pag. 74

BCD

5, pag. 74

5, pag. 74

Page

13

5, pag. 74

D. molarul inferior; E. molarul superior. 10 *Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: A. premolarul prim superior; B. premolarul secund superior; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior; E. premolarul prim inferior. Dintele interesat frecvent n fenomenul incluziei dentare este: A. incisivul central superior; B. incisivul central inferior; C. incisivul lateral superior; D. incisivul lateral inferior; E. supranumerarul. Dintele interesat n fenomenul incluziei dentare este: A. caninul superior temporar; B. molarul secund inferior temporar; C. caninul inferior temporar; D. molarul secund superior temporar; E. molarul prim inferior temporar. Incluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. absena spaiului necesar erupiei dentare; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei dentare; D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare; E. reducerea spaiului necesar erupiei dentare. Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonia; B. compresiunea de maxilar; C. spaierea dentar; D. ocluzia distalizat; E. reincluzia molarului prim permanent. Dezvoltarea insuficient a maxilarului este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; C 5, pag. 74

11

AE

5, pag. 74

12

BE

5, pag. 74

13

AE

5, pag. 75

14

ABCE

5, pag. 75

15

AB

5, pag. 76

16

BDE

Page

13

5, pag. 76-77

D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. 17 Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. macrodonia; B. proalveolia maxilar; C. meziopoziia generalizat; D. dezvoltarea insuficient a maxilarului; E. secvena de erupie favorabil. *Meziopoziia generalizat este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. caninului inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. *Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. microdonia; B. hiperexcitabilitatea muscular; C. reincluzia molarului prim permanent; D. mrirea spaiului necesar erupiei dentare; E. reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar. *Reducerea filogenetic a aparatului dento-maxilar este o cauz a incluziei dentare la nivelul: A. incisivului central superior; B. caninului superior; C. premolarului prim inferior; D. molarului de minte; E. premolarului secund inferior. Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. poziia mezial de formare a germenului dentar; B. persistena dintelui temporar pe arcad; C. chistul folicular; D. erupia unui dinte supranumerar; E. fibromucoasa dens i dur. Factorii incriminai n producerea incluziei dentare sunt: A. formarea foarte nalt a germenului dentar; B. configuraia anatomic favorabil; C. transpoziia dentar; D. angulaia corono-radicular; E. curbura accentuat a rdcinii. Incluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. incluzia total; B. incluzia complet; C. incluzia parial; ACD 5, pag. 77

18

5, pag. 77

19

5, pag. 77

20

5, pag. 77

21

BCDE

5, pag. 77-78

22

ADE

5, pag. 79

Page

13

23

ABCD

5, pag. 80

D. incluzia incomplet; E. incluzia nalt. 24 *Tratamentului conservator este favorabil n incluzia dentar: A. vertical; B. orizontal; C. n retroversie; D. heterotopic; E. subtotal. Diagnosticul pozitiv al incluziei dentare se pune pe urmtoarele semne: A. lipsa unui dinte permanent de pe arcad; B. nchiderea spaiului necesar erupiei dentare; C. persistena unui dinte temporar pe arcad; D. distrugerea germenului dentar prin infecii localizate; E. bombarea osoas vestibular sau oral. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. bombarea osoas vestibular sau oral. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. descoperirea chirurgical a dintelui inclus. Obiectivele tratamentului ortodontic al incluziei dentare vor viza: A. nchiderea spaiului necesar evoluiei dentare; B. extracia unui dinte permanent vecin compromis; C. extracia dintelui temporar persistent pe arcad; D. deschiderea spaiului necesar evoluiei dentare; E. extracia dintelui supranumerar erupt. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face: A. periotisular; B. peritisular; C. intratisular; D. extratisular; E. transtisular. Ancorarea unui dinte inclus descoperit chirurgical se face prin: A. ligatur metalic pe coroan; B. butonul colat pe coroan; C. bracket-ul colat pe coroan; D. ligatur elastic pe coroan; A 5, pag. 83

25

ABCE

5, pag. 84

26

BCD

5, pag. 90-91

27

BCDE

5, pag. 90-91

28

BCDE

5, pag. 90-91

29

BCE

5, pag. 92

30

BCE

Page

13

5, pag. 92-93

E. nu se ancoreaz.

TEMA NR. 30. REINCLUZIA DENTAR 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *Reincluzia dentar se caracterizeaz prin: C 5, A. inversarea locului a doi dini vecini; pag. B. spaiul ntre incisivii centrali; 107 C. rentoarcerea n profunzimea osului a unui dinte erupt; D. erupia unui dinte pe linia arcadei dentare; E. rmnerea n interiorul osului maxilar a unui dinte complet format. 2 *Reincluzia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; C. sediu; D. poziie; E. erupie. Reincluzia dentar face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. monocauzale. Reincluzia dentar mai este denumit i: A. incluzie dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie dentar primar; D. anchiloglosie; E. retenie dentar secundar. Reincluzia dentar mai este denumit i: A. scufundare dentar; B. anchiloz dentar; C. retenie dentar primar; D. anchiloglosie; E. retenie dentar secundar. Un dinte reinclus este denumit i: A. dinte anastomorf; E 5, pag. 107

AE

5, pag. 107

BE

5, pag. 107

ABE

5, pag. 107

Page

BC

5, pag.

13

B. dinte inclavat; C. dinte ncletat; D. dinte nclinat; E. dinte geminat. 7 Reincluzia unui dinte poate fi: A. primar; B. total; C. secundar; D. parial; E. incomplet. Reincluzia dentar se ntlnete predominant n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. *Reincluzia dentar se depisteaz predominant n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul reincluziei dentare este: A. caninul superior; B. caninul inferior; C. premolarul superior; D. molarul inferior; E. molarul superior. *Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim superior permanent. Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund superior permanent; BD

107

5, pag. 107

BC

5, pag. 108109

5, pag. 108109

10

5, pag. 108109

11

5, pag. 108109

12

5, pag. 108109

13

DE

Page

5, pag. 108-

13

C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. 14 Dintele interesat frecvent n fenomenul reincluziei dentare este: A. molarul prim superior temporar; B. molarul secund inferior permanent; C. premolarul secund inferior; D. molarul secund inferior temporar; E. molarul prim inferior permanent. Reincluzia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. total; B. complet; C. parial; D. incomplet; E. subtotal. Reincluzia parial a unui molar se caracterizeaz prin: A. coroan dentar inevizibil; B. coroan dentar vizibil; C. o parte din coroana dentar vizibil; D. coroan dentar n suprapoziie; E. coroan dentar n infrapoziie. *Reincluzia total a unui molar se caracterizeaz prin: A. coroan dentar inevizibil; B. coroan dentar vizibil; C. o parte din coroana dentar vizibil; D. coroan dentar n suprapoziie; E. coroan dentar n infrapoziie. Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic parial. *Diagnosticul diferenial al reincluziei pariale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic total. Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte; BDE

109

5, pag. 108109

15

AC

5, pag. 113

16

CE

5, pag. 113

17

5, pag. 113

18

CE

5, pag. 116117

19

5, pag. 116117

Page

14

20

ABD

5, pag. 116117

D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic parial. 21 Diagnosticul diferenial al reincluziei totale se face cu: A. incluzia dentar; B. anodonia; C. oprirea n erupie a unui dinte; D. extracia dentar; E. intruzia posttraumatic total. Consecinele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. incluzia succesorului permanent; C. anodonia succesorului permanent; D. nclinarea dinilor vecini; E. ectopia succesorului permanent. Consecinele reincluziei dentare sunt: A. denivelarea planului de ocluzie; B. denivelarea planului maxilar; C. migrarea dinilor antagoniti; D. nclinarea dinilor vecini; E. denivelarea planului mandibular. Consecinele reincluziei dentare sunt: A. cariile radiculare ale dinilor vecini; B. cariile de colet ale dinilor vecini; C. cariile aproximale ale dinilor vecini; D. cariile ocluzale ale dinilor antagoniti; E. cariile ocluzale ale dinilor vecini. Consecinele reincluziei dentare sunt: A. mezializarea dinilor vecini; B. denudarea dinilor vecini; C. migrarea dinilor antagoniti; D. nclinarea dinilor vecini; E. distalizarea dinilor vecini. Consecinele reincluziei dentare sunt: A. gingivita hipertrofic a dinilor vecini; B. hiperestezia dinilor vecini; C. halistereza dinilor vecini; D. hipersensibilitatea dinilor vecini; E. parodontopatia marginal a dinilor vecini. Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: A. expectativa; B. extracia dentar; C. implantul protetic; D. aparatul ortodontic; ABDE 5, pag. 116117

22

ABDE

5, pag. 117

23

ACD

5, pag. 117

24

AB

5, pag. 117

25

BCD

5, pag. 117

26

BDE

5, pag. 117

27

AB

Page

14

5, pag. 118

E. aparatul protetic. 28 Soluia terapeutic a reincluziei dentare este: A. descoperirea dintelui; B. extracia dintelui; C. reimplantarea dintelui; D. coroan de nveli; E. luxarea dintelui. Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de: A. vrsta pacientului; B. dintele n cauz; C. felul dentatiei; D. consecinele produse; E. forma clinic. Soluia terapeutic a reincluziei dentare depinde de dintele n cauz: A. temporar; B. lateral; C. posterior; D. permanent; E. frontal. BCE 5, pag. 118

29

BDE

5, pag. 118

30

ABDE

5, pag. 118

TEMA NR. 31. ECTOPIA DENTAR 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Ectopia dentar se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. spaiul ntre incisivii centrali; C. linia arcadei trece printre doi dini vecini; D. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare; E. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare. 2 Ectopia dentar se caracterizeaz prin: A. erupia unui dinte nafara liniei arcadei dentare; B. erupia unui dinte nuntrul liniei arcadei dentare; C. linia arcadei trece printre doi dini vecini; D. erupia unui dinte vestibular fa de linia arcadei dentare; E. erupia unui dinte oral fa de linia arcadei dentare. Ectopia dentar mai utilizeaz urmtorii temeni: A. entopie; Rspuns Pag. DE 5, pag. 121

ABDE

5, pag. 121

Page

AC

5, pag.

14

B. pleiodonie; C. distopie; D. oligodonie; E. hipodonie. 4 *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul lateral; B. caninul; C. incisivul central; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul ectopiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior; C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. incisivii; B. caninii; C. premolarii; D. molarii; E. supranumerarii. Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. premolarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. molarii superiori; E. incisivii superiori. Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. molarii superiori; B. caninii inferiori; C. caninii superiori; D. premolarii primi superiori; E. premolarii secunzi superiori. Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; C. molarii inferiori; D. premolarii primi inferiori; E. premolarii secunzi inferiori. Dinii interesai frecvent n fenomenul ectopiei dentare sunt: A. caninii superiori; B. caninii inferiori; B

121

5, pag. 121

5, pag. 121

BC

5, pag. 121

ABC

5, pag. 121

BCDE

5, pag. 121

ABE

5, pag. 121

10

ABD

Page

5, pag. 121

14

C. molarii inferiori; D. premolarii secunzi superiori; E. premolarii primi inferiori. 11 Cauzele etiopatogenice ale ectopiei dentare sunt: A. reducerea spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; B. exintena spaiului necesar erupiei dintelui n cauz; C. exintena unui obstacol n calea erupiei dintelui n cauz; D. exintena unui tunel liber n calea erupiei dintelui n cauz; E. diastema interincisiv. Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. diastema interincisiv; B. dinii supranumerari; C. dinii temporari; D. o fibromucoas dur; E. dinii permaneni. Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. diastema interincisiv; B. erupia unui dinte supranumerar; C. persistena unui dinte temporar; D. extracia precoce a unui dinte permanent; E. incluzia unui dinte supranumerar. Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. persistena unui dinte temporar; B. extracia unui dinte supranumerar; C. existena unui capac osos dens; D. extracia precoce a unui dinte; E. incluzia unui dinte supranumerar. Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; B. prezena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare. Obstacolele n calea erupiei dentare care determin erupia ectopic a unui dinte sunt: A. absena spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; B. nchiderea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; C. micorarea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; D. mrirea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare; E. reducerea spaiului necesar erupiei i alinierii dentare. AC 5, pag. 122

12

BCD

5, pag. 122

13

BCE

5, pag. 122

14

ACE

5, pag. 122

15

ACE

5, pag. 123

16

ABCE

5, pag. 123

Page

14

17

Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. macrodonia; B. microdonia; C. meziopoziia generalizat; D. endoalveolia mandibular; E. prodenia maxilar. Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. retrodenia mandibular; D. retrognaia maxilar; E. prodenia maxilar. Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. endoalveolia mandibular; B. retrognaia mandibular; C. endoalveolia maxilar; D. retrognaia maxilar; E. prodenia maxilar. Cauzele reducerii spaiului pe arcad i a erupiei ectopice a unui dinte sunt: A. retrodenia maxilar; B. retrognaia mandibular; C. endoalveolia maxilar; D. prognaia maxilar; E. endoalveolia mandibular. Ectopia canin provoac tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiie; E. fonatorii. Ectopia canin provoac tulburri: A. de abrazie dentar; B. respiratorii; C. articulare; D. parodontale; E. masticatorii. Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. deplasarea dentar; B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. cosmetizarea prin adiie a caninului permanent; E. aplicarea menintorului de spaiu n edentaie.

AC

5, pag. 123

18

AD

5, pag. 123

19

CD

5, pag. 123

20

AC

5, pag. 123

21

AC

5, pag. 125

22

ACDE

5, pag. 126

23

BCE

5, pag. 126
Page

14

24

Obiectivele tratamentului preventiv al ectopiei dentare vor viza: A. lefuiri modelante ale cuspidului caninului; B. ndeprtarea obstacolelor din calea erupiei dentare; C. tratamentul cariilor dentare din zona de sprijin lateral; D. extracia dirijat a dinilor; E. deplasarea dentar. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deplasarea dentar; B. forma clinic a ectopiei; C. tratamentul cariilor dentare; D. extracia dirijat a dinilor; E. vrsta pacientului. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. deficitul de spaiu pe arcada dentar; B. forma clinic a ectopiei; C. vrsta pacientului; D. extracia dirijat a dinilor; E. tratamentul cariilor dentare. Tratamentul curativ al ectopiei dentare depinde de: A. cauza determinant; B. forma clinic a ectopiei; C. vrsta pacientului; D. deficitul de spaiu pe arcada dentar; E. tratamentul cariilor dentare. n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversal; D. extracia unui dinte permanent; E. expansiunea sagital. n tratamentul curativ al ectopiei dentare cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. expansiunea transversal; D. extracia unui dinte permanent; E. tratamentul focarului de incongruen. n tratamentul curativ al ectopiei palatinale cu lips de spaiu pe arcada dentar se recurge la: A. extracia unui dinte temporar; B. tratamentul cariilor dentare; C. obinerea spaiului pe arcad; D. nlarea provizorie a ocluziei dentare;

BCD

5, pag. 127

25

BE

5, pag. 128

26

ABC

5, pag. 128

27

ABCD

5, pag. 128

28

CDE

5, pag. 129

29

CD

5, pag. 129

30

CD

Page

14

5, pag. 131

E. extracia dintelui ectopic.

TEMA NR. 32. DIASTEMA 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Diastema se caracterizeaz prin: A. inversarea locului a doi dini vecini; B. existena unui spaiu ntre incisivii temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivi; D. tulburare de erupie; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni. 2 Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii superiori; B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari; D. existena unui spaiu ntre incisivii inferiori; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari. Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii maxilari; B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni maxilari; D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni mandibulari; E. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni. Diastema se caracterizeaz prin: A. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni; B. existena unui spaiu ntre incisivii centrali temporari; C. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni inferiori; D. existena unui spaiu ntre incisivii centrali permaneni superiori; E. existena unui spaiu ntre incisivii superiori. Diastema este o anomalie de: A. numr; B. volum; C. erupie; D. poziie; E. structur. Diastema mai este denumit i: Rspuns Pag. E 5, pag. 133

BC

5, pag. 133

CDE

5, pag. 133

ACD

5, pag. 133

CD

5, pag. 133

AE

5,

Page

14

A. diastem patologic; B. pleiodonie; C. hipodonie; D. oligodonie; E. diastema vera. 7 Diastema mai este denumit i: A. diastem primar; B. diastem secundar; C. diastem patologic; D. diastema primatelor; E. diastema vera. Diastema mai este denumit i: A. diastem patologic; B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem vera; E. diastem interincisiv. Diastema mai este denumit i: A. diastem primar; B. diastem patologic; C. diastem fals; D. diastem secundar; E. diastem interincisiv. Diastema mai este denumit i: A. diastem patologic; B. dens in densis; C. hipodonie; D. strungrea; E. diastema vera. Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: A. diastem primar; B. diastem patologic; C. diastem fals; D. diastem secundar; E. diastem teriar. Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: A. diastem patologic; B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem vera; E. diastem secundar. Diastema interincisiv prezint urmtoarele formele clinice: A. diastem fals; ACE

pag. 133

5, pag. 133

ABCDE 5, pag. 133

ABE

5, pag. 133

10

ADE

5, pag. 133

11

ACD

5, pag. 133

12

BCE

5, pag. 133

Page

13

ABCD

5, pag.

14

B. diastem adevrat; C. diastem primar; D. diastem secundar; E. diastem patologic. 14 *Diastema interincisiv primar este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; C. displazia ectodermal; D. meziodens erupt; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv primar este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens erupt; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv adevrat este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. Diastema interincisiv secundar este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. Anodonia incisivului lateral; C. Anodonia dinilor laterali; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv secundar este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. *Diastema interincisiv fals este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. nanismul hipofizar; E

133

5, pag. 133

15

BE

5, pag. 133

16

BC

5, pag. 133

17

BD

5, pag. 133

18

AD

5, pag. 133

19

5, pag. 133

20

ABCD

Page

5, pag. 133

14

C. displazia ectodermal; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. 21 Diastema interincisiv primar nu este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv adevrat nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. Anodonia incisivului lateral; C. Anodonia dinilor laterali; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv secundar nu este cauzat de: A. Anodonia incisivului lateral; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei inferioare; D. meziodens; E. inseria joas a frenului buzei superioare. Diastema interincisiv fals nu este cauzat de: A. inseria joas a frenului buzei inferioare; B. dezvoltarea exagerat a frenului buzei superioare; C. inseria joas a frenului buzei superioare; D. dezvoltarea exagerat a frenului lingual; E. Anodonia incisivului lateral. *Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: A. ameloplastie modelant a incisivilor; B. tehnici adezive; C. egresie; D. stripping; E. deplasare corporeal a dinilor. *Tratamentul diastemei interincisive se realizeaz prin: A. cosmetizare prin adiie a incisivilor; B. coroane de substituie; C. deplasare corporeal a dinilor; ACD 5, pag. 133

22

ADE

5, pag. 133

23

ACE

5, pag. 133

24

BCE

5, pag. 133

25

ABCD

5, pag. 133

26

5, pag. 142

Page

15

27

5, pag. 142

D. stripping; E. ameloplastia modelant a incisivilor. 28 Pentru nchiderea diastemei interincisive se aplic pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligatiri n "8"; D. traciuni elastice; E. brackets. Tratamentul diastemei interincisive nu se realizeaz prin: A. cosmetizarea prin adiie a incisivilor; B. coroane de substituie; C. deplasarea corporeal a dinilor; D. stripping; E. ameloplastia modelant a incisivilor. Pentru nchiderea diastemei interincisive nu se aplic pe incisivii centrali: A. inele metalice; B. inele de cauciuc; C. ligaturi n "8"; D. traciuni elastice; E. brackets. ADE 5, pag. 142

29

ABDE

5, pag. 142

30

BC

5, pag. 142

TEMA NR. 33. TRANSPOZIIA DENTAR 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Transpoziia dentar este o anomalie: A. dento-maxilar; B. dento-alveolar; C. dentar; D. scheletal; E. alveolar. 2 Transpoziia dentar este o anomalie dentar de: A. numr; B. volum; C. structur; D. poziie; E. erupie. *Transpoziia dentar presupune inversarea locului pe arcad a doi dini: Rspuns Pag. C 5, pag. 149

DE

5, pag. 149

5,

Page

15

A. inferiori; B. antagoniti; C. supranumerari; D. superiori; E. nvecinai. 4 Transpoziia dentar face parte din grupa anomaliilor: A. dentare izolate; B. asociate; C. de grup; D. de ocluzie; E. dentare de erupie. *Transpoziia dentar se ntlnete n: A. dentiia mixt; B. dentaia temporar; C. dentaia decidual; D. dentaia permanent; E. edentaie. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: A. incisivul; B. caninul; C. premolarul; D. molarul; E. supranumerarul. *Dintele cel mai frecvent interesat n fenomenul transpoziiei dentare este: A. incisivul inferior; B. caninul inferior; C. caninul superior; D. molarul superior; E. incisivul superior. Factorii incriminai n producerea transpoziiei canine sunt: A. poziia intramucoas a germenilor dentari; B. pierderea precoce a dinilor temporari; C. cronologia dentar; D. pierderea precoce a caninului de lapte; E. poziia intraosoas a germenilor dentari. Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. transpoziie total; B. transpoziie complet; C. transpoziie parial; D. transpoziie incomplet; E. transpoziie subtotal. Transpoziia dentar mbrac urmtoarele formele clinice: A. transpoziie complet sau total; ABE

pag. 149

5, pag. 149

5, pag. 149

5, pag. 149

5, pag. 149

CDE

5, pag. 150

ABCD

5, pag. 151

Page

10

AC

5, pag.

15

B. transpoziie complet sau parial; C. transpoziie incomplet sau parial; D. transpoziie incomplet sau total; E. transpoziie complet sau subtotal. 11 *Transpoziia dentar complet presupune inversarea: A. parial a doi dini vecini; B. limitat a doi dini vecini; C. incomplet a doi dini vecini; D. total a doi dini vecini; E. definitiv a doi dini vecini. *Transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar produce tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. de deglutiie; E. de fonaie. *n transpoziia dentar complet dintre canin i primul premolar pot apare: A. nghesuri dentare; B. contacte premature; C. ocluzii duale; D. spaieri dentare; E. ocluzii distalizate. *Transpoziia dentar complet dintre canin i incisivul lateral produce tulburri: A. fizionomice; B. respiratorii; C. ocluzale; D. auditive; E. fonatorii. *Transpoziia dentar incomplet presupune inversarea: A. parial a doi dini vecini; B. limitat a doi dini vecini; C. complet a doi dini vecini; D. total a doi dini vecini; E. definitiv a doi dini vecini. *Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul; B. unul n dreptul celuilalt; C. unul la distan de altul; D. unul sub altul; E. unul peste altul. D

151

5, pag. 151

12

5, pag. 151

13

5, pag. 151

14

5, pag. 152

15

5, pag. 152

16

5, pag. 152

Page

15

17

*Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul peste altul i linia arcadei trece pe sub ei; C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei; D. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei; E. unul la distan de altul i linia arcadei trece printre ei. Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic; C. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic; E. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei. Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul pe linia arcadei i cellalt situat entopic; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular. Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic vestibular. Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul n dreptul celuilalt i linia arcadei trece printre ei; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal. *Transpoziia dentar incomplet se caracterizeaz prin prezena celor doi dini situai: A. unul lng altul i linia arcadei trece printre ei; B. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic distal; C. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic oral; D. unul pe linia arcadei i cellalt situat ectopic mezial; E. unul sub altul i linia arcadei trece peste ei. Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i incisivul lateral vor viza:

5, pag. 152

18

BDE

5, pag. 152

19

ACE

5, pag. 152

20

CE

5, pag. 152

21

BC

5, pag. 152

22

5, pag. 152

Page

23

BCD

5, pag.

15

A. deplasarea dentar; B. ameloplastia modelant a caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; E. transformarea n transpoziie incomplet. 24 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. deplasarea dentar; E. ameloplastia modelant a caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i primul premolar vor viza: A. deplasarea dentar; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; E. ameloplastia modelant a caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare complete dintre canin i primul premolar vor viza: A. lefuirile modelante ale cuspidului palatinal al premolarului; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. transformarea n transpoziie incomplet; E. ameloplastia modelant a caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. cosmetizarea prin adiie a caninului; D. deplasarea dentar; E. ameloplastia modelant a caninului. *Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre canin i incisivul lateral vor viza: A. cosmetizarea prin adiie a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale cuspidului caninului; C. deplasarea dentar; D. stripping-ul; E. ameloplastia modelant a caninului. Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul central i lateral vor viza: A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; B. lefuirile modelante ale incisivului lateral; ABCE

153

5, pag. 153

25

5, pag. 153

26

5, pag. 153

27

5, pag. 154

28

5, pag. 154

Page

15

29

CDE

5, pag. 154

C. deplasarea dentar; D. transformarea n transpoziie complet; E. tehnicile adezive. 30 Obiectivele terapeutice ale transpoziiei dentare incomplete dintre incisivul central i lateral vor viza: A. ameloplastia modelant a incisivului lateral; B. tehnicile adezive; C. deplasarea dentar; D. stripping-ul; E. transformarea n transpoziie complet. BCDE 5, pag. 154

TEMA NR. 34. TRATAMENTUL CARIEI DENTARE 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 n termeni generali obiectivele preparrii cavitii sunt: ABCDE 6; A. ndeprtarea tuturor esuturilor alterate i oferirea proteciei pag. necesare pentru pulp 171 B. s permit aplicarea estetic i funcional a materialului respectiv C. plasarea marginilor restauraiilor ct mai conservativ posibil D. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu se fractureze i nici s nu disloce restaurarea E. s obin o cavitate care sub aciunea forelor masticatorii s nu disloce restaurarea 2 *Stabilirea conturului marginal al cavitilor nseamn: A A. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final prepararea, cu excepia finisrii pereilor de smal i a marginilor cavitii B. crearea unui contur retentiv C. plasarea marginilor cavitii ntr-o poziie ce va ocupa n final prepararea, mpreun cu finisarea pereilor de smal i a marginilor cavitii D. plasarea marginilor cavitii n esut sntos E. plasarea marginilor cavitii n zone de autocurire i curire artificial. Unele condiii care pot s duc la sporirea extensiei marginilor cavitilor sunt: A. handicap fizic sau psihic B. vrsta naintat a pacientului C. necesitatea pentru msuri suplimentare ale reteniei i rezistenei ABC 6; pag. 174

Page

15

6; pag. 176

D. dinii persoanelor tinere E. dini devitali 4 Principii fundamentale implicate n obinerea formei de rezisten sunt ABCD urmtoarele: A. a se folosi caviti cu baz plan, care ajut dintele s reziste la forele ocluzale prin virtutea existenei unghiurilor drepte B. reducerea extensiei pereilor cavitii, pentru a permite cuspizilor i crestelor de smal de a avea suficient dentin de suport C. acoperirea sau includerea corespunztoare a dinilor distrui n restaurare ca s previn fractura lor prin fore laterale D. s furnizeze suficient grosime materialului restaurativ pentru a-i preveni fractura sub ncrctura ocluzal E. scurtarea pereilor mai subiri de 3,5 mm. *anul suplimentar de retenie din cavitile proximale se termin la jonciunea smal-dentin, la o distan de minim: A. 2 mm B. 0,2 mm C. 1 mm D. 1,5 mm E. 0,02 mm Metoda ideal pentru ndeprtarea materialului carios trebuie ndeplineasc urmtoarele condiii: A. s se exercite o presiune minim B. cldura fricional s fie aproape zero C. s existe un control complet al instrumentului folosit D. s se permit o vizibilitate direct asupra zonei de operat E. s se fac numai manual B 6; pag. 177

6; pag. 178

s ABC

6; pag. 180

*n cavitile de clasa I pentru amalgam, pantele nclinate ale cuspizilor i convergena pereilor cavitii n scop retentiv realizeaz un unghi de: A. 75 B. 90 C. 110 D. 95 E. 45

6; pag. 181

Teirea conturului marginal-bizotarea-se aplic n preparrile pentru anumite AB materiale, cum ar fi: A. incrustaii B. rini compozite C. cimenturi ionomere de sticl D. amalgam de argint E. cimenturi ionomere de sticl modificate cu rin Toaleta final a cavitii include: A. ndeprtarea tuturor achiilor i debriurilor care s-au acumulat B. uscarea cavittii ABC

6; pag. 182

Page

6; pag. 182

15

C. efectuarea unei inspecii finale complet a preparrii D. degresarea cavitii E. neutralizarea acizilor din cavitate 10 Solvenii organici cum ar fi: cloroformul, benzonele i alcooli: A. sunt ideali ca ageni de degresare la nivelul smalului i dentinei; B. au efect toxic C. au efect iritant D. deshidrateaza dentina E. sunt indicai n coafajul indirect Avantajele lacurilor dentinare (varnish-urile) sunt: A. reduc penetrarea acidului din cimentul fosfat de zinc n plaga dentinar B. ader chimic la esuturile dentare; C. rezisten mecanic crescut la solicitrile mecanice D. ncetinesc ptrunderea n canaliculeloe dentinare a produilor de coroziune ai amalgamului de argint rspunztori de colorarea dentinei; E. rezisten la uzur masticatorie Solvenii organici n care sunt dizolvate lacurile dentare sunt: A. alcool B. cloroform C. eugenol D. timol E. benzen *Dup aplicarea unui lac pe plaga dentinar, prin evaporarea solventului, rmne o pelicul protectoare poroas de rin, groas de: A. 1mm B. 5-10 m, dar cu variaii ntre 2-40 m, n funcie de natura chimic a acesteia C. 1,5mm D. 100 m E. 150 m BCD 6; pag. 184

11

AD

6; pag. 294

12

ABE

6; pag. 294

13

6; pag. 294

14

Dezavantajele linerilor sunt: BCDE A. lipsa de protecie chimic mpotriva efectului iritant al materialului de obturaie coronar B. solubilizarea i dezintegrarea n lichidele bucale C. desprinderea de pe suprafaa plgii dentinare, n cursul contraciei de priz a rinilor acrilice sau compozite D. lipsa unei rezistene mecanice semnificative E. izolarea termic necorespunztoare Linerii de hidroxid de calciu prezint urmtoarele forme de utilizare: A. soluie de hidroxid de calciu B. suspensie de hidroxid de calciu C. past de hidroxid de calciu BCDE

6; pag. 296

Page

15

15

6; pag. 297

D. ciment de hidroxid de calciu E. hidroxid de calciu fotopolimerizabil 16 Linerii din eugenolat de zinc (EOZ) au urmtoarele avantaje: A. pH n apropierea neutralitii B. neiritani pulpari C. efect sedativ pulpar D. insolubili n lichidele de microinfiltraie marginal E. nu inhib polimerizarea rinilor *Capacitatea de izolare chimic a dentinei se reduce la 90% din valoarea iniil, atunci cnd grosimea stratului restant de dentin atinge: A. 2 mm B. 0,5 mm C. 1 mm D. 0,1 mm E. 2,5 mm Obiectivele obturaiei de baz sunt: A. stimularea neodentinogenezei B. substituirea dentinei cariate C. economisirea materialelor de obturaie coronar D. sigilarea canaliculelor dentinare E. eliminarea zonelor retentive pentru incrustaii ABC 6; pag. 298

17

6; pag. 301

18

BCE

6; pag. 301302

19

Rezistena mecanic la compresiune a cimentului fosfat de zinc poate fi ns BCD compromis prin: A. temperatura crescut a mediului exterior B. raportul sczut pulbere/lichid C. spatularea incorect ( incorporarea iniial a unei mari cantiti de pulbere crete brusc temperatura i scurteaz priza cu obinerea unei consistene mult reduse) D. contactul prematur cu lichidele bucale E. contactul cu limfa dentinar Ameliorarea adeziunii cimenturilor ionomere de sticl se poate face prin : ABC A. condiionarea plgii dentinare cu acizi poliacrilici care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin B. utilizarea unei soluii apoase diluate de FeCl3 care, prin depunerea ionilor de fier, poteneaz reacia chimic dintre CIS i hidroxiapatita dentinei C. cristalizarea unor soluii de fosfat sau sulfat de calciu pe suprafaa plgii dentinare, ceea ce duce la formarea unui strat mult mai reactiv cu acizii poliacrilici din compoziia bazei de CIS D. condiionarea plgii dentinare cu acid clorhidric care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin E. condiionarea plgii dentinare cu acid fosforic care ndeprteaz detrisul dentinar remanent sau l dizolv i reprecipit, n vederea

6; pag. 304

20

6; pag. 311

Page

15

unei mai bune cuplri a acestuia pe dentin 21 n hibridizarea dentinei umede: AB A. Primerul se aplica direct pe dentina umeda, care datorit pstrrii apei i menine permeabilitatea normal B. Exist riscul ca apa din matricea dentinar demineralizat s nu fie complet nlocuit de primerul hidrofil C. Matricea dentinar demineralizat trebuie meninut foarte umed D. Dentina demineralizat trebuie uscat cu un jet puternic de aer i reumezit dup aplicarea primerului E. Nu prezint riscul de supraumectare Avantajele primerilor autogravani sunt: ACDE A. Reducerea riscului colabrii fibrelor de colagen prin uscarea prea intens B. Aplicarea unui singur strat este suficient pentru cele mai multe sisteme C. Demineralizarea i infiltrarea simultan cu monomer adeziv a detritusului dentinar remanent i a plgii dentinare subiacente D. Scurtarea timpului de lucru E. Eliminarea consecinelor lavajului insuficient Sistemele adezive n trei etape distincte presupun: ABC A. Gravarea acid, care elimin detritusul dentinar remanent i demineralizeaz superficial dentina B. Primingul care promoveaz adeziunea, executat cu monomeri amfifili C. Aplicarea rinii adezive, care ncheie hibridizarea prin fotopolimerizare D. Aplicarea a trei straturi succesive de adeziv E. Aplicarea primerilor autogravani Regulile generale ale unei hibridizri optime sunt: BCDE A. Aplicarea rinii adezive, preferabil fr umplutur, ntr-un strat ct mai subire B. Utilizarea preferenial a gravrii globale cu acid fosforic 30-40% timp de 15s C. Utilizarea preferenial a tehnicilor adezive care ndeprteaz detritusul dentinar remanent n 3 etape distincte D. Sistemele adezive de primeri cu aceton sunt eficiente doar pe dentina umed (ns nu excesiv) E. Polimerizarea separat a rinii adezive naintea obturaiei coronare din compozit n cazul aplicrii sitemelor adezive n 3 timpi, succesul primingului depinde BC de: A. Uscarea imediat dup aplicare B. Aplicarea pentru minimum 15 secunde pentru a permite ptrunderea monomerului adeziv pe toat profunzimea matricei dentinare demineralizate 6; pag 342343

22

6; pag 345

23

6; pag 339340

24

6; pag 346

25

6; pag 340

Page

16

C. Evaporarea excesului de solvent dup priming printr-o uscare scurt, moderat, naintea aplicrii rinii adezive D. Lavajul anterior aplicrii adezivului E. Obinerea unui aspect mat, cretos prin uscarea plgii dentinare tratate cu primer 26 *n cadrul sistemelor adezive n trei timpi, primerii avnd apa drept solvent: E A. Trebuie aplicai pe dentin foarte umed B. Nu necesit gravare acid C. Nu sunt eficieni pe dentin uscat moderat D. Nu prezint probleme legate de supraumectarea dentinei demineralizate n profunzime E. Permit verificarea clinic a eficienei gravrii smalulului care, printr-o uscare moderat, ce nu compromite hibridizarea, mbrac un aspect cretos n timp ce dentina ia un aspect mat *Tehnica primerilor autogravani urmrete: A A. Hibridizarea plgii dentinare prin pstrarea detritusului dentinar remanent B. Hibridizarea plgii dentinare dup ndeprtarea detritusului dentinar remanent C. ndeprtarea complet a cepurilor de detritus dentinar remanent D. Penetrarea rinii ct mai profund n tubulii dentinari dilatai E. Scderea timpului de aplicare al acidului fosforic pe dentin n tehnica hibridizrii dentinei uscate: A. Exist riscul de supraumectare B. Nu exist riscul de supraumenctare C. Necesit o uscare moderat de cca.5 secunde a plgii dentinare splate cu ap dup gravare acid D. Presupune aplicarea unui primer pe baz de aceton pe dentina uscat n prealabil E. Primerii n soluie apoas asigur reexpansiunea activ a reelei fibrilare de colagen colabate BCE 6; pag 343

27

6; pag 344

28

6; pag 342

29

n cazul utilizrii primerilor avnd solventul miscibil cu apa (acetona): BCD A. Excesul de apa din dentin este eliminat prin uscare intens i prelungit B. Excesul de ap este eliminat de solventul primerului care, fiind volatil, determin pe msur ce se evapor creterea concentraiei rsinii adezive ptruns n dentina demineralizat C. Contracia matricei fibrilare de colagen este de numai 24% n cazul deshidratrii chimice a dentinei demineralizate D. Trebuie evitat excesul de ap deoarece determin o separare local a fazei hidrofile de cea hidrofob E. Hibridizarea dentinei demineralizate este compromis Regulile de aplicare a primerilor autogravani includ: A. Aplicarea, lavajul i uscarea, anterior aplicrii rinii adezive B. Aplicarea obligatorie ntr-un singur strat, ct mai subire CDE

6; pag 343344

30

Page

6; pag 346

16

C. Crearea de asperiti cu freza pe marginile de smal ale cavitii D. Aplicarea suficient de lung a primerului E. Frecarea permanent a smalului cu primer proaspt

TEMA NR. 35. ETIOPATOGENIA CARIEI DENTARE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Dintre factorii care pot perturba formarea matricii organice a smalului se numr: A. carena de vitamina A B. carena de vitamina PP C. carena de vitamina C D. unele boli infecto-contagioase E. carena de vitamina E 2 Rspuns Pag. ACD 6; pag 33

Dintre factorii care pot perturba mineralizarea matricii organice a smalului ACD se numr: A. carena de calciu i fosfat B. bolile sistemice grave C. carena de vitamina D D. unele dereglri hormonale E. excesul de proteine Triada Keyes n etiopatogenia cariei dentare cuprinde urmtorii factori: A. terenul B. flora microbian C. alimentaia D. factori locali E. factori morfologici *Lichidul bucal este alctuit n cea mai mare parte din: A. saliv B. secreie gastric regurgitat C. transudat al mucoasei bucale i a anurilor gingivale D. exudat din pungile parodontale E. mucus nazofaringian *Volumul zilnic al secreiei salivare globale este de: A. 0,5-1,5 mililitri B. 2-2,5 mililitri C. 0,5-1,5 litri D. 3-4 mililitri E. 4-5 mililitri ABC

6; pag 34

6; pag 31

6; pag 35

6; pag 36

Page

16

*n caz de hiposialie valorile secreiei salivare stimulate scad sub: A. 0,2 ml/min B. 0,5 ml/min C. 0,1 ml/min D. 0,1 l/min E. 0,7 ml/min Materialul anorganic salivar este reprezentat de: A. calciu B. mucine C. fosfai D. lactoferin E. fluor Concentraia fosfailor salivari depinde de: A. concentraia fosfailor din biofilmul bacterian B. sursa salivar C. ritmul secreiei salivare D. pH-ul salivar E. ritmul circadian

6; pag 36

ACE

6; pag 37-38

BCDE

6; pag 38

Glucidele salivare se gsesc sub form de: ABD A. glucide libere B. glucide legate de proteine C. staterin D. polimeri ai glucozei i fructozei, sintetizai de glicoziltransferazele bacteriene E. alfa proteaz Sistemele tampon salivare includ: A. sistemul fosfat organic B. sistemul fosfat anorganic C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. sistemul macromolecular proteinic E. sistemul uree-amoniac Saliva conine o serie de factori antimicrobieni capabili s modeleze colonizarea cavitii bucale: A. lizozimul B. lactoferina C. sistemul acid carbonic/bicarbonat D. peroxidazele E. aglutininele Din categoria aglutininelor salivare fac parte: A. amilaza B. peroxidaza C. mucinele D. glicoproteinele din saliva parotidian BCD

6; pag 39

10

6; pag 40

11

ABDE

6; pag 41-42

12

CDE

Page

16

6; pag 42

E. fibronectina 13 Rolul cariopreventiv al lichidului bucal este reprezentat de: ACE A. scurtarea timpului de clearance salivar al alimentelor fermentabile B. favorizarea adeziunii bacteriene C. tamponarea aciditii bucale prin sistemele tampon salivare i substane alcaline D. favorizarea colonizrii smalului de ctre microorganisme cariogene E. remineralizarea cariilor incipiente Fina neagr de gru, melasa i siropul de trestie de zahr nerafinat reduc BD solubilitatea hidroxiapatitei, comparativ cu produsele rezultate prin rafinarea lor, datorit: A. consistenei mai reduse B. prezenei unor fosfai organici C. concentraiei mai mici de glucide D. prezenei unor substane tampon E. vscozitii crescute Prelungirea timpului de clearance salivar al carbohidratelor, factor cariogen AD favorizant, poate fi cauzat de: A. ritmul sczut al secretiei salivare B. coninutul sczut de mucin al salivei C. vscozitatea sczut a salivei D. factori retentivi bucali (carii, obturaii coronare anfractuoase, lucrri protetice) E. ritmul crescut al secreiei salivare Contramsurile practice cariopreventive, de scurtare a timpului de clearance ACDE al glucidelor, se bazeaz pe: A. inducerea unei secreii salivare rapide i masive prin folosirea unor alimente de consisten crescut B. scderea secreiei salivare C. utilizarea unor alimente detergente D. folosirea gumei de mestecat E. periajul imediat dup mese Zaharoza rmne hidrocarbonatul cu cel mai nsemnat potenial cariogen BCD deoarece: A. scade colonizarea plcii bacteriene pe suprafeele dentare B. este utilizat de microorganisme mai mult dect oricare alt principiu nutritiv pentru nmulire i dezvoltare C. favorizeaz colonizarea microorganismelor odontopatogene D. este uor fermentabil de ctre microorganisme, ducnd la o producie masiv i rapid de acizi organici E. inhib sinteza polizaharidelor extracelulare *Este considerat drept perioad de agresiune, ca urmare a condiiilor D propice demineralizrii esuturilor dentare, perioada n care pH-ul bucal rmne sub valoarea: 6; pag 43

14

6; pag 44

15

6; pag 46

16

6; pag 46

17

6; pag 47

18

Page

6; pag 48

16

A. 3,5 B. 4 C. 4,5 D. 6 E. 7 19 Grupele de populaie n care alimentaia crete riscul la carie sunt reprezentate de: A. obezi B. bolnavii cronici C. bolnavii psihic D. profesori E. gravide ABCE 6; pag 49

20

Alimentele pot modela efectul cariogen al hidrocarbonatelor, reducnd riscul ACDE la carie prin: A. fosfai B. faina din cerealele rafinate C. grsimi D. cacao E. brnzeturi Grsimile acioneaz prin mai multe mecanisme cariostatice, cum ar fi: BCDE A. coninut crescut n fluor B. substituirea glucidelor din alimentaie C. coafarea particulelor alimentare din hidrocarbonate cu un film de lipide care mpiedic degradarea lor i scurteaz timpul de clearace D. formarea unei bariere protectoare pentru smal E. modificarea proprietilor de membran ale bacteriilor plcii Brnzeturile acioneaz prin mai multe mecanisme carioprotectoare, precum: A. coninutul n fosfai de calciu B. capacitatea antidemineralizant a cazeinei i proteinelor C. efectul cariostatic al fosfopeptidelor din cazein D. stimularea secreiei salivare E. formarea excesiv de tartru Din categoria ndulcitorilor necalorici fac parte: A. sorbitolul B. zaharina C. xilitolul D. ciclamatul E. aspartamul Att rata de formare, ct i localizarea plcii bacteriene pot fi influenate de: A. regimul alimentar B. igiena bucal C. vrsta D. gradul de mineralizare a dentinei E. saliv ABCD

6; pag 49-50

21

6; pag 50

22

6; pag 50

23

BDE

6; pag 51

24

ABCE

6; pag 52

Page

16

25

Grupa cocilor gram pozitivi prezeni n placa bacterian este reprezentat de: A. Lactobacillus B. Actinomyces C. Bacteroides D. Streptococcus E. Staphylococcus Formarea plcii bacteriene implic dou procese majore: A. formarea materiei alba B. precipitarea iniial a lipidelor salivare C. aderarea iniial a microorganismelor din saliv la pelicul D. nmulirea bacteriilor odat ataate, cu aderarea lor de cele iniiale E. aderarea iniial a bacteriilor anaerobe Componeni adiionali ai plcii bacteriene sunt: A. celule epiteliale B. protozoare C. eritrocite D. particule alimentare E. leucocite

DE

6; pag 53

26

CD

6; pag 54

27

ABCDE 6; pag 55

28

Din punct de vedere al patogenezei cariei dentare, streptococii prezint dou AB proprieti importante: A. acidogeneza B. producia de polizaharizi extra i intracelulari C. producia de lipide D. adeziune sczut la esuturile dentare E. producia de amilaz *Dintre speciile de streptococi izolate, cel mai cariogen este: A. Streptococul salivarius B. Streptococul sanguis C. Streptococul mutans D. Streptococul mitior E. Streptococul hemolitic C

6; pag 57

29

6; pag 57

30

Page

16

Patogenitatea plcii bacteriene, factorul cauzal primordial al cariei dentare, ABDE rezid n: A. concentrarea unui numr imens de microorganisme pe o suprafa mic B. capacitatea unor micoorganisme de a fermenta o mare varietate de hidrai de carbon C. posibilitatea de a fi eliminat rapid de pe suprafeele dure dentare D. posibilitatea de a produce acid i n lipsa unui aport substanial de hidrai de carbon prin alimentaie E. scderea constant i ndelungat a pH-ului plcii sub pH-ul critic de 5,5

6; pag 57-58

TEMA NR. 36. FORMELE ANATOMO-CLINICE ALE PULPITELOR DINILOR PERMANENI 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 B 7 *Diagnosticul pozitiv al hiperemiei preinflamatorii: A. persistena durerii 30-40 min dup ncetarea excitantului, (pag. localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios 71) profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive B. persistena durerii cteva minute dup ncetarea excitantului, localizat, provocat mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive C. persistena durerii 5-10 min dup ncetarea excitantului, nelocalizat, provocat mai ales de dulce, de intensitate mare, existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate intens pozitive D. persistena durerii 25-30 min dup ncetarea excitantului, localizat, provocat mai ales de cald, existena unui proces carios profund, penetrant, percuie n ax pozitiv E. persistena durerii ct actioneaza excitantul, localizat, provocat mai ales de rece i dulce, existena unui proces carios profund, nepenetrant sau tratamente recente pe dintele n cauz, teste de vitalitate pozitive 2 Indicaii de tratament n hiperemia preinflamatorie: A. tratamentul cariei dentare i coafaj indirect B. tratamentul cariei dentare i coafaj direct ntr-un timp, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare C. tratamentul cariei dentare i coafaj direct n doi timpi, n cazul deschiderii accidentale a camerei pulpare D. amputaie vital E. extirpare vital Diagnosticul diferenial al hiperemiei preinflamatorii se face cu : A. hipersensibilitatea i hiperestezia dentinar B. gangrena pulpara C. pulpita cronic deschis ulceroas D. pulpita cronic nchis propriu-zis E. pulpite acute coronare Diagnosticul diferenial n pulpita seroas parial se face cu: A. caria simpl dentar ACDE 7, (pag. 72)

AE

7 (pag. 71)

Page

BCDE

7 (pag.

16

B. C. D. E. 5

hiperemia preinflamatorie pulpita acut seroas total pulpita purulent parial pulpita purulent total E

74)

*In pulpita seroas parial : A. percuia n ax este dureroas B. percuia transversal este dureroas C. testele de vitalitate sunt slab pozitive D. testele de vitalitate rspund doar la stimuli de intensitate crescut E. la testele de vitalitate rspunsul este intens pozitiv, cu o durere prelungita n pulpita seroas total la un dinte maxilar superior, durerea poate iradia ctre: A. dinii vecini B. dinii antagoniti C. hemimaxilarul opus D. zona temporal E. zona orbital

7 pag.7 3

ABDE

7 (pag. 75)

*Simptomatologia subiectiva in pulpita acuta seroasa totala este B dominata de: A. crize dureroase violente alternate cu perioade de remisiuni B. tendinta de iradiere a durerii C. caracterul pulsatil al durerii D. percutia in ax pozitiva E. prezenta unui proces carios profund *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute seroase totale se pune pe baza: A. caracterului discontinuu al durerii B. hipersensibilitatii la testele de vitalitate termice C. calmarii temporare prin lichide reci D. prezentei cavitatii carioase profunde E. sensibilitatea la percuia n ax negativ * Turbarea dinilor este o expresie cunoscut pentru ilustrarea intensitii durerii din: A. pulpita acut seroas parial B. pulpita acut seroas total C. parodontita apical acut seroas D. pulpita acut purulent parial E. pulpita acut purulent total Percuia n ax este pozitiv n urmtoarele pulpopatii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpite seroase pariale acute C. pulpite seroase totale D. pulpite purulente pariale acute E. pulpite purulente totale B

7 (pag. 75)

7 pag. (76)

7 (pag. 75)

10

CE

Page

16

7 (pag. 76, 80)

11

*Testele de vitalitate sunt intens pozitive n urmtoarele situaii: A. caria simpl B. pulpite acute seroase C. pulpite acute purulente D. pulpite cronice deschise E. pulpite cronice nchise Indicatii de tratament in hiperemia preinflamatorie: A. tratamentul cariei simple si coafajul indirect; B. tratamentul cariei simple si coafajul direct in dublu timp, in deschiderile accidentale ale camerei pulpare; C. amputatia vitala la dintii permanenti in curs de dezvoltare, cand prin exereza dentinei ramolite s-a deschis larg camera pulpara; D. extirparea vitala E. extractia Durerea poate fi spontan n urmtoarele situaii: A. hiperemia preinflamatorie B. pulpita seroas parial C. pulpita seroas total D. pulpita cronic deschis E. pulpita purulent parial Diagnosticul diferenial n pulpita purulenta parial se face cu: A. caria dentar simpl B. pulpita seroas coronar C. pulpita seroas total D. pulpita purulent corono-radicular E. parodontita apical acut purulent *Diagnosticul pozitiv al pulpitei acute purulente totale se pune pe baza: A. caracterului lancinant al durerii B. testelor de vitalitate reduse C. calmarii temporare prin lichide calde D. sensibilitatii la percutia transversal E. apariia picturii de puroi prin fistul vestibular n dreptul rdcinii dintelui *Diagnosticul diferenial al pulpitelor acute purulente pariale se face cu: A. pulpita seroas parial B. pulpita seroasa total C. parodontita apical acut seroas (difuz) D. hiperemia pulpar E. pulpita cronic deschis ulceroas Din categoria pulpitelor cronice deschise fac parte formele: A. ulceroas B. polipoas

7 (pag. 7281)

12

ABCD

7 (pag. 72)

13

BCE

7 (pag. 75)

14

BD

7 (pag. 79)

15

7 (pag. 80)

16

7 (pag. 79)

17

AB

Page

7 (pag. 80)

16

C. scleroatrofic D. hiperplazic E. propriu-zis 18 *La inspecie, n pulpita cronic deschis ulceroas se constat: A. prezena unei caviti carioase pofunde, cu deschiderea larg a camerei pulpare B. pereti insensibili la testarea cu ageni termici C. palparea cu sonda nedureroasa superficial D. inteparea in profunzime provoaca durere si sangerare E. percutia in ax si transversala negative *Diagnosticul pozitiv in pulpita cronica deschisa ulceroasa se pune pe urmatoarele semne: A. existenta cariei profunde cu prezena polipului n camera pulpar B. raspuns pozitiv la percutia in ax a dintelui C. sangerare la inteparea pulpei cu sonda D. raspuns pozitiv la percutia transversala a dintelui E. raspunsuri negative la testele de vitalitate *Morfopatologic, n pulpita cronic deschis ulceroas, fibrele nervoase din parenchimul pulpar sunt n numr redus i se observ pe o seciune axial prezena lor ncepnd cu: A. primul strat B. al doilea strat C. al treilea strat D. al patrulea strat E. al cincilea strat Granulomul intern al lui Palazzi: A. este o pulpit cronic deschis polipoas B. este o pulpit cronic nchis propriu-zis C. este o pulpit cronic nchis hiperplazic D. poate fi localizat coronar i/sau radicular E. diagnosticul se poate pune pe baza radiografiei *Granulomul intern Palazzi mai este cunoscut sub denumirea: A. boala pink spotssau boalapetelor roz B. pulpit cronic deschisa granulomatoasa C. granulom simplu conjunctiv D. pulpita cronica inchisa propriu zisa E. granulom chistic A 7 (pag. 85)

19

7 (pag. 85)

20

7 (pag. 83)

21

CDE

7 (pag. 92)

22

7 (pag. 90)

23

Page

Sensibilitatea dureroas n cazul unei pulpite cronice deschise ulceroase ABCD poate aprea: A. n masticaie, cnd sunt tasate alimente n cavitatea carioas i se exercit presiuni n spaiul endodontic B. palparea cu sonda n profunzime C. n cazul unor reacutizri cauzate de obliterarea cavitii carioase pentru un timp mai lung, cu resturi alimentare

7 (pag. 84)

17

D. testri ale vitalitii dintelui, dar la intensiti mari ale excitanilor E. testri ale vitalitii dintelui, la intensiti obinuite ale excitanilor 24 Diagnosticul diferenial n cazul pulpitei cronice deschise polipoase se face cu: A. caria dentar profund B. pulpita cronic deschis granulomatoas C. polipul gingival D. necroza pulpar E. pulpita cronic deschis ulceroas Pulpita cronic nchis hiperplazic poate evolua i se poate complica cu: A. pulpit seroas parial B. pulpit seroas total C. necroz pulpar D. fracturi ale dintelui E. parodontit apical cronic *Intr-o pulpita acuta seroasa totala nu apare: A. durerea localizata B. durerea violenta C. durerea spontana D. durerea continua E. percutia axiala pozitiva Care sunt simptomele pentru diagnosticul pulpitei acute purulente totale: A. durere continua B. durere pulsatila C. hipersensibilitate la teste de vitalitate D. sensibilitate la percutia in ax E. durere localizata Pulpita cronica deschisa ulceroasa poate evolua spre: A. forme subacute de pulpita seroasa B. forme subacute de pulpita purulenta C. fractura coronara D. gangrena E. pulpita cronica polipoasa Diagnosticul pozitiv in pulpita acuta purulenta partiala se face pe: A. caracterul pulsatil al durerii B. exacerbare la rece, diminuare la cald C. prezenta picaturii de puroi la deschiderea camerei pulpare D. hipoexcitabilitate E. imposibilitatea localizarii dintelui afectat In stratul patru din pulpita cronica deschisa ulceroasa se gasesc: CDE 7 (pag. 87)

25

CD

7 (pag. 93)

26

7 (pag 75)

27

AB

7 (pag 79)

28

ABCD

7 (pag 85)

29

ACD

7 (pag 79)

30

ABCD

Page

17

A. fibre conjunctive B. limfocite C. histiocite D. macrofage E. pulpa cu structura aparent normala

(pag 84)

TEMA NR. 37. NECROZA I GANGRENA PULPAR 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Factorii cauzali cu aciune favorizant n necroza pulpar pot fi: A. traumatisme cu intensitate redus, dar repetate; B. luxaii, intruzii; C. diabet, hipertensiune arteriala; D. temperaturi mai mari de 75C; E. temperaturi sub 0C. 2 *Primele elemente ce au de suferit n evoluia necrozei pulpare: A. celulele; B. fibrele conjunctive; C. pereii vasculari; D. fibrele nervoase; E. substana fundamental. *Necroza de colicvaie: A. este o form a gangrenei pulpare; B. este produs sub aciune enzimatic; C. este dominat de fenomene de coagulare a protoplasmei; D. frecvent instalat dup aplicarea pansamentelor arsenicale; E. poate fi cauzat de soluii antiseptice de tipul antiformin; *Despre necroza de colicvaie sunt adevrate urmtoarele, cu excepia: A. este o mortificare aseptic a pulpei dentare; B. dintele este modificat de culoare; C. testele biochimice sunt negative; D. testele de vitalitate cu stimul electric nu pot da un rspuns fals negativ; E. testele de vitalitate cu curent electric pot da un rspuns fals pozitiv. *Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt: A. spasme vasculare prelungite urmate de ischemie ; B. avitaminozele (A i C) ; Rspuns Pag. C 7, (pag. 94)

7, (pag. 97)

7, (pag. 98)

7, (pag. 98)

Page

7, (pag. 99)

17

C. microorganismele ajunse n spaiul endodontic ; D. stri fiziologice: menstruaia, travaliul prelungit ; E. luxaii cu intruzii. 6 Diagnosticul diferenial n necroza pulpar se face cu: A. gangrena pulpar simpl; B. pulpita cronic deschis; C. pulpita cronic nchis; D. fractura dentar; E. parodontita apical cronic. ABCE 7, (pag. 9899)

CE Necroza pulpar: A. se trateaz ca o pulpit cronic nchis; B. extirparea devital este de elecie; C. respect tratamentul mecano-chimic finalizat cu obturaie radicular corect; D. nu necesit etap de tratament antiseptic fiind o mortificare aseptic; E. se trateaz ca o gangren pulpar. Dup devitalizare cu preparate pe baz de arsenic: A. se produce o necroz de coagulare; B. se produce o necroz de colicvaie; C. deschiderea camerei pulpare produce o sangerare abundent; D. pulpa necrozat are aspect uscat; E. pulpa necrozat are un aspect galben-brun sau negru-violaceu Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpl este stabilit pe baza urmtoarelor aspecte: A. examen bacteriologic pozitiv; B. prezena unei carii profunde cu camera pulpar deschis i insensibilitate total la sondajul explorator; C. fetiditate (nu este caracteristic); D. fetiditate (este caracteristic numai gangrenei); E. examen bacteriologic negativ. Diagnosticul diferenial al gangrenei pulpare simple se face cu: A. pulpita acuta; B. pulpita cronica; C. necroza pulpar; D. gangrena complicat; E. caria dentar. Evoluia si complicaiile gangrenei pulpare pot fi spre: A. parodontita apical; B. necroza pulpar; C. fractura coronar; D. boala de focar; E. fractura corono-radicular. ADE

7, (pag. 99)

7, (pag. 98)

ABC

7, (pag. 101)

10

BCD

7, (pag. 102)

11

ACDE

7, (pag. 102)

Page

17

12

CDE Examenul radiologic n gangrena pulpar: A. este elocvent; B. poate releva o radiotransparen periapical; C. poate releva o eventuala ngustare a canalului radicular; D. poate evidenia existena denticulilor; E. poate evidenia uneori o transparenta crescuta a canalului radicular. Modificri de culoare a dintelui se pot ntlni n: A. necroza pulpar; B. pulpita cronic deschis; C. gangrena pulpar; D. pulpita cronic nchis hiperplazic; E. pulpita cronic nchis propriu-zis. Microrganismele implicate n patogenia gangrenei pulpare sunt: A. streptococi beta hemolitici; B. stafilococul alb; C. stafilococul auriu; D. gonococi; E. pneumococi. Gangrena umed se caracterizeaz prin: A. tesut pulpar putrificat ferm; B. imagine radiologic cu modificri periapical; C. tesut pulpar putrificat foarte moale; D. pierdere parial a configuraiei structurale a pulpei; E. pierdere total a configuraiei structurale a pulpei. Necroza de coagulare se caracterizeaza prin: A. pulpa uscata; B. pulpa de culoare galben-brun sau negru-violaceu; C. consistenta pulpara este redusa; D. extirparea se realizeaza destul de usor,cu instumente de canal; E. apare adesea dupa arsenic. Necroza de colicvatie este produsa prin: A. enzime vegetale; B. enzime animale; C. solutii antiseptic; D. arsenic; E. bradichinina. Infectarea pulpei necrozate se face cu germeni bacterieni proveniti din: A. cavitatea bucala; B. chisturi de vecinatate; C. canal radicular lateral; D. circulatie generala prin anacoreza; E. osul alveolar. ACD

7, (pag. 101)

13

7, (pag. 91, 95)

14

ABCE

7, (pag. 99)

15

CE

7, (pag. 100)

16

ABDE

7, (pag. 98)

17

ABC

7, (pag. 98)

18

ACD

7, (pag. 99)

Page

17

19

Semnele de gangrena simpla sunt: A. test de vitalitate negative; B. lipsa sensibilitatii si sangerarii pe canal ; C. camera pulpara inchisa; D. dinte modificat de culoare; E. modificari periapicale pe radiografie. Gangrena uscata: A. succede unei pulpite cronice deschise ulceroase; B. succede un traumatism; C. succede actiunii unui agent chimic; D. are peretii dentinari alterati profund; E. se caracterizeaza prin extirparea usoara a resturilor. *Diagnosticul pozitiv n gangrena pulpar simpla se pune pe: A. carie profund fr deschiderea camerei pulpare; B. hipersensibilitate la sondarea canalelor radiculare; C. teste de vitalitate pozitive; D. examen bacteriologic pozitiv; E. durere la excitani termici. *Tabloul clinic al necrozei pulpare cuprinde urmtoarele: A. dinte cu transparena mai mare decat a dinilor vecini; B. durere la excitanii termici; C. durere la excitani chimici; D. dinte cu coloraie modificat, brun sau galben-cenuie; E. durere la percuia n ax a dintelui.

ABD

7, (pag. 101)

20

BCE

7, (pag. 100)

21

7, (pag. 101)

22

7, (pag. 98)

23

*Forma anatomo-clinic de gangren complicat se caracterizeaz prin: B A. intereseaz strict pulpa, fr rspuns din partea parodoniului apical; B. procesul septic depete teritoriul pulpar i intereseaza parodoniul apical; C. intereseaz numai parial teritoriul pulpar; D. intereseaz numai teritoriul periapical; E. toate rspunsurile sunt corecte. *Diagnosticul pozitiv in necroza pulpara se pune pe: A. modificarea de culoare a dintelui; B. hipersensibilitate la palparea cu sonda n camera pulpar; C. hipersensibilitate la palparea cu sonda n canalul radicular; D. teste de vitalitate pozitive; E. nsmanare bacterian pozitiv. *Factorii cauzali cu aciune determinant n gangrena pulpar sunt: A. spasme vasculare prelungite, urmate de ischemie; B. avitaminoze; C. microorganisme ajunse n spaiul endodontic; D. luxaii, intruzii; E. intoxicaii exogene cu diferite metale grele. A

7, (pag. 101)

24

7, (pag. 98)

25

Page

17

7, (pag. 94)

26

*Un factor cauzator al gangrenei pulpare este: A. formolul; B. cresterile mari si bruste de temperatura; C. actiunea unor enzime de provenienta bacteriana; D. dezechilibrul circulator, E. pansamentul arsenical. *Diagnosticul diferential al necrozei pulpare nu se face cu : A. gangrena pulpara simpla; B. parodontita apicala cronica; C. pulpita cronica inchisa propriu-zisa; D. pulpita cronica deschisa; E. pulpita acuta purulenta totala. Necroza pulpara poate evolua spre: A. ramane o perioada in acest stadiu; B. vindecare spontana; C. pulpita cronica cu camera pulpara inchisa; D. gangrena pulpara; E. fractura dentara. Arsenicul determina necroza pulpei dentare prin: A. modificarea brutala a pH-ului; B. precipitarea proteinelor plasmatice si lezarea membranei celulare; C. paralizia peretilor vasculari; D. blocarea respiratiei celulare; E. depolimerizarea colagenului. Simptomatologia clinica in necroza pulpara: A. dintele are culoare modificata; B. prezinta hiperestezie; C. continutul canalului radicular este o masa omogena de culoare rosie vie; D. probe de vitalitate negative; E. la percutie rezonanta este mata.

7, (pag. 100)

27

7, (pag. 9899)

28

ADE

7, (pag. 99)

29

CD

7, (pag. 97)

30

ADE

7, (pag. 98)

TEMA NR. 38. PARODONTITE APICALE ACUTE SI CRONICE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *Parodontita apical acut hiperemic: A. reprezint faza iniial a inflamaiei pulpare Rspuns Pag. C

Page

7, (pag.

17

B. C. D. E. 2

reprezint faza iniial a inflamaiei ligamentelor periodontale reprezint faza iniial a inflamaiei osului alveolar apical reprezint faza iniial a inflamaiei septului interradicular reprezint faza iniial a inflamaiei septului interdentar B

104)

*A doua faz n evoluia inflamaiei parodoniului in parodontita apicala acuta hiperemica: A. este numit timpul mut B. este caracteristic prin manifestrile vasculare i clinice C. este faza de alterare tisular primar D. este o hiperemie de tip pasiv E. dureaz ntre cteva ore i cteva zile *Printre parodontitele apicale cronice cu imagine conturat pot fi enumerate urmtoarele, cu excepia: A. parodontita apical cronic fibroas B. granulom simplu conjunctiv C. granulom epitelial D. granulom chistic E. parodontita apical cronic condensant. *Percuia n ax este pozitiv n parodontitele apicale cronice: A. n 90% din cazuri B. n 20% din cazuri C. n 100% din cazuri D. n 70% din cazuri E. n 50% din cazuri Durerea n parodontita apical cronic poate mbrca urmtoarele aspecte: A. absent B. nevralgiform C. senzaie de uoar egresiune D. durere cu senzaie de oboseal dup masticaie E. pulsatil Despre granulomul simplu conjunctiv se pot afirma urmtoarele: A. este o osteit apical cronic B. este o parodontit apical cronic C. se mai numete granulom intern al lui Palazzi D. prezint 4 zone E. cel mai concludent este examenul radiologic Simptomatologia parodontitei apicale hiperemice: A. este diferit in funcie de factorii etiologici B. percuia lateral este pozitiv C. percuia n ax este negativ D. este dominat de durere la atingerea dintelui cauzal E. percuia n ax este pozitiv

7, (pag. 106)

7, (pag. 114)

7, (pag. 114)

BCD

7, (pag. 114)

ABDE

7, (pag. 117)

ADE

7, (pag. 106)

Page

17

*Abcesul Phonix: A. este stadiul submucos al parodontitei apicale acute purulente B. este stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente C. este stadiul subperiostal al parodontitei apicale acute purulente D. este cauzat de reacutizri repetate ale granulomului simplu E. este o parodontit apical acut seroas Edemul din parodontita apical acut seroas: A. intereseaz buza superioar pentru dinii incisivi superiori B. intereseaz aripa nasului pentru grupul incisiv C. intereseaz regiunea palpebral pentru caninii superiori D. intereseaz regiunea mentonier pentru incisivii inferiori E. intereseaz regiunea genian pentru molarii inferiori Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute hiperemice se face cu: A. pulpita acut seroas parial B. pulpita acut seroas total C. pulpita acut purulent parial D. pulpita acut purulent total E. parodontita apicala cronica fibroasa Examenul radiologic este elocvent: A. n parodontita apical acut hiperemica B. n parodontita apical acut seroas total C. n parodontita apical acut purulent n primele stadii D. n parodontite apicale cronice E. n parodontita apical acut purulent n ultima faz *Trstura esenial a parodontitei apicale cronice condensante este: A. imagine radiologic difuz, cu spaii intertrabeculare nguste B. imagine radiologic de osteit circumscris, radiotransparent C. ngustarea spaiului periapical D. rspunsul slab pozitiv la testele de vitalitate E. percuia n ax este pozitiv Diagnosticul diferenial al parodontitei apicale acute seroase se face cu: A. foliculita acut a dinilor inclui B. parodontite apicale cronice C. pulpite acute totale D. parodontita apical acut supurat E. nevralgia de trigemen *Durerea este de intensitate maxim n parodontita apical acut purulenta: A. n stadiu endoosos B. n stadiu de fistul C. n stadiu de hiperemie D. n stadiu subperiostal E. n stadiu submucos

7, (pag. 119)

ACD

7, (pag. 108)

10

BD

7, (pag. 107)

11

ADE

7, (pag. 113)

12

7, (pag. 124)

13

ACDE

7, (pag. 109)

14

7, (pag. 111)

Page

17

15

Precizai rspunsurile corecte n cazul simptomatologiei parodontitei apicale acute seroase: A. pe canal este prezent o secreie seroas B. durerea are caracter acut C. durerea este prezent la percuia n ax D. semnele de vitalitate sunt slab pozitive la intensiti foarte mari ale stimulului E. este prezent tumefierea mucoasei i a tegumentelor Parodontita apicala acuta seroasa evolueaza spre: A. parodontita apicala acuta purulenta B. complicare cu un proces osteomielitic C. cronicizare D. sinuzita maxilara E. cuprinderea apexului dintilor vecini Diagnosticul pozitiv in parodontica apicala acuta purulenta: A. mobilitatea dintelui B. febra C. lipsa adenopatiei D. senzatie de egresiune a dintelui E. teste de vitalitate negative Parodontita apicala cronica fibroasa poate fi determinate de: A. traumatizarea tesutului apical in cursul instrumentarii B. gangrena pulpara simpla C. utilizarea arsenicului D. lucrari protetice defectuoase E. antisepticele utilizate intempestiv pe canal *Tabloul morfopatologic al parodontitei apicale acute seroase este dominat de: A. modificarile vasculare B. modificarile chimice C. modificarile enzimatice D. durere E. resorbtie osoasa Celulele epiteliale din structura granulomului epitelial isi pot avea originea in: A. resturile epiteliale Malassez B. mucoasa sinusala C. mucoasa bucala in cazul unor fistule D. pulpa dintelui E. osul alveolar Morfopatologic, parodontita apicala acuta seroasa se caracterizeaza prin: A. turgescenta pernitelor vasculare

ABCE

7, (pag. 108)

16

AC

7, (pag. 109)

17

ABDE

7, (pag 112)

18

ABCE

7, (pag 116)

19

7, pag 108

20

ABC

7, pag. 109

21

ABE

Page

7, pag. 108

17

B. C. D. E. 22

ligamente alveolare ingrosate fenomene de agregare eritrocitara fragmentarea si depolimerizarea ligamentelor Sharpey corticala interna alveolara prezinta un contur neregulat ABCE 7, (pag. 108)

Diagnosticul pozitiv in parodontita apicala acuta seroasa se bazeaza pe: A. durere cu caracter acut B. senzatie de egresiune a dintelui C. adenopatie regionala D. durere este localizata E. facies rigid Stadiul endoosos al parodontitei apicale acute purulente se caracterizeaza prin: A. prezenta unui bogat infiltrat leucocitar. B. durerea este localizata C. tensiune mare intratisulara D. tumefierea si infiltrarea mucoasei E. liza tesutului osos Evolutie si complicatii in parodontita apicala acuta purulenta: A. resorbtie radiculara externa de natura iatrogenica B. fistulizare, resorbtie si vindecare temporara C. complicare cu un proces osteomelitic D. resorbtie radiculara interna de natura microbiana E. supuratia lojelor si a spatiilor cervico-faciale Semnele obiective la parodontitele apicale cronice ne releva urmatoarele: A. palparea ganglionilor este edificatoare B. inspectia nu releva totdeauna semne manifeste concrete pentru diagnostic C. percutia verticala este intens pozitiva D. la frontalii superiori se constata frecvent prezenta fistulei mai ales pe mucoasa vestibulara E. la percutia transversala, concomitent cu palparea mucoasei in dreptul apexului,se percep uneori,la monoradicularii cu leziuni periapicale voluminoase,vibratii ale apexului Morfopatologic, parodontita apicala cronica fibroasa se caracterizeaza prin: A. se formeza asa numitele leziuni de granulom conjunctiv fibropar B. la periferia formatiunii, aglomerarea celulara este mai mare decat in interior C. vase sanguine cu pereti ingrosati si strangulati de-a lungul traiectului lor D. prezenta de infiltrat limfo-poliblastic E. apar zone de tesut osos dens cu putine trabecule osoase si spatii intratrabeculare

23

ACE

7, (pag 110)

24

BCE

7, (pag. 112)

25

BDE

7, (pag. 114)

26

ACD

7, (pag. 116)

Page

18

27

Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice fibroase se face cu: A. pulpita acuta seroasa totala B. gangrena pulpara simpla C. pulpita cronica deschisa ulceroasa in stadii avansate de evolutie D. parodontita apicala acuta seroasa E. parodontita apicala cronica condensanta La granulomul simplu conjunctiv in mecanismul de formare se descriu urmatoarele zone: A. zona de stimulare B. zona de colicvatie C. zona de iritatie D. zona exudativa E. zona de necroza Simptomatologic, in granulomul simplu conjunctiv, se constata urmatoarele: A. durerea este exacerbata la cald in fazele de reacutizare B. la inspectie dintele prezinta obturatie veche C. prezenta unui proces carios ce intereseza si camera pulpara D. uneori, coronar, nu se observa nici o leziune E. teste de vitalitate usor pozitive la intensitati mari Diagnosticul diferential al parodontitei apicale cronice difuze progresive Partsch se face cu: A. granulomul chistic B. actinomicoza C. granulomul epitelial D. adenopatii supurate E. parodontita apicala cronica cu hipercementoza

BC

7, (pag. 117)

28

ACDE

7, (pag. 118)

29

BCD

7, (pag. 119)

30

ABD

7, (pag. 124)

TEMA NR. 39. TRATAMENTUL NECROZEI SI GANGRENEI PULPARE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 * Izolarea dintelui in timpul tratamentului mecanic al gangrenei pulpare: A. este obligatorie pe tot timpul tratamentului B. este facultativa pe tot timpul tratamentului C. nu este necesara izolarea dintelui decat dupa primul pansament ocluziv D. este obligatorie in a treia sedinta Rspuns Pag. C 7, pag 167

Page

18

E. este obligatorie in momentul obturarii radiculare definitive 2 *Nu beneficiaza de tratament conservator dintii care prezinta: A. radacini in baioneta B. radacini cu curburi exagerate C. cai false interradiculare D. implantare deficitara E. toate de mai sus *Ph-ul hidroxidului de calciu este cuprins intre: A. 10-11 B. 11-12 C. 12-13 D. 7-9 E. 8-10 *Tratamentul mecanic in gangrena pulpara se efectueaza: A. pana la foramenul apical B. pana la constrictia apicala C. pana la unirea celor 2/3 coronare cu 1/3 apicala a canalului D. pana la canalului E. cu o usoara depasire a constrictiei apicale *O preparatie mecanica corecta a canalului: A. nu este insotita de irigatii cu solutii antiseptice, deoarece acestea sunt iritante B. se obtine utilizand aceeasi tehnica pe toata lungimea canalului C. se obtine utilizand numai tehnici moderne, sonice, ultrasonice, laser D. necesita, de obicei, combinarea unei tehnici manuale cu una din celelalte tehnici E. se realizeaza pana la apexul radiologic *Cloroterapia NU este indicata in: A. gangrena pulpara B. pulpita purulenta totala C. parodontitele apicale cronice D. parodontitele apicale acute E. hiperemia pulpara *Pentru prepararea canalelor radiculare sunt descrise urmatoarele metode, cu exceptia celor: A. manuale B. mecanice C. ultrasonice D. radiologice E. sonice *Pasta iodoformata Walkhoff contine urmatoarele, cu exceptia: A. clorfenol B. camfor E 7, pag 159

7, pag 198

7, pag 166

7, pag 173

7, pag 211

7, pag 166

Page

7, pag 181

18

C. iodoform D. cloroform E. mentol 9 *Metodele folosite in prepararea canalelor pot fi: A. manuale B. sonice C. ultrasonice D. cu laser E. toate de mai sus E 7, pag. 166

10

A *Actiunea antiseptica a hidroxidului de calciu se bazeaza pe: A. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH , cuprins intre 11-12 2+ B. pH-ul alcalin, de care este raspunzator ionul Ca , cuprins intre 11-12 C. ph-ul alcalin, de care este raspunzator ionul OH , cuprins intre 1314 D. solubilitatea crescuta in apa, care determina eliberarea treptata a ionului OH E. solubilitatea redusa in apa, care determina eliberarea treptata a 2+ ionului Ca *Metoda cea mai precisa de masurare a canalului radicular este considerata: A. metoda clinica B. metoda clinico-radiologica C. metoda radiologica D. metoda electronica E. metoda intepaturii apicale *In extirparea pulpara: A. tratametul mecanic se efectueaza pana la apexul radiologic B. tratamentul mecanic se efectueaza pana la constrictia apicala C. tratamentul se executa in mai multe sedinte D. nu este necesara izolarea dintelui E. in cursul tratamentului se aplica pansamente medicamentoase *Solutia Walkhoff contine: A. fenol 30%, camfor 60%, alcool 10% B. monoclorfenol si alcool 10% C. p-monoclorfenol, camfor si mentol D. p-monoclorfenol si tricrezol E. p-monoclorfenol, alcool si eter 10% *Obturatia de canal in aceeasi sedinta, se realizeaza cand: A. avem un canal uscat B. pulpite cronice C. pupite acute purulente, partiale sau totale D. cand in timpul tratamentului campul operator a fost invadat de D

7, pag 198

11

7 pag. 163

12

7, pag. 166167

13

7, pag 177

14

Page

18

7, pag. 170

saliva E. cand nu putem opri hemoragia 15 *Eficienta asociatiilor de antibiotice in tratamentul gangrenei pulpare, depinde de urmatorii factori: A. evitarea antibioticelor cu reactii adverse; B. evitarea unor doze insuficiente; C. evitarea antagonismelor D. evitarea rezistentei incrucisate E. toate de mai sus. Daca pe canale se intalnesc obstacole formate din depuneri calcare, tratamentului mecanic i se pot asocia urmatoarele substante chimice de permeabilizare : A. sarea sodica de EDTA solutie 10% B. acid sulfuric solutie 20-30% C. antiformina D. solutia clorhexidina 1% E. eugenol Dintre metodele mecanice de preparare a canalului radicular in gangrena pulpara fac parte urmatoarele sisteme: A. sistemul Giromatic B. canal Master U C. metoda conversiunii D. canal Finder E. sistemul treptelor consecutive In alegerea substantei medicamentoase utilizate in tratamentul gangrenei pulpare, ne putem ghida dupa urmatoarele criterii: A. forma anatomo-clinica a gangrenei (umeda sau uscata) B. prezenta sau absenta complicatiilor parodontiului apical C. tipul de reactivitate al pacientului D. concentratia solutiei E. lipsa efectului bactericid al substantei In tratamentele endodontice, antisepticele se folosesc sub urmatoarele forme sau proceduri: A. pansamente endodontice B. irigatii endodontice C. asociate cu agenti fizici D. diferentiat la monoradiculari fata de pluriradiculari E. numai la persoane varstnice Intre factorii locali care pot conditiona terapia endodontica a dintilor cu necroza sau gangrena pulpara, se inscriu: A. prezenta unor obturatii coronare din amalgam B. valoarea masticatorie si protetica a dintelui C. topografia dintelui D. afectiunile de sistem E. starea parodontiului marginal E 7, pag. 187

16

ABC

7, pag 162

17

ABD

7, pag 171

18

ABC

7, pag 173

19

ABC

7, pag 210

20

BCE

Page

18

7, pag. 158159

21

Cauzele generale ale hemoragiei sunt: A. hemofilie B. diateze hemoragice C. afectiuni hepatice cu alterarea mecanismelor de coagulare a sangelui D. stari fiziologice congestive: menstruatie E. graviditate Pasta iodoformata Walkhoff, contine: A. iodoform B. clorfenol C. timol D. oxid de zinc E. formol Aparatele electronice de masurare a lungimii de lucru existente, pot fi clasificate astfel: A. analogice B. audiometrice C. digitale D. de inalta frecventa E. sonda bimetalica Curalt Compusii cuaternari de amoniu: A. sunt detergenti cationici B. reduc tensiunea superficiala a solutiei C. sunt mai activi in mediu acid D. sunt mai activi in mediu alcalin E. sunt toxici citoplasmatici puternici Permeabilizarea canalelor radiculare se poate realiza cu urmatoarele instrumente: A. ace Miller B. ace Donaldson fine si foarte fine C. ace Hedstroem fine D. freze globulare mici E. ace Kerr fine si foarte fine Ce medicatie endodontica are capacitate antimicotica: A. tricrezolformalina B. Walkhoff C. Chlumski D. clorhexidina E. creozotul de mesteacan Timpii operatori ai tratamentului mecanic in gangrena pulpara sunt : A. crearea accesului in camera pulpara B. permeabilizarea si evidarea continutului gangrenos C. indepartarea dentinei alterate de pe peretii canalului

ABCD

7, pag 166

22

ABCD

7, pag 181

23

ABCD

7, pag 165

24

ABD

7, pag. 182

25

AE

7, pag. 162

26

BD

7, pag. 176181

Page

18

27

ABCD

7, pag. 160

D. stabilirea lungimii canalului E. obturarea radiculara definitiva in aceeasi sedinta 28 Tratamentul Spad : A. reprezinta o metoda de tratament al pulpitei seroase totale B. reprezinta o metoda de tratament al gangrenei pulpare C. se realizeaza cu solutie Walkhoff si pasta Spad D. utilizeaza pasta Spad E. utilizeaza pasta Spad si un amestec de doua lichide Cerintele ideale pentru medicatia canalara sunt: A. efect lent bactericid si fungicid B. actiune antibacteriana indelungata C. usurinta introducerii pe canale D. interferarea proceselor de vindecare periapicala E. tensiune superficiala mare Pasta Ledermix contine: A. prednisolon B. clorhidrat de neomicina C. oxid de zinc D. hidroxid de calciu E. streptomicina BD 7, pag 185

29

BC

7, pag 175

30

CD

7, pag. 192

TEMA NR. 40. OBTURAREA CANALELOR RADICULARE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (Mc Spadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1 mm de constrictia apicala C. la 1,5-2 mm de constrictia apicala D. la 4-3 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic 2 *Premiza obligatorie in tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire este urmatoarea: A. largirea adecvata a canalului radicular B. respectarea regulilor de preparare a canalelor radiculare C. utilizarea cimentului de sigilare pentru realizarea cimentarii apicale D. plasarea corecta a varfului canulei Rspuns Pag. C 7, pag 235

7, pag 237

Page

18

E. largirea excesiva a canalului radicular 3 *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. permit indepartarea cu usurinta din canal, cu dislocarea gutapercii B. nu permit rotirea spreaderului in jurul axului sau C. confera operatorului o mare sensibilitate tactila D. partea activa are forma cilindrica E. lungimea partii active este de cca 20 mm. *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald prin tehnica Endotec, se recomanda introducerea conului master: A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2 mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. pana in treimea medie a canalului *Obturatia segmentara cu gutaperca are ca dezavantaj : A. necesita instrumentar endodontic special B. sigilare imperfecta in 1/3 apicala a canalului C. grava perturbare a procesului de vindecare periapicala D. necesita un calibru larg al portiunii apicale E. este dificil de indepartat *Indicatiile obturarii segmentare cu rumegus dentinar sunt: A. canale inguste B. canale curbe C. foramen apical larg D. delta apicala E. perforatii in 1/3 coronara a canalului *Alegerea acului Lentulo se face dupa urmatoarele criterii, cu exceptia: A. volumul canalelor B. topografia dintilor C. integritatea fizica a acului Lentulo D. numarul canalelor E. gradul de curbura al canalelor *In lipsa stopului apical in condensarea laterala la cald Endotec, se recomanda introducerea conului master : A. pana la limita apicala stabilita prin odontometrie B. pana la 1mm de limita apicala stabilita prin odontometrie C. pana la 2mm de limita apicala stabilita prin odontometrie D. dincolo de limita apicala E. Pana in treimea medie a canalului *Timpul in care gutaperca ramane plastica in canal dupa indepartarea plugger/spreader-ului incalzit din canal, este: A. 10-15 sec C 7, pag 223

7, pag 229

7, pag. 241

7, pag 241

7, pag 215

7, pag. 229

Page

7, pag. 229

18

B. C. D. E. 10

30 sec 60 sec. 50 sec 70 sec C 7, pag. 234

*Avantajele tehnicii de condensare termoplastica a gutapercii (Mc Spadden) A. este mai lenta B. exista posibilitatea fracturarii compactoarelor C. obtureaza cea mai mare parte a spatiului endodontic D. faciliteaza depasirile in lipsa unui stop dentinar apical corespunzator E. exista posibilitatea aparitiei unor leziuni termice ale parodontiului de sustinere *Avantajele tehnicii de condensare verticala la cald a gutapercii sunt reprezentate de: A. asigura o obturatie omogena a canalelor B. nu necesita o largire excesiva a canalelor C. nu necesita mult timp D. nu necesita instrumente speciale E. frecventa mica a obturatiilor cu depasire comparativ cu alte tehnici *Finger spreaderele prezinta urmatoarele avantaje fata de hand spreadere: A. utilizare mai usoara in zonele distale B. nu permit rotirea in jurul axului propriu in ambele sensuri C. permit indepartarea usoara din canal, fara dislocarea gutapercii D. sunt mai subtiri E. sunt mai flexibile

11

7, pag. 232

12

7, pag. 223

13

*In condensarea verticala la cald a gutapercii,coafarea conului principal B cu ciment de sigilare si propulsarea sa in canal se face pana la: A. 1 mm de constrictia apicala B. 2 -3mm de constrictia apicala C. 4 mm de constrictia apicala D. 5 mm de constrictia apicala E. 10 mm de constrictia apicala *Ramolirea portiunii apicale de 2 mm a conului, prin introducerea in cloroform, dureaza: A. 3-4 secunde B. 3 minute C. 1 minut D. 2 minute E. 20 minute *Dezavantajele utilizarii conurilor de argint in obturatia radiculara sunt: A

7, pag. 232

14

7, pag. 225

Page

15

7, pag.

18

A. inchiderea perfecta a canalelor B. tratamentul biomecanic incomplet nu asigura sigilarea apicala urmarita C. raduioopacitatea intensa a conului da o falsa impresie de obturatie neetansa D. are actiune oligodinamica discutabia in conditiile unei sigilari perfecte E. flexibilitate mai mare decat a conurilor de gutaperca. 16 *La proba conului master, in tehnica de condensare termomecanica a gutapercii (McSpadden), acesta trebuie sa se opreasca : A. la constrictia apicala B. la 1,5 mm de constrictia apicala C. la 2mm de constrictia apicala D. la 3-4 mm de constrictia apicala E. la apexul radiologic Adaugarea de dezinfectante in pastele de obturatie radiculare nu este benefica, deoarece: A. creste riscul obturatiilor de canal cu depasite B. nu reduce semnificativ microinfiltratiile marginale C. irita parodontiul apical D. sunt inactivate rapid in umorile tisulare E. produc coloratii ale dintilor Dispozitivul de condensare laterala la cald, Endotec, prezinta urmatoarele caracteristici: A. este simplu si ergonomic B. exista posobilitatea atasarii unui ajustor ocluzal din silicon C. incalzirea poate fi calibrata perfect D. racire rapida E. nu poate fi utilizat in canale curbe B

243

7, pag. 235

17

CD

7, pag. 214

18

ABCD

7, pag. 229

19

In tehnica de injectare a gutapercii ramolite prin incalzire, este necesara BCDE respectarea urmatoarelor reguli obligatorii: A. trebuie evitata largirea excesiva a canalelor B. plasarea corecta a varfului canulei C. injectarea gutapercii la temperatura indicata de prospect D. injectarea gutapercii la consistenta adecvata E. proba clinica prealabila a pluggerelor Tehnica de condensare lateral la rece a gutapercii prezinta urmatoarele AB avantaje: A. asigura o sigilare superioara obturatiilor, prin cimentarea unui con B. prezinta succes clinic considerabil in timp C. asigura o obturatie foarte omogena D. simplitatea si rapiditatea executiei E. nu da fenomene de iritatie apicala Pentru timpii operatori ai obturatiei de canal cu conuri de gutaperca BCD

7, pag. 237

20

7, pag. 224

21

7,

Page

18

calibrate se numara si: A. individualizarea conului de gutaperca B. proba clinico-radiologica a conului C. toaleta finala a canalului prin irigatie endodontica D. introducerea cimentului de sigilare pe canal E. condensarea cimentului de sigilare cu spreaderul 22 CDE Avantajele utilizarii conurilor de titan sunt urmatoarele: A. sunt nedeformabile B. inchiderea canalului e posibila doar prin asocierea unui ciment de sigilare C. rigiditate superioara fata de cea a conurilor de argint D. lipsa coroziunii E. biocompatibilitate Situatii mai frecvent intalnite la proba conului inaintea obturatiei, sunt urmatoarele: A. neadaptarea festa la calibrul portiunii apicale a canalului B. imposibilitatea propulsarii conului pe toata lungimea de lucru a canalului C. depasirea lungimii de lucru D. discordanta de forma dintre varful conului si segmentul apical al canalului radicular E. canale cu apex larg deschis Alegerea acului Lentulo pentru realizarea obturatiei de canal se face dupa urmatoarele criterii: A. topografia dintilor B. integritatea fizica a acului Lentulo C. volumul canalelor radiculare D. morfologia canalelor radiculare E. materialul utilizat Finger spreaderele prezinta urmatoarele caracteristici fata de hand spreadere: A. confera sensibilitate tactila B. permit indepartarea din canal fara dislocarea gutapercii C. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in ambele sensuri D. permit rotirea cu usurinta a spreader-ului in jurul axului sau propriu, in sensul acelor de ceasornic E. la indepartarea lor din canal se dizloca conul de gutaperca In utilizarea acului Lentulo pentru introducerea pastei in obturatia radiculara, trebuie ca acesta: A. sa aiba spirale integre B. sa fie usor indoit C. sa se verifice patrunderea acului in turatie pe canal D. sa nu fie ruginit E. sa se specifice sensul corect de rotatie ( invers acelor de ABCD

pag. 221

7, pag. 244

23

7, pag. 220221

24

ABC

7, pag. 215

25

ABC

7, pag. 223

26

AD

7, pag. 219

Page

19

ceasornic) pentru propulsarea pastei in canal 27 Dezavantajele tehnicii de obturatie de canal prin cimentarea unui con unic, calibrat la apex, sunt: A. solubilitatea sigilantilor B. premiza sigilarii corecte doar in treimea apicala C. microinfiltratie mai mare decat la alte tehnici D. dezobturare dificila in caz de necesitate E. premiza sigilarii corecte doar in cei 2-3 mm apicali Inconvenientele obturarii cu gutaperca: A. timp indelungat pentru largirea canalelor B. dificultatea obturarii canalelor inguste C. dificultatea obturarii canalelor curbe D. obturatii de canal incomplete E. obturatii de canal tridimensionale Tehnica de condensare verticala la cald a gutapercii are ca dezavantaje: A. necesita mult timp B. laborioasa C. reclama o largire excesiva a canalului D. frecventa mai mare a obturatiilor cu depasire E. consum mai mare de conuri de gutaperca Obturatia de canal cu conuri metalice este indicata in : A. canale inguste B. canale cu curbura accentuata C. canale ovale D. foramen apical larg E. resorbtii radiculare interne ACE 7, pag. 219

28

ABCD

7, pag. 242

29

ABC

7, pag. 232

30

AB

7, pag. 245

TEMA NR. 41. TRATAMENTUL PARODONTITELOR APICALE ACUTE SI CRONICE 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 B 7, *Daca secretia se mentine in canal si dupa folosirea pansamentelor pag. medicamentoase, se poate recurge la obturatia provizorie a canalului cu: A. Dontisolon 259 B. pasta Walkhoff C. ciment zinc oxid eugenol D. Endomethasone E. ciment fosfat de zinc

Page

19

*Tratamentul parodontitei apicale seroase exudative necesita: A. irigatii endocanalare cu solutii antiseptice B. permeabilizarea apexului C. lasarea deschisa a dintelui D. aplicarea de prisnite reci E. toate de mai sus. *Tratamentul parodontitei apicale arsenicale, forma grava, consta in: A. extractia dintelui B. chiuretarea alveolei pana in os sanatos C. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice D. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial E. toate de mai sus *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de : A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. volumul de substanta care a depasit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. forma pe sectiune a canalului radicular E. tipul de reactivitate individuala *In parodontita apicala hiperemica consecutiva acutizarii unui proces cronic preexistent, se realizeaza: A. tratament mecanic cu permeabilizarea apexului B. tratament mecanic fara permeabilizarea apexului C. aplicarea imediata de pansament ocluziv cu antiseptic (Walkhoff) D. lasarea inchisa a dintelui pentru cateva zile E. obturatie definitiva de canal in aceeasi sedinta *In parodontita apicala acuta arsenicala forma grava, NU se recomanda: A. extractia dintelui B. chiuretare pana in os sanatos C. protejarea alveolei cu o mesa aplicata superficial D. toaleta canalelor cu mese imbibate in apa oxigenata E. aplicarea in alveola de conuri cu antibiotice *In cazul secretiei seroase moderate pe canal, nu se indica: A. tratamentul medicamentos cu antiseptice B. cauterizarea chimica C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. cauterizarea electrica E. paste cu antibiotice *In parodontita apicala acuta hiperemica consecutiva depasirii apexului cu material de obturatie, este contraindicata: A. expectativa B. interventia chirurgicala

7, pag 256

7, pag 256

7, pag. 251252

7, pag. 255

7, pag. 216

7, pag. 258259

Page

19

7, pag. 256

C. dezobturarea canalului radicular D. administrarea de antialgice E. infiltratia plexala cu novocaina 1% 9 *In parodontita apicala acuta purulenta, faza endodosoasa, NU se practica: A. drenaj endodosos B. drenaj transosos C. drenaj alveolar D. medicatie analgetica E. pansament cu antiseptice *In tratamentul parodontitei apicale acute purulente la adulti, ampicilina se administreaza dupa urmatoarea schema: A. 0,250 g de 4 ori pe zi B. 0,250 g de 6 ori pe zi C. 0,500 g o data pe zi D. 0,200 g de 5 ori pe zi E. 0,500 g de 2 ori pe zi *Schema de tratament in parodontitele apicale acute purulente in stadiul endodosos cuprinde urmatoarele etape,cu exceptia: A. drenaj endodontic asociat cu antibiotice B. drenaj combinat, endodontic si prin osteotomie transmaxilara A. C.drenaj alveolar prin extractia dintelui C. medicatie analgetica, tranchilizante D. extractie si replantare *Administarea antibioticelor in tratamentul parodontitelor apicale acute exudative purulente se recomanda in urmatoarele circumstante: A. in faza endoosoasa, cand drenajul este nesatisfacator si starea pacientului este alterata B. in faza endoosoasa, canddrenajul este nesatisfacator din diferite cauze C. in faza subperiostala D. in faza submucoasa E. cand nu se poate face un tratament corect endodontic *Care din urmatorii factori conditioneaza intensitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale: A. volumul de substanta care a depasit apexul B. calitatea materialului de obturatie C. vecinatatea unor formatiuni nervoase D. tipul de reactivitate individuala E. toate de mai sus *In cazul secretiei seroase abundente pe canal din parodontita apicala cronica NU se indica: A. drenaj endodontic B. lasarea deschisa a dintelui E 7, pag. 257

10

7, pag. 252

11

7, pag. 257

12

7, pag. 254

13

7, pag. 251

Page

19

14

7, pag. 259

C. crearea unei fistule artificiale medicamentoase D. obturarea provizorie cu pasta pe baza de hidroxid de calciu E. cauterizarea chimica cu acid tricloracetic 15 *Factorii care conditioneaza severitatea manifestarilor clinice in depasirile apicale NU sunt reprezentati de: A. starea parodontiului apical dinainte de obturatie B. volumul de substanta care a depasit apexul C. calitatea materialului de obturatie D. forma pe sectiune a canalului radicular E. tipul de reactivitate individuala *Secretia persistenta pe canal in tratamentul unei parodontite apicale cronice impune schimbarea pansamentului antiseptic cu un alt antiseptic dupa: A. sedinta B. doua sedinte C. 4 sedinte D. 5 sedinte E. 10 sedinte Atitudinea terapeutica fata de parodontita apicala acuta arsenicala, forma usoara, cuprinde: A. tratament cu diatermie B. indepartarea pansamentului arsenical C. aplicarea in canal a unor mese imbibate in solutie de dimercaptopropanol D. introducerea de urgenta a pastelor cu antibiotice in canal E. se asteapta cedarea de la sine a fenomenelor patologice Cauzele iatrogene ale persistentei secretiei pe canal in parodontitele apical cronice sunt: A. mese impinse dincolo de apex B. iritarea chimica a parodontiului prin exces de medicamente C. utilizarea incorecta a agentilor fizici D. pozitia dintelui pe arcada E. varsta pacientului In stadiul submocos al parodontitei apicale acute exudative purulente, terapia este urmatoarea: A. drenaj endodontic B. ionoforeza endocanalara cu enzime C. incizia mucoasei D. extractia dintelui si drenaj alveolar E. aplicarea unui aparat fix de imobilizare Pentru prevenirea evolutiei parodontitelor apicale exudative seroase spre forme purulente, se recomanda instituiea unui tratament medicamentos cu: A. antibiotice D 7, pag. 251252

16

7, pag. 258

17

BC

7, pag. 256

18

ABC

7, pag. 258

19

ACD

7, pag. 257

Page

19

20

ACD

7, pag. 253

B. C. D. E. 21

anticoagulante antiinflamatoare nespecifice antialgice antiacide ABC 7, pag. 260

Schema de tratament a parodontitei apicale cronice fistulizate cuprinde urmatorii timpi: A. tratament de gangrena B. se insista cu irigatiile pe traiectul dinte-fistula C. se obtureaza in aceeasi sedinta daca s-a obtinut uscarea canalului D. se sutureaza fistula E. se obtureaza dintele retrograd Tratamentul parodontitelor apicale acute poate fi dictat de: A. profesia pacientului B. sexul pacientului C. reactivitatea individuala D. forma anatomo-clinica de inflamatie E. pozitia dintelui pe arcada In cazul parodontitelor apicale hiperemice consecutiv gangrenei pulpare, pasta cu antibiotice: A. se aplica din prima sedinta B. nu se aplica din prima sedinta C. se mentine 48 de ore D. se mentine minimum 72 de ore E. se mentine o saptamana Care sunt situatiile clinice in care nu se poate realiza drenajul endodontic: A. obturatii coronare de amalgam B. dinti acoperiti de coroane C. lucrari protetice cu ancoraj in canal D. corpi straini in canal E. radacini curbe Cauzele persistentei secretiei pe canal sunt: A. apex larg deschis la copii si adolescenti B. largirea excesiva a apexului in timpul tratamentului mecanic C. mese impinse dincolo de apex D. tratamente endodontice incomplete E. canale curbe Metoda chirurgicala aleasa in tratamentul parodontitelor apicale acute este in raport de: A. forma anatomo-clinica a parodontitei apicale B. stadiul ei de evolutie C. conditiile topografice locale D. conditiile topografice generale E. starea generala a pacientului

22

CDE

7, pag. 249

23

AC

7, pag. 250

24

CDE

7, pag. 253

25

ABC

7, pag. 258

26

ABCE

7, pag. 249

Page

19

27

Parodontitele apicale acute necesita un tratament mai complex, care consta in: A. eliminarea cauzei inflamatiei, reprezentata in 99% din cazuri de o afectiune pulpara B. asigurarea unei cai de drenaj pentru gazele de fermentatie si produsele de lichefactie colectate in focarul inflamator C. asigurarea unei cai de drenaj pentru solutiile irigante D. realizarea rezectiei apicale E. simpla extirpare a tesutului pulpar Pentru a realiza drenajul endodontic in parodontitele apicale, fara a exacerba durerile pacientului, vom recurge la urmatoarele metode: A. imobilizarea dintelui B. folosirea turbinei pentru a micsora vibratia C. anestezia D. premedicatia antibiotica E. folosirea unei turatii cat mai joase pentru a nu produce trauma pulpara Care sunt indicatiile terapeutice in parodontitele apicale cronice cu forme lezionale grave: A. cauterizare chimica B. cauterizare electrica C. interventii chirurgicale endodontice cu conservarea dintelui D. extractia dintelui E. schimbarea medicatiei endodontice Tratamentul parodontitelor apicale cronice urmeaza in general aceleasi etape cu ale tratamentului gangrenei pulpare simple, cu unele modificari determinate de: A. lungimea de lucru B. persistenta secretiei pe canal C. existenta unor fistule D. medicatia folosita E. statusul general al pacientului

AB

7, pag. 249

28

ABC

7, pag. 252

29

CD

7, pag. 260

30

BC

7, pag. 258

TEMA NR. 42. MORFOFIZIOLOGIA PARODONTIULUI MARGINAL (8, Pag. 26-89) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Forma i volumul papilei interdentare variaz n raport cu: A. vrsta Rspuns Pag. AD

Page

8/43

19

B. C. D. E. 2

microproteze inserate pe dinii respectivi corect adaptate cantitatea de gingie ataat adiacent traumatismul produs de folosirea intempestiv de scobitori adncimea antului gingival BE 8/44

Urmtoarele afirmaii sunt adevarate referitor la gingia fix: A. este delimitat ntre marginea gingival i linia muco-gingival B. constituie zon de rezisten mpotriva tendinelor de retracie i deplasare ale marginii gingivale libere C. are o dimensiune aproximativ constant de 1-3 mm la toi dinii frontali D. are o nalime mai mare la mandibul dect la maxilar E. ader ferm la dinte i osul subiacent *anul marginii gingivale libere reprezint: A. poriunea coronar a gingiei i corespunde peretelui extern al anului gingival B. sulcusul gingival C. limita dintre marginea gingival liber i gingia fix, dar uneori este ters sau lipsete D. epiteliul de jonciune E. linia muco-gingival Gingia sntoas are urmtoarele aspect clinice generale: A. culoare roz palid B. culoare roz palid cu pigmentri melanice C. consisten moale la palpare D. aspect de gravur punctat E. consisten mai lax la nivelul papilelor interdentare Epiteliul de jonciune: A. are o grosime care variaz ntre 0,25 i 1,35 mm B. prezint o singur lamina bazal din punct de vedere structural C. este produsul proliferrii celulare din stratul extern al epiteliului adamantin redus D. prezint un grad semnificativ de keratinizare E. ader la dinte n mod direct sau prin intermediul unor variate pelicule sau cuticule *Particularitile anatomice care explic vulnerabilitatea epiteliului de jonciune fa de agresiuni fizice i biologice sunt: A. absena digitaiilor epiteliale B. hiperkeratinizarea C. interfaa epiteliu-corion sulcular este ondulat, sugernd o nutriie bogat D. numar mare de puni desmodontale intercelulare E. existena unor fibre de colagen n grosimea sa Lichidul gingival are urmtoarele roluri: A. ndeprtarea mecanic din anul gingival a materialului fluid sau

8/42

ABDE

8/45

CE

8/50

8/50

Page

ABCE

8/52

19

B. C. D. E. 8

sub form de particule strine, unele cu aciune antigenic i efecte agresive activitate antimicroban complex prin anticorpi activarea adeziunii inseriei epiteliale prin coninutul de proteine plasmatice conine proteoglicani i glicoproteine cu rol important n aprarea local conine enzime lizozomale ACE 8/55

Fibroblatii : A. sunt celule situate n esutul conjunctiv dispuse perivascular i ntre elementele fibrilare B. se gsesc n esutul gingival inflamat C. produc proteoglicani, glicoproteine, ca fibronectina cu rol n meninerea integritii corionului gingival D. produc histamin prezent n stadiile incipiente de inflamaie E. au rol activ n resorbia i remodelarea tramei fibrilare de colagen Cementul primar, fibrilar: A. este celular B. este acelular C. este dispus n jumtatea apical a rdcinii D. histologic prezint linii de apoziie paralele n general ntre ele i suprafaa radicular E. substana mineral a cementului este reprezentat de cristale fine, aciculare de hidroxiapatit *Desmodoniul reprezint: A. totalitatea fibrelor de colagen din corionul gingival B. totalitatea structurilor din spaiul dento-alveolar C. un esut de tip conjunctiv cu un grad ridicat de mineralizare care acoper suprafaa radicular a dinilor D. totalitatea filamentelor nervoase aferente i eferente formaiunilor sensitive i senzoriale ale parodoniului marginal E. plexul vascular periodontal Celulele epiteliale Malassez: A. sunt celule provenite din teaca lui hertwing i diagrama epitelial n cursul cementogenezei B. sunt celule de aprare prezente n numr redus n desmodoniul normar C. au nalt potenial de transformare n celule ca fibroblati, cementoblati D. sunt ntlnite la nivelul desmodoniului E. numrul lor variaz n funcie de vrsta pacientului

BDE

8/60

10

8/61

11

AD

8/62

Page

12. Osul alveolar propriu-zis se mai numete i: A. lamina dura B. lamina cribriforma C. os alveolar susintor

19

ABD

8/64

D. corticala intern a osului alveolar E. os medular 13 Remanierea osului alveolar este influenat de anumii hormoni cum ar fi: A. TSH B. hormonal paratiroidian C. estrogenii D. progesteronul E. testosteronul Sistemul ligamentar supraalveolar ndeplinete urmtoarele roluri: A. asigur fixarea i meninerea gingiei pe dinte la un nivel constant B. asigur fixarea i meninerea dintelui n os C. ntrete structura corionului gingival D. formeaz o barier biologic rezistent n timp fa de agresiunea microbian E. se opune tendinelor de retracie gingival prin agresiuni mecanice directe asupra marginii gingivale libere Despre atriie se poate spune c: A. este o lips de substan dentar la colet , produs prin demineralizare acid B. este o lips de substan lacunar la colet produs probabil prin traum ocluzal C. prin atriie se reduce relieful ocluzal accidentat D. transform contactul interdentar dintr-o zon redus iniial ntr-o zon extins E. reduce din braul de prghie extraalveolar reprezentat de coroana clinic Mobilitatea dentar fiziologic: A. este uor perceptibil clinic prin prinderea dintelui n pens i micarea sa vestibule-oral B. are valori diferite n funcie de momentul zilei C. variaz funcie de la o persoan la alta D. variaz functie de anumite medicamente utilizate de pacient E. este rezultatul a dou faze de deplasare dentar: desmodontal i alveolar Mezializarea fiziologic reprezint: A. procesul de migrare a dinilor n direcie ctre planul mediosagital B. procesul de nclinare spre mezial a unui dinte daca lipsete vecinul su mezial C. procesul de erupie permanent a dintelui D. are rol activ n contiguitatea arcadelor nentrerupte de bree edentate E. are rol n prezenirea formrii spaiilor retenive sub zonele de contact interdentar Contactul interdentar are urmtoarele roluri: BCDE 8/756

14

ACDE

8/71

15

CDE

8/878

16

BCE

8/89

17

ADE

8/89

18

ABC

8/89

Page

19

A. transmiterea echilibrat a fortelor din cursul masticaiei B. direcioneaz bolul alimentar pe versanii gingivali i alveolari, ceea ce contribuie la stimularea dinamicii vasculare din corion C. protejeaz papila gingival de impactul direct al alimentelor D. protejeaz gingia ataat de impactul alimentar traumatic E. protejeaz ligamentul supraalveolar de traumatismul alimentar 19 Reeaua vascular a parodoniului marginal este influenat de: A. fumat B. caldur C. frig D. stress E. hormoni Cementul radicular are urmtoarele funcii: A. asigur fixarea fibrelor ligamentului periodontal B. rol n mezializarea fiziologic i erupia dintelui prin depunerea continu C. formeaz o barier biologic rezistent n timp la agresiunea microbian D. mbuntirea condiiilor de implantare a dintelui prin apoziia continu E. prezint fenomene de remodelare i resorbie n condiii funcionale n cadrul complexului morfofuncional cement-desmodoniu-os alveolar, osul alveolar asigur implantarea dintilor prin: A. realizarea unei legturi strnse de tip anchiloz cu dintele B. fixarea fibrelor ligamentului parodontal C. preluarea solicitrilor exercitate asupra dintelui i transformarea n traciuni dispersate n mod echilibrat n osul alveolar D. asigurarea unui suport integru de-a lungul rdcinii dentare care se constituie ntr-un bra de prghie intraalveolar E. existena unei apoziii permanente care compenseaz liza marginal fiziologic Fibrele nervoase ptrund n desmodoniu prin zona periapical i prin orificiile laminei dura i se termin prin urmtoarele tipuri de formaiuni: A. terminaii nervoase libere specializate n recepionarea stimulilor dureroi B. terminaii nervoase fuziforme nconjurate de o capsul fibroas C. chemoreceptori D. corpusculi de tip Ruffini i Krause E. terminaii nervoase ondulate, spiralate n poriunea mijlocie a parodoniului Osul alveolar este cel mai bogat n os medular n urmtoarele zone: A. molarii i premolarii inferiori B. creasta zigomato-alveolar C. tuberozitile maxilare ACD 8/69

20

ABD

8/71

21

BCD

8/745

22

ABDE

8/70

Page

20

23

AC

8/65

D. lamina cribriforma E. faa vestibular a grupului frontal superior 24 ntre tipurile de celule existente n desmodoniu ntlnim: A. celule mezenchimale nedifereniate B. fibroblati C. ameloblati D. osteoblati E. osteoclati Dimensiunile spaiului dento-alveolar difer functie de: A. gradul de erupie B. gradul de funcionalitate a dintelui C. dimensiunea rdcinii D. afeciuni sistemice E. sex n gingie se ntlnesc componente histochimice: A. glicogen B. mucopolizaharide C. enzime D. markeri neuro-endocrini E. grupri sulfhidrice i disulfhidrice Mezenchimul st la baza dezvoltrii urmtoarelor structuri dentare: A. smal B. dentin C. cement D. os alveolar E. desmodoniu Caracteristicile mucoasei masticatorii conduc la urmtoarele implicaii clinice: A. plgile chirurgicale situate n zona palatin au prin incizie o deschidere puin extensibil, dificil pentru asigurarea unui eventual drenaj B. sutura se face cu uurin C. procesele inflamatorii i hemoragiile se rspndesc cu uurin D. prezint numeroase formaiuni papilare E. protezele dentare trebuie realizate innd seama de reziliena diferitelor zone ale mucoasei masticatorii Urmtoarele afirmaii sunt adevrate referitor la mucoasa de cptuire acavitii bucale: A. este bogat keratinizat B. are o submucoas bine reprezentat n esut lax C. se sete la nivelul buzelor, obrajilor, feei dorsal a limbii D. se gsete la nivelul suprafeei ventral a limbii i a planeului bucal E. se gasete la nivelul mocoasei alveolare ABDE 8/62

25

ABD

8/61

26

ACE

8/58

27

BCDE

8/31

28

AE

8/41

29

BDE

8/41

Page

20

30

Epiteliul oral este format din urmtoarele straturi de celule: A. strat bazal, spinos, granolos, cornos B. strat germnativ, spinos, granulos, keratinizat C. strat bazal,spinos i descuamativ D. strat spinos, granulos i keratinizat E. strat germinativ, granulos i exfoliativ

AB

8/47

TEMA NR. 43. ETIOPATOGENIA PARODONTITELOR MARGINALE CRONICE (8, pag 103-155) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Acumularea maxima a placii bacteriene incepe la: A. ora dupa periaj B. saptamana dupa periaj C. Circa 10 zile D. Circa 30 zile E. 45 de zile dupa periaj 2 *In compozitia placii bacteriene, bacteriile se gasesc intr-un procent de: A. 25% B. 35% C. 60-70% D. 75-80% E. 70-80% Pelicula are urmatoarele caracteristici: A. Are o compozitie omogena B. Are o compozitie heterogena C. Nu contine factori de inhibitie ai hemaglutinarii D. Are o grosime de 100 n.m.la 2 ore E. Reprezinta un depozit anorganic din saliva *La 24-48 de ore de la periaj pelicula bacteriana are o grosime de : A. 500-1000 n.m B. 800 n.m C. 1000 n.m D. 200 n.m E. 800-1000 n.m *Aderenta bacteriilor la pelicula se explica prin mai multe mecanisme exceptand unul: Rspuns Pag. D 8/109

8/106

BD

8/107

8/107

Page

8/107 -108

20

A. B. C. D. E. 6

Aderenta prin receptori de suprafata specifici sau enzime Aderenta prin mecanisme hidrofile Aderente prin structuri bacteriene specializate Aderenta prin mecanisme hidrofobe Aderenta prin mechanism electrostatic 8/106

*In componenta matricei placii bacteriene intra: C A. Glicoproteine B. Imunoglobuline C. Complexe polizaharide-proteine produse de microorganismele din placa D. Celule fagocitare E. Produse de metabolism celular Substantele cu actiune toxica locala continute in matricea plcii bacteriene sunt: A. Enzimele litice B. Saruri de potasiu C. Endotoxine D. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mica E. Metaboliti toxici cu greutate moleculara mare ACD

108

Factorii imunitatii nespecifice prezenti in saliva au urmatoarele caracteristici: ABCD A. Impiedica aderenta bacteriana B. Priveaza bacteriile de anumite cerinte metabolice C. Actioneaza toxic asupra bacteriilor D. Actioneaza litic asupra bacteriilor E. Produc acizi lactici Placa dentara tanara contne: A. Flora gram-pozitiva B. Flora gram-negativa C. Treponeme D. Coci E. Bacili Placa bacteriana subgingivala asociata suprafetei dentare are urmatoarele caracteristici: A. Are o structura apropiata de a placii supragingivale B. Bacteriile acopera suprafata coroanei dentare C. Bacteriile acopera suprafata radacinii dentare D. Flora bacteriana este gram-pozitiva E. Marginea apicala a placii este la nivelul epiteliului jonctional *Portiunea apicala a placii subgingivale asociata suprafetei dentare este formata din: A. Dominant din coci gram-negativi cu orientare specifica B. Bacili gram-negativi fara o orientare specifica C. Bacili gram-negativi cu orientare specifica D. Bacili gram-pozitivi si gram-negativi ADE

8/125

8/110

10

ACD

8/110

11

8/110

Page

20

E. Bacterii flagelate si spirochete 12 Placa bacteriana subgingivala asociata epiteliului santului gingival are urmatoarele caracteristici: A. Contine un numar mare de bacterii flagelate si spirochete B. Se extinde pana in zona jonctiunii gingivo-dentare C. Bacteriile din aceasta zona nu mai pezinta matrice D. Bacteriile din aceasta zona au o orientare specifica E. Are aspect characteristic de perie cu tepi Mecanismele directe de patogenitate bacteriana sunt: A. Aderenta si colonizarea bacteriana subgingivala B. Invazia bacteriana in tesuturile parodontale C. Lizozimul, lactoferina si sistemul peroxidaza D. Actiunea nociva a unor factori sintetizati si eliberati din celula bacteriana E. Prezenta anticorpilor din clasa IgG in procent ridicat *Speciile bacteriene producatoare de leucotoxina distrug: A. Leucocitele din lichidul santului gingival B. Lipopolizaharidul atasat membranei exterioare a peretelui celular C. Macrofagele D. Antigenele de invelis E. epiteliul gingival Factorii ce pot contribui la distructiile tisulare produsi de catre metabolitii bacterieni sunt: A. Acid butiric B. Amine C. Hidrogen sulfurat D. Dimetilsulfit E. Hialuronidaza Apararea nespecifica in parodontopatii este asigurata de: A. Integritatea anatomica a epiteliului jonctional B. Factori umorali prezenti in lichidul santului gingival C. Factori umorali prezenti in punga parodontala D. Prezenta exotoxinelor E. Factori celulari din tesut Factorii umorali de aparare antibacteriana: A. Sunt prezenti doar in saliva B. Sunt prezenti in saliva si in lichidul gingival C. Sunt prezenti doar in lichidul gingival D. Sunt reprezentati de lizozim, lactoferina, si sistemul peroxidaza E. Nu au un rol semnificativ in protectia fata de bolile parodontale In lichidul santului gingival sunt prezenti factorii de aparare cum sunt: A. Exototinele B. Endotoxinele ABC 8/111

13

ABD

8/120 -121

14

8/122

15

ABCD

8/122

16

ABCE

8/125

17

BDE

8/125

18

CE

8/126

Page

20

C. Complementul extravazat din ser D. Anticorpi din clasa IgM in procent ridicat E. Anticorpi din clasa IgG in procent ridicat 19 Complementul din lichidul gingival este activat de : A. Bacteriile opsonizate B. Produsele metabolice bacteriene C. Endotoxinele bacteriene D. Celule polimorfonucleare E. Macrofage Macrofagele elaboreaza enzime cu rol distructiv tisular cum sunt: A. Anticorpi din clasa IgG B. In procent mai mic anticorpi din clasa IgM C. Elastaze D. Hialuronidaze E. Factorul de necroza al tumorilor *Titrurile de anticorpi au o tendinta de scadere treptata intr-un interval de: A. 8-10 luni dupa tratament B. 4 saptamani dupa tratament C. 8-12 luni dupa tratament D. 7 saptamani dupa tratament E. 4-6 luni dupa tratament Urmatoarele bacterii sintetizeaza cantitati mari de proteine de soc termic: A. Porphyromonas gingivalis B. Actinobacillus actinomycetemcomitans C. Eikenella corrodens D. Treponema denticola E. Prevotella melaninogenica *Inflamatia gingivala se instaleaza in mod experimental pe model la un interval de: A. 7 zile dupa o igiena orala defectuaosa B. 10-21 de zile dupa o igiena orala defectuoasa C. 10-14 zile D. 9 zile E. 20-30 de zile Actinobacillus actinomycetemcomitans are urmatoarele caracteristici: A. Se coreleaza cu parodontopatia juvenila B. Se coreleaza cu gingivita bacteriana generalizata C. Se coreleaza cu parodontopatia rapid progresiva la adult D. Efectul distructiv se datoreaza endotoxinelor elaborate E. Efectul distructiv se datoreaza exotoxinei elaborate (leucotoxina) Efectul patogen al bacteriei Porfhyromonas gingivalis este dat de: A. Leucotoxina B. Factori antifagocitari ABC 8/126

20

CDE

8/127

21

8/130

22

BCE

8/130

23

8/111

24

ACE

8/112

25

BCD

8/114

Page

20

C. Factori leucopenici D. Endotoxina lipopolizaharidica E. Colagenaza 26 Tartrul dentar : A. Este un complex anorganic B. Este un complex organo-mineral C. Adera numai de suprafetele dentare D. Contine numai substante minerale E. Contine si componente organice *Structura tartrului este dominate de : A. Complexe polizaharide-proteine B. Cristale anorganice de tip apatita C. Celule epiteliale descuamate D. Amestec de bacterii E. Leucocite *In zona supragingivala a tartrului domina urmatoarele tipuri de bacterii : A. Bacterii filamentoase fara o orientare specifica B. Coci C. Bacili D. Bacterii filamentoase cu orientare in unghi drept E. Spirochete Tartrul supragingival : A. Are o culoare maro inchis B. Are o consistenta crescuta C. Este dispus sub forma unor depozite lamelare cu suprafata dura , neregulata D. Are o culoare alb-galben E. Imediat dupa depunere se disloca cu usurinta Componentele anorganice ale tartrului supragingival au urmatoarea structura cristalina: A. Hidroxiapatita (68%) B. Wiltokita (21%) C. Fosfat octocalcic (31%) D. Hidroxiapatita (58%) E. Brusita (9%) BE 8/137

27

8/138

28

8/138

29

DE

8/138

30

BDE

8/140

Page

TEMA NR. 44. DIAGNOSTICUL MBOLNVIRILOR GINGIVO-PARODONTALE (8, pag 189-201) 8 intrebari

20

Nr. Intrebare crt. 1 Semnele clinice ale parodontitei marginale cornice tipice pot fi: A. inflamaie gingival B. mobilitate dentar accentuat C. culoare roz-palid a gingiei marginale D. pungi parodontale E. depozite mari de plac i de tartru 2

Rspuns Pag. ADE 8/194

n parodontita marginal cronic diagnosticul se pune pe baza urmtoarelor ABD criterii: A. leziunile distructive afecteaz parodoniul de susinere B. se asociaz frecvent cu boli generale C. crete mobilitatea dinilor D. evoluia este n general lent progresiv E. halena. Parodontitele agresive: A. sunt frecvent circumpubertare B. este cauzat genetic C. apare dup vrst de 35 ani D. disjuncia gingiva-dentar se realizeaz rapid E. speciile microbiene cel mai frecvent ntlnite sunt Actinobacillus actinomycetemcomitans i Porphyromonas gingivalis *Gingivitele descuamative apar n: A. lichen plan. B. sarcin. C. tulburri neuro-vegetative D. diabet. E. sclerodermie *n gingivitele din cursul tratamentelor cu antagoniti de calciu: A. mobilitate patologic prin edem B. gingie mrit de volum C. sngerri gingivale D. pungi adevrate E. medicamentele au aciune primar asupra gingiei Semnele histopatologice n gingivite sunt: A. jonciune gingiva-dentar integr B. eroziuni ale epiteliului sulcular C. distrucii de colagen mai reduse ca n parodontita adultului D. infiltrat inflamator predominant plasmocitar E. bogat infiltrate limfocitar T Aspectul clinic in gingivita indus de placa bacterian prezinta urmatoarele semne: A. singerare gingivala produs cu uurin ADE

8/195

8/196

8/194

8/193

ABE

8/192

ABCD

8/191

Page

20

B. C. D. E. 8

modificri de culoare .modificri de volum Pierderea texturii de "gravur punctat" Frecvent dureri n mod spontan CE 8/199

Testul BANA se bazeaz pe depistarea: A. metaboliilor toxici B. elastazelor C. Treponema Denticola D. Actinobacillus actinomycetemcomitans E. Porphyromonas gingivalis

TEMA NR. 45. CLASIFICAREA BOLILOR PARODONTIULUI MARGINAL (8, pag. 205-219) 20 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Cea mai veche clasificare a bolilor parodontale cuprinde A. boli inflamatorii: paradentite B. boli distrofice cu inflamaie redus C. paradontite de cauz sistemic D. paradentita marginal profund E. paradentita marginal superficial 2 n grupul de afeciuni intitulate paradentosis, Becks, n 1929 include: A. atrofia presenil B. paradentosis prin traum ocluzal C. paradentosis prin lips ocluzal D. atropfa alveolar difuz E. paradentoma n 1940, BOX i MC CALL descriu urmtoarele forme de mbolnviri: A. gingivite acute i cronice B. periodontite simple C. parodontita marginal cronic superficial D. gingivozele E. parodontita rapid progresiv n categoria mbolnvirilor parodontale aprute n condiii degenerative sunt incluse: A. gingivoze de cauz sistemic B. manifestri degenerative ale esutului conjunctiv C. periodontoza avansat Rspuns Pag. AB 8/206

ABCD

8/206

AB

8/208

ABC

8/208

Page

20

D. parodontita juvenil E. parodontita prepubertar 5 Hiperplaziile gingivale au cauze diferite: A. infecioase (granulom piogen) B. endocrin (sarcin) C. medicamentoase D. sistemice E. traumatice PUCCI, n 1950 clasific bolile parodontale n: A. paradentita marginal incipient B. paradentita hipertrofic C. paradentita descuamativ D. paradentita localizat E. sindrom periodontal *CARRANZA, n 1951 descrie: A. sindromul periodontal inflamator superficial i profund B. parodontita superficial C. parodontita medie D. parodontita complex E. parodontita agresiv ARPA, n 1955 propune clasificarea: A. parodontite B. parodontoze C. parodontome D. gingivite acute E. gingivite cronice n 1996, CARRANZA JR descrie urmtoarele forme de mbolnvire parodontal, tip gingivit: A. gingivita marginal cronic B. gingivita acut ulcero-necrotic C. leziuni care apar in SIDA D. gingivostomatita acut herpetic E. parodontit lent progresiv Dup Carranza Jr., parodontitele sunt clasificate n: A. parodontita lent progresiv a adultului B. parodontita rapid progresiv a adultului C. gingivite hiperplazice D. parodontita rapid progresiv precoce E. parodontita ulceronecrotic n 1996, Academia American de Parodontologie propune clasificarea: A. afeciuni gingivale B. periodontite cronice C. periodontite agresive ABC 8/208

ABCD

8/209

8/209

ABC

8/209

ABCD

8/210

10

ABDE

8/210

Page

20

11

ABCD

8/211

D. periodontite i manifestri ale unor boli sistemice E. parodontoze 12 *Periodontitele i manifestrile bolilor sistemice, dup A.A.P. asociate n tulburrile hematologice sunt cele din : A. neutropenia dobndit B. cardiopatia ischemic C. accident vascular cerebral D. sindrom Down E. sindrom Cohen Tulburrile genetice asociate bolilor parodontale sunt: A. sindrom Down B. sindrom Papillon-Lefevre C. sindromul Chediak-Higaschi D. sindrom Cohen E. leucemia Afeciunile gingivale asociate sistemului endocrin sunt: A. gingivite asociate cu pubertatea B. gingivite asociate cu ciclul menstrual C. gingivite asociate cu sarcina D. gingivite asociate diabetului zaharat E. gingivite din deficiena acidului ascorbic Leziunile gingivale neinduse de plac sunt: A. leziuni asociate cu Neisseria gonorrhea B. leziuni asociate cu Treponema pallidum C. gingivostomatita herpetic primar D. candidoza gingival generalizat E. periodontite agresive Dup Armitage, n 1999, leziunile gingivale induse de plac sunt: A. gingivita ulcero-necrotic B. gingivita asociat de pubertate C. gingivita asociat de sarcin D. candidoza gingival E. fibromatoza gingival Reaciile alergice gingivale pot fi la: A. materiale de restaurare B. past de dini C. ape de gur D. alimente i aditivi alimentari E. injurii termice A 8/213

13

ABCD

8/213

14

ABCD

8/211

15

ABCD

8/211

16

ABC

8/214

17

ABCD

8/215

Page

21

18

n gingivite este afectat numai parodoniul de nveli, respectiv: A. epiteliul B. corionul gingival C. sistemul ligamentar supra-alveolar D. sistemul ligamentar profund E. osul alveolar Criteriile de clasificare ale Catedrei de Parodontologie Bucureti: A. mecanismul de producere al bolii parodontale B. gradul de afectare al structurilor parodoniului marginal C. gradul de manifestare al inflamaiei D. distrofia E. sexul Gingivitele hiperplazice ca efect al unor medicamente sunt: A. gingivita hiperplazic prin hidantoin B. gingivita prin antagonisti de calciu C. gingivita hiperplazic prin ciclosporine D. gingivita prin utilizarea contraceptivelor E. gingivita ulcero-necrotic

ABC

8/217

19

ABC

8/217

20

ABCD

8/218

TEMA NR. 46. FORME CLINICE - SIMPTOMATOLOGIE IN GINGIVITE PARODONTITE MARGINALE (8, pag 221-280) 40 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara se mai numeste si, cu exceptia: A. gingivomatoza B. elefantiazis gingival C. fibromatoza gingivala ereditara D. fibromatoza familiara congenitala E. gingivita prepubertara 2 *Se descriu gingivite descuamative dupa administrarea de, cu exceptia: A. antibiotice B. saruri de au si ag C. citostatice D. aminofenazona E. salicilati *Histopatologic, in pemfigus se constata urmatoarele manifestari gingivale: A. acantoza in stratul spinos Rspuns Pag. E 8/245

8/248

Page

8/249

21

B. C. D. E. 4

hiperkeratoza excesiva a epiteliului aspect papilomatos al jonctiunii corio-epiteliale prezenta a numeroase fibre de oxytalan distructii intinse ale fibrelor de colagen din structura ligamentelor supraalveolare si periodontale B 8/241

*Incidenta hiperplaziei gingivale la bolnavii tratati cu ciclosporine este de cca: A. 15% B. 30% C. intre 3 si 85% D. intre 3 si 80% E. 45% *Microorganismele implicate in etiologia parodontitei marginale rapid progresive sunt: A. Actinomyces naeslundii B. Capnocytophaga C. Fusobacterium nucleatum D. Veionella parvula E. Treponema denticola *Manifestarile orale la bolnavii cu SIDA cuprind, cu exceptia: A. senzatii de arsura a mucoasei orale B. osteita a corticalei interne a crestei alveolare C. hiperpigmentatii ale mucoasei orale D. veruci orale E. angiomatoza bacilara *Gradul de retractie gingivala poate fi influentat de mai multi factori, cu exceptia: A. impactul alimentar cu actiune directa B. malpozitii dentare C. bruxismul D. bride cu insertie joasa E. obiceiuri vicioase *Lipsa contactului ocluzale se poate manifesta prin: A. reducerea grosimii ligamentului periodontal B. cresterea grosimii ligamentului periodontal C. radioopacitate crescuta a osului alveolar D. radioopacitate normala a osului alveolar E. cresterea spatiului dento-alveolar *Afectiunile tumorale maligne gingivale cuprind, cu exceptia: A. fibromul gingival B. reticulosarcomul C. epiteliomul D. melanomul malign E. carcinomul

8/258

8/270 -2

8/275

8/273 -4

8/278

Page

21

10

*SLOTS si RAMS descriu in parodontita refractara la tratament, urmatoarele C microorganisme: A. Specii de streptococi B. Selemonas noxia C. Enterobacteriacee D. Capnocytophaga E. Actinomyces naeslundii *Dimensiunile aftelor mici variaza intre: A. 0.1 1 cm B. 0.2 1 cm C. 0.5 2 cm D. 0.1 0.2 cm E. 0.4 2.5 cm *Leziunea de baza in gingivitele descuamative, vezicula, are dimensiuni de pana la: A. 2 mm B. 3 mm C. 2.5 mm D. 1 cm E. 5 mm *In gingivita hiperplazica (fibromatoasa) ereditara, suprafata gingiei are aspect de: A. coaja de portocala B. prundis C. feriga D. tumoral E. polimorf *Gingivita ulcero-necrotica prezinta urmatorii factori favorizanti: A. deficitul de vitamine B1, B2, B6, C B. sifilis, anemii, tbc C. tumori maligne si benigne D. pericoronaritele E. traumatismul indirect al gingiei *Gingivita si gingivostomatita din menopauza se caracterizeaza prin senzatii anormale de gust: A. sarat B. acru C. dulce D. acru si dulce E. sarat si acru *Parodontita agresiva, rapid progresiva prezinta maximum de incidenta in jurul varstei de: A. 14 ani B

8/268 -9

11

8/252

12

8/248

13

8/246

14

8/242

15

8/230

16

8/258

Page

21

B. C. D. E. 17

20 ani 14-20 ani 30-35 ani 35-40 ani 8/244 -5

*Factorii favorizanti ai pericoronaritelor cuprind, cu exceptia: D A. malpozitia dentara B. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie C. formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte D. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera total suprafata ocluzala a molarului in curs de eruptie sau partial inclus E. persistenta unui lambou de mucoasa care acopera partial suprafata ocluzala a molarului partial inclus *Virusul herpetic supravietuieste la nivelul ganglionilor nervosi, de unde poate descinde pe cai nervoase in conditii favorizante prin, cu exceptia: A. expunere la soare sau la frig B. ciclu menstrual C. traumatisme D. vaccinari E. gripa, hepatita epidemica *Sindromul EHLERS-DANLOS se caracterizeaza prin: A. hipoplasticitatea pielii si a articulatiilor B. pseudotumori cutanate C. tulburari gastrointestinale si cardiovasculare D. albinism E. tulburari ale fagocitelor *In patogenia parodontitei agresive, rapid progresive au fost incriminate mecanisme ca: A. modificari ale chemotactismului neutrofilelor fata de levuri B. activarea policlonala a limfocitelor b C. alterari ale functiilor fagocitelor D. producerea de autoanticorpi fata de neutrofile E. producerea de autoanticorpi fata de elastin Simptomatologia acuta a pericoronaritelor cuprinde urmatoarele simptome, cu exceptia: A. hiposalivatie B. halena C. adenopatie D. stare generala alterata E. formarea unui exsudat purulent deasupra capusonului mucozal Parodontita pubertara poate fi asociata cu boli si tulburari genetice, cu exceptia: A. sindromul PLUMMER-VINSON B. boala MOELLER-BARLOW A

18

8/251

19

8/225

20

8/258

21

AE

8/245

Page

21

22

ABC

8/255

C. boala BOURNEVILLE D. sindromul EHLERS-DANLOS E. sindromul COHEN 23 Sunt implicate in etiologia parodontitei juvenile: A. Mycoplasma B. Treponema denticola C. Eubacterium nucleatum D. Spirochete E. Capnocytophaga sputigena Conditiile favorizante ale transformarii Candidei albicans in intr-un microorganism agresiv, distructiv pentru epiteliul si corionul gingival sunt: A. boala ADDISON si boala BOURNEVILLE B. sarcina si utilizarea contraceptivelor C. hipertiroidismul D. scaderea rezistentei organismului in urma tratamentului unor tumori maligne cu citostatice si doze reduse de radiatii E. SIDA Sunt implicate in producerea gingivitei de pubertate: A. Campylobacter rectus B. Capnocytophaga C. Prevotella intermedia D. Porphyromonas gingivalis E. Aggregatibacter actynomicetemcomitans Leziunea avansata in parodontita marginala cronica prezinta din punct de vedere histochimic cresterea nivelului si activitatii: A. fosfataza alcalina B. fosfataza acida C. pepsina D. citocromoxidaza E. elastaza Semnele clinice ale gingivitei de sarcina se accentueaza din luna: A. a II-a B. a III-a C. a V-a D. a VI-a E. se mentin constant Trombocitopenia secundara apare in: A. leucemii B. tumori benigne C. dupa iradieri masive sau reduse D. intoxicatii cu benzen E. tratamentul cu Dilantin Semne obiective in gingivita si gingivostomatita ulcero-necrotica: ADE 8/256

24

BE

8/252 -3

25

BC

8/227

26

ABDE

8/223

27

AB

8/229

28

AD

8/236

29

CDE

8/243

Page

21

A. B. C. D. E. 30

halena fetida intensa limitarea deschierii gurii prin trismus hipersalivatie vascoasa rigiditatea fetei papile interdentare cu aspect decapitat BC 8/245

Complicatiile pericoronaritelor sunt: A. gingivita fibromatoasa B. gingivostomatita ulcero-necrotica C. edem laringian D. hipersalivatie E. hiposalivatie Gingivita alergica se poate produce ca o reactie alergica la: A. extractul de Sapota Zapotilla B. unele componente din pastele de dinti C. dulciuri cu alune D. condimente E. fumatul excesiv In boala BEHET se intalnesc: A. afte bucale si genitale B. tromboflebite C. arterite D. tumori benigne E. adenopatie Forma localizata a parodontitei juvenile se caracterizeaza prin semne clinice in urmatoarele zone: A. molarii secunzi superiori si inferiori B. molarii primi superiori si inferiori C. incisivii superiori D. incisivii inferiori si superiori E. caninii superiori si inferiori Principalele semne de imbolnavire in parodontita juvenila sunt: A. pungi parodontale adevarate B. pungi parodontale false C. migrari patologice ale primilor molari, incisivilor si caninilor D. hiperestezia dentinara E. formarea de abcese parodontale in formele incipiente de imbolnavire Semnele leziunilor de tip distrofic sunt: A. retractie gingivala cu semne de inflamatie papilara si a gingiei fixe reduse B. fisuri STILLMAN si hipoestezie C. feston mccall si hipoestezie D. feston McCall E. hiperestezie

31

AB

8/246

32

ABC

8/252

33

BCD

8/257

34

AD

8/257

35

DE

8/267

Page

21

36

Subiectiv, parodontita marginala cronica superficiala se caracterizeaza prin: A. durerea este localizata B. apare mai frecvent dimineata si dispare dupa cateva miscari de masticatie C. apare mai frecvent dimineata si se accentueaza prin miscarile masticatorii D. intensitate medie E. durerea este localizata sau generalizata Parodontita marginala cronica profunda lent progresiva prezinta urmatoarele semne clinice subiective: A. tulburari de fonatie in special legate de articularea fonetica a consoanelor t, d, b B. manifestari psihice anxios-obsesive exagerate C. tulburari de masticatie D. mobilitate patologica de gradul 2 sau 3 E. semne de inflamatie gingivala mai accentuate fata de parodontita marginala cronica superficiala Chisturile gingivale: A. la nou-nascuti sunt situate pe linia mediana a boltii palatine B. la nou-nascuti sunt situate la numai in 1/3 superioara a gingiei vestibulare C. se numesc perle epstein cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare D. se numesc nodulii lui BOHN cand sunt situate de-a lungul crestelor alveolare E. nodulii lui BOHN provin din resturi ale lamei dentare Formele clinice ale gingivitei cronice cuprind: A. papilita B. gingivita marginala C. gingivita difuza, care cuprinde papila interdentara si marginea gingivala libera, fara afectarea gingiei fixe D. gingivita difuza, care cuprinde doar marginea gingivala libera E. gingivita generalizata Pacientii cu gingivita cronica semnaleaza: A. prurit gingival intens B. dureri intense la periaj si in timpul masticatiei alimentelor dure C. senzatie de usturime D. sangerari gingivale la periaj E. sangerari gingivale la masticatie

ABD

8/260

37

BC

8/263

38

ADE

8/227

39

ABE

8/224

40

CDE

8/224

Page

TEMA NR. 47.

21

EVOLUTIE, PROGNOSTIC SI COMPLICATII ALE PARODONTOPATIILOR (8, pag 283-286) 8 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Complicatiile locale ale bolii parodontale sunt: A. pulpite acute totale B. necroze pulpare C. hiperestezia dentinara D. abcesul lojii sublinguale E. parodontite apicale subacute sau cronice 2 Urmatoarele afirmatii despre abcesul parodontal marginal sunt adevarate: A. este o complicatie a parodontitelor marginale cronice B. este localizat numai vestibular C. este insotit de modificari radiologice ale osului alveolar D. se produce prin exacerbarea virulentei germenilor din pungile parodontale, cind drenajul pe cale naturala este redus sau blocat E. toate de mai sus *Mecanismele posibile de producere a hiperesteziei dentinare sunt: A. stimularea directa a unor terminatii nervoase dentinare B. stimularea prelungirilor odontoblastice din canalele radiculare C. stimularea nervoasa prin eliberarea unor glicoproteine in cursul agresiunilor pulpei dentare D. stimularea formatiunilor nervoase ale pulpei, datorita stationarii excesive lichidului dentinar prin tubii dentinari E. nici unul din cele enuntate Hiperestezia dentinara devine manifesta in urmatoarele conditii: A. contact cu alimente acre sau dulci B. contact cu alimente solide sau lichide C. contact cu alimente calde (cel mai frecvent) D. contact cu peria de dinti E. poate aparea si spontan Rspuns Pag. BCE 8/283

ACD

8/283 -284

8/285

ABD

8/285

*Urmatorul factor este esential in producerea hiperesteziei dentinare: B A. prezenta peliculei dobindite B. prezenta placii bacteriene C. fenomenul de fermentatie acida a detritusurilor anorganice depuse pe suprafetele ocluzale D. depozite de tartru depuse la coletul dintilor E. efectuarea detartrajului ultrasonic Lacunele cuneiforme: A. apar n 1/3 medie a suprafetelor dentare B. apar la coletul dintilor BCDE

8/285

8/285

Page

21

C. apar mai frecvent vestibular D. au forma triunghiulara cu baza spre exterior si virful spre axul longitudinal al dintelui E. reprezinta o lipsa de substanta 7 In abcesul parodontal marginal: A. dintii limitanti sunt, in general, indemni de carie B. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt negative C. testele de vitalitate ale dintilor limitrofi sunt pozitive numai la percutia in ax D. apar frecvent adenopatii locoregionale E. percutia transversala a dintilor limitanti este mai dureroasa decat cea verticala *Simptomele obiective in abcesul parodontal marginal nu cuprind: A. tumefactie circumscrisa cu dimensiuni variabile de la 1-2 mm pina la 1,5 cm B. dintii limitanti sunt indemni de carie C. mucoasa acoperitoare este lucioasa,granitata, violacee D. consistenta abcesului este moale, depresibila E. consistenta abcesului palatinal in primele faze este mai ferma ADE 8/284

8/284

TEMA NR. 48. TRATAMENTUL GINGIVITELOR SI PARODONTITELOR MARGINALE (8, pag. 288-374) 20 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Tratamentul initial al gingivitelor si parodontitelor marginale consta in: A. reechilibrare dento-ocluzala B. tratament ortodontic C. tratamentul complicatiilor acute D. restaurari odontale E. tratamentde bioreactivare 2 *Mijloacele prin care pacientul realizeaza igienizarea sunt: A. debridare gingivala B. indepartarea placii bacteriene prin periaj C. tratament mecanic al suprafetelor radiculare accesibile D. detartraj supragingival E. detartraj subgingival *Dezavantajele periilor dentare cu peri naturali sunt A. sunt suple si se adapteaza la suprafetele dentare si gingivale Rspuns Pag. C 8/289

8/292

Page

8/293

21

B. C. D. E. 4

nu produc lezari gingivale se degradeaza mecanic in timp relativ scurt nu retin apa si detritusurile organice flexibilitatea crescuta C 8/292

*Dezavantajele clorhexidinei sunt urmatoarele: A. este un agent antimicrobian foarte activ B. inhiba formarea placii bacteriene C. determina modificari tranzitorii ale senzatiei gustative sau gust amar D. dezvolta rezistenta din partea bacteriilor ,in timp E. determina sangerari gingivale *Tratamentul gingivitelor si parodontopatiilor marginale trebuie sa: A. sa fie instituit cat mai precoce B. sa fie simplu C. sa fie cat mai ieftin D. sa prezinte pauze mari intercalate intre perioadele de tratament E. sa prezinte o schema generala pentru un grup de pacienti *In parodontita marginala cronica superficiala se recomanda ca tratament: A. simpla indepartara a factorilor locali este suficienta B. nu este necesara suprimarea microulceratiilor C. nu se recomanda biostimularea D. tratamentul este individualizat de la caz la caz E. tratamentul initial este singurul aplicat Igienizarea efectuata de catre medic urmareste: A. debridarea parodontala prin indepartarea placii bacteriene B. detartrajul supragingival C. tratamentul pierderii osoase D. tratamentul antimicrobian E. detartrajul subgingival professional *Profilaxia primara a inflamatiei parodontiului marginal urmareste: A. rezolvarea formelor incipiente de imbolnavire ale parodontiului marginal B. urmareste prevenirea recidivelor C. aplicarea de paste cu antibiotice D. impiedecarea aparitiei gingivitelor cronice si a parodontitelor marginale E. aplicarea unui program special,individualizat

8/288

8/289

BE

8/290

8/291

Page

*Prin igienizare se intelege: A A. actiuni terapeutice de indepartare a placii bacteriene,tartrului,detritusului organic si cementului necrotic B. actiuni ce vizeaza impiedecarea aparitiei inflamatiei parodontiului profund C. ca un ansamblu de manopere ce pot fi realizate doar de catre pacient

8/292

22

D. nu utilizeaza substante medicamentoase ,antimicrobiene E. nu include chiuretajul radicular 10 *Periajul dentar prin tehnica Bass are urmatoarele caracteristici, cu exceptia: A. vizeaza santul gingival B. peria se aplica in unghi 45grade fata de axul lung al dintelui C. are potential traumatic D. este indicata persoanelor sanatoase E. nu este o metoda usor de invatat *In compozitia pastelor de dinti intra urmatoarele, cu exceptia: A. substante abrazive 30-35 % B. substante abrazive 95% C. formaldehida si fluoruri D. triclosan E. unele substante cu actiune antimicrobiana: clorhexidina, sanguinarina *Fluorurile au un efect antimicrobian prin urmatoarele mecanisme, mai putin: A. reducerea glicolizei B. inhibarea formarii stratului polizaharidic sintetizat de celulele microbiene C. diminuarea energiei de suprafata a smaltului,actionand ca agenti tensioactivi D. ataca enzimele microbiene E. creste fixarea proteinelor la hidroxiaapatita *Instrumentele manuale de detatraj cuprind urmatoarele, cu exceptia: A. Seceri B. Sapaligi C. Chiurete D. Sonde parodontale E. Razuse *Caracteristicile chiuretelor Gracey sunt: A. Au doua muchii taioase B. Suprafata faciala se situeaza la un unghi de 90 de grade fata de axul longitudinal al primei parti pasive C. Sunt active in toate zonele si suprafetele radiculare D. Sunt chiurete universale E. Partea activa, mai ales in treimea terminala sau frontala, se adapteaza cel mai bine pe supraftele curbe ale radacinii *Indicatiile utilizarii chiuretelor Gracey sunt urmatoarele, mai putin: A. Detatrajul santului gingival B. Detatrajul supragingival C. Detatrajul subgingival din pungile parodontale D. Chiuretajul radicular E. Chiuretajul tesutului de granulatie E 8/296

11

8/304

12

8/331

13

8/309

14

8/314

15

8/316

Page

22

16

*Contraindicatiile detartrajului cu ultrasunete NU sunt urmatoarele: A. Bolnavii cu diabet zaharat neechilibrat B. Bolnavi cu boli infectioase, contagioase C. Hiperestezie dentara accentuata D. Puratori de stimulator cardiac E. Copii mici *Produse care contin CHX pentru uz stomatologic sunt urmatoarele, cu exceptia: A. Solutii pentru clatirea gurii cu 0.05% CHX B. Geluri 2% C. Geluri 0.2% D. Lacuri de protectie E. Periochip *Indicatiile folosirii clorhexidinei sunt urmatoarele: A. Prevenierea depunerii placii microbiene B. Stimularea depunerii placii microbiene C. Parodontite apicale D. Abcese vestibulare E. Epulis gingival *Sanguinaria: A. Are actiune antiseptica slab eficienta asupra placii microbiene B. Efecte secundare mai accentuate decat ale clorhexidinei C. Risc pentru aparitia leziunilor precanceroase la nivelul cavitatii bucale D. Folosita in combinatie cu saruri de potasiu E. Reduce depunerea de placa cu 30-80% *Compusii de amoniu cuaternar: A. Determina iritatii ale mucoaselor B. Eficienta mai mare decat a CHX C. Nu dau senzatie de arsuri linguale D. Nu dau coloratii ale dintilor E. Se foloseste in paste de dinti

8/325

17

8/329

18

8/329

19

8/330

20

8/331

TEMA NR. 49. IMOBILIZAREA DINTILOR PARODONTOTICI (8, pag 427-461) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Imobilizarea dintilor parodontotici: Rspuns Pag. A

8/427

Page

22

A. constituie un mijloc terapeutic de echilibrare functionala in cadrul tratamentului complex al parodontopatiilor B. apartine timpului protetic curativ-corectiv C. reprezinta o masura profilactica D. se realizeaza in exclusivitate la tineri E. este contraindicata la persoanele cu diabet zaharat 2 *Imobilizarea dintilor parodontotici este cu atat mai eficace cu cat: A. dintii sunt mai putin mobili B. este mai mare recesiunea C. poligonul de imobilizare este mai mare D. mobilitatea dintilor este mai crescuta E. poligonul de imobilizare este mai mic Caninii sunt deplasati: A. de fortele verticale cu o directie perpendiculara pe planul sagital B. de fortele sagitale sub un unghi C. de fortele orizontale 0 D. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 fata de planul sagital 0 E. de fortele transversale cu o directie oblica la cca 45 fata de planul frontal *Angrenarea dintilor mobili trebuie sa se realizeze: A. la nivelul cingulumului B. cat mai aproape de marginea incizala sau de suprafata ocluzala C. in treimea coronara a radacinii D. cat mai departe de marginea incizala sau de suprafata ocluzala E. cat mai aproape de hypomoclion C 8/429

DE

8/429

8/431

Care dintre urmatoarele afirmatii apartin principiului biologic al imobilizarii BCD dintilor parodontotici? A. imobilizarea sa includa numarul minim suficient de dinti B. sistemuld de imobilizare trebuie sa permita o buna intretinere prin autocuratire si igiena artificiala C. realizarea sistemului de imobilizare trebuie sa respecte organul pulpar D. restabilirea integrala a functiilor aparatului dento-maxilar E. restabilirea functiei masticatorii Care dintre urmatoarele reprezinta princii de imobilizare? A. principiul bio-mecanic B. realizarea poligonului de sustinere C. angrenarea multidirectionala D. locul optim de aplicare a sistemului de imobilizare E. extinderea maxima Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. se pot corecta unele defecte aparute in cursul purtarii lor CDE

8/431 -2

8/428 -9

ADE

8/432

Page

22

B. C. D. E. 8

exercita asupra parodontiului microtraumatisme repetate sunt costisitoare pret de cost scazut nu necesita prepararea dintilor AC 8/432

Care dintre urmatoarele reprezinta dezavantaje ale sistemelor mobile de imobilizare: A. exercita asupra parodontiului microtrumatisme repetate B. necesita sacrificiu de substanta dentara C. determina solicitari nefiziologice D. nu se pot combina cu o proteza mobila E. nu se pot igieniza corespunzator Pentru a aprecia oportunitatea extirparii pulpare in imobilizarea dintilor parodontotici trebuie luate in considerare o serie de circumstante: A. varsta pacientului B. disponibilitatea financiara a pacientului C. starea organului pulpar D. gradul de imbolnavire parodontala a dintilor E. sistemul de imobilizare preconizat Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. profilactic B. pulpa dentara prezinta o reactivitate scazuta evidentiata prin teste de vitalitate C. la dintii cu pungi parodontale foarte profunde care ajung pana in zona parodontiului apical D. terapeutic pentru a opri in evolutie parodontopatia E. cand imobilizarea se va face cu dispozitiv de imobilizare mobil Extirparea pulpara efectuata inaintea imobilizarii dintilor parodontotici este indicata in urmatoarele situatii: A. la dintii cu procese carioase mari B. la dintii cu procese periapicale C. la dintii care au suferit traumatisme accidentale D. la dintii cu modificari discrete de culoare, chiar daca raspund la testele de vitalitate E. la pacientii varstnici Imobilizarea temporara este un procedeu terapeutic ce are drept scop: A. redarea fizionomiei B. protezarea breselor edentate C. restabilirea functionala D. repozitionarea mandibulei fata de maxilar E. grabirea vindecarii parodontale In functie de relatia dintre sistemul de imobilizare si dintii angrenati, imobilizarea poate fi: A. dento-dentara

CDE

8/434

10

BC

8/435

11

ACD

8/435

12

CE

8/441

13

BCE

8/442

Page

22

B. C. D. E. 14

pericoronara intracoronara dento-parodontala extracoronara ACD 8/442

Imobilizarea semipermanenta: A. are caracter temporar, de lunga durata B. are caracter temporar, de scurta durata C. este realizata din materiale compozite D. necesita controale si reinnoiri periodice E. este realizata din ligaturi metalice sau nemetalice Imobilizarea cu ligaturi nemetalice din fir de matase sau mase plastice: A. sunt vizibile B. pot dezvolta forte ortodontice C. nu dezvolta forte ortodontice D. favorizeaza retentiile alimentare E. se pot aplica atat frontal cat si lateral In cazul ligaturii de sarma care inglobeaza un numar crescut de dinti, pot apare forte de tensiune active care duc la: A. ingresiuni B. eruptii active C. torsionari D. deplasari vestibulo-orale E. nu apar forte de tensiune active Dezavantajele imobilizarii prin ligatura de sarma sunt: A. protejeaza foarte bine partile moi invecinate: buze, obraji, limba B. constituie factor de retentie pentru detritusurile fermentabile C. necesita activari periodice surse potentiale de rupere a sarmei D. ofera posibilitate de curatire si autocuratire ideale E. poate aluneca spre cervical sau spre incizal Care dintre urmatoarele constituie instrumentar si materiale necesare imobilizarii prin ligatura de sarma in 8? A. 2 pense hemostatice B. 2 pense dentare C. lampita de spirt D. sarma de vipla de 0,25 mm diametru E. sarma de vipla de 0,5 mm diametru Sina MAMLOCK prezinta: A. risc de fracturare a dintilor B. rezistenta C. rigiditate deosebita D. risc redus de decimentare E. risc crescut de percolare Care dintre urmatoarele reprezinta avantaje ale sistemelor de imobilizare

15

BD

8/442

16

ABCD

8/443

17

BCE

8/444

18

ACD

8/444

19

BCD

8/457

20

CE

8/460

Page

22

pericoronare? A. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mare B. rezistenta in timp la solicitarile functionale este mica C. permit inlocuirea dintilor lipsa D. se pot produce abraziuni cu modificarea rapoartelor ocluzale initiale E. nu exista riscul decimentarii deoarece fortele masticatorii nu actioneaza asupra nici unei portiuni libere, descoperite a coroanelor dentare 21 La imobilizarea permanenta prin mijloace mobilizabile, realizata cu concursul laboratorului de tehnica dentara, componenta mobilizabilapoate fi reprezentata de: A. coroane telescopice B. butoni si capse C. culise (sistemul ALDER) D. coroane fixate printr-o sina orala cu pivoturi E. pivoturi fixate in cilindri cu fund orb Aparatele de imobilizare formate din bare de incrustatii: A. sunt reunite prin sudare B. sunt turnate monobloc C. sunt flexibile D. sunt rezistente E. sunt plasate in apropierea parodontiului Aparatul de imobilizare ELBRECHT A. este constituit dintr-un conector metalic oral B. este constituit din doi conectori dentari vestibular si oral C. produce in timp accentuarea mobilitatii dentare D. protejeaza dintii parodontotici fata de fortele care actioneaza in axul lor E. conectorii dentari sunt reuniti prin bare transversale plasate sub punctul de contact Pentru imobilizarea cu anse de sarma in U instracoronar si intraradicular: A. se pastreaza vitalitatea dintilor B. se foloseste sarma de vipla rotunda cu diametrul de 0,9 mm C. se folosesc anse prefabricate din sarma de vipla D. se foloseste sarma de vipla cu diametrul de 0,25 mm E. se devitalizeaza dintii in prealabil Sistemul de imobilizare Indenta Splint System: A. se aplica la nivelul dintilor frontali superiori B. se aplica la nivelul dintilor laterali C. foloseste microbare de otel D. microbarele se fixeaza cu microsuruburi parapulpare E. microbarele se fixeaza cu microsuruburi intrapulpare dupa devitalizare ACDE 8/459

22

ABD

8/458

23

BC

8/458

24

BE

8/454

25

BCD

8/454

Page

22

26

Imobilizarea permanenta realizata in cabinet fara ajutorul laboratorului de tehnica dentara, pentru zona laterala, A. necesita realizarea unui sant mezio-distal cu adancime de 2mm B. necesita devitalizarea prealabila a dintilor C. solidarizeaza unul sau mai multi dinti laterali mobili, flancati obligatoriu de dinti ferm implantati D. foloseste sarma de vipla semirotunda cu diametrul de 2 mm E. necesita continuitate la 1 mm sub punctul de contact *Sistemul anterior splint grid foloseste: A. plase de material plastic sau reticul de sarma cu latime de 4-5 mm si grosime 0,2 mm B. reticul de sarma cu latimea de minim 1 cm C. plase de material plastic prefabricate D. plase de sarma fabricate in laboratorul de tehnica dentara E. o atela metalica turnata, cu latime de 2 mm si grosime de 0,5 mm Gutierele din rasini acrilice auto- sau termopolimerizabile: A. sunt flexibile B. sunt imobilizari de lunga durata C. se pot cimenta pe dinti D. sunt rigide E. sunt destinate imobilizarii temporare Pentru confectionarea gutierei din material acrilic transparent se folosesc folii de material termoplastic cu grosime variabila: A. 0,75 mm B. 1 mm C. 0,25 mm D. 1,5 mm E. 0,5 mm Principiul tensiunii controlate: A. se aplica imobilizarilor cu materiale compozite B. se aplica imobilizarilor prin ligaturi de sarma C. este un principiu activ al unei imobilizari eficiente D. urmareste obtinerea unor efecte ortodontice E. necesita control periodic al imobilizarii si activarea acesteia

BC

8/454

27

8/451

28

CDE

8/450

29

ABD

8/450

30

BCE

8/448

Nr. Intrebare

Rspuns Pag.

Page

22

TEMA NR. 50. ORIENTARI TERAPEUTICE PRINCIPALE SI SCHEME DE TRATAMENT (8, pag. 465-477) 20 intrebari

crt. 1 Tratamentul n gingivita cronic simpl, necomplicat urmrete: A. depistarea factorilor locali B. instruirea pacientului asupra periajului corespunztor C. debridarea gingival D. detartraj E. operaie cu lambou 2 *Tratamentul gingivitei de pubertate const n: A. ndeprtarea tartului supra i subgingival B. educarea gravidelor pentru igiena bucal corect C. tratament chirurgical cu adiie de os D. antibioterapie E. tratament antiviral

ABCD

8/465

8/466

*n timpul sarcinii trebuie evitate: A A. radiografiile B. edinele scurte cu schimbarea poziiei eznd n clinostatism uor oblic C. cltiri cu soluii antiseptice D. detratraj supragingival E. periaj profesional Tratamentul local al gingivitelor hiperplazice medicamentoase const n: A. reducerea fenomenelor acute sau subacute B. splturi cu soluii antiseptice C. aplicaii de colutorii complexe cu antibiotice D. operatii cu lambou E. chiuretaj parodontal La bolnavii cu epilepsie se impun urmtoarele msuri: A. colaborarea cu medicul psihiatru B. asigurarea unui ambient de linite C. evitarea aglomeraiei D. evitarea zgomotelor E. aplicarea unor aparate ortodontice n cazul declanrii unei crize epileptice se procedeaz astfel: A. pacientul va fi ferit de lovirea cu elemente dure B. capul va fi aplecat nainte i n jos C. administrarea intravenos sau intramuscular de diazepam 0,010 g D. nu se administreaz oxigen E. se administreaz prednison Tratamentul de urgen n GUN const n: A. splturi bucale largi cu soluii antiseptice B. aplicaii locale cu colutorii de antibiotice i antiinflamatorii C. detartraj supra i subgingival D. antibioterapie E. gingivectomie localizat ABC

8/466

8/468

ABCD

8/468

ABC

8/468

ABD

8/469

Page

22

8*

Tratamentul preventiv al pericoronaritelor const n: A A. decapuonarea chirurgical la nivelul molarului de minte incomplet erupt B. splturi antiseptice abundente C. instilaii de colutorii cu antibiotice D. aplicarea unui dren din me iodoformat E. antibioterapie F. chiuretajul in camp deschis a molarului semiinclus Splturile bucale n tratamentul gingivitei herpetice se realizeaz cu: A. cloramin 3 %0 B. permanganat de potasiu C. ceai de mueel D. soluie de Romazulan E. ap oxigenat Produsul NIVCRISOL-D ce se aplic pe mucoasa ulcerat conine: A. propolis B. antibiotice C. cortizon D. tetraborat de sodiu E. tetraciclin Medicaia antiviral administrat n gingivita herpetic este: A. Tetraciclin B. Negamicin B C. Zovirax D. Acyclovir E. Romazulan n tratamentul gingivitei herpetice se administreaz: A. RODILEMID, soluie injectabil B. hiposulfit de sodiu C. vitaminoterapie D. aplicaii locale cu Orthochrome E. NIVCRISOL-D Tratamentul parodontitei marginale cronice superficiale const n: A. debridare gingival B. detartraj C. tratament antimicrobian i antiinflamator D. tratament chirurgical E. antibioterapie Tratamentul parodontitei marginale agresive const n: A. debridare gingival B. detartraj C. tratament antimicrobian local D. tratament cu antibiotice ABCD

8/470

8/470

10

AD

8/471

11

CD

8/471

12

ABCE

8/471

13

ABCD

8/472

14

ABCD

8/472
Page

22

E. medicaie antiviral 15 n tratamentul retraciilor gingivale, edinele de periaj se fac astfel: A. periaj obligatoriu seara dup mas B. periaj nainte de culcare C. periaj de 3 ori/zi D. periaj dup fiecare mas E. periaj nainte i dup mese Tratamentul de urgen al abcesului parodontal marginal const n: A. incizie la nivelul bombrii maxime B. ndeprtarea exsudatului purulent C. splare abundent cu soluii antiseptice D. aplicarea unei lame de dren E. chiuretaj parodontal Tratamentul definitiv al abcesului parodontal marginal const n: A. chiuretaj subgingival B. antibioterapie C. aplicarea unei lame de dren D. gingivectomie E. operaie cu lambou la pluriradiculari Tratamentul hiperesteziei dentinare se realizeaz prin: A. ndeprtarea complet a plcii bacteriene B. atingeri cu glicerin cald C. aplicaii de cristale de clorur de zinc D. impregnri cu antibiotice E. aplicaii de solutie clorur de calciu Substane cu aciune desensibilizant n pastele de dini sunt: A. triamcinolon B. penicilina V C. clorur de stroniu D. nitrat de potasiu E. citrat de sodiu Bolile generale ce stau n atenia medicului stomatolog sunt: A. boli cardiovasculare B. diabet C. epilepsia D. leucemiile E. parodontita apical cronic AB 8/473

16

ABCD

8/475

17

ADE

8/475

18

ABCE

8/475

19

CDE

8/476

20

ABCD

8/477

Page

TEMA NR. 51. OCLUZIA DENTAR (pg. 25 - 76)

23

 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 Despre planul de ocluzie se poate afirma c: BCD Pag: A. este o suprafa plat, neted 26, B. conine curbele de ocluzie transversale i sagitale 27 C. trece prin toi cuspizii vestibulari i marginile incizale ale dinilor mandibulari, precum i vrfurile cuspizilor linguali D. permite utilizarea la maxim a contactelor dentare n decursul variatelor funcii E. permite realizarea de contacte funcionale simultane, secvenial, pe cte o zon a arcadei 2 Teoria lui Monson: ACE A. se mai numete teoria sferei B. se mai numete teoria cilindrilor C. susine c exist o sfer cu centrul la nivelul glabelei, la distan egal de suprafeele ocluzale ale dinilor posteriori i de centrele condiliene D. susine c exist o serie de cilindrii cu axe instantanee de rotaie ce trec prin condili E. descrie axele dentare ca mijloc de distribuire optim a solicitrilor ocluzale i care genereaz curbele de ocluzie Planul de ocluzie se situeaz ntr-o poziie bine precizat fa de anumite repere cranio-faciale ce determin planurile de referin: A. planul Camper B. planul de la Frankfurt C. planul facial D. planul lui Saizar E. planul bazal mandibular *Articulatoarele utilizeaz ca referin: A. planul Camper B. axa de masticaie C. planul bazal mandibular D. planul de la Frankfurt E. planul lui RICH Conceptul de stabilitate ocluzal implic intricarea urmtorilor factori: A. determinantul anterior (ghidajul anterior) B. determinantul anterior (dentar) C. determinantul funcional (neuro-muscular) D. determinantul posterior (dinii laterali) E. determinantul posterior (articular termporo-mandiular) Elementele de morfologie dentar cu rol de sprijin al ocluziei sunt: A. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor inferiori ABE Pag: 28

Pag: 28

Pag: 28

BCE

Pag: 30

CDE

Pag: 30

Page

23

B. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor superiori C. marginile libere ale caninilor inferiori i cele incizale ale incisivilor inferiori D. cuspizii platinali ai premolarilor i molarilor superiori E. cuspizii vestibulari ai premolarilor i molarilor inferiori 7 n cadrul rapoartelor normale de ocluzie corespondenele de angrenare ale BD acestor elemente morfologice dentare sunt urmtoarele: A. pentru stopurile de clasa I: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale antagoniste B. pentru stopurile de clasa I: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist C. pentru stopurile de clasa a II-a: marginile libere ale frontalilor inferiori se sprijin pe feele palatinale ale grupului frontal superior, infracingular D. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii palatinali ai premolarilor i molarilor contacteaz fosetele distale ale dinilor omologi inferiori, exceptnd cuspizii mezio-palatinali ai molarilor superiori ai molarilor superiori care contacteaz fosetele centrale antagoniste E. pentru stopurile de clasa a III-a: cuspizii vestibulari ai premolarilor i cei mezio-vestibulari ai molarilor realizeaz puncte de sprijin cu creasta marginal a omologului i cea distal a dintelui situat mezial de acesta, cuspizii disto-vestibulari ai molarilor secunzi i a celor de minte i cuspidul centro-vestibular al molarului prim inferior contacteaz tripodic cu foseta central antagonist Rolurile cuspizilor vestibulari maxilari i cei linguali mandibulari sunt: CD A. asigur conducia mandibulei n micrile de protruzie B. nu permit migrri ale dinilor C. anuleaz componentele orizontale ale forelor ocluzale, fiind denumii din acest motiv cuspizi de echilibru D. prin versanii lor de ghidaj asigur conducerea mandibulei n micrile de lateralitate E. menin dimensiunea vertical de ocluzie Urmtoarele afirmaii sunt adevrate: AB A. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori B. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori C. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor externi Pag: 30, 31

Pag: 32

Pag: 32

Page

23

ai cuspizilor orali superiori D. pantele de ghidaj mediotruzive sunt la nivelul versanilor interni ai cuspizilor orali superiori i vestibulari inferiori E. pantele de ghidaj laterotruzive sunt la nivelul versanilor exteni ai cuspizilor orali inferiori i vestibulari superiori 10 Concepia "freedom n centric" presupune: A. RC IM B. RC = IM C. deglutiia se efectueaz n IM D. deglutiia se efectueaz n RC E. contacte dento-dentare la toi dinii frontali i laterali Concepia gnatologic presupune: A. RC IM B. RC = IM C. n lateralitate funcie de grup D. n lateralitate protecie canin E. contacte la dini posteriori, dar la cei anteriori inolcuzie pentru protecia mutual n propulsie ACE Pag: 33

11

BDE

Pag: 33

12

Asemnrile dintre concepiile ocluzologice "freedom n centric" i AD gnatologic sunt: A. lipsa contactelor pe partea de balans n lateralitate B. raport ocluzal tripodic cuspid/foset C. n lateralitate protecie canin D. ghidaj incizal n protruzie E. deglutiia se efectueaz n IM Mijloacele specifice medicinei dentare neuromusculare sunt: A. analiza computerizat a ocluziei statice i dinamice B. electromiografia C. stimularea electric transcutanat D. ultrasonografie E. posturometrie

Pag: 33

13

ABCDE Pag: 34

14

Dup Korber, ocluzia funcional este caracterizat de urmtorii factori: ABD A. factorul cantitativ = contacte dentare multipoziionale B. factorul timp = contacte dentare simultane C. factorul continuitii suprafeelor ocluzale = alunecarea dentodentar fr obstacole D. factorul for = repartizarea uniform a solicitrilor ocluzale E. factorul form = lipsa edentaiilor Urmtoarele afirmaii sunt valabile pentru articulaia temporo-mandibular: ACD A. panta tubercului articular are o nclinaie de 5 - 55, cu o medie de 33 B. condilul mandibulei are o form sferic, cu un diametru de 20 mm C. este de tip ginglimo-artroidal

Pag: 36

15

Pag: 36

Page

23

D. prelungirile axelor lungi condiliene formeaz un unghi deschis anterior, cu valori cuprinse ntre 140 - 160 E. meniscul articular are form de lentil biconcav i este vascularizat 16 Rolurile meniscului articular sunt: BCD A. separ cavitatea articular n dou compartimente: superior umplut cu lichid sinovial i inferior fr lichid sinovial B. transform cele dou suprafee articulare n congruene C. faciliteaz propulsia mandibulei D. are rol tampon, de amortizare a presiunilor exercitate asupra articulaiilor E. datorit inervaiei zonei centrale, contribuie la modularea cinematicii mandibulare *Ligamentele articulaiei temporo-mandibulare sunt urmtoarele, cu A excepia: A. ligamentul ncruciat B. ligamentul temporo-mandibular C. ligamentul sfeno-mandibular D. ligamentul stilo-mandibular E. ligamentul medial Inducerea clinic a relaiei de postur se obine prin: A. testul Wild: pacientul pronun cuvinte ce conin fonema "S" B. poziionarea bolnavului cu capul sprijinit C. testul Robinson: veveri, ferfeni D. numrtoarea de la 60 la 70 E. efectuarea deglutiiei Factorii loco-regionali ce influeneaz poziia de postur a mandibulei sunt: A. caracterul respiraiei (respiraia oral) B. poziia capului i a gtului C. spasme msculare ca cele din boala parkinson sau din miastenie D. afeciunile ATM E. intoxicaii medicamentoase (stricnin) Reperele relaiei centrice sunt: A. articular: condilii centrai n cavitile glenoide B. muscular:echilibru tonic anti-gravific C. osos: dimensiunea vertical centric egal cu a etajului mijlociu D. dentar: evidenierea spaiului minim de vorbire E. lingual: existena spaiului Donders CDE Pag: 37

17

Pag: 37

18

Pag: 44

19

ABD

Pag: 45

20

AC

Pag: 45

21

Page

*Determinarea relaiei centrice la pacientul dentat se poate realiza prin B urmtoarele metodele, cu excepia: A. Lauritzen-Barrelle B. Champer C. Dawson D. Jankelson

Pag: 48

23

E. Ramfjord 22 *n cadrul metodei Ramfjord de determinare a relaiei centrice: C A. pacientul este aezat n poziie culcat, cu capul n uoar extensie, astfel ca brbia s fie ndreptat n sus, iar gtul ntins B. se utilizeaz miomonitorul C. pacientul este aezat n fotoliu, relaxat, cu tetierea aezat suboccipital, iar sptarul la un unghi de 60 - 70 D. pacientul este sftuit s sprijine limba n zona anterioar a palatului i s execute micri lente E. se utilizeaz jigul anterior Despre triunghiul lui Spirgi se poate afirma: A. descrie libertatea de micare a cuspidului de sprijin "in centric" B. are o baz de 2 mm orientat anterior C. are o nlime de 1,25 - 1,5 mm D. mai poart denumirea de "triunghi de toleran lateral" E. vrful triunghiului este reprezentat de IM AE Pag: 48

23

Pag: 53

24

Conform clasificrii gnatologice a relaiilor ocluzale statice, dup Dawson: AE A. Tip I = Intercuspidarea maxim (IM) n armonie cu o relaie centric (RC) verificabil B. Tip II = Intercuspidarea maxim n armonie cu o "postur centric adaptat" (ocluzie habitual) C. Tip II A = Condilii trebuie s se deplaseze de la RC verificabil pentru a realiza IM D. Tip III = Condilii trebuie s se deplaseze de la postura centric adaptat pentru a realiza IM E. Tip IV = Relaia ocluzal este ntr-o faz de alterare continu, datorit deformrii progresive ai instabilitii ATM. Morfologia ocluzal a dinilor este direct influenat de unghiul Bennett i ABCD distana intercondilian, astfel: A. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att relieful ocluzal trebuie s fie mai ters B. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att unghiul delimitat pe feele ocluzale ale dinilor ntre traiectoriile de laterotruzie i mediotruzie va fi mai mic C. cu ct micarea Bennett este mai ampl, cu att mai mare este valoarea ungiului Bennett D. cu ct micarea Bennett are o direcie mai posterioar, cu att unghiul Bennett este mai mare E. cu ct unghiul Bennett este mai mare, cu att mai accentuate trebuie sa fie pantele cuspidiene n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan orizontal, se constat: BC A. condilul de partea lucrtoare (condilul pivotant) execut o rotaie i o deplasare spre anterior n cavitatea glenoid, denumit micare bennett (lateral side shift) B. micarea bennett (lateral side-shift) este de 1 - 3 mm , n funcie

Pag: 56

25

Pag: 59

26

Page

23

Pag: 60

de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea capsulei atm de partea respectiv C. traiectoria condilului pivotant se nscrie ntr-un con, denumit conul lui Guichet D. condilul pivotant efectueaz o micare de rotaie i translaie nainte, n jos i medial E. deplasarea condilului pivotant se mai numete i unghiul lui Bennet 27 n cadrul analizei cinematicii mandibulare n plan sagital, n diagrama lui Posselt, se pot recunoate urmtoarele repere: A. poziia de relaie centric B. poziia cap la cap C. poziia test n lateralitate D. angrenajul invers vestibular E. deschiderea maxim a gurii ABE Pag: 59

28

29

*n cadrul rapoartelor ocluzale interarcadice, sunt normale urmtoarele B rapoarte: A. n sens vertical, arcada maxilar circumscrie arcada mandibular B. n sens sagital, overjet cuprins ntre 0 2 mm C. n sens transversal, ocluzie psalidodont D. n sens vertical, overjet ntre 0 i 1/3 E. n sens sagital, axa caninului superior se prelungete cu axa caninului inferior *Triunghiul lui Spirgi: C A. este echivalent cu long-centric B. este echivalent cu wide-centric C. este echivalent cu freedom in centric D. este echivalent cu spaiul minim de vorbire E. este echivalent cu ocluzia habitual *Muchii responsabili cu dinamica mandibular sunt: A A. muchi ridictori: temporal, maseter, pterigoidian intern B. muchi cobortori: digastric, maseter, milohioidian C. muchi propulsori: pterigoidian extern, maseter, temporal pterigoidian intern D. muchi retropulsori: temporal, maseter, pterigoidian extern E. muchi responsabili cu lateralitatea: temporal, maseter, pterigoidian intern, pterigoidian extern

Pag: 31

Pag: 53

30

Pag: 39

Page

23

TEMA NR. 52. SINDROMUL ALGODISFUNCIONAL AL ATM (pg. 77-146) 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 Toxemia stafilococic coagulazo-negativ prezint urmtoarele simptome ABD musculo-scheletale: A. Durere n musculatura masticatorie B. Cracmente sau blocaje articulare C. Glosodinie D. Durere sau sensibilitate la nivelul gtului i umerilor. E. nici una dintre cele de mai sus 2 Diagnosticul diferenial ntre disfunciile artrogene i cele miogene se poate ADE stabili prin : A. rspunsul la testele de solicitare a articulaiilor temporomandibulare B. apelul dinilor C. parodontogram D. caracteristicile devierii liniei mediene a mandibulei la deschiderea gurii E. blocajul anestezic Limitarea deschderii gurii ca efect al disunciei articulare: A. apare la 25-30 mm B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizeaz prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus Limitarea deschderii gurii ca efect al disfunciei musculare : A. Apare la 25-30 mm B. se instaleaz endfeel-ferm la deschiderea pasiv C. poate apare oricnd pe parcursul traiectoriei de deschidere a gurii D. se carcterizeaz prin endfeel elastic. E. nici una dintre cele de mai sus AB

CD

Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz AB articular dac: A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea C. este inconstant D. nu se asociaz cu zgomote articulare E. nici una din cele de mai sus Devierea liniei mediene mandibulare la deschiderea gurii este de cauz CD muscular dac: A. apare la nceputul traiectoriei de deschidere i revine la linia median nainte de 30-35 mm B. viteza de deschidere a gurii influeneaz devierea C. este inconstant D. nu se asociaz cu zgomote articulare

Page

237

E. nici una din cele de mai sus 7 Testele statice (solicitarea articulaiei): ABC A. verific starea funcionala a structurilor musculare oro-faciale B. se realizeaz poziionnd condilii mandibulari n poziia lor stabil musculo-scheletic C. se realizeaz cernd pacientului diferite deplasri ale mandibulei la care opertorul se opune D. solicitarea structurilor articulare produce durere n orice condiii E. nici una din cele de mai sus Testele funcionale pasive: AB A. se pot realiza far durere n cazul articulaiilor sntoase B. sunt reprezentate de translaiea, traciunea i compresia articulaiei ca i teste diagnostice C. sunt reprezentate exclusiv de translaie ca i test diagnostic D. sunt reprezentate numai de traciunea i transaliea articulaiei ca i teste diagnostice E. se realizeaz cu durere n orice condiii Coloana cervical influeneaz poziia i mobilitatea mandibulei astfel: ACD A. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i gtului i adoptarea unei posturi retrognate a mandibulei B. existena unei relaii directe ntre postura n extensie a capului i gtului i adoptarea unei posturi prognate a mandibulei C. influenarea motilitii mandibulare D. influenarea nchiderii gurii E. influenarea micrilor de lateralitate mandibular cu contact dentar Examinarea clinic a musculaturii mobilizatoare a mandibulei i a celei ABC cervicale: A. se realizeaz ndeosebi prin palpare digital B. permite determinarea sensibilitii musculare i a durerii C. trebuie s identifice punctele trigger care genereaz efecte excitatoare centrale D. nu permite identificarea punctelor trigger dureroase E. se face exclusiv prin manipulare funcioanal Teleradiografia de profil: BC A. permite evaluarea prilor moi B. permite reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie i prefigurarea planului de ocluzie n realbilitarea oral complex C. implic studierea raporturilor dintre diverse puncte i planuri antropometrice D. este indicat exclusiv la copii E. nici una din cele de mai sus Axiografia computerizat- metoda CADIAX ABC A. permite nregistrarea tridimensional a micrilor funcionale ale

10

11

Page

12

23

B. C. D. E. 13

mandibulei permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului permite citirea curbelor de timp nu permite citirea curbelor de timp nu permite nregistrarea componentei rotatorii a micrii n jururl axei balama concomitent cu micarea transversal a condilului

Electromiografia: AC A. permite obiectivizarea activitii neuromusculare masticatorii B. ofer rezultate de maxim acuratee C. ofer rezultate contradictorii privind parametrii de sensibilitate i specificitate ai acesteia D. este uor acesibil oricrui serviciu E. nici una din cele de mai sus Principiile generale ale terapiei neuro-musculare cuprind : ABC A. reechilibrarea postural i corectarea disfunciei din punct de vedere biomecanic B. atitudinea fa de punctele trigger C. atitudinea fa de compresia nervoas i combaterea ischemiei D. atitudinea fa de pacient E. nici una din cele de mai sus Obiectivele terapiei educaionale a sindromului disfuncional cranio- ABCD mandibular sunt: A. relaxarea sistemului masticatorprin limitarea voluntar a micrilor mandibulei B. contietizarea obiceiurilor vicioase C. monitorizarea D. program izioterapeutic la domiciliu E. nici una din cele de mai sus Programul de modificare a obiceiurilor maladaptative implicate n ABCD sindromul disfuncional cranio-mandibular cuprinde: A. relaxarea muscular progresiv B. hipnoza C. bioeedback-ul EMG D. psihoterapia E. nici una din cele de mai sus *Terapia medicametoas urmrete ameliorarea simptomelor sindromului D disfuncional cranio-mandibular prin aciune asupra: A. inflamaiei B. hiperactivitii musculare C. anxietii i depresiei D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus *Terapia fizic a disfunciei cranio-mandibulare realizeaz: E

14

15

16

17

18

Page

23

A. B. C. D. E. 19

reducerea transmisiei senzoriale reducerea inflamaiei diminuarea, coordonarea i susinerea activitii musculare reparaii i regenerri tisulare toate cele de mai sus ABCD

Scopul dispozitivelor interocluzale este reprezentat de : A. modificarea rapoartelor ocluzale i redistribuirea forelor B. prevenirea abraziunii dentare patologice i a mobilitii dentare C. reducerea bruxismului i a altor manifestri patologice D. diminuarea durerii E. nici una din cele de mai sus Dispozitivele interocluzale pot fi : A. de miorelaxare prezint o suprafa ocluzala plana B. de miorelaxare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii C. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala cu indentaii D. de stabilizare- prezint o suprafa ocluzala plan E. de repoziionare Dispozitivele interocluzale de stabilizare sunt eficiente simtomatolgiei uoare sau moderate, n special dureroase, prin : A. eliminarea interferenelor ocluzale B. alungirea fibrelor musculare ridictoare ale mandibulei C. stabilizarea articular D. relaxarea muscular E. nici una din cele de mai sus

20

ACE

21

asupra ABCD

22

Gutirele de miorelaxare: AB A. au suprafaa ocluzal plan B. trebuie s nregistreze un umr ct mai mare de contacte ocluzale cu antagonitii C. realizeaz contacte dentare cu antagonitii doar la nivelul caninilor D. toatre cele de mai sus E. Nici una din cele de mai sus Gutierele de repoziionare mandibular A. A.diminu durerea articular B. reduce zgomotele articulare C. reduce numrul contactelor dentare D. este mai eficient dac se poart permanent E. nici una din cele de mai sus ABD

23

24

Gutirele de repoziionare mandibular se adreseaz doar cazurilor bine AB selecionate, dup urmtoarele criterii A. repoziionare anterioar a mandibulei pentru diminuarea gnatososniilor trebuie s fie minim B. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie de postur C. gnatosonia eliminat la plasarea mandibulei n relaie centric

Page

240

D. cracment la nceputul deschiderii i la sritul deschiderii E. nici una din cele de mai sus 25 Terapia ocluzal a sindromului disfuncional cranio-mandibular : A. altereaz condiia ocluzal a pacientului B. poate fi reversibil i ireversibil C. poate fi doar ireversibil D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus AB

26

Ajustarea ocluzal terapeutic va fi luat n consideraie n urmtoarele ABC circumstane: A. dac dup terapia ortopedic ocluzia rmne intabil i incorortabil B. pentru ameliorarea stabilitii ocluzale i distribuirea fiziologic a sarcinilor ocluzale C. nu se aplic niciodat profilactic D. se poate aplica profilactic E. nici una din cele de mai sus Bruxismul a fost definit ca fiind: A. cea ma grav form de parafuncie a aparatului dento-maxilar B. hiperactivitatea muchilor masticatori C. caracterizat prin scrnitul sau ncletarea dinilor D. o tulburarea de ocluzie E. nici una din cele de mai sus *Bruxismul se poate clasifica n: A. bruxism nocturn i bruxism diurn B. bruxism centic i bruxism excentric C. bruxism primar i bruxism secundar D. toate cele de mai sus E. nici una din cele de mai sus Uzura dentar generalizat din bruxism genereaz urmtoarele modificri: A. sterge relieful ocluzal B. reduce nlimea coronar C. mrete suprafaele ocluzale ale dinilor D. modific dimensiunea vertical de ocluzie E. nu modific dimensiunea vertical de ocluzie Terapia bruxismului implic parcurgerea urmtoarelor etape (Brocard): A. etapa comportamental B. etapa farmacologic C. etapa dentar reversibil i non invaziv D. etapa dentar ireversibil E. nici una din cele de mai sus ABC

27

28

29

ABCE

30

ABCD

Page

24

TEMA NR. 53. EXAMENUL CLINIC SI PARACLINIC IN LOC SI EPR 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 In cadrul examenului clinic al pacientului cu LOC/EPR datele anamnestice vor urmari: A. istoricul afectiunii B. datele personale C. antecedentele generale D. antecedentele heredo-colaterale E. antecedentele stomatologice 2 Examenul clinic al sistemului stomatognat utilizeaza mijoacele hipocratice clasice de examinare: A. inspectie B. palpare C. percutie D. pulsatie E. ascultatie *Dintre parametrii spatiului protetic potential nu face parte: A. amplitudinea B. limitele C. inaltimea crestei edentate D. inaltimea E. latimea *Raportul optim coroana-radacina pentru un dinte ce va fi folosit ca stalp de punte este de: A. 1/1 B. 1/2 C. 1/3 D. 2/3 E. 3/2 Fortele ocluzale dezvoltate sunt: A. mai reduse decat cele dezvoltate de dintii naturali in cazul antagonistilor artificiali B. de 11,8 kgf in cazul protezelor mobilizabile C. de 68,1 kgf in cazul dintilor dintilor naturali D. de 40 kgf in cazul protezelor partiale fixe E. egale indiferent de tipul antragonistilor Decizia de a nu practica o terapie endodontica inaintea restaurarii protetice se bazeaza pe urmatorii factori: Rspuns Pag. ACDE

ABCE

ABC

Page

ACE

24

A. B. C. D. E. 7

pacientul este asimptomatic exista sensibilitate doar la stimuli termici nu exista radiotransparente periapicale dintele are un raport coroana/radacina favorabil nu s-a produs expunerea pulpara dupa prepararea cavitatii carioase C

*Pentru detectarea placii bacteriene nu se foloseste: A. solutia Lugol B. solutia de fluoresceina C. solutie albastru de metil 10% D. solutie iodo-iodurata E. Revelan *Diferenta dintre pungile supraalveolare si cele infraalveolare nu se realizeaza pe baza criteriului: A. raportul dintre baza pungii si osul alveolar B. raportul dintre coroana clinica si radacina C. relatia dintre peretele de tesut moale si osul olveolar D. tiparul alveolizei E. directia fibrelor ligamentare transseptale *Mobilitatea dentara reversibila poate avea etiologie: A. protetica si inflamatorie B. protetica, inflamatorie si ocluzala C. protetica si pulpara D. protetica si parodontala E. protetica, tumorala si parodontala Mobilitatea iatrogena poate fi cauzata de: A. dintii supusi unei terapii ortodontice B. dintii stalpi in cursul elaborarii unor lucrari protetice de amploare C. parodontopatie D. dinti vecini care au suferit extractii laborioase E. bruxismul Mobilitatea dentara de originer inflamatorie poate fi cauzata de: A. inflamatia parodontala B. sinusite C. otite D. uveite E. inflamatia pulpara *Dintre semnele radiologice in cazul dintilor sanatosinu face parte: A. contur bine delimitat al tesuturilor dure dentare B. spatiul periodontal cu radiotransparenta crescuta C. continuitatea septului osos alveolar D. camera pulpara cu radiotransparenta uniforma E. structura uniforma a spongioasei

10

ABD

11

ABE

12

Page

243

13

*Defectele angulare se clasifica in functie de numarul peretilor ososi in: A. hemisepturi, defecte intraosoase, defecte cu arhitectura inversata B. defecte intraosoase, defecte osoase combinate, leziuni de furcatie C. hemiseptuei, defecte intraosoase, cratere interdentare D. hemisepturi, leziuni de furcatie, cratere interdentare, defecte osoase combinate E. hemisepturi, cratere interdentare, defecte intraosoase, defecte osoase combinate Aparatul Periotest nu trebuie folosit in urmatoarele cazuri: A. in procese periapicale acute B. in sarcina si alaptare C. in fracturi radiculare sau ale procesului alveolar D. in cazul implantelor endoosoase in curs de vindecare E. in cazul dintilor cu mobilitate clinica grad III *Leziunea de furcatie de gradul II in plan orizontal: A. se mai numeste si leziune completa B. defectul cuprinde mai putin de 1/3 din spatiul interradicular in sens vestibulo-oral C. cand distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona de furcatie este intre 4-7 mm D. se mai numeste si leziune partiala E. cand defectul cuprinde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular ajungand pe fata opusa *Clasificarea lui Meyer se refera la: A. aprecierea nivelului cel mai apical al pierdierii osoase interradiculare in raport cu osul adiacent B. distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar in zona furcatiei C. gradul de afectare al furcatiei in plan orizontal D. tipul defectelor angulare E. gradul de mobilitate dentara *In cazul ocluziei ideale contactele dento-dentare nu trebuie sa fie: A. De tip cuspid-ambrazura B. Multiple C. Uniform distribuite D. De tip cuspid-cuspid E. Stabile Ocluzia dinamica se afla in stransa corelatie cu parametri precum: A. Distanta intercondiliana B. Numarul contactelor dento-dentare C. Morfologia cavitatii glenoide D. Valoarea over-bite-ului E. Spatiul Donders Dintre metodele de inducere a relatiei centrice fac parte:

14

ACD

15

16

17

18

ACD

19

BD

Page

24

A. B. C. D. E. 20

Metoda Landa Metoda Ramfjord Metoda Boianov si Boianov modificata Metoda Dawson Metoda Leonardo da Vinci BCD

Inaltimea spatiului protetic potential: A. Se apreciaza ca fiind distanta dintre muchia crestei edentate si inaltimea dintilor vecini spatiului protetic potential atunci cand sa produs extruzia antagonistilor B. Poate fi micsorata in cazul egresiunii sau extruziei antagonistilor C. Poate fi marita in cazul atrofiei accentuate a crestei alveolare D. Poate fi marita in extruzii ale dintilor limitrofi bresei edentate in conditiile absentei dintilor antagonisti E. Poate fi micsorata in subocluzia dintilor antagonisti Latimea spatiului protetic potential poate fi marita: A. In atrofii ale crestei alveolare B. Prin inclinarea vestibulo-orala a dintilor limitrofi C. Prin preparari ale dintilor limitrofi D. Prin tratamente protetice necorespunzatoare pe dintii limitrofi E. Prin rotatii in ax a dintilor *Amplitudinea spatiului protetic potential va fi micsorata prin: A. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre dintii vecini B. Migrari ale dintilor limitrofi edentatiei catre alte brese edentate C. Migrari corporeale ale dintilor limitrofi spre bresa edentata D. Modificari de volum ale substructurilor organice prin preparare E. Cand dintii vecini bresei sunt nanici Mobilitatea dentara ireversibila: A. Este de natura iatrogena B. Beneficiaza de tehnici de RTG C. Este cauzata de contacte premature si interferente D. Este cunoscuta sub denumirea de insuficienta parodontala E. Se poate determina numai prin metoda clinico-manuala Gradul III de afectare a furcatiei in plan orizontal presupune: A. Absenta osului interradicular B. Furcatia se observa clinic C. Furcatia este acoperita vestibular si oral de tesut gingival D. Sonda parodontala patrunde mai mult de 1/3 din spatiul interradicular vestibulo-oral E. Examenul radiografic este neconcludent Imaginile radiografice ale osului alveolar au fost clasificate: A. In functie de tipul de resorbtie osoasa B. In functie de treimea radacinii unde este localizat osul alveolar C. In corelatie cu gradul de mobilitate dentara D. Pentru a putea realiza o selectie a viitorilor dinti stalpi

21

BD

22

23

BD

24

AC

5 Page24

25

ABD

E. In functie de distanta fata de marginea libera gingivala 26 Defectele cu arhitectura inversata: A. Sunt mai frecventa la nivelul primilor molari mandibulari B. Se produc prin pierdierea de os interdentar fara ca osul radicular sa sufere C. Se mai numesc si defecte osoase combinate D. Sunt mai frecvente la maxilar E. Pot fi apreciate in plan vertical si orizontal *Din punct de vedere clinic, mobilitatea de grad II reprezinta: A. Mobilitate mai mare de 1mm in sens V-O B. Mobilitate in sens V-O, M-D si axial C. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mica de 1 mm D. Mobilitate in sens V-O si M-D mai mare de 1 mm E. Mobilitate in ax *Dintre parametrii ocluzali nu fac parte: A. Cuspizii de sprijin si de ghidaj B. Curba de ocluzie transversala Spee, Balkwill C. Curbura frontala D. Planul de ocluzie E. Curba de ocluzie sagitala *Fortele ocluzale reduse nu determina: A. Inmultirea trabeculelor osoase si aparitia de os de neoformatie B. Reducerea numarului trabeculelor ososase C. Atrofia ligamentului parodontal D. Ingustarea spatiului ligamentar E. Reducerea ca numar si densitate a fibrelor ligamentare *In functie de distanta dintre baza defectului osos si reperul dentar, leziunile de furcatie se clasifica in: A. 2 grupe B. 3 subgrupe C. Nu exista o clasificare D. 4 grupe E. 2 clase BD

27

28

29

30

Nr. Intrebare

Rspuns Pag.

Page

24

TEMA NR. 54. PRINCIPIILE DE TRATAMENT IN RESTAURARILE UNIDENTARE SI PRIN PUNTI DENTARE 30 intrebari

crt. 1 Profilaxia generala cu caracter specific se refera la: A. Prevenirea contaminarii incrucisate B. O profilaxie atat in perioada pre cat si posteruptiva C. Crearea premiselor dezvoltarii normale a sistemului stomatognat D. Prevenirea imbolnavirii prin maladii contagioase (hepatite, HIV, gripe, rubeola) E. O profilaxie primara, secundara si tertiara 2 Profilaxia primara: A. Se adreseaza dintilor indemni B. Are in vedere tratarea si prevenirea complicatiilor locale si locoregionale C. Are in vedere tratarea bolii carioase si a bolii parodontale D. Propune o alimentatie rationala E. Beneficiaza de fluorizare prin miojloace locale si generale Constientizarea medicului se realizeaza prin: A. Instructia lui asupra mijloacelor profilactice B. Introducerea metodelor profilactice in algoritmul activitatilor profesionale zilnice C. Corelarea specificului activitatilor de rezolvare terapeutica cu activitatile profilactice D. Constientizarea pacientului prin educatie sanitara E. Aplcarea metodelor de recuperare functionala Terapia protetica se incadreaza, de regula in cadrul: A. Profilaxiei generale nespecifice B. Profilaxiei generale specifice C. Profilaxiei primare D. Profilaxiei secundare E. Profilaxiei tertiare

BC

ADE

ABC

DE

Deficientele de modelare morfologica a elementelor de agregare si a corpului ABE de punte pot determina: A. Retentia de alimente si placa bacteriana B. Traumatismul direct al parodontiului marginal C. Imbunatatirea functiei fonetice D. Imbunatatirea functiei masticatorii E. Suprasolicitarea substructurilor organice Principiul curativ are ca scop: A. Recuperarea morfologica B. Recuperarea functionala C. Ergonomizarea activitatii medicale D. Economie in prepararea dentara E. Protectia parodontala Deficitele morfologice se intalnesc sub aspectul: A. Modelajului cat mai aplatizat al fetelor vestibulare AB

Page

BCE

24

B. C. D. E. 8

Ingustarii V-O a corpului de punte Diminuarea inaltimii cuspizilor Realizarea corpului de punte ovat Modelarea incompleta a fetei orale a corpului de punte in vederea obtinerii spatiului pentru autocuratire

*Respectarea principiului biologic nu se refera la: B A. Aspecte legate de biocompatibilitatea materialelor B. Cunoasterea notiunilor de ergonomie in activitatea stomatologica C. Pastrarea relatiei de congruenta biologica si mecanica a restaurarii protetice fixe cu organismul uman D. Realizarea unui bilant al indicilor clinico-biologici locali E. Cunoasterea parametrilor starii generale Plasarea marginilor cervicale ale elementelor de agregare este preferabil sa se realizeze: A. Pe cat posibil subgingival 1,5 mm B. Subgingival 1 mm C. Sa se opreasca la 0,7-1 mm de fundul santului gingival D. Pe cat posibil supra sau juxtagingival E. Ecuatorial Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor nu este dictata de: A. Considerente fizionomice B. Considerente biologice C. Considerente biomecanice D. Considerente economice E. Cand coroanele dentare sunt lungi Plasarea subgingivala a marginilor microprotezelor se realizeaza cand: A. Coroanele dentare sunt scurte B. Coroanele dentare sunt lungi C. Este prezenta abrazia D. In cazul eroziunilor in 1/3-mea cervicala E. Cand exista convexitati dentare exagerate Intensitatea fortelor verticale depinde de: A. Capacitatea de contractie a muschilor masticatori B. Gradul de over-jet C. Natura alimentului D. Gradul de sensibilitate al parodontiului E. Gradul de over-bite Fortele orizontale tangentiale: A. Se exercita prin intermediul punctelor de contact interdentar B. Rezulta din descompunerea fortelor ce actioneaza paraaxial la nivel ocluzal C. Au directie vestibulo-orala D. Se transmit in pata de ulei d.p.d.v. al intensitatii E. Sunt responsabile de migrarile dentare spre spatiul edentat CD

10

BDE

11

ACD

12

ACD

13

ABDE

Page

248

14

Configuratia structurii dento-protetice d.p.d.v. al respectarii principiului biomecanic depinde de: A. Numarul dintilor pilieri B. Dispunerea dintilor pilieri pe arcada C. Linia surasului D. Tipul de elemente de agregare E. Maniera constructiva a corpului de punte *Indicele de competenta biomecanica nu este influentat de : A. Existenta afectiunilor ATM B. Morfologia dentara C. Prezenta dintilor antagonisti D. Ocluzia dentara E. Prezenta leziunilor carioase Indicele de competenta biomecanica depinde de: A. Prezenta antagonistilor B. Vitalitatea dentara C. Echilibrul tonic antigravific D. Forta de contractie a muschilor E. Leziunile periapicale *Distributia grupata a elementelor odonto-parodontale restante are avantajul: A. Permite echilibrarea statica a aparatului protetic fix B. Permite echilibrarea dinamica a aparatului protetic fix C. Mentine integritatea parodontala la nivelul dintilor intermediari D. Se preteaza la protezarea conjuncta E. Nu permite afectarea parodontala a dintilor limitrofi breselor edentate Depulparea dintilor in scop protetic se realizeaza: A. Cand prepararea sunstructurilor organice impune indepartarea dentinei pe o profunzime mai mare de 2/3 din grosimea ei B. Cand putem prepara cu racire cu aer si apa C. Cand exista carii profunde D. Pe dintii tineri cu apexul deschis E. In deschiderea accidentala a camerei pulpare Atunci cand Fr < Fa pentru echilibrarea aparatului conjunct se impun o serie de modificari: A. Realizarea corpului de punte in subocluzie B. Extractia dintilor antagonisti C. Realizarea liniara a corpului de punte D. Accentuarea curbelor sagitale si transversale E. Ingustarea corpului de punte Axul de insertie ideal trebuie: A. Sa nu fie unic B. Sa coincida cu directia fortelor de masticatie

ABDE

15

16

ABE

17

18

ACE

19

CE

20

BCDE
Page

Page

24

C. Sa coincida cu axul dintilor stalpi D. Sa necesite preparari minime E. Sa asigure retentia restaurarii fixe 21 Axul de insertie ideal nu se poate obtine datorita: A. Axelor de implantare ale dintilor care sunt divergente catre crista galli B. Migrarilor dentare consecutiv edentatiei C. Anomaliilor primare D. Volumului coronar redus E. Anomaliilor secundare *D. p. d.v. ergonomic, atunci cand medicul ocupa pozitia 10-11, asistenta: A. Sta in picioare B. Ocupa pozitia 9 C. Ocupa pozitia 4-5 D. Ocupa pozitia 1-2 E. Nu are nici o importanta *Pozitia ergonomica a pacientului presupune: A. Pozitia sezanda cu capul nesprijinit in tetiera B. Pozitia culcat, perfect orizontala 0 C. Pozitia culcat, cu corpul la 20 fata de orizontala 0 D. Pozitia culcat, cu corpul la 30 fata de orizontala E. Pozitia sezanda atunci cand se lucreaza la arcada mandibulara *In pozitia sezanda, sprijinul bolnavului se realizeaza la nivelul: A. Extremitatii cefalice, regiunii lombare, coapse si talpi B. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, partea dorsala a coapselor si talpi C. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea fesiera, regiunea terminala si proximala a coapselor si talpi D. Extremitatii cefalice, omoplati, regiunea sacrata si talpi E. Regiunea occipitala, omoplati, regiunea lombara, coapse si talpi *Principiul conservarii prin tratament protetic al homeopatiei sistemului stomatognat trebuie privit sub aspect: A. Ergonomic B. Estetic C. Morfologic si functional D. Socio-economic E. Uman BCE

22

23

24

25

26

*Atunci cand homeostazia sistemului stomatognat nu se poate realiza la nivel B ideal: A. Se prefera neinstituirea tratamentului protetic B. Se prefera realizarea unui echilibru la nivel de normalitate C. Se prefera ca sedintele de tratament sa fie cat mai scurte D. Se prefera temporizarea tratamentului protetic E. Se instituie un tratament de reechilibrare psiho-somatica

Page

250

27

*Edentatia partiala este frecvent intalnita: A. la varsta de 20-40 de ani B. in perioada dentitiei temporare C. dupa 40 de ani D. la femei fata de barbati E. la persoanele din mediul rural Lipsa sprijinului in zonele distale ale arcadei conduce la: A. Subdimensionarea etajului inferior B. Supradimensionarea etajului mijlociu C. Propulsia fortata a mandibulei D. Cresterea numarului ciclurilor masticatorii E. Abraziunea antagonistilor *In reglarea dinamicii mandibulare, campul receptor cel mai intins este reprezentat de: A. Tesuturile articulare si periarticulare B. Campul vizual C. Tesutul parodontal D. Muschii faciali E. Campul electomagnetic Pierderea punctelor de contact prin edentatie conduce la: A. Modificarea parametrilor ocluzali B. Necoordonarea neuro-musculara statica sau dinamica C. Modificarea arhitecturii faciale D. Extruzii si abraziuni E. Suprasolicitari mecanice

28

AD

29

30

ABDE

TEMA NR. 55. RESTAURRI UNIDENTARE INRACORONARE I EXTRACORONARE (9) 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Care sunt avantajele inlay-urilor metalice : A. refac morfologia ocluzal B. sunt neutre chimic i biologic C. refac corect punctul de contact, ambrazura ocluzal i cea parodontal D. sunt exigente privind execuia clinic i tehnologic E. sunt rezistente Rspuns Pag. ABCE pg 171

Page

25

*Contraindicaiile relative de utilizare a inlay-urilor sunt: A. refacerea dimensiunii verticale de ocluzie B. pe dini voluminoi C. la tineri sub 18 ani D. n imobilizarea dinilor parodontotici E. sprijin pentru protezele scheletate Forma de retentie a unei cavitati de inlay se realizeaza prin; A. perei verticali aproape paraleli B. pereti laterali convergenti spre ocluzal C. conturul ocluzal al cavitiise face rotund D. pereti laterali netezi E. peretele pulpar plan

pg 171

ACE

pg. 177

*Bizotarea marginilor de smalt la cavitatea de inlay clas a I-a se C realizeaza pentru: A. inlay ceramic B. in bizou de 30 0 0 C. inlay metalic n bizou de 35 - 45 D. inlay din rasini composite E. in bizou de 15 -25 Care din urmtoarele situaii reprezint preparri atipice ale cavitilor BCDE de cls. a II-a pentru inlay: A. caset simpl proximal deschis ocluzal B. tehnica slice-cut C. tehnica slice-lock (Weeks si Knapp) D. treapt negativ n peretele pulpar E. an de blocaj n peretele gingival *n ce situaie este posibil decimentarea inlay-urilor A. lipsa extensiei preventive B. perei subiri C. bizotare incorect D. adncime mic a cvitii E. cuspizi neprotejai Care sunt avantajele coroanelor ceramice: A. sunt bine tolerate de parodoniul marginal B. ofer protecie pulpei fa de agenii termici C. rezisten la flexiune i traciune D. tehnologia de realizare este complicat E. pot reda nuanele dorite de culoare *Care este dimesiunea pragului pentru coroana ceramic: A. prag lat de 0,5 mm B. prag lat de 0,8-1 mm C. prag lat de 1,5 mm D. prag lat de 2 mm E. toate variantele sunt corecte. D

pg. 178

pg. 183

pg. 189

ABE

pg. 192

pg. 198

Page

25

BE Precizai care din urmtoarele afirmaii sunt corecte: A. ceramizarea reprezint procedeul tehnologic prin care, n cadrul restaurrilor integral ceramice, ceramica se aplic strat cu strat; B. sinterizarea folosete doar mase ceramice cu coninut ridicat de leucit; C. calitile estetice superioare ale sistemului Cerapearl se datoreaz capacitii de refracie a luminii n proporie de 75%; D. sistemul IPS Empress2 a aprut mbunti performenele optice ale sistemelor integral ceramice; E. masele ceramice moderne au structur bifazic Care din urmtoarele reguli trebuie respectate n alegerea culorii: A. s nu se priveasc mult timp eentionul B. dintele s fie privit n diferite poziii C. se alege culoarea la soare D. se alege culoarea la umbr E. se repet operaiunea de mai multe ori *Cum se prepar incizal dintele pentru faetare: A. marginea incizal rmne nepreparat B. preparaia feei vestibulare se oprete la 0,75mm de marginea incizal C. preparaia se extinde pn la marginea incizal D. faeta va acoperi i marginea incizal E. toate rspunsurile sunt corecte *Plasarea corect a pragului pentru metoda faetrii este : A. prag lat de 0,5 mm, subgingival B. prag lat de 0,3 mm, juxtagingival C. prag lat de 0,3 mm subgingival D. prag drept de 0,3 mm supragingival E. prag 0,5 mm juxtagingival Onlay-ul este indicat: A. pe dini depulpai B. pe dini cu indice mezio-distal mare C. ca element de agregare pentru proteza scheletat D. pe dini lungi E. la pacieni cu igien bucal corespunztoare *La inlay de clasa a V-a ameliorarea retentiei se face prin: A. puuri dentinare B. santuri de retentie C. perete parapulpar plan D. realizarea unei casete suplimentare E. aripioare de stabilizare ABDE

200201

10

pg. 215

11

pg. 224

12

pg. 224

13

CDE

pg. 246

14

pg 185

Page

15

B *Preparatia pentru coroana 4/5 cuprinde: A. prepararea fetei vestibulare, ocluzale, vestibulara a fetelor

pg 251

25

B. C. D. E. 16

proximale prepararea fetei orale, ocluzale cu excepia versantului extern al cuspidului vestibular i 2/3 orale a le feelor proximale prepararea fetei orale, cuspidul oral si panta cuspidiana interna a cuspidului vestibular, si 2/3 orale ale fetelor proximale numai fetele proximale si fata ocluzala numai fata orala si fetele proximale pg. 262

D *Retentia pentru onlay 4/5 se realizeaza prin: A. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 orala cu 2/3 vestibulare a fetelor proximale B. 2 santuri proximale realizate la unirea 1/3 vestibulara cu 2/3 orale ale fetelor proximale C. un sant orizontal realizat de-a lungul santului intercuspidian D. an orizontal plasat pe versantul intern al cuspidului vestibular si uneste santurile proximale E. un sant orizontal plasat in masa cuspidului vestibular Indicaiile pinledge-ului sunt: A. pe dini malpoziionai B. pe dini ngustai vestibulo-oral C. ca element de agregare n puni frontale reduse D. pe dini devitali E. pentru oprirea abraziei frontalilor superiori BCE

17

pg. 254

18

*Caracteristicile anurilor de retenie pentru coroana parial sunt: B A. anurile sunt uor convergente spre peretele proximal B. 2 anuri proximale paralele ntre ele de 0,8 1mm unite cu un an orizontal (paraincizal) C. anul paraincizal are versantul oral mai nalt dect versantul vestibular D. anul orizontal se prepar pe o profunzime de 1,5mm 0 E. se accept o convergen de 2 spre incizal a anurilor proximale Tipul de preparaie la colet pentru coroana parial va poate fi: A. prag drept B. prag chamfer, juxtagingival C. preparaie end-knife D. prag chamfer, subgingival E. end-knife chamfreinat *Pinledge este un onlay la care retentia se realizeaz prin ; A. 2 santuri proximale in 1/3 incizala B. 3 pivoturi dentinare 2 incizale i unul cingular C. puturi dentinare pe toata fata orala D. 2 santuri proximale si unul incizal E. doar un sant incizal Puurile dentinare n preparaia pentru pinledge sunt: A. plasate n smal la distan de pulp, BD

pg. 249

19

pg. 252

20

pg. 254

Page

21

BCE

pg 255

25

B. C. D. E. 22

paralele cu jumtatea uncizal a feei vestibulare paralele ntre ele paralele cu axul de inseria al dintelui adncime 2 mm BDE pg 296

Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice preparrilor pentru incrustaii din compozite: A. pereii cavitii perpendiculari pe fundul cavitii B. limitele preparaiei nu trebuie situate n zone de contact ocluzal C. realizarea unui bizou la nivelul suprafeei ocluzale a caviti D. adncimea cavitii de minim 1,5mm E. se pot realiza forme de caset u unghiuri rotunjite Caracteristicile lojei radiculare pentru coroana de substituie sunt A. 2/3 lungime si 1/2 grosime B. 2/3 lungime si 1/3 grosime C. 1/3 lungime si 2/3 grosime D. are form ovalar E. are forma cilindrica Particularitile cavitilor pentru incrustaii integral ceramice sunt: A. nu se bizoteaz marginile ocluzale B. unghiurile interne ale cavitii se rotunjesc C. preparaie n chanfrein a marginii ocluzale a cavitii 0 D. se bizoteaz n unghi de 30 E. fundul cavitii plan *Prepararea anurilor proximale pentru coroan se face cu: A. freza cilindro-conic cu vrf plat B. freza cilindric cu vrf rotunjit C. freza fisure D. freza cilindro-conic cu vrf rotunjit E. freza globular *Pe fata orala la nivelul marginii incizale la coroana partiala 3/4 : A. se traseaza un bizou pe o lrgime de 0,5mm n unghi drept fa de axa de inserie B. in urma prepararii apare o suprafata incizala de 1-1,5mm C. in urma prepararii se scurteaza dintele D. se traseaza un bizou in unghi de 90 E. nu se prepara de loc pentru a nu leza marginea incizala Avantajele coroanelor turnate sunt: A. retenie mai mare dect a coroanelor pariale B. sunt rezistente C. sunt nefizionomice D. ndeprtarea lor poate afecta pulpa i parodoniul E. permit modificarea conturului axial al dintelui Care din urmtoarele erori apar frecvent n prepararea bonturilor:

23

BD

pg. 262

24

ABCE

pg. 298

25

pg. 313

26

pg. 313

27

ABE

pg. 321

28

ABCE

pg.

Page

25

A. B. C. D. E. 29

reducerea insuficient din suprafaa oculzal convergen prea mare a suprafeelor proximale preparare insuficient n zona terminal a bontului deschiderea camerei pulpare reducerea insuficient a feei vestibulare A

330

*Prepararea dinilor pentru coroana metalo-ceramic n zona frontal debueaz cu: A. prepararea marginii incizale B. prepararea feei vestibulare C. prepararea feelor proximale D. prepararea feei vestibulare i feelor proximale E. prepararea marginii incizale si a feei vestibulare *Care din urmtoarele tipuri de prag nu se realizeaz n zona vestibular pentru coroanele metalo-ceramice: A. prag cu bizou B. prag nclinat 0 C. prag drept de 90 D. end-knife chanfreinat E. chanfreinul

pg. 332

30

pg. 338

TEMA NR. 56. ELEMENTE STRUCTURALE ALE PUNTILOR DENTARE (9) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Edentaiile uni sau multi dentare determin: A. migrri orizontale i verticale ale dinilor B. denivelarea planului de ocluzie C. modificri ale ATM D. disfuncii mandibulare E. toate cele de mai sus 2 Corpul de punte la distan de creast (suspendat) se realizeaz: A. n zona lateral mandibular B. la distan 0,5 mm de muchia crestei C. n spaiu protetic de minim 6 mm D. n zona lateral maxilar E. n sens M-D un spaiu de 10 mm Restaurrile fixe cu integral metalice sunt indicate: A. cnd nu exist exigene estetice B. n zona lateral cu PM2 stlpul cel mai mezial Rspuns Pag. E pg. 435

ACE

pg. 462

ABC

Page

pg. 440

25

C. nu necesit preparaii dentare importante D. la mandibul cnd spaiul protetic este mai mare de 4mm E. malpoziii dentare 4 Caracteristicile intermediarilor ovoidali sunt: A. design rotunjit al feei mucozale B. se igienizeaz uor C. indicat n zone unde estetica este principalul obiectib D. la creste late E. creste nguste *Procedee chirurgicale de augmentare acrestei edentate cu pierdere de substan: A. grefa epitelio-conjunctiv B. adiie de os de la pacient C. hidroxiapatit D. biovitroceramic E. toate cele de mai sus *n crestele edentate din clasa I Siebert se utilizeaz: A. grefa epitelio-conjunctiv B. biovitroceramica C. autogrefa D. os bovin granulat E. hidroxiapatita *Care din urmtoarele materiale utilizate n realizarea corpului de punte retenioneaz cel mau puin placa bacterian: A. metalul bine lustruit B. ceramica glazurat C. polisticlele D. rini acrilice E. compozite Care din urmtoarele caracteristici sunt specifice pentru intermediarii din zona frontal: A. toate suprafeele s fie convexe B. netede i finisate C. contactul cu versantul vestibular al crestei s fie minim D. contactul oral va fi n armonie cu dinii adiaceni E. toate suprafeele plane, bine finisate Intermediarii metalici se recomand cnd spaiul protetic este: A. mai mare de 6mm B. este mai mic de 5mm C. n zona lateral la mandibul D. n realizarea unei puni suspendate E. creste exostotice *Corpul de punte semifizionomic n caset : ABCD pg. 463

pg. 466

pg. 467

pg. 468

ABCD

pg. 469

BCD

pg 471

10

pg

Page

25

A. B. C. D. E. 11

este metalic pe faa mucozal este metalic pe faa oral metalic pe faa mucozal i oral metalic pe faa ocluzal nu are metal aparent ACDE

472

Corpul de punte cu bara metalic are urmtoarele caracteristici: A. se utilizeaz n zona frontal maxilar B. n zona frontal mandibular C. pe seciune transversal bara are form n Y D. forma ovalara E. n form de T Pentru intermediarii metalo-ceramici scheletul metalic este realizat din aliaje care au: A. punct de topire egal cu cel al masei ceramice 0 B. punct de topire mai mic cu 2 00-300 dect al ceramicii 0 C. punct de topire cu 200-300 mai nalt dect al ceramicii D. coeficientul de dilatare temic apropiat de coeficientul de contracia al ceramicii E. coeficientul de dilatare mai mare ca al ceramicii La intermediarii metalo-ceramici macheta scheletului metalic va fi: A. cu 3 mm mai redus la nivel zonelor de placare B. cu 2 mm mai redus la nivelul zonelor de placare C. toate feele vor fi rotunjite D. cu 1 mm mai redus la nivelul zonelor de placare E. nu este obligatorie rotunjirea feelor sau a unghiurilor La mandibul n zona de sprijin intermediarii metalo-ceramici trebuie s: A. prezinte suprafee plane B. suprafee convexe C. raport tangenial cu creasta D. raport punctifor cu creasta E. raport n a cu creasta Avantajele tehnicii INZOMA de realizare a intermediarilor metaloceramici: A. se confecioneaz din machete prefabricate B. corp de punte foarte rezistent C. legtura aliaj-ceramic este puternic D. economie de substan de aliaj E. nici un rspuns nu este corect *Care din urmtoarele variante caracterizeaz corpurile de punte integral ceramice: A. rezisten limitat la rupere B. rezisten limitat la forfecare C. performane estetice superioare celor metalo-ceramice

pg. 474

12

CD

pg. 475

13

BC

14

BC

pg 475

15

ABCD

pg. 479

16

Page

25

pg 443

D. utilizate n edentaii de amplitudine mic E. toate variantele sunt corecte 17 *Longevitatea restaurrilor fixe este influenat de : A. numrul de dini stlpi B. vrsta pacientului C. de realizarea tehnologic a scheletului D. factori ce in de placaj E. toate rspunsurile sunt corecte Solicitrile elastice de la nivelul copului de punte depind de: A. intensitatea forei aplicate B. de dimensiunile cmpului protetic C. de modulul de elasticitate D. materiale cu grad mare de ductibilitate E. ocluzie gnatologic normal Indicaia de elecie a corpului de punte suspendat este: A. zona lateral la mandibul B. zona lateral maxilar C. zona frontal mandibular D. inltimea spaiului protetic de 5-6mm E. n bruxism Care sunt avantajele sistemului Targis/Vectris: A. erori minime la prelucrare i manipulare B. adaptare marginal optim C. nu produce iritaii gingivale D. dificulti de lustruire a restaurrilor cu alterarea efectului estetic n timp E. pret de cost ridicat *Funciile unei proteze pariale fixe sunt. A. refacerea continuitii arcadelor dentare B. mpiedicarea migrrilor dentare C. refacerea planului de ocluzie D. protectia crestei edentate E. toate variantele sunt corecte Design-ul intermediarilor ntr-o protez fix depind de: A. lungimea, limea i nlimea spaiului edentat B. forma crestei edentate C. exigene estetice ale pacientului D. starea esuturilor moi care acoper creasta E. de statutul socio-economic al pacientului *Corpul de punte se modeleaz cu: A. suprafee convexe n toate sensurile B. suprafee concave n toate sensurile C. cu suprafee plane E pg. 447

18

ABC

pg 448

19

AD

pg. 457

20

ABC

442

21

pg. 435

22

ABCD

pg. 451

Page

25

23

pg. 452

D. suprafee convexe n sens mezio-distal E. suprafee concave n sensvestibulo-oral 24 Pentru o igienizare corect a punilor se va realiza . A. contactul corpului de punte cu creasta s permit trecerea firului de mtase B. ambrazurile corpului de punte s fie ct mai larg deschise C. corp de punte n a D. suprafee convexe ale corpului de punte E. suprafee plane n literatura american se descriu trei grupe de design a corpului de punte: A. sferoidal sau intermediarul igienic B. forma ovoidal C. cubice D. intramucoase E. forma de a, tangent-liniar i tangent liniar modificat (semia) Corpul de punte cu contact n sa este nebiologic deoarece: A. are contact intim cu creasta B. nu se poate igieniza C. produce reacii inflamatorii tisulare D. indicat n zona frontal mandibular E. senzaie de disconfort pentru pacient Corpul de punte n semisa este : A. utilizat n zonele vizibile la maxilar B. retenioneaz mai puin alimentele C. utilizat n zone vizibile la mandibul D. utlizat n zonele laterala maxilare E. n ocluzii dezachilibrate *Condiiile pe care trebuie s le ndeplineasc corpul de punte sunt: A. s fie estetice B. s pstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagonitii C. s respecte ambrazurile cervicale D. s permit igienizarea E. toate cele de mai sus Care din urmtoarele particulariti sunt specifice corpului de punte cu raport tangent liniar la mandubul: A. ngustarea v-o se face doar cndspaiul protetic este mic B. reducerea suprafeelor ocluzale se face n detrimentul cuspizilor linguali C. ambrazurile dintre elementele de agregare vor fi ct mai deschise D. suprafaa lingual modelat concav n sens C-O E. suprafaa lingual trebuie s fie neted Ce particulariti prezint corpul de punte cu contact puctiform: ABD pg. 455

25

ABE

pg. 456

26

ABC

pg. 458

27

ABC

pg 459

28

pg 452

29

ABCE

pg. 460

30

ABC

pg.

Page

26

A. B. C. D. E.

pe seciune are form conic are contact punctiform pe mijlocul crestei indicat n zonele laterale mandibulare indicat n zona frontal maxilar indicat la creste late

460

TEMA NR. 57. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE. AMPRENTAREA (pg. 630 - 690) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *n protetica fix, se impune ca detaliile de suprafa a preparaiilor dentare s fie redate cu o precizie de cel puin: A. 5 m B. 15 m C. 25 m D. 20 m E. 10 m 2 *Coeficientul de expansiune termic a elastomerilor de sintez difer de la o categorie de materiale la alta, conform schemei: A. Silicon > polieter > polisulfide B. Silicon > polisulfide > polieter C. Polisulfide > silicon > polieter D. Polieter > silicon > polisulfide E. Polieter > polisulfide > silicon Amprenta de corecie se poate realiza cu urmtoarele materiale, cu excepia: A. hidrocoloizi reversibili B. alginat C. elastomer D. hidrocoloizi ireversibili E. siliconi *Proprietile mecanice relevante pentru materialele de amprent sunt urmtoarele, cu excepia: A. deformaia remanent B. reproducerea detaliilor C. rezistena la ncovoiere D. rezistena la traciune E. contracia de priz Obiectivele amprentei n protetica fix sunt: Rspuns Pag. C Pag: 637

Pag: 642

BD

Pag: 651

Pag: 651

ACD

Pag:

Page

26

A. redarea ct mai fidel a formei i detaliilor preparaiei B. preluarea i redarea cu fidelitate minim a rapoartelor preparaiei cu parodoniul marginal C. nregistrarea i redarea ct mai corect a reliefului dinilor antagoniti D. redarea exact a rapoartelor preparaiei cu dinii vecini E. s ofere posibilitatea obtinerii unui model preliminar ct mai exact, pe care s se poat realiza macheta viitoarei proteze fixe 6 Materialele de amprent se pot clasifica n: A. rigide i semirigide ireversibile (gipsuri, paste ZOE) B. elastice ireversibile (alginate, polieteri, polisulfuri) C. rigide reversibile (gutaperca, compounduri Stents) D. elastice ireversibile (siliconi, poliuretanodimetilmetacrilai) E. elastice reversibile (hidrocoloizi agar-agar, ceruri bucoplastice) Urmtoarele afirmaii cu privire la materialele de amprent sunt adevrate, cu excepia: A. hidrocoloizii reversibili au proprieti hidrofile i umectabilitate crescut B. siliconii cu reacie de adiie prezint o rezisten la deformare adecvat C. polieterii prezint proprieti hidrofile i umectabilitate sczut D. siliconii cu reacie de adiie prezint o stabilitate dimensional foarte bun (0, 05% n 24 h) E. polisiloxanii cu vscozitate ridicat se pot folosi att singuri, ct i n asociere cu polivinilsiloxanii cu vscozitate redus Alegerea unui tip de material sau al altuia se poate face innd cont de anumite criterii, dintre care: A. biocompatibilitate B. timpul de pstrare a amprentei pn la realizarea modelului C. preul de cost D. manipularea facil adaptat la cazul clinic E. tolerana la umiditate, umectabilitatea i caracteristicile reologice Dintre proprietile fizico-chimice ale materialelor de amprent au o importan deosebit: A. prezena cavitilor i a retentivitilor B. vscozitatea i compresiunea n cursul inseriei C. capacitatea de umectare D. vscozitatea i compresiunea n cursul dezinseriei E. plasticitatea i timpul de priz Amprenta monofazic: A. este o amprent ntr-un singur timp B. se poate utiliza un material C. se pot utiliza dou materiale D. este o amprent n doi timpi E. se pot utiliza portamprente standard, individuale, speciale ABCD

636

Pag: 640

AE

Pag: 641

BCDE

Pag: 640, 641

ABCE

Pag: 646

10

ABCE

Pag: 652

Page

26

11

12

Amprenta monofazic global cu hidrocoloizi ireversibili i cu portamprente standard se indic pentru: A. arcade antagoniste B. nregistrarea ocluziei C. modele de studiu i documentare D. coroane i puni (alginat clasa A) E. modele de lucru pentru inscrustaii *Despre amprenta monofazic global (ntr-un singur timp) cu elastomeri de sintez i cu portamprente individuale sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: A. sunt cele mai rar utilizate B. au indicaii (aproape) universale n protetica fix C. se indic pentru proteze pariale fixe D. se indica pentru preparaii unice sau multiple E. se pot folosi n una sau dou consistene Amprenta dublului amestec n portamprenta standard cu siliconi (puttywash) se indic pentru: A. puni adezive B. faete C. inlay D. coroane pariale E. amprent global n restaurri compozite *Tehnica de elecie pentru amprenta monofazic n portamprenta individual cu siliconii de adiie este: A. amprentarea bonturilor n restaurrile compozite B. amprentarea global n restaurrile compozite C. amprentarea parcelar n restaurrile compozite D. amprentarea pentru puni adezive E. amprentarea pentru faete Despre hidrocoloizii reversibili sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. au caracter hidrofil B. au consisten constant C. sunt materiale termoplastice reversibile D. modelele trebuie turnate n primele 45 minute de la amprentare E. tehnica este facil i rapid Despre polieteri sunt adevrate urmtoarele afirmaii, cu excepia: A. sunt materiale care necesit portamprente individuale sau semiindividuale B. se preteaz pentru tehnicile monofazice C. se preteaz pentru tehnicile bifazice D. fidelitatea este comparabil cu a siliconilor de adiie E. este indicat depozitarea la frigider pn la turnarea modelului Pentru amprentarea cu elastomeri de sintez, tehnologia de amprentare prezint urmtoarele faze:

ACD

Pag: 653

Pag: 653

13

ABCD

Pag: 689

14

Pag: 689

15

ABC

Pag: 685

16

CE

Pag: 685

Page

17

ACDE

Pag: 658

26

A. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale intrasulcular B. pregtirea anului gingival cnd se amprenteaz bonturi coronare cu zone terminale suprasulcular C. amprentarea preparaiei mpreun cu ntreaga arcada D. amprentarea arcadei antagoniste cu alginat E. nregistrarea relaiilor ocluzale 18 Urmtorii factori pot genera deformri la nivelul unei amprente cu hidrocoloizi reversibili: A. ndeprtarea lent a amprentei B. exercitarea unor presiuni n cursul gelificrii C. ndeprtarea rapid D. ntrzieri n turnarea modelului E. dezinseria amprentei cnd gelul a atins 37C Caracteristicile amprentelor cu polieteri sunt: A. stabilitate dimensional excelent B. acurateea detaliilor dup 7 zile C. pot determina stri alergice n contact prelungit cu mucoasa D. se indic contactul cu apa (sunt materiale hidrofile) E. acurateea detaliilor dup 9 zile Despre sistemul PENTA sunt adevrate urmtoarele afirmaii: A. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de adiie i polieteri) B. cuprinde aparatura necesar unei prelucrri superioare n vederea obinerii unei portamprente fidele C. cuprinde materiale de amprent aparinnd unor clase diferite de compui (siliconi de condensare i hidrocoloizi) D. permite realizarea unei amprente ntr-un singur timp E. permite realizarea unei amprente de situaie *Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevrate urmtoarele afirmaii cu excepia: A. este o amprent global ntr-un singur timp B. utilizeaz elastomeri n consistene diferite C. este o amprent global bifazic D. se pot utiliza i siliconi E. se pot utiliza i hidrocoloizi reversibili Dezinfecia amprentelor prin imersie prezint urmtoarele caracteristici: A. nu este indicat tuturor tipurilor de materiale B. nu presupune cltirea nainte de dezinfecia propriu-zis C. pot s apar modificari dimensionale n cazul depirii timpului de aciune D. este indicata tuturor materialelor de amprent E. nainte de aceast etap este necesar clatirea *Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezint ABD Pag: 656

19

ABC

Pag: 660

20

ADE

Pag: 661

21

Pag: 669

22

ABC

Pag: 677

23

Pag:

Page

26

urmtoarele avantaje, cu excepia: A. procedur adaptat n funcie de diferitele condiii (saliv, snge) B. nu exist riscul deformrii amprentei C. este economic i eficient D. se pot dezinfecta / cura / usca 12 amprente n 12 min. E. prezint un spectru larg de aciune 24 Preparaiile subgingivale, din punct de vedere al pregtirii parodontiului, necesit: A. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasoconstrictoare B. evidenierea anului gingival cu fire impregnate cu substane vasodilatatoare C. nu se pune problema evidenierii limitei cervicale D. realizarea unei gingivectomii pentru plasarea supragingival a limitei cervicale E. nu se pune problema uscrii Caracteristicile materialului de amprent ideal trebuie s elimine: A. variaiile dimensionale din masa materialului de amprent B. apariia n timp a fenomenului de mbtrnire C. imposibilitatea pstrrii timp ndelungat a amprentelor D. manipularea dificil E. preul de cost sczut *Timpul de priz al hidrocoloizilor reversibili este de: A. 2 min B. 5 min C. 10 min D. 15 min E. 7 min *Dezinseria amprentei n cazul utilizrii siliconilor cu reacie de condensare este: A. uoar B. moderat C. dificil D. foarte dificil E. moderat spre dificil Rezistena la rupere este adecvat n cazul urmtoarelor materiale de amprent: A. polieteri B. vinil-polisiloxani C. siliconi de condensare D. polisulfuri E. hidrocoloizi reversibili *Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: A. 15 min AD

681

Pag: 683

25

ABCD

Pag: 690

26

Pag: 650

27

Pag: 650

28

ABC

Pag: 650

Page

29

Pag: 650

26

B. C. D. E. 30

1 or 48 - 72 ore 7 zile 10 ore B Pag: 650

*Tolerana umiditii este excelent pentru: A. polisulfuri B. hidrocoloizii reversibili C. siliconii de condensare D. polieterii E. vinil-polisiloxanii

TEMA NR. 58. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PUNTI DENTARE: INREGISTRAREA RELATIILOR MANDIBULO-CRANIENE 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *n metoda antropometric Wright, de determinare a relaiei centrice, reperul A pg. considerat a avea valoare fix, este: 697 A. distana interpupilar; B. distana zygion-zygion; C. subnazale-nazion; D. subnazale-ofrion; E. gnation-ofrion. 2 *Corectarea nlimii etajului inferior este absolut necesar: C A. n cazul uzurii exagerate a dinilor restani; B. la pacienii vrstnici, chiar dac spaiul de inocluzie este uor mrit; C. dac spaiul de inocluzie fiziologic depete limita maxim admis 4 mm; D. n cazul edentaiilor ntinse, dar cu stopuri ocluzale stabile; E. cnd exist overbite accentuat. *Precizai care din urmtoarele manevre nu poate fi considerat ca aparinnd metodelor simple de determinare a relaiei centrice: A. reactivarea reflexelor vestigeale de poziionare centric; B. inducerea homotropismului lingo-mandibular; C. manevra Gysi; D. tehnica Saadoun; E. stimularea reflexului de ocluzie molar. *Circuitul Renshaw intervine n reglarea tonusului muscular prin: D pg. 699, 703

pg. 701

pg.

Page

26

A. B. C. D. E. 5

efectul de inhibiie recurent; limitarea frecvenei impulsurilor motoneuronului ; asigurarea unei frecvene constante a motoneuronului ; toate rspunsurile de mai sus; nici un rspuns corect.

693

*Relaia de postur este definit de Lejoyeux ca fiind: D A. poziia mandibulei atunci cnd capul este orientat dup planul de la Frankfurt, muchii fiind n stare de repaos aparent; B. suma rapoartelor cranio-mandibulare cnd mandibula se afl sub efectul echilibrului tonic antigravific al musculaturii manducatoare; C. poziia habitual a mandibulei cu condilii aflai n poziie neutr, neforat n cavitatea glenoid; D. echilibru tonic al complexului muscular, de la care pleac i ajung toate micrile mandibulei; E. nici un rspuns corect. *Definiia colii ieene a relaiei de postur este: E A. poziia habitual atunci cnd pacientul este relaxat, n poziie ortostatic, condilii fiind centrai n cavitatea glenoid, n poziie neforat; B. relaia mandibulo-cranian stabilit cel mai frecvent atunci cnd pacientul se afl n poziia ortostatic sau eznd, ntr-o stare de relativ pasivitate; C. acea poziie a mandibulei obinut prin contracia echilibrat a muchilor manducatori, care determin corespondena planurilor mediane mandibulo-craniene, la o dimensiune vertical corect cu condilii centrai n cavitatea glenoid; D. plasarea mandibulei n mod fiziologic fa de baza craniului, ambii condili aflndu-se n relaii corespunztoare cu discul lor articular; E. nici un rspuns corect. *Stabilii care din urmtoarele afirmaii este fals: B A. n realizarea relaiei de postur intervin ca i elemente active propietile vsco-elastice ale complexului muchi-tendon precum i ale elementelor articulare i periarticulare; B. presiunea baric negativ este suficient pentru a contracara greutatea mandibulei, chiar i n cazul pacienilor cu edentaii frontale; C. factorii muscular i nervos au rol major n determinarea relaiei de postur; D. spaiul Donders are rol pasiv n realizarea posturii; E. viciile de postur ale corpului induc modificri ale reperelor posturale. *Precizai care din urmtoarele afirmaii este adevrat: E A. impulsurile periferice joac un rol secundar n reglarea tonusului muscular al muchilor sistemului oro-facial;

pg. 691

pg. 691

pg. 692, 695

Page

pg. 694, 695

26

B. coincidena liniei mediene mandibulare cu planul medio-sagital al feei reprezint un reper al relaiei de postur; C. mandibula se afl n relaie centric numai n timpul deglutiiei; D. mandibula se afl n relaie centric numai la sfritul ciclului masticator; E. toate rspunsurile false. 9 *Alegei varianta corect de rspuns n urmtoarele situaii: A A. testul fonetic Silvermann poziioneaz mandibula la o dimensiune vertical convenabil, B. la pacientul edentat total, verificarea reperului dentar nu este posibil n cadrul determinrii relaiilor cranio-mandibulare; C. datorit hipotoniei musculare, la pacienii vrsnici se accept o uoar diminuare a clearence-ului ocluzal; D. metodele antropometrice cu repere preextracionale sunt cele mai indicate n determinarea relaiilor cranio-mandibulare; E. metoda de dinamic funcional fonetic nregistreaz spaiul de inocluzie fiziologic folosind teste fonetice. *Metoda bio-feed-back-ului utilizat n determinarea dimensiunii verticale presupune: A. inducerea relaxrii musculare prin autosugestie; B. obinerea liniei izoelectrice prin autocontrol; C. reglarea tonusului muscular prin self control circuit; D. blocarea aferenelor senzoriale proprioceptive; E. reducerea frecvenei de descrcare a motoneuronului prin stimularea hipotalamusului anterior. B Pg. 699

10

pg. 699

11

*Determinarea spaiului minim de articulare fonetic prin metoda Robinson C utilizeaz cuvinte ce conin fonemele: A. esse B. me; C. fe, ve, plasate la sfritul cuvintelor; D. fe, ve, plasate la nceputul cuvintelor, E. ema. *Stabilii care din urmtoarele afirmaii este corect: D A. utilizarea metodelor amtropometrice este suficient n determinarea dimensiunii verticale; B. spaiul funcional ocluzal poate fi nregistrat numai prin metode fonetice; C. utilizarea att a metodelor antropometrice ct i a celor fonetice n determinarea celor doi parametri nu este obligatorie; D. nregistrarea dimensiunii verticale ct i a spaiului funcional ocluzal impune mai nti aplicarea metodelor antropometrice i apoi a metodei posturale sau a celei fonetice; E. nici o variant corect. *Care din urmtoarele metode funcionale de determinare a dimensiunii verticale se bazeaz pe criteriul de confort: B

pg. 699

12

pg. 700

Page

13

pg. 700

26

A. restabilirea armoniei fizionomice; B. decelarea momentului echilibrrii tonicitii musculare prin simul tactil al bolnavului; C. obinerea nchiderii fantei labiale fr efort; D. metoda deglutiiei; E. metoda dinamometrului. 14 *Determinarea relaiei centrice la pacienii cu o instabilitate marcat a E mandibulei necesit: A. eliminarea hiperlaxitii ligamentare; B. corectarea uzurii osoase prin metode de augumentare a suportului osos; C. redescoperirea reflexelor de poziionare centric, D. protezare provizorie pn la obinerea echilibrului neuromuscular; E. verificarea nregistrrii prin mai multe metode pn cnd rezultatele coincid. *Cauza derapajului bordurilor de ocluzie poate fi: A. incongruena celor dou suprafee; B. existena unor contacte premature simetrice, opuse direciei de glisaj; C. prezena unui contact prematur pe o hemiarcad; D. toate variantele de mai sus, E. nici un rspuns corect. *Contactele premature existente la nivelul bordurilor de ocluzie: A. vor fi eliminate odat cu ramolirea cerii; B. trebuie cutate totdeauna pe direcia opus glisrii; C. necesit reluarea tuturor nregistrrilor anterioare; D. se datoreaz unui cmp protetic deficitar; E. pot fi cauzate de insuficienta relaxare muscular n momentul nregistrrii relaiei centrice. *Precizai care din urmtoarele metode sunt considerate facultative n determinarea relaiei centrice: A. manevra condilian; B. metoda Patterson; C. extensia forat a capului, D. flexia controlat a capului; E. manevra maseterin Gysi. *Rolul centrocordul Optow const n: A. nregistrarea relaiei de postur; B. determinarea ocluziei terminale; C. msurarea dimensiunii verticale de ocluzie; D. determinarea relaiei centrice; E. transferul relaiilor cranio-mandibulare pe articulator. D pg. 701

15

pg. 701

16

pg. 701

17

pg. 702

18

pg. 708

19

*Glisarea mandibulei spre o poziie excentric atunci cnd pe traiectoria de A

pg.

Page

26

nchidere interfer un obstacol, reprezint principiul pe baza cruia funcioneaz: A. autoocluzorul Lende; B. centrocordul Optow; C. arcurile faciale; D. stimulatorul Jenkelson; E. sistemul N.O.R. 20 *n determinarea relaiei centrice la pacientul edentat, o prim etap const B n: A. refacerea coincidenei liniilor mediene mandibular i facial; B. stabilirea nivelului i a orientrii planului de ocluzie; C. refacerea clearence-ului ocluzal; D. centrarea condililor n cavitatea glenoid, n poziie neforat; E. stabilizarea mandibulei n raport cu baza craniului. Metoda nscrierii grafice reprezint, n cadrul tehnicilor de determinare a relaiei centrice (RC): A. metod complex B. metod complex i totodat funcional; C. metod simpl; D. nregistrarea traiectoriei de micare mandibular n micri de propulsie i lateralitate dreapta-stnga; E. metoda pe care se bazeaz nregistrarea Lejoyeaux. ADE

708

pg. 700

21

pg. 707

22

Utilizarea memoriei ocluzale Lejoyeaux de nregistrare a relaiei centrice CDE (RC) presupune parcurgerea urmtoarelor etape: A. scurtarea machetei de ocluzie maxilare cu 2 mm., urmat de crearea unui an retentivn grosimea acesteia; B. fixarea a trei ace inscriptoare pe ablonul mandibular; C. plasarea pe ablonul mandibular n trei puncte (2 laterale i unul frontal) a cte unui platou acoperit cu cear de inlay; D. fixarea corespunztoar a trei ace inscriptoare pe ablonul maxilar; E. introducerea abloanelor n cavitatea oral i determinarea corespondenei dintre RC i reflexul de ocluzie molar atunci cnd vrful nscriitor corespunde cu vrful arcului gotic. Planul de ocluzie este: CD A. un plan virtual, stabilit aleatoriu ntre cele dou arcade; B. rezultatul succesiunii cuspizilor de sprijin i de ghidaj; C. format din cele dou curbe de ocluzie sagital; D. plan imaginar ce trece pe marginea incizal a incisivilor mandibulari i vrfurile cuspizilor disto-palatinali maxilari; E. un plan nclinat n zona premolar-molar. Factorii care induc stabilirea mai multor tipuri de ocluzie sunt: A. tonusul muchilor manducatori; B. mobilitatea muchilor manducatori; C. aferenele corticale din ariile 4-6 Brodmann; D. mobilitatea articulaiei temporo-mandibulare; CDE

pg. 708

23

pg. 712

24

Page

27

pg. 712

E. vrsta pacientului. 25 Precizai care sunt caracteristicile contactelor dento-dentare ideale: A. s fie de tip cuspid-foset, cuspid-ambrazur, cuspid-cuspid, B. s fie stabile, chiar dac sunt reduse numeric; C. localizate precis; D. multiple, stabile, punctiforme; E. n ocluzia habitual, contactele dento-dentare pot fi considerate ideale att timp ct intercuspidarea este maxim. CD pg. 713

26

ACE Precizai care din urmtoarele enunuri este corect: 2 A. suprafaa total a contactelor ocluzale este de 4 mm B. numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de aproximativ 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil; C. numrul total de contacte interarcadice trebuie s fie de minim 100 pentru ca ocluzia s poat fi considerat stabil; D. ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de 173; E. ntr-o ocluzie ideal numrul de contacte dento-dentare este de 172. *Care din urmtoarele teorii, aplicabil n toate situaiile clinice, reprezint D contribuia colii ieene: A. teoria gnatologic; B. teoria funcionalist; C. teoria ocluziei miocentrice; D. teoria ocluziei naturale E. teoria sferei. Examinarea ocluziei terminale are un rol deosebit de important deoarece: A. permite stabilirea point-centricului; B. permite decelarea long-centricului; C. pot fi detectate numai contactele premature nedeflective; D. pot fi detectate contactele premature deflective i nedeflective; E. sunt puse n eviden contactele cu potenial traumatogen ridicat. Determinanii dinamicii mandibulare sunt: A. ariile ocluzale; B. articulaia temporomandibular; C. relaiile cranio-mandibulare fundamentale; D. relaia de ocluzie; E. armonia planului ocluzal. DE

pg 713

27

pg. 714

28

pg. 714

29

AB

pg. 714, 715

30

Page

n cadrul existenei unei malrelaii mandibulo-craniene, compararea AB clearence-ului ocluzal existent cu clarence-ul normal, se poate stabili: A. necesitatea nlrii planului de ocluzie; B. msura n care exist o abatere de la morfologia i funcia normal; C. obligativitatea protezrii provizorii; D. temporizarea oricrui tratament protetic pn la refacerea

pg. 716

27

echilibrului muscular; E. inducerea relaxrii musculare prin miogimnastic, medicaie sau inhibitori de ocluzie.

TEMA NR. 59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL REDUSA (pg. 32-83, 83-87, 88- 93) 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 Conform schemei lui Gonzales & Manns, poziia retrudat a mandibulei n ACD pg.35 relaia de postur poate fi cauzat de: A. perturbri ale elasticitii musculare; B. diminuarea spaiului interdentar; C. modificri ale funcionalitii musculare; D. extensia coloanei vertebrale cu poziionarea anterioar a mandibulei; E. nici un rspuns corect. 2 Proiecia sagital a cinematicii mandibulare determin o suprafa poligonal ABDE rezultat prin intersectarea unor repere a cror semnificaie este: A. poziia postural; B. poziia de relaie centric; C. angrenajul invers lateral; D. poziia de intercuspidare maxim; E. poziia cap la cap. *nregistrarea grafic a relaiei centrice se bazeaz pe analiza cinematic: D A. pe toate cele trei direcii ale spaiului; B. pe distana parcurs din poziia de intercuspidare maxim (IM) n cea de relaie centric (RC) C. n plan sagital, D. n plan orizontal; E. pe distana corespunztoare micrii de rotaie i translaie condilian. Micarea Benett se caracterizeaz prin: BC A. amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea ligamentar a capsulei de partea opus deplasrii; B. amplitudine variabil funcie de configuraia cavitii glenoide i de laxitatea ligamentar a capsulei de aceeai parte cu deplasarea; C. deplasarea se realizeaz pe o distan de maxim 3 mm; D. micarea se produce n interiorul unui con cu generatoarea de 1 pg.59

pg.59

pg.60

Page

27

mm; E. condilul pivotant descrie o traiectorie de semicerc, parte a unui cerc imaginar cu raza de 20 mm. 5 Stabilii care dintre urmtoarele afirmaii sunt adevrate: DE A. condilul pivotant realizeaz doar o micare de rotaie pur dac de partea opus exist un contact prematur deflectiv; B. n micarea de deschidere condilul pivotant realizeaz iniial o rotaie pur, urmat de rotaia ctre n jos i translaia spre nainte; C. condilul orbitant se rotete i transleaz nainte, n jos i medial de partea lucrtoare; D. side shift reprezint o deplasare exprimat n grade, n timp ce lateral side shiftse msoar n mm. E. peste 4 mm. deplasarea condilului pivotant i pierde semnificaia clinic. nclinarea pantelor cuspidiene ale restaurrilor prin puni dentare difer n funcie de : A. valoarea crescut a unghiului Benett B. micarea Benett; C. traiectoria median Marxkors; D. distana intercondilian; E. tipul de malocluzie. ABD pg.60

pg.61

Individualizarea ariilor ocluzale artificiale se va realiza cu respectarea ABCD urmtoarelor reguli: A. concavitatea feelor palatinale maxilare va fi cu att mai accentuat cu ct unghiul i micarea Benett sunt mai ample; B. relieful ocluzal ters se asociaz cu valori ale unghiului Benett ce 0 tind spre 30 ; C. cu ct distana intercondilian este mai mare, cu att traiectoriile de latero- i mediotruzie vor delimita un unghi ocluzal mai mic; D. ntre unghiul ocluzal, trasat de traiectoriile de latero- i mediotruzie, i distana intercondilian, exist o relaie de invers proporionalitate; E. traiectoriile protruzive trebuie s aib pe suprafaa ocluzal o direcie mezial la mandibul, respectiv distal la maxilar. Micrile mandibulei cu contact dento-dentar sunt materializate n plan ABCE orizontal prin: A. traiectorii pro-, latero- i mediotruzive; B. direcia distal la mandibul respectiv, mezial la maxilar, a traiectoriilor ocluzale protruzive; C. aspectul de urme ale degetelor de pasre; D. procedee pantografice; E. trasee ce pot fi descrise prin analogie cu zborul unei psri care, intr n cavitatea oral la nivelul arcadei mandibulare i iese pe la nivelul arcadei superioare. Fixarea arcurilor faciale, n funcie de tipul constructiv, se poate realiza: BCDE

pg. 61, 62

pg.62

pg.64

Page

27

A. la 1 cm de tragus, pe linia ce reprezint planul Camper; B. pretragian, la 10-13 mm., pe linia ce unete tragusul cu punctul infraorbital; C. n conductele auditive externe, D. cu punct de sprijin la nivelul nazionului ptr. cele fixate auricular; E. la arcada maxilar prin furca ocluzal. 10 n relaia centric, intercuspidarea maxim se caracterizeaz prin urmtorii parametri: A. cheia de ocluzie Angle; B. feele distale ale ultimilor molari se afl n acelai plan; C. situarea oral a cuspizilo linguali n raport cu cei palatinali; D. prezena unitilor masticatorii; E. liniile mediene ale arcadelor sunt situate n acelai plan dar, se admite i o neconcordan de pn la 2 mm. ABCD pg.52

11

Devierile laterale ale mandibulei au semnificaie patologic numai dac: DE A. deplasarea apare la deschiderea larg a gurii, fiind rezultatul unei subluxaii condiliene controlaterale; B. se produce la nceputul micrii de deschidere, chiar dac mandibula revene pe linia median la 3 cm. nainte de deschiderea complet; C. se nsoete de zgomote articulare; D. sunt consecina miospasmului maseterin sau temporal, E. se datoreaz contraciei musculare unilaterale a pterigoidianului intern. Originea intracapsular a devierii liniei mediene, va determina ntotdeauna AE deplasarea mandibulei: A. spre partea articulaiei afectate; B. n funcie de poziia muchiului implicat; C. de partea diductorului spasmat; D. opus articulaiei afectate; E. n propulsie, de aceeai parte cu leziunea. Diagnosticul diferenial al disfunciilor cranio-mandibulare cu origine ACDE artrogen, respectiv miogen, se stabilete n funcie de: A. evenimentul ce a dus la declanarea disfunciei; B. particularitile de dinamic mandibular fr contact dentodentar; C. blocajul anestezic; D. rezultatele testelor clinice active i pasive; E. apariia sensibilitii dureroase articulare la exercitarea unei fore normale. Evaluarea pacientului cu disfuncie obligativitatea examinrii: A. posturii generale a corpului; B. posturii cervico-cefalice; C. poziiei ortostatice i a mersului; cranio-mandibular impune ABD

pg.81

12

pg. 81

13

pg.82

14

Page

27

Pg. 83

D. coloanei cervicale; E. neurologice. 15 Pentru a se ncadra n limite normale, mobilitatea cranio-cervical trebuie s BCD ndeplineasc urmtoarele condiii: 0 A. efectuarea micrilor de rotaie nedureroase pn n 45 ; 0 B. realizarea de extensii complete la o angulaie de 60 ; 0 C. nclinarea lateral a capului s fie posibil pn la 40 , inclusiv; 0 D. posibilitatea de flectare a capului n unghi de 45 ; E. toate aceste micri s fie ample, nedureroase, neforate. Cauzele sindromului disfuncional dureros cranio-mandibular pot fi: A. afectarea segmentului cervical C2/C3 B. disfuncia articulaiei sterno-claviculare; C. iradierea algiilor de la nivelul muchilor trapezi; D. durerea miofascial cantonat n sterno-cleido-mastoidieni; E. mediastinite. ABCD Pg. 83

16

pg.83

17

n cazul disfunciilor cranio-mandibulare, stabilirea unei corecte conduite ABCD terapeutice impune practicianului: A. cunoaterea mecanismelor implicate n stabilirea posturii capului i gtului; B. cunoaterea rolului interveniei unor factori, (ereditatea, evoluia, creterea i dezvoltarea, etc.) asupra mobilitii extremitii cefalice; C. s recunoasc o eventual extensie a coloanei cervicale, tiut fiind importana acesteia n poziionarea anterioar a capului, element cauzal al disfunciilor miogene; D. s fie apt n conducerea anamnezei astfel nct, s rezulte primele elemente necesare diferenierii disfunciei artrogene de cea miogen; E. s poat realiza un screening epidemiologic, ca o parte esenial a examenului stomatologic de rutin. Examinarea clinic a muchilor manducatori se realizeaz astfel: CDE A. prin palpare din aproape n aproape pentru a putea decela eventuale tumori; B. pensare uoar ntre police i index; C. palpare prin presiune uoar, dar ferm D. executarea unor micri circulare pe esuturile subiacente; E. utilizarea degetului mediu i arttorului pe de o parte, i a policelui pe de alt parte. *Tehnica manipulrii funcionale se refer la evaluarea muchilor: A. fasciculul posterior al temporalului; B. cefei, limbii i prevertebrali; C. numai a pterigoidienilor laterali; D. numai a pterigoidienilor mediali; E. att a pterigoidienilor laterali ct i a celor mediali. E

pg. 35, 83

18

pg. 85

19

pg.85

Page

27

20

Stabilii care din urmtoarele afirmaii sunt false: ABCD A. crepitaiile se ascult la pacienii cu osteoporoz; B. gnatosoniile reprezint zgomotul produs de contactul interarcadic n momentul deglutiiei; C. separarea crepitaiilor de cracmente se poate realiza doar prin folosirea stetoscopului fr membran; D. gnatosoniile sunt patognomonice pentru patologia articular; E. nici un rspuns corect. *Metoda CADIAS (SLAVICEK) este un examen complementar de tipul: A. ultrasonografiei; B. rezonanei magnetice nucleare; C. frecvenei tripolare; D. teleradiografiei de profil; E. radiografiei de ATM. *Care din urmtoarele examene paraclinice reprezint investigaia cu cea mai mare popularitate n gnatoprotetic: A. electromiografia; B. pantomografia; C. mandibulokineziografia; D. ultrasonografia; E. cineradiografia. D

pg. 87

21

pg. 88

22

pg.88

23

Axiografia computerizat Cadiax (Slavicek) prezint urmtoarele avantaje: ABCD A. posibilitatea examinrii celei de a patra dimensiuni, prin citirea curbelor de timp; B. micarea n jurul axei balama se poate nregistra concomitent cu deplasarea transversal a condilului; C. poate fi utilizat n combinaie cu radiografiile de profil, folosind programul CADIAS; D. mpreun cu programul CADIWAX este utilizat n realizarea tehnic a restaurrilor protetice; E. permite analiza cinematicii musculare manducatoare. Avantajele electromiografiei sunt: CE A. metodologie de examinare cu o standardizare riguroas; B. aparatura necesar nu ridic probleme deosebite prin complexitatea sa, fiind relativ uor accesibil; C. ofer informaii utile privind funcionalitatea i disfuncionalitatea sistemului neuromuscular masticator; D. nu depinde de condiiile anatomo-fiziologice ale musculaturii extremitii cefalice; E. singura modalitate cunoscut de obiectivizare a activitii neuromusculare masticatorii. *Procedeul Kleinerock reprezint: C A. metod de investigare paraclinic a articulaiei temporomandibulare; B. tehnic pantografic;

pg.90

24

pg. 91, 92

Page

27

25

pg 90

C. un procedeu de nregistrare a cinematicii mandibulare; D. nregistrarea micrilor funcionale; E. modalitatea prin care sunt redate tridimensional excursiile condiliene. 26 *Analiza cinematicii mandibulare poate fi realizat prin unul din urmtoarele D procedee: A. axiografie; B. pantografie; C. kineziomandibulografie; D. procedeul Kleinerock; E. tehnica CADIAS. Utilitatea analizei pe teleradiografia de profil n reabilitrile orale complexe BE rezid din: A. reevaluarea dimensiunii verticale a etajului inferior; B. prefigurarea planului de ocluzie; C. repoziionarea cranio-mandibular; D. rolul decisiv n conceperea unor tratamente ortodontice; E. reevaluarea dimensiunii verticale de ocluzie. n cadrul examinrilor paraclinice ale disfunciei cranio-mandibulare, rezonana magnetic nuclear este recomandat pentru: A. investigarea tumorilor osoase; B. diagnosticarea afeciunilor intracapsulare cranio-mandibulare; C. localizarea dismorfiei meniscului articular; D. identificarea unor leziuni degenerative ale esuturilor articulare; E. examinarea cinematic a ATM, n varianta video. BCDE pg.90

27

pg.88

28

pg.88

29

Ultrasonografia reprezint o modalitate paraclinic de investigare a ACDE sistemului craniofacial util: A. n diagnosticarea unor tumori maligne sau benigne, B. decelarea zgomotelor articulare; C. n evaluarea masei musculare n contracie izometric din intercuspidare; D. n investigarea hipertrofiilor i asimetriilor faciale parotidomaseterine E. n diagnosticarea unor procese inflamatorii. Modelarea diagnostic n cear are drept scop: ABC A. prefigurarea etapelor terapeutice n acord cu obiectivele funcionale; B. stabilirea coreciilor cosmeto estetice, C. stabilirea unui diagnostic complet i complex; D. asigurarea reuitei estetice prin corelaia a doi factori: form i culoare; E. vizualizarea coreciilor necesare obinerii unui plan de ocluzie armonios.

pg.88 , 89

30

pg.89

Page

27

TEMA NR. 59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE PARTIAL INTINSA (pg. 32-83) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Prin palparea masei musculare,se evalueaz: A. Dezvoltarea muchiului, cu eventualele modificri volumetrice. B. Sensibilitatea - punctele dureroase,zonele de iradiere, zonele trigger. C. Consistena D. Niciuna din acestea. E. Doar varianta A si B. 2 Muschii mobilizatori ai mandibulei sunt: A. Pterigoidian intern B. Digastric C. Narinari D. Milohioidian E. Orbicularul buzelor Palparea n diamic a articulaiei temporo-mandibulare apreciaz: A. Poziia condililor B. Excursiile condiliene C. Denivelrile regiunii pretragiene D. Prin palparea bidigital cu indexurile poziionate pretragian. E. Corecte C si D n examinarea zonelor funcionale urmrim aprecierea: A. Prezenei unor formaiuni patologice (bride, cicatrici) B. Amplitudinei zonei funcionale C. Prezenei leziunilor carioase D. Existenei sau nu a pungilor parodontale E. Toate variantele sunt corecte Zona "Ah": A. Este o zon cheie periferic cu rol n stabilizare B. Se examineaz static prin manevra Valsalva C. Face trecerea ntre palatul dur i palatul moale D. Prezena poziiei oblice a vlului palatin care este considerat cea mai favorabil. E. Poziia oblic este considerat cea mai nefavorabil. Examenul arcadei dento-alveolare: Rspuns Pag. ABC Pg 38

ABD

Pag 38

ABC

Pag 42

AB

Pag 43

CD

Pag 44

AB

Pag

Page

27

A. B. C. D. E. 7

Cuprinde evaluarea suportului odontal Este inclus in evaluarea spaiului protetic potenial Amplitidinea deschiderii gurii Toate variantele de mai sus. Nici una de mai sus BD

46

Mobilitatea dentar se apreciaz prin: A. Examen radiologic B. Testul palpatoriu C. Model de studiu D. Testul de solicitare dentar la presiune. E. Cu ajutorul Diagnodentului

Pag 51

Examinul bolii palatine apreciaz: BC A. Dispoziia unitilor dento-paradontale n zona lateral B. Numrul i dispoziia rugilor palatine n raport cu creasta edentat C. Reziliena fibromucoasei D. Prezena torusului mandibular. E. Prezenta plicilor mandibulare inserate aproape de creasta n ocluzia ideal contactele dento-dentare trebuie: A. S fie punctiforme B. n suprafa C. S fie multiple i stabile D. De tip cuspid-cuspid. E. De tip cuspid margine incizala nregistrarea contactelor dento-dentare se realizeaz: A. Doar n relaie centric B. Doar n intercuspidare maxim C. Cu precizarea corelaiei dintre IM i RC D. n IM i RC. E. Nici una din variante Spatiul de inocluzie fiziologic: A. Este de 2-4 milimetri n zona frontal B. Este de 2-4 milimetri n zona lateral C. Este de 1.8-2,7 milimetri n zona frontal D. Este de1,8-2,7 milimetri n zona lateral. E. Este de 2-4 mm atat lateral cat si frontal Relatia centric este: A. Indus prin metoda Jankelson B. Se induce automat la nchiderea gurii C. Este instabil la edentatul parial ntins D. Inregistrat cu folie de cear E. Este mereu stabila la edentatul partial intins Rapoartele mandibulo-craniene n edentaia parial ntins: A. Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie dac exist AC

Pag 57

Pag 59

10

CD

Pag 59

11

AD

Pag 60

12

AC

Pag 60

Page

13

BD

Pag 60

27

B. C. D. E. 14

contacte multiple i stabile Se nregistreaz cu ajutorul machetelor de ocluzie cnd nu exist suficiente contacte Fr machete de ocluzie Machetele de ocluzie sunt necesare datorit instabilitii mandibulare. Primele trei variante sunt corecte ABC Pag 61

Examenele paraclinice utilizate n edentaia parial ntins sunt: A. Termografia reglatorie B. Doppler Vascular C. Examen anatomopatologic D. Studiul de model nu este necesar n evaluare E. Variantele C si D sunt corecte Dignosticul de integritate al arcadei edentate parial ntins cuprinde: A. Tipul de afectare ocluzal B. Cauzele apariiei malrelaiei C. Diagnosticul de form clinic Applegate D. Clasa Kennedy. E. Malrelatia constatata. *Examenul intraoral n cadrul edentaiei parial ntinse cuprinde: A. Evaluarea muchilor mobilizatori ai mandibulei B. Evaluarea ortopantomografic C. Scintigrafia D. Evaluarea zonei Einsering. E. Nici o varianta *Evaluarea restaurrilor protetice mobile vechi se realizeaz: A. Din punct de vedere al raportului cu corpul de punte B. Din punct de vedere al modelajului componentei fizionomice C. Din punct de vedere al acceptrii de ctre pacient D. Din punct de vedere al stabilitii statice i dinamice. E. Toate variantele sunt corecte * Mobilitatea dentar dup Bratu: A. Poate fi de cauz protetic ,considerat ireversibil B. Poate fi de cauz ortodontic,considerat fiziologic C. Poate fi de origine inflamatorie,considerat reversibil D. Apare doar la dinii depulpai. E. Toate variantele sunt corecte * Examenele paraclinice uzuale n edentaia parial ntins pentru mucoasa oral sunt: A. Studiul de model B. Ortopantomografia C. Diagnodentul D. Examenul anatomopatologic. E. Radiografia digitala

15

CD

Pag 78

16

Pag 42

17

Pag 50

18

Pag 51

19

Pag 63

Page

28

20

* Tomografia ATM: A. Investigeaz forma cavitii glenoide B. Este obligatoriu nsoit de CT C. Se nregistreaz dimineaa D. Nu este util n protetic. E. Este utila doar la pacientii edentati total * Analiza T-Scan const n: A. Evaluarea tonusului muscular B. Evalueaz inegalitatea tensiunilor musculare C. Evaluarea ATM D. Evalueaz contactele dento-dentare. E. Evalueaza suportul osos * Pentru examenul gnatofotostatic avem nevoie de: A. Kineziomandibulograf B. Computer Tomograf C. Analiza planului Dreyfus D. Nu se utilizeaz n protetic. E. Nici o varianta nu e corecta * Diagosticul de integritate a arcadei n edentaia parial ntins: A. Apreciaz suportul dento-parodontal B. Evalueaz ocluzia C. Precizeaz clasa din care face parte edentaia D. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie. E. Toate variantele sunt corecte *Diagnosticul de integritate a ocluziei: A. Precizeaz clasa Kennedy de edentaie B. Anatomo-clinic poate fi parial sau total C. Forma clinic este conform claselor Black D. Se apreciaz conform clasificrii Angle. E. Conform clasificarii Lejoyeux * Diagnosticul de integritate a articulaiei temporo-mandibulare: A. Nu prezint importan n evaluarea edentatului parial ntins B. Se realizeaz doar pentru edentatul total C. Anatomo-clinic poate fi artrit,artroz D. Dac pacientul este dentat nu se evalueaz. E. Nici o varianta corecta * Diagnosticul de integritate muscular: A. Se precizeaz doar forma anatomo-clinic B. Se evalueaz cu ajutorul diagnodentului C. Face parte din diagnosticul de stare general D. Topografic,se indic zona afectat. E. Se precizeaza doar tratamentul

Pag 69

21

Pag 74

22

Pag 74

23

Pag 78

24

Pag 79

25

Pag 80

26

Pag 80

Page

28

27

* Diagnosticul de integritate a relaiilor mandibulo-craniene: A. Se apreciaz doar prin intermediul electromiografiei B. Presupune precizarea cauzei apariiei malrelaiei C. Anatomo-clinic poate fi homeostazie sau dishomeostazie D. Tomografia ATM este singurul examen n msur s stabileasc diagnosticul. E. Toate variantele sunt corecte * n diagnosticul de integritate homeostazic i funcional urmrim: A. Numai examenul ocluziei B. Numai examenul articulaiei C. Existena complicaiilor locale sau la distan D. Se evalueaz prin intermediul examenului gnatofotostatic. E. Doar A si B sunt corecte * n completarea formei anatomo-clinice a diagnosticului de integritate a mucoasei,limbii,glandelor salivare consemnm A. Tipul de afectare miozit B. Dishomeostazie manifest C. Stomatita D. Cauza apariiei afeciunii(traumatic,alergic). E. Toate raspunsurile sunt corecte * Diagnosticul de integritate osoas precizeaz: A. Anatomo-patologic-tipul de afectare osoas B. Etiologic-regiunea afectat C. Funcional-cauza apariiei afeciunii D. Prognostic-precizeaz modalitatea evolutiv a afeciunii. E. Corecte A si B.

Pag 80

28

Pag 81

29

Pag 81

30

Pag 82

TEMA NR. 59. EXAMENE CLINICE SI PARACLINICE IN EDENTATIA PARTIALA SI EDENTATIA TOTALA (10) EDENTATIE TOTALA (pg. 32-83) 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *Care este algoritmul corect de examinare a pacientului edentat i de C p. 31 completare a foii de observaie: 61 A. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; B. motivele prezentrii, anamneza, datele personale, condiii de via i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; C. datele personale, motivele prezentrii, anamneza, condiii de via

Page

28

i munc, examenul clinic cervico-facial, examene paraclinice; D. anamneza, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice, examenul clinic cervico-facial; E. examenul clinic cervico-facial, datele personale, motivele prezentrii, condiii de via i munc, examene paraclinice. 2 Anamneza cuprinde: A. istoricul afeciunii; B. antecedentele personale, generale i stomatologice C. motivele prezentrii; D. datele personale; E. antecedentele heredo-colaterale, generale i stomatologice. *Inspecia de profil urmrete, printer altele: A. profilul facial n funcie de planurile: Simon, Dreyfus, Frankfurt; B. treapta labial; C. postura buzelor; D. unghiul nazo-labial; E. toate variantele sunt corecte. Palparea profund se realizeaz pe urmtoarele elemente componente ale sistemului stomatognat: A. muchi; B. puncte de emergen ale trigemenului; C. creast edentat; D. ATM; E. toate variantele sunt corecte. Inspecia static a ATM urmrete: A. modificrile de culoare ale regiunilor pretragiene; B. starea de integritate a regiunilor pretragiene; C. simetria sau asimetria regiunilor pretragiene; D. excursiile condiliene; E. excursiile mentonului din fa. *Palparea dinamic a ATM urmrete: A. sensibilitatea regiunilor pretragiene; B. denivelrile regiunilor pretragiene; C. poziia condililor; D. zgomotele articulare. E. toate variantele sunt corecte. Punga Eisenring se examineaz prin: A. palpare cu fuloarul din aproape n aproape; B. bascularea mandibulei de partea examinat; C. trasarea cu creionul dermatograf a liniei ghirlandate; D. bascularea mandibulei de partea opus examinrii; E. traciunea spre posterior a obrazului. Zona Ah se examineaz prin: ABE p. 31

p. 36

ABD

p. 37

ABC

p. 41

p. 42

ABCD

p. 43

ABDE

p. 44

Page

28

A. inspecie, apreciindu-se diferena de culoare dintre palatal dur i palatal moale; B. palparea cu fuloarul, dinspre anterior spre posterior; C. deschiderea larg a gurii i palparea cu indexul; D. palparea cu fuloarul, dinspre dreapta spre stnga; E. manevra Valsalva. 9 Retentivitatea niei lui Neill i Bowen este dat de: A. nclinarea ramului ascendent al mandibulei; B. mucoasa balant prezent pe versantul lingual al crestei; C. rezorbia crestei edentate din zona lateral; D. nclinarea unghiului goniac; E. toate variantele sunt corecte. *Palparea muchilor se realizeaz: A. intraoral; B. extraoral; C. prin pensare; D. static i dinamic; E. toate variantele sunt corecte. Unghiul goniac are valoarea medie de: 0 0 A. 110 -125 dup 12 ani; 0 0 B. 95 - 111 la precolari; 0 C. 120 la aduli; 0 0 D. 130 -140 la vrstnici; E. toate variantele sunt corecte. *Corpusculii lui Fordyce sunt: A. formaiuni tumorale benigne; B. noduli varicoi; C. formaiuni grsoase; D. formaiuni chistice; E. formaiuni tumorale maligne. *Zon lingual central este o zon de: A. nchidere marginal; B. nchidere marginal cheie; C. succiune extern a protezei; D. de sprijin biostatic; E. adeziune pentru proteza mandibular. Zona frontal maxilar: A. este situat ntre cele dou plici alveolo-jugale; B. este bogat n esut submucos; C. are o delimitare clar ntre mucoasa fix i cea pasiv-mobil; D. se examineaz prin traciunea spre nafar a buzei superioare; E. are rol n refacerea funciei fizionomice Zona primar de sprijin la maxilar este reprezentat de: AD p. 45

10

p. 37

11

ACD

p. 37

12

p. 12

13

p. 46

14

ABDE

p. 44

15

DE

p. 50

Page

28

A. B. C. D. E. 16

tuberozitile maxilare; versanii crestei edentate; bolta palatin; rafeul median al bolii palatine; muchia crestei alveolare edentate. AC p. 50

Zonele de sprijin biostaticesunt reprezentate de: A. tuberculii piriformi; B. creasta alveolar rezidual; C. tuberozitile maxilare; D. bolta palatin; E. toate variantele sunt corecte.

17

Triunghiul de toleran ocluzal a lui Spirgi: AD A. permite pstrarea unor rapoarte de ocluzie centric normale; B. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin translaie; C. permite realizarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin rotaie; D. pstrarea unor rapoarte normale de ocluzie, n intercuspidare maxim; E. favorizeaz instalarea unor rapoarte de malpoziie Md-cranian prin basculare. Artrografia temporo-mandibular are urmtoarele caracteristici: A. nu necesit substan de contrast; B. permite evidenierea spaiilor intrarticulare i periarticulare; C. permite evidenierea meniscului articular; D. este o metod netraumatic; E. toate variantele sunt corecte. Artroscopia cu fibr optic are urmtoarele caracteristici: A. este o metod exploratorie care folosete substan de contrast; B. are avantajul c evideniaz aspecte ale dinamicii articulare; C. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul; D. permite obinerea unor imagini foto sau video relevante; E. se realizeaz sub anestezie. BC

p. 60

18

p. 69

19

BDE

p. 69

20

*Cineradiografia: E A. permite studierea ATM n poziie static; B. utilizeaz un amplificator de luminescen; C. necesit plasarea unor markeri metalici pe maxilar i pe mandibul; D. permite studierea ATM n poziie dinamic; E. toate variantele sunt corecte. Radiografia simpl a ATM: A. se bazeaz pe efectul chimic al radiaiilor; B. se realizeaz sub incidene diferite; C. permite vizualizarea structurii i a contururilor osoase; ABC

p. 69

Page

28

21

p. 68

D. nu permite vizualizarea modificrilor interliniului articular; E. toate variantele sunt corecte. 22 Radiografia digital: A. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut; B. nu permite prelucrarea ulterioar a imaginii; C. expunerea la radiaii este cu 10% mai crescut; D. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; E. toate variantele sunt corecte. AD p. 66

23

*Tomografia: C A. este o metod invaziv pentru c iradiaz pacientul; B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; C. permite studiul pe seciuni n plan sagital, cu tergerea structurilor adiacente; D. evideniaz mai bine zonele cu densitate osoas sczut; E. toate variantele sunt corecte. Tomodensitometria: A. este mai puin iradiant dect tomografia; B. permite studiul unor imagini pe seciuni successive; C. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase; D. evalueaz starea muchilor; E. toate variantele sunt corecte. Computer - tomografia: A. este o explorare imagistic secional; B. utilizeaz un sensor plasat n cavitatea oral; C. se utilizeaz n diagnosticarea tulburrilor interne ale ATM instalate n urma edentaiei; D. combin utilizarea razelor X cu computerul; E. utilizeaz un amplificator de luminescen. Rezonana magnetic nuclear: A. combin utilizarea razelor X cu computerul; B. permite evidenierea esuturilor moi; C. permite examinarea afeciunilor neuro-musculo-scheletale; D. este o metod non-invaziv; E. nu permite aprecierea strii suprafeelor osoase. ABD

p. 69

24

p. 70

25

ACD

p. 70

26

BCD

p. 71

27

Page

28

Mandibulokineziografia: A. este o metod non-invaziv;

AB

p. 73

28

Scintigrafia osoas: ACDE A. se utilizeaz mai rar n diagnosticarea afeciunilor ATM; B. este o metod non-invaziv; C. necesit injectarea intravenoas sau ingestia unui marker radioactiv; D. permite aprecierea funcional a esutului osos; E. folosete un detector special numit camer gama.

p. 72

B. C. D. E. 29

permite nregistrarea tridimensional a dinamicii mandibulare; permite aprecierea funcional a esutului osos; evideniaz starea esuturilor moi; utilizeaz un amplificator de luminescen. AD p. 74

Examenul gnatofotostatic: A. se utilizeaz n investigarea ocluziei; B. permite evidenierea esuturilor moi; C. evalueaz starea muchilor; D. se utilizeaz n investigarea relaiilor mandibulo-craniene; E. toate variantele sunt corecte. Investigarea relaiilor mandibulo-craniene se realizeaz cu ajutorul: A. simulatoarelor; B. articulatoarelor; C. cheilor de ocluzie; D. arcurilor faciale. E. nici o variant nu este corect.

30

ABCD

p. 74

TEMA NR. 60. PROTEZA PARTIAL ACRILICA MOBILIZABILA. ELEMENTE COMPONENTE. 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Indicaiile protezelor pariale sunt: A. n infecii cronice B. n edentaii pariale de clasa a-II-a Kennedy C. n cazul pacienilor cu psihic echilibrat D. n cazul pacienilor cu igien precar E. In toate cazurile se indica realizarea acestora. 2 Protezarea provizorie: A. Reprezint o soluie de temporizare n scopul repoziionrii cranio-mandibulare B. Este indicat ntotdeauna C. Se indic doar atunci cnd se realizeaz extracii D. Se poate aplica n situaiile de edentaii frontale E. Nu se indica. Rspuns Pag. BC Pag 84

AD

Pag 84

Page

28

Protezarea de urgen este indicat: BC A. n toate situaiile n care dorim repoziionarea cranio-mandibular B. Ca i conformator,postextracional C. Cnd considerente de maxim urgen o impun,fizionomie,fonaie

Pag 85

D. Cnd dorim temporizarea planului terapeutic. E. Corecte A si C 4 Elementele componente ale protezei acrilice sunt: A. Conectorul principal bar lingual B. eile mixte C. Arcada dentar artificial D. Croetele din srm. E. Conectorul principal bara maxilara Conform legii biomecanice a lui Chayes: A. Suprafaa unei ei trebuie s fie ct mai extins pentru a nu suprasolicita B. Suprafaa unei ei trebuie s fie cel puin dubl fa de suprafaa de seciune la colet a dinilor pe care i nlocuiete C. Suprafaa unei ei trebuie s respecte strict raportul la suprafaa dentar D. Fora de solicitare trebuie s cad n mijlocul eii. E. Nici una din variante Legea lui Ant urmrete: A. Schimbarea poziiei dinilor artificiali B. Reducerea numrului dinilor din protez C. Reducerea suprafeei ocluzale D. Diminuarea suprafeei ocluzale cu 10% pentru fiecare dinte pe care l nlocuiete. E. Corecte A si B. CD Pag 86

BC

Pag 89

CD

Pag 89

Legea lui Ackermann: BCD A. Vizeaz micorarea dimensiunii eii protetice B. Se numete Legea celor 3 H C. Urmrete modificarea morfologiei dinilor artificiali fa de cea a dinilor naturali D. Inverseaz poziia ntre molarul 1 i premolarul 2. E. Nici o varianta corecta Conectorul principal acrilic: A. La maxilar se numete plcu palatin B. La mandibul se numete bar lingual C. Are grosime de 2 mm D. La maxilar se poate realiza fenestrare E. Are grosime de 3 mm Ameliorarea conectorului principal plcu palatin se face: A. Prin decoletare,5-10 mm de colet B. Prin fenestrare C. n form de T D. n form de bar. E. Nu se recomanda ameliorare ACD

Pag 89

Pag 90

ABC

Pag 91

Page

28

10

Conectorul principal acrilic mandibular: A. Necesit aplicarea unei bare metalice de 2 mm grosime B. Are form de plac lingual C. Are form de bar lingual pentru comfort D. Trece n punte peste parodoniul marginal. E. Corecte A si B Croetele din srm sunt: A. Elemente speciale de meninere,sprijin i stabilizare B. Realizate din srm de grosime 0,4-0,5mm C. Prezint o elasticitate mare D. Au contact redus cu dintele. E. Sunt realizate prin turnare Croetele simple acrilice alveolare: A. Se aplic n funcie de retentivitatea dintelui B. Sunt realizate din acrilat C. Utilizeaz zonele retentive vestibulare D. Marginea liber se aplic interdentar. E. Sunt corecte toate Croetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Se utilizeaz pe dinii foarte retentivi B. Este un bun antibasculant C. Extremitatea liber este orientat spre zona dentat D. Asigur retenia prin braul elastic. E. Poate fi acrilic Croetul cervico-alveolar deschis edental: A. Are rol antibasculant B. Se utilizeaz n edentaiile terminale C. Are trei brae,realiznd o ncercuire foarte bun D. Are ncercuire slab. E. Nici una din variante Croetul cervico-alveolar interdentar: A. Este situat cu precdere inter-proximal lingual B. Este foarte rigid datorit braului foarte scurt C. Este situat inter-proximal vestibular D. Se termin cu o bucl situat interdentar. E. Toate variantele corecte *Protezarea de tranziie n edentaia parial ntins: A. Este varianta de tratament aplicat postextracional B. Este aplicat doar pentru restabilirea fizionomiei C. Nu reface funciile D. Este utilizat pentru redresarea rapoartelor mandibulo-craniene. E. Corecte A si B. *Legea lui Ant:

BD

Pag 92

11

CD

Pag 95

12

BC

Pag 94

13

CD

Pag 95

14

ABD

Pag 96

15

CD

Pag 96

16

Pag 84

17

Pag

Page

28

A. B. C. D. E. 18

Se refer la cei 3 H Urmrete scderea suprafeei eii protetice Se refer la modificarea ordinii dinilor artificiali Micoreaz suprafaa ocluzal. Nici una din variante C

89

*Legea lui Conod: A. Se refer la modalitatea de aplicare a croetelor B. Are n vedere micorarea numrului dinilor din arcada artificial C. Susine ca fora de solicitare ocluzal s cad n mijlocul eii D. Se refer la proteza total. E. Corecte A si B. *Heteronumrul se refer la: A. Creterea numrului dinilor din protez pentru o mai bun stabilitate B. Reducerea numrului dinilor n arcada artificial C. Modificarea poziiei molarului1 cu premolarul2 D. Scderea numrului de croete aplicate E. Cresterea numarului de crosete *Conectorul plcu palatin are urmtoarele caracteristici: A. Este aplicat att la maxilar ct i la mandibul B. Are grosime de 2-4 mm, pentru rezisten C. Este situat la distan de 5-10 mm de parodoniu fiind decoletat D. Rscroirea distal se face 5-10 mm. E. Nu se face rascroire distala *Conectorul n form de T: A. Este rscroit distal B. Are aspect de lingur C. Trimite prelungiri laterale pentru croete D. Este doar mandibular datorit dimensiunii mici. E. Varianta C si B sunt corecte *Croetele simple acrilice dentare: A. Se sprijin pe procesul alveolar B. Sunt foarte avantajoase,avnd grosime sub 1mm C. Sunt rigide D. Extremitatea se situeaz deasupra liniei ghid E. Nici o varianta corecta *Croetul cervico-ocluzal deschis dental: A. Are rol antibasculant B. Este utilizat n edentaii terminale C. Este indicat pe dini foarte retentivi D. Extremitatea liber este orientat spre zona dentat. E. Nu se utilizeaza *Croetul cervico-ocluzal bidentar:

Pag 89

19

Pag 89

20

Pag 91

21

Pag 91

22

Pag 94

23

Pag 95

24

Pag

Page

29

A. B. C. D. E. 25

Este aplicat n situaia unei arcade edentat redus Se sprijin pe procesul alveolar Reciprocitatea este asigurat de conectorul principal situat oral Fiecare croet este alctuit din trei brae. Corecte primele trei variante de raspuns C

95

*Croetul cervico-ocluzal ntors: A. Are trei brae B. Este indicat pe premolarul 1 i 2 C. Este indicat pe molarii mezializai D. Este indicat pe molarii distalizai E. Se realizeaza prin turnare *Croetul cervico-alveolar deschis edental: A. Are rol antibasculant B. Nu are rol antibasculant C. Are ncercuire excelent D. Are ncercuire bun. E. Este realizat din acrilat *Protezarea flexibil: A. Este o protezare de urgen B. Este protezare de temporizare C. Este contraindicat cnd exist tuberoziti voluminoase D. Este indicat cnd exist tuberoziti voluminoase. E. Nu este o protezare definitiva *Bio Dentaplast are urmtoarele caracteristici: A. Prenclzirea se face la 240C timp de 15 min B. Prenclzirea se face la 240C timp de 30 min C. Prenclzirea se face la 220C timp de 15 min D. Prenclzirea se face la 220C timp de 30 min. E. Prenclzirea se face la 220C timp de 40 min. *Croetele protezelor realizate din rin Bio Dentaplast: A. Au culoarea roz B. Au culoarea dinilor C. Sunt din srm D. Au elasticitate redus. E. Corecte A si D *Indicaiile protezelor flexibile Valplast: A. Pacieni cu toleran crescut la monomerul acrilic B. Pacienii cu despicturi palatine C. Pacieni cu igien precar D. Pacieni cu cmp protetic neretentiv. E. Corecte B si C.

Pag 96

26

Pag 95

27

Pag 97

28

Pag 101

29

Pag 102

30

Pag 98

Page

29

TEMA NR. 61. ELEMENTELE STRUCTURALE ALE PROTEZELOR PARTIALE SCHELETATE 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Conectorul principal prezinta urmatoarele caracteristici: A. Volum redus B. Grosime minima C. Se plaseaza in contact cu parodontiul marginal D. Nu realizeaza transmiterea fortelor de solicitare ocluzala E. Este plasat asimetric 2 Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. Latime de 6-7mm B. Grosime de 3mm C. Latime de 9-10mm D. Grosime 4-5mm E. Forma triunghiulara pe sectiune Conectorul principal metalic sub forma de bara: A. Latime de 6-7mm B. Grosime de 3mm C. Forma ovalara D. Forma triunghiulara E. Forma rotunda Conectorii principali metalici: A. Aliaje metalice cu duritate scazuta B. Aliaje metalice cu rezistenta mare C. Aliaje stelite de crom-cobalt D. Aliaje mobile din aur platinat E. Aliaje inooxidabile de crom-nichel Bara mandibulara se plaseaza: A. Lingual B. Vestibular C. Mezial D. Dentar E. Distal Bara linguala se plaseaza intre: A. limba B. dinti C. planseu bucal Rspuns Pag. AB pag. 116

AB

pag. 116

ABCE

pag. 116

BCDE

pag. 116

ABD

pag. 118

Page

29

ABCD

pag. 118

D. parodontiu E. menton 7 Barele sunt de mai multe tipuri: A. Gilmore B. Ackers C. Dolder D. Thompson E. Steg Culisele intracoronare au urmatoarele denumiri: A. Crismani B. Brown C. Sorensen D. Mc.Collum E. Ackers Culisele extracoronare: A. Fixeaza patricea pe elementul fix B. Sunt avantajoase prin plasarea fortelor in afara perimetrului de sustinere parodontala C. Matricea fiind realizata la nivelul protezei scheletizate D. Avantajeaza din punct de vedere al prepararii substructurii organice E. Toate culisele intracoronare nu pot fi utilizate in culisarea extracoronara *Conectorul principal metallic sub forma de placuta: A. Poate fi situat doar maxilar B. Poate fi situat doar mandibular C. La maxilar poate avea contact mucozal sau dento-mucozal D. La mandibular poate avea contact mucozal sau dento-mucozal E. Sunt benzi metalice cu latime mai mica de 10mm si grosime de 0.5-0.7 mm *Conectorul principal sub forma de placuta mucozala palatina: A. Se poate realiza intr-o singura varianta B. Dupa conceptia americana nu urmareste plasarea conectorului principal in limitele edentatiei stabilite de dintii limitrofi spatiului edentat C. Dupa conceptia americana tine cont de principiul profilactic D. Conform conceptiei americane poate fi utilizat in edentatia subtotala si in edentatia totala cu indicatie la bolnavii epileptici E. Conform variantei franceze realizeaza conectorul mucozal placuta palatina dento-mucozala *Varianta franceza de conector principal placua mucozal palatin prezint n realizare etape precum: A. Trasarea a dou linii la 3mm anterior si posterior de centrul C pe linia medio-sagitala ACE pag. 164165

ABCD

pag. 160

ACD

pag. 160161

10

pag. 119

11

pag. 120

Page

29

12

pag. 120121

B. Stabilirea tangentei unghiului palatinal proximo-edental al fiecarui dinte limitrof C. Trasarea din punctul tangent la unghiul palatinal proximo-edental a unei perpendiculare de 3mm D. Ocolirea parodontiului marginal la 3-5mm E. Realizarea aripioarelor de stabilizare care se vor termina pe varful rugilor palatine 13 Conectorul principal sub forma de placuta dento-mucozala: A. La nivel maxilar are de regula aspect de U deschis anterior B. Prezinta portiunea orala modelata cu replica anatomica C. Prezinta marginea libera subtire D. La nivel lingual se aplica in situatia in care dintii restanti prezinta un grad de parodontopatie marginala cronica E. La nivel lingual fata dento-alveolara se lustruieste *Conectorii secundari: A. au rolul de a uni fie seile protetice de elementele de mentinere si stabilizare, fie pe acestea din urma de conectorul principal B. elastici pot fi situati proximal sau interdentar C. rigizi au forma de S D. rigizi plasati interdentar vor avea forma trapezoidal ape sectiune E. rigizi sunt in contact intim cu parodontiul marginal *Crosetele din sistemul Ney asigura: A. reciprocitatea B. Stabilizarea C. Fixarea D. Retentia E. Sprijinul, prin portiunile elastic situate in conul de sprijin sau supraecuatorial *Crosetul continuu Housset: A. nu reprezinta un element antibasculant B. este folosit ca element antibasculant in edentatia partial de clasa III Kennedy C. are latime de 3 mm D. poate fi situate supraecuatorial la nivelul dintilor laterali E. poate porni din bratele elastic ale unor crosete Ackers *Elementele speciale de mentinere, sprijin si stabilizare: A. sunt compuse dintr-o singura portiune B. nu confera valente estetice si de stabilitate biomecanica C. sunt indicate in edentatiile de clasa D Lejoyeux D. prezinta posibilitati de reoptimizare in caz de dezactivare E. nu necesita preparari complexe *Telescoparea: A. se poate realiza doar coronar si corono-radicular B. nu se poate aplica in cazul edentatiei partiale ce are ca etiologie o BD pag. 122123

14

pag. 123

15

pag. 139

16

pag. 147

17

pag. 152153

18

Page

pag. 154155

29

despicatura maxilo-palatina C. se aplica in defectoproteze D. se aplica la adultii tineri, la care camera pulpara pastreaza un aspect juvenile E. favorizeaza acumularea placii dentare si nu favorizeaza autocuratirea 19 Elementele speciale de mentinere si stabilizare disjunctoare sau distribuitoare ABE simple sunt reprezentate de: A. elemente conjunctoare cu amortizor B. crosetele disjunctoare C. bara cu capse Ceka D. sistemul Aktiv click rigid E. crosetul in forma de balansoar *Linia ghid se mai numeste: A. linia oblica interna B. linia ecuatorului protetic C. linia oblica externa D. linia de mentinere E. linia Ah Paralelograful prezinta urmatoarele componente: A. tija de analiza B. mina de grafit C. tija de turnare D. razusele E. retentiometrul Functia de mentinere a crosetului: A. impiedica desprinderea involuntara a protezei de pe campul protetic B. asigura stabilizarea orizontala a protezei C. se opune deplasarilor verticale in directie mucozala D. se datoreaza bratului retentiv al crosetului E. necesita stabilirea ecuatorului protetic al dintelui *Sistemul Ney: A. unicul sistem standardizat de crosete turnate B. cuprinde crosete ce se mai numesc si crosete bara C. este reprezentat de crosete divizate D. utilizeaza zonele proximale ale fetelor laterale E. bratele crosetului pornesc separate din conectorul principal Crosetul in C: A. trece in punte peste festonul gingival B. porneste printr-un conector secundar din sea C. nu ia contact cu dintele D. este utilizat in regiunea mezio-linguala a molarilor E. este utilizat pe incisivul central superior B pag. 166

20

pag. 124

21

ABDE

pag. 125126

22

ADE

pag. 129

23

pag. 139

24

ABD

pag. 143

Page

29

25

*Crosetul in C este utilizat: A. pe canin B. in regiunea vestibulo-distala a premolarilor C. pe incisivul lateral D. pe fata vestibulara a incisivilor superiori E. pe fata mezio-vestibulara a molarilor *Crosetul in L: A. trece de punte peste rebordul gingival B. are portiunea activa care se termina sub linia ghid de partea edentatiei C. prezinta o portiune active ce se termina deasupra liniei ghid in partea opusa edentatiei D. porneste direct din seaua protezei E. are contact intim cu rebordul gingival Crosetul in U: A. porneste direct din sea B. se termina sub linia ghid prin 2 brate C. prezinta un brat in zona disto-vestibulara D. prezinta cel de-al doilea brat in zona mezio-vestibulara E. este indicat pe incisivii inferiori *Crosetul in S: A. porneste din sea printr-un conector secundar lung B. merge oblic spre linia ghid C. nu depaseste linia ghid D. ia contact cu dintele subecuatorial E. este utilizat pe caninul superior Crosetul Ackers: A. este crosetul cu trei brate B. se aplica pe canin C. se aplica pe premolari cu retentivitati vestibulare si orale favorabile D. poate fi numai deschis edental E. are sprijin si stabilizare buna *Crosetul cu 6 brate se numeste: A. Ackers B. RPI C. Bonwill D. Nally-Martinet E. Housset

pag. 143

26

pag. 143

27

BCD

pag. 143

28

pag. 143

29

ACE

pag. 146

30

pag. 146

Page

TEMA NR. 62.

29

BIODINAMICA PROTEZELOR SCHELETATE IN CAVITATEA ORALA 30 intrebari

Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *n evoluia lor filogenetic, cele dou segmente ale craniului (neurocraniu i A pag. craniul visceral) s-au aflat n rapoarte diferite: 201 A. iniial n juxtapunere anterioar; B. iniial n raport de supraetajare; C. iniial au stabilit relaii funcionale i morfologice concretizate sub forma unitii arhitecturale a craniului visceral i neural; D. iniial n raport de necesitatea proteciei unor receptori periferici (oftalmici, olfactivi); E. iniial n raport de juxtapunere posterioar. 2 La mandibul, sistemul trabecular bazilar este format din: A. inseriile musculare ale maseterului; B. inseriile musculare ale pterigidianului intern; C. inseriile musculare ale suprahiodianului; D. inseriile musculare ale muchilor mentonieri; E. inseriile musculare ale pterigoidianului extern. *n micarea de masticaie, deglutiie, muchii mobilizatori ai mandibulei proiecteaz mandibula asupra maxilarului cu o for posibil cu valoarea de : A. 50-400 kgf; B. aproximativ 30-400 kgf; C. aproximativ 500 kgf; D. aproximativ 100 kgf; E. aproximativ 150 kgf. *Desmodoniul are urmtoarele caracteristici: A. asigur protecia oaselor maxilare prin formrea stlpilor i platformelor de rezisten; B. permite disiparea forei masticatorii asupra stlpilor de rezisten de la nivelul oaselor maxilare; C. fora ocluzal este transmis osului prin intermediul desmodoniului; D. asigur dezvoltarea trabeculaiilor pterigoidianulu extern de la nivelul feei interne ale mandibulei; E. determin gruparea fibrelor conjunctive la nivelul inseriilor musculare. Liniile de rezistena ale stlpului zigomatic se mpart n urmtoarele fascicole: A. un grup se ndreapt spre marginea inferioar a orbitei; B. un grup de trabeculaii se orienteaz spre marginea extern a orbitei; ABCD pag. 202

pag. 202

pag. 202

ABCD

Page

29

pag. 203

C. un grup de trabeculaii osoase se ndreapt spre apofiza zigomatic; D. un grup ce se desprinde din stlpul zigomatic se ndreapt spre sfenoid; E. un grup de trabeculaii se unesc cu cele de partea opus, trecnd prin oasele nazale. 6 Forele de rezisten (pasive) sunt generate de: A. rezistena mecanic a dintelui; B. rezistena mecanic a elementului gnatoprotetic; C. structura membranei desmodontale, a corticalei osoase; D. receptorii mucoasei pariferice; 2 E. rezistena osului de aproximativ 1,8 kgf/cm . Forele de traciune direct sunt: A. forele care se manifest n sens vertical; B. forele generate de alimentele lipicioase; C. generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii, muchilor milohioidian i genioglos; D. generate de aciunea muchilor obrajilor, buzelor, limbii; E. forele care acioneaz asupra dinilor i parodoniului. Forele de traciune indirect se caracterizeaz prin urmtoarele aspecte: A. apar cnd proteza nu a fost static corect echilibrat; B. sunt generate cel mai frecvent prin aezarea incorect a liniei croetelor; C. se numesc i fore de basculare; D. determin micarea de nfundare a protezei n exclusivitate; E. sunt echilibrate de contraciile echilibrate ale musculaturii orofaciale. Linia croetelor are urmtoarele caracteristici: A. se mai numete i opritor de basculare (Kippmeider sau indirect retainer); B. reprezint axul de rotaie n jurul cruia se produce micarea de basculare sub aciunea forelor de traciune; C. se va aeza excentric fa de central bazei protezei; D. este aleas nct s treac neaparat prin corpul protezei, iar proteza s se ntind n mod egal la ambele pri ale axului de rotaie; E. este reprezentat de braul mai scurt a prghiei determinat de protez. *Formula lui Stanitz este: A. Fa = 2CA/a B. Fr = 3Isf/l C. F= S /SxAxCm D. M=bFXf E. F1b1 F2b2 = 0 ABC pag. 209

ABD

pag. 215

ABC

pag. 216

BD

pag. 216

10

pag. 216

Page

29

11

Fora de aciune a extremitii flexibile a croetului este n funcie de: A. gradul de ndoire; B. seciunea i forma braului la punctul fix; C. coeficientul de elasticitate; D. lungimea braului flexibil; E. gradul de ncercuire a dintelui de ctre antebraul croetului. *Forele de presiune masticatorii prezint urmtoarele caracteristici: A. acioneaz doar asupra dinilor naturali i prin ei asupra osului, neutralizndu-se n parodoniu i n stlpii de rezisten ai maxilarelor; B. acioneaz doar asupra dinilor artificiali susinui de eile protetice i prin intermediul lor asupra moco-periostului i osului subiacent; C. intensitatea acestor fore depinde n primul rnd de capacitatea muchilor ridictori ai mandibulei, de natura alimentului, gradul de sensibilitate al parodoniului dinilor stlpi i respectiv ai muco-periostului n cazul cnd se sprijin pe mucoas; D. acioneaz asupra bolii palatine i crestelor alveolare edentate la maxilar i asupra crestelor edentate la mandibul; E. sunt anihilate de aciunea muchilor buzelor, obrajilor, limbii. Opritorul de basculare poate fi constituit din: A. un croet; B. un croet continuu; C. un pinten ocluzal; D. baza protezei E. orice alt element ce prelungete proteza dincolo de axul de rotaie Forele orizontale sunt: A. fore orizontale propriu-zise; B. fore orizontale parazitare ce rezult din descopunerea forelor de presiune masticatorii C. fore orizontale determinate de braele retentive ale croetelor; D. fore orizontale detrmeinate de mucii obrajilor i buzelor; E. toate aceste fore menionate la punctele a, b, c, d. Despriderea protezelor maxilare de pe cmpul potetic este determinat de: A. greutatea protezei maxilare; B. nerespectarea montrii dinilor artificiali pe muchia crestei; C. extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic; D. prile moi ce vin n contact cu proteza parial mobilizabil ; E. alimentele lipicioase. Deplasrile meziale ale protezelor se datoresc: A. angrenajelor interdentare incorecte; B. aciunii limbii; C. anumitor caracteristici ale dinamicii mandibulare; D. versantului vestibular al crestei alveolare edentate n zona anterioar

ABCD

pag. 217

12

pag. 217

13

ABCDE pag. 216

14

AB

pag. 218

15

ADE

pag. 220

16

ABC

pag. 221

Page

29

E. nerespctrii legii polinomului. 17 Delasrile distale: A. se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale cu creast descendent; B. se ntlnesc n cazul edentaiilor teminale avnd curba de ocluzie sagital accentuat; C. se datoreaz angrenajelor interdentare incorecte; D. se produc datorit contactului bazei protezei cu faa disto-oral a dinilor restani; E. se produc datorit alegerii incorecte a conectorilor principali. *Principiul de baz n combaterea basculrii este: A. neutralizarea forelor ce determin basculrile prin folosirea elementelor mecanice de stabilizare: conectori principali dentomucozali, coroane telescopate, culise, pinteni ocluzali, brae rigide ale croetelor; B. utilizarea elementelor protezei care mpiedic desprinderea i respectiv nfundarea protezei dincolo de axul de basculare; C. extinderea poligonului de stabilitate n afara poligonului protetic; D. utilizarea elementelor rigide ale croetului; E. utilizarea plcuelor dento-mucozale. *Adncimea de retenie la care se plaseaz poriunea flexibil, terminal a braului retentiv alcroetului este: A. 0,25-0,50 mm; B. 0,75- 1 mm; C. 1,25-1,50 mm; D. 0,50-1 mm; E. 0,20-0,75 mm. *Micarea de basculare a protezei reprezint: A. deplasarea protezei parial mobilizabile n jurul dinior restani; B. deplasarea protezei parial mobilizabile n sens vestibulo-oral; C. micarea complex a protezei, n cadrul creia are loc o micare de ridicare, nfundare, de apsare asociat deseori cu deplasarea n ntregime a protezei spre anterior sau posterior; D. deplasarea protezei parial mobilizabile n sens transversal; E. nici un rspuns nu este corect. *Axul n jurul cruia se realizeaz micarea de basculare prin desprinderea extremitilor distale ale eilor are urmtoarele caracteristici: A. trece prin vrful extremitilor libere ale braelor retentive ale croetelor plasate cel mai posterior; B. trece prin pintenii ocluzali sau sau alte poriuni rigide ale crotelor; C. trece prin centrul de greutate al cmpului protetic; D. trece prin vrful extremitilor libere ale braelor rigide ale croetelor plasate cel mai posterior; E. trece la nivelul feelor ocluzale ale dinilor restani. AB pag. 221

18

pag. 222

19

pag. 223

20

pag. 216

21

pag. 226

Page

30

22

Mijloacele de combatere a micrii de distalizare a protezei sunt: A. dinii restani laterali, precum i de elementele protetice care se aplic pe acetia; B. n cazul prezenei doar a dinilor frontali, distalizarea este oprit de braele elastice ale croetelor turnate; C. pintenii croetelor turnate amplasate n fosetele meziale ale dinilor restani ce limiteaz spaiile edentate; D. conectorul principal cu sprijin dento-mucozal; E. extinderea bazei protezei n limitele cmpului protetic. n scopul frnrii deplasrilor distale ale protezelor parial mobilizabile scheletate se folosesc: A. curba de ocluzie sagital invers; B. dispozitive mecanice; C. poriunile croetelor aflate pe feele mezi-vestibulare ale dinilor; D. culise intra i extra coronare; E. croet continuu lingual cu gherue incizale articulate mezial. Fora declanat de musculatura ridictoare este n medie de: A. 10-20 kgf la nivelul incisivilor; B. 50-70 kgf la nivelul caninilor; C. 30-50 kgf la nivelul lateralilor; D. 70-100 kgf la nivelul molarilor de 6 ani; E. 80-90 kgf la nivelul molarilor 2. *n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, ges reprezint: A. centrul de greutate al cmpului protetic; B. centrul comun al eilor protetice C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei; D. greutatea eilor protetice; E. centrul de greutate al al protezei. *n cadrul stabilitii dinamice a protezelor parial mobilizabile scheletate, G reprezint: A. centrul de greutate al cmpului protetic; B. centrul comun al eilor protetice C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei; D. greutatea eilor protetice; E. centrul de greutate al protezei. *n cadrul stabilitii dinamice a protzelor parial mobilizabile scheletate, gs reprezint: A. centrul de greutate al cmpului protetic; B. centrul comun al eilor protetice (al poriunii selare) C. centrul de greutate al poriunilor extraselare ale protezei; D. greutatea eilor protetice; E. centrul de greutate al protezei. *Muchii temporali prin contracia lor bilateral determin:

AB

pag. 225

23

ABCDE pag. 221

24

AC

pag. 208

25

pag. 215

26

pag. 215

27

pag. 215

28

pag.

Page

30

A. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; B. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul lui Camper, sub un unghi de 60 de grade, deschis posterior; C. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul de la Frankfurt, sub un unghi de 60 de grade, deschis anterior; D. micarea n sens postero-superior pe o direcie care se ntretaie cu planul bazal mandibular; E. micarea spre anterior a mandibulei. 29 *Nivelul de rezisten al osului este de aproximativ: 2 A. 3 kgf/cm ; 2 B. 1,6 kgf/cm ; 2 C. 2,5 kgf/cm ; 2 D. 0,5 kgf/cm ; 2 E. 5,5 kgf/cm . *n timpul micrilor de triturare mandibula exercit urmtoarele micri: A. micri de lateralitate; B. micri de ridicare; C. micri de basculare; D. micri mpingere; E. toate tipurile de micri prezentate la punctele a-d. B

208

pag. 209

30

pag. 218

TEMA NR. 63. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE.AMPRENTAREA (10) 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Tipurile de portamprente standard sunt: A. standard metalica SS White B. ortomorfa Devin C. Schrainemakers D. cu dispozitiv de retentie E. din placa de baza 2 Adaptarea portamprentei se face: A. in sens transversal B. in sens sagital C. in sens vertical D. mezial Rspuns Pag. ABCD pag. 279

ABC

Page

30

pag. 280

E. distal 3 *Marginile portamprentei in sens transversal trebuie: A. sa fie la 4-5 mm distanta de campul protetic B. sa asigure o grosime mica a materialului de amprenta C. sa asigure o presiune crescuta D. sa fie la 6-7 mm distanta de campul protetic E. o grosime neuniforma a materialului de amprenta In sens sagital marginile portamprentei trebuie s: A. fie la 4 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontala B. distal sa depaseasca cu 3 mm santurile retro-tuberozitare C. distal sa depaseasca cu 2 mm santurile retro-tuberozitare D. distal, sa depaseasca cu 4 mm foveele palatine E. la 6 mm de versantul vestibular al crestei alveolare in zona frontal In sens vertical portamprenta trebuie: A. s fie la o distanta de 4 mm de bolta palatina B. s aib marginile portamprentei la 2 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile C. s fie la o distanta de 5 mm de bolta palatina D. s fie la o distanta de 1 mm de linia ghid E. s aib marginile portamprentei la 4 mm sub nivelul zonei de reflexie a mucoasei mobile Portamprenta: A. trebuie sa fie suficient de rigida B. trebuie sa nu jeneze jocul formatiunilor mobile C. trebuie sa cuprinda in totalitate campul protetic D. trebuie sa asigure grosime suficienta materialului de amprenta E. trebuie sa cuprinda partial campul protetic *Adaptarea portamprentei prin completare cu mase termoplastice: A. trebuie s nu jeneze jocul formatiunilor mobile B. trebuie s cuprind doar partial campul protetic C. trebuie s asigure o grosime suficienta materialului de amprenta D. trebuie ca marginile materialului de amprenta sa se opreasca la 23 mm de linia ghirlandata E. s fie suficient de rigida *Amprenta preliminara reprezinta: A. copia pozitiva a campului protetic edentat B. negativul campului protetic C. copia negativa a protezei mobile D. copia duplicat a protezei mobile E. negativul protezei mobile Amprenta preliminara: A. reuseste sa surprinda toate suprafetele plane si orizontale ale A pag. 280

ACD

pag. 280

AB

pag. 280

ABCD

pag. 280

pag. 280

pag. 281

Page

ACD

pag. 281

30

B. C. D. E. 10

campului protetic reuseste sa redea conditiile realizarii unei succiuni optime nu are fidelitatea necesara datorita materialului mai putin fidel pe care-l utilizam asigura conditiile de stabilitate prin inregistrarea suprafetelor verticale si retentive ale campului protetic realizeaza compresiuni selective BCE pag. 281

Amprenta preliminara: A. realizeaza obiectivele functionale ale amprentarii B. realizeaza insuficient obiectivele biologice din cauza parametrilor aproximativi ai amprentarii C. se nregistreaz cu materiale, de tipul: gips, mase alginice, mase termoplastice, siliconi in functie de obiectivele urmarite si conditiile clinice D. se nregistreaz prin aceeasi tehnic indiferent de materialul de amprentare ales E. uneori nu poate sa se extinda in zone periferice ale campului protetic (nisa retromolara, parafrenulare, etc) Miscarile realizate in timpul amprentarii preliminare: A. sunt 4 tipuri principale de miscari care se pot realiza in cursul amprentarii B. au ca scop functionalizarea periferica fara a realiza conditiile din cadrul amprentarii functionale C. trebuie sa fie cu atat mai energice cu cat materialul de amprenta este mai vascos D. sunt miscari nefunctionale, functionale neautomatizate si functionale automatizate E. sunt 2 tipuri: nefunctionale neautomatizate si nefunctionale automatizate Miscarile realizate in timpul amprentarii: A. pot fi nefunctionale efectuate de catre pacient B. pot fi nefunctionale efectuate de catre medic C. pot fi functionale neautomatizate recomandate de medic bolnavului sub forma de teste D. pot fi functionale neautomatizate, efectuate de catre medic E. pot fi functionale automatizate, miscari care utilizeaza toata gama de miscari capabile sa le execute sistemul stomatognat Amprentele functionale: A. se clasifica in amprente functionale mucostatice si amprente functionale mucodinamice in raport de gradul de mobilizare al periferiei campului protetic B. cele mucostatice se inregistreaza cu ajutorul port-amprentelor individuale cu margini scurte C. cele mucostatice utilizeaza material de amprentare de mica fluiditate D. cele mucostatice pun in valoare succiunea, tonicitatea musculara,

11

BCD

pag. 282

12

BCE

pag. 282

13

AB

pag. 283

Page

30

etc E. cele mucostatice au o utilizare extrem de mare datorita avantajelor lor 14 Amprentele functionale: ABD A. muco-dinamice se inregistreaza cu port-amprente individuale functionalizate pe baza functionalizarii periferiei mobile prin teste B. muco-dinamice sunt criticate din cauza variatiilor de presiune ce se pot realiza printr-o compresiune neglijenta de catre un operator neatent si mai putin versat C. se impart in 2 categorii: amprente cu gura deschisa si amprente cu gura inchisa D. se impart in 3 categorii: amprente cu gura deschisa, amprente cu gura inchisa si amprente combinate E. cu gura deschisa sunt cele mai putin utilizate datorita greutatii de inregistrare *Amprentele functionale: A. se pot clasifica, dupa numarul de materiale utilizate, in amprente functionale simple si amprente functionale compozite B. compozite utilizeaza in cursul procedurii de amprentare un singur material C. se impart, dupa gradul de compresiune, in 2 categorii: amprente functionale compresive si amprente functionale decompresive D. compresive se adreseaza campurilor moi E. decompresive se adreseaza campurilor protetice dure A pag. 283284

15

pag. 284

16

*Amprentele functionale: A A. in raport de functia stimulata in declansarea testelor automatizate pot fi: fonetice, de masticatie si de deglutitie B. in raport de zona campului protetic amprentata pot fi: unimaxilara sau maxilara, globala C. dupa inregistrarea separata sau concomitenta a celor 2 campuri protetice pot fi amprente functionale care inregistreaza in totalitate campul protetic sau amprente parcelare D. cel mai putin utilizate sunt cele periferice si centrale E. cel mai putin utilizate sunt cele cu compresiune selective *Port-amprentele individuale: A. se confectioneaza din placa de baza sau acrilate auto sau termopolomerizabile B. sunt doar de 2 tipuri: port-amprente in contact complet si portamprente distantate parcelar C. cu contact marginal sunt port-amprente individuale care pastreaza contactul port-amprentei cu campul protetic pe o distanta de 1 mm de la periferia acestuia D. port-amprentele parcelelor distantate sunt utilizate in amprentele decompresive E. au marginile subtiri, ascutite avand manerul plasat in zona incisivilor centrali A

pag. 284285

17

pag. 285

Page

30

18

*Miscarile efectuate in amprentarea functionala: A. sunt efectuate doar de medic B. sunt efectuate doar de pacient C. pot fi efectuate de medic sau de pacient (teste automatizate sau semifunctionale) D. nu admit compresiuni si tractiuni la periferia campului protetic cand materialul de amprenta este vascos, in nicio situatie E. trebuie sa se realizeze rapid *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. deschiderea usoara a gurii, pune in tensiune periferia campului protetic la nivel canin, premolar 1 B. deschiderea larga a gurii realizeaza modelarea la nivelul pungii Eisenring C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. sugere, suflat, fluierat, sarut, modeleaza marginile port-amprentei in zona vestibulara laterala E. suras fortat realizeaza o tractiune anterioara plicii alveolo-jugale *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt urmatoarele: A. balansarea mandibulei dreapta-stanga ce realizeaza modelarea zonei anterioare a pungii Eisenring B. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin deglutitie C. umezirea rosului buzelor (de la o comisura la alta) D. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale E. varful limbii intr-un obraz si in celalalt

pag. 285

19

pag. 286

20

pag. 286

21

*Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: C A. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona distala a pungii Eisenring B. deschiderea larga a gurii, modeleaza zona meziala a pungii Fish C. umezirea rosului buzelor modeleaza zona milohioidiana in dreptul molarilor D. limba catre nas pune in tensiune zona vestibulara centrala E. sugere, fluierat, modeleaza zona Slack in portiunea sa posterior de canin, modeland mai cu seama zona milohioidiana *Testele Franz Herbst pentru mandibula sunt urmatoarele: A. deglutitie, modeleaza zona pungii Neill si Bowen B. sugere, fluierat modeleaza zona distala a pungii Fisch C. suras fortat, realizeaza modelarea la nivelul zonei vestibulare frontale D. balansarea mandibulei dreapta-stanga E. mobilizarea periferiei campului protetic in zona distala prin probe Valsalva, tuse, test fonetic: a, ah A

pag. 286287

22

pag. 286287

Page

30

23

Miscarile efectuate in amprentarea functionala pot fi: A. cele automatizate efectuate de pacient sunt reprezentate de utilizarea testelor fonetice, testelor de masticatie si testelor de deglutitie B. miscarile masticatorii se vor realiza cu ajutorul unor portamprente individuale rezistente prevazute cu valuri de ocluzie C. miscarile combinate se adreseaza cazurilor cu materiale vascoase D. miscarile combinate se adreseaza cazurilor in care colaborarea bolnavului nu este posibila (hipotonii, paralizii) E. nu se pot realiza niciodata combinatii de miscari functionale (semiautomatizate) cu miscari automatizate

ABCD

pag. 287

24

*In scopul amprentarii functionale a campului protetic edentate partial intins: C A. nu se utilizeaza materiale rigide gips, acrilat, mucoseal) B. nu se utilizeaza materiale elastice C. se utilizeaza materiale de amprenta din toate categoriile descries de Poggioli D. nu se utilizeaza materiale cu prize retard E. nu se utilizeaza masele termoplastice Verificarea si adaptarea port-amprentei individuale: BD A. se realizeaza mai intai intr-o faza intraorala si apoi extraoral B. se realizeaza mai intai intr-o faza extraorala si apoi intraoral C. urmareste obiective total diferite in cadrul verificarii intraorale fata de cea extraorala D. trebuie sa se realizeze din aproape in aproape, pentru fiecare zona in parte, urmarind mobilitatea elementelor periferice ale campului protetic E. nu presupune realizarea adaptarii statice si dinamice *Amprenta finala prin tehnica dublului amestec (wash technigue): A. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta fluida B. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a unui material de consistenta vascoasa C. se realizeaza cu ajutorul unei port-amprente preliminare si a 2 materiale de consistenta diferita D. in cazul utilizarii materialului siliconic nu se vor realiza retentii la nivelul portamprentei E. presupune dezinsertia amprentei dupa fluidificarea completa a materialului thermoplastic *Amprenta finala cu portamprenta individuala completa: A. este o metoda de amprentare in 2 timpi B. utilizeaza portamprenta individuala din placa de baza sau din acrilat care nu acopera in totalitate campul protetic si dintii restanti C. utilizeaza material semirigid D. este o metoda de amprentare intr-un singur timp E. utilizeaza alginatul, conform Clinicii de Protetica din Iasi C

pag. 287

25

pag. 288

26

pag. 288289

27

pag. 289

Page

30

28

*Amprenta finala cu portamprenta decupata: A. vestibular, utilizeaza o portamprenta care acopera partial crestele edentate B. vestibular, nu utilizeaza ca material de amprenta siliconii C. dentar, este o tehnica de amprentare intr-un timp, utilizand o portamprenta D. incizal, presupune introducerea materialului alginic cu ajutorul unei seringi prin deschiderea incizala, care sa acopere spatiul peridentar E. incizal, dupa varianta descrisa de Greenfield, nu presupune aplicarea alginatului pe toata suprafata ocluzala a port-amprentei *Tehnicile de amprenta cu model corectat secionat: A. sunt utilizate din ce in ce mai putin in ultima vreme B. se adreseaza edentatiilor frontale C. nu se adreseaza edentatiilor terminale D. presupun sectionarea modelului la nivelul crestelor edentate terminale, la 3 mm distal de dintii restanti E. presupun sectionarea modelului la 1-2 mm distal de dintii restanti Tehnica modelului corectat cu portamprenta functionalizata: A. a fost introdusa de Boucher si Renner B. presupune inregistrarea amprentei functionale inainte ca pregatirile proprotetice sa fie realizate C. presupune dupa amprentare si turnarea modelului de gips, cofrat, indepartarea masei de amprenta, iar in spatiul ramas se introduce acrilat elastic D. presupune dezinsertia scheletului cu portamprenta functionalizata si inregistrarea unei noi amprente E. nu presupune inregistrarea unei noi amprente dupa dezinsertia scheletului

pag. 290

29

pag. 291

30

ACD

pag. 292293

TEMA NR. 64. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE PARTIAL MOBILIZABILE SCHELETATE: INREGISTRAREA RELATIEI INTERMAXILARE 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 *n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene n cazul n care pe unul C pag. din maxilare vom realiza o protezare parial mobil, iar cellalt va fi 296 protezat prin protez total vom utiliza: A. o folie de cear decupat dup forma arcadei; B. poziionarea de ctre medic a celor dou modele n relaie centric

Page

30

prin metoda discriminrii tactile; C. machetele de ocluzie; D. ocluzorul; E. articulatorul. 2 Urmtoarele aspecte sunt adevrate n legtur cu arcul facial: A. permite nregistrarea tridimensionale a micrilor fundamentale la subiecii dentai, edentai parial sau edentai total; B. urmrete raportarea corect a modelului maxilar la axa de nchidere/deschidere a simulatorului; C. permite plasarea modelului maxilar fa de planul orizontal; D. permite nregistrarea relaiilor mandibulo-craniene prin intermediul unui strat de zinc-oxid-eugenol pe cadru de srm; E. permite nregistrarea clearace-ului ocluzal prin metoda compresiunii pe maseteri. *Pentru a fi montate corect pe pacient, arcurile faciale utilizeaz drept reper cranian fix urmtoarele repere: A. planul determinat de punctele craniometrice Gnation- Subnazale ; B. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale-Porion sau spina nazala anterioar meatul auditiv extern; C. planul determinat de punctele craniometrice Orbitale- Nazion; D. planul determinat de punctele craniometrice Ophrion-Porion E. planul determinat de punctele craniometrice Porion- spina nazala anterioar. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului de la Frankfurt sunt: A. spina nazala anterioar meatul auditiv extern; B. Orbitale-Porion; C. Orbitale- Nasion; D. Porion- spina nazala anterioar; E. Ophrion-Porion. *Reperele craniometrice fixe pentru trasarea planului Camper sunt: A. Gnaion- subnazal; B. conductul auditiv extern i intern; C. spina nazal anterioar meatul auditiv extern; D. orbitale tragus; E. Gonion- Zygion. n scopul nregistrrii relaiilor mandibulo-craniene cu ajutorul arcului facial pentru determinarea axei balama se va ine cont de urmtoarele aspecte: A. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 20 mm; B. braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 12 mm naintea tragusului; C. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 10 mm; D. pe parcursul micrii de nchidere-deschidere, distana interincizal nu va depi amplitudinea de 40 mm; ABC pag. 299

pag. 299

pag. 299

pag. 299

AB

pag. 300

Page

30

E. braul lateral al arcului se plaseaz astfel nct vrful arcului se plaseaz la 5 mm naintea tragusului. 7 Sistemul N.O.R. este format din : A. dispozitvul clinic Clini-Nor; B. dispozitivul de laborator Labo-Nor; C. element condilian; D. pantograph E. stiletele arcului facial. *Relaia de ocluzie se definete ca fiind: A. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaia de intercuspidare maxim; B. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie centric; C. contactul dintre arcadele dentare atunci cnd mandibula se afl n relaie de postura; D. relaia de ocluzie habitual; E. toate rspunsurile a-d. Reperele ocluziei centrice stabilite de profesorul Costa sunt: A. repere osoase, articulare, musculare; B. repere dentare; C. repere labiale; D. repere linguale; E. repere nazale. n cadrul reperelor ocluziei centrice, reperele dntare sunt reprezentate de ; A. liniile mediane corespondente; B. circumscrierea arcadei mandibulare de ctre arcada maxilara; C. contactul tripodal; D. devansarea cu jumtate de cuspid a dinilor mandibulari fa de cei maxilari; E. feele distale ale ultimilor molari maxilari i mandibulari plasate n acelai plan frontal. La realizarea relaiei centrice particip urmtori factori: A. factori extrinseci i intrinseci; B. factori anatomici reprezentai de arcadele dentare; C. factori anatomici reprezentai de punctele craniometrice; D. factori funcionali neuro-musculari; E. factori funcionali masticatorii. n cazul n care unul din maxilare este protezat prin protez mobil cu sau fr proteze fixe asociate, iar pe maxilarul antagonist vom realiza o protez mobil, caz n care se asociaz i o instabilitate mandibulo-cranian, nivelul i orientarea planului de ocluzie se va stabili pe baza: A. stabilirii nivelului i orientrii planului de ocluzie pentru zonele edentate utiliznd criterii antropometrice gnatoprotetice cunoscute; AB pag. 302

pag. 303

AB

pag. 303

10

ABCDE pag. 303

11

BD

pag. 299

12

AB

pag. 298

Page

31

B. nivelului i orientrii planului de ocluzie pe care le imprim grupul dentar restant; C. stabilirii relaiei de ocluzie corecte; D. nregistrrii relaiei de postur; E. msurrii distanei interpupilare. 13 *n scopul programrii articulatoarelor adaptabile se utilizeaz: A. pantograph-ul; B. punctele care formeaz triunghiul lui Bonwill; C. micarea corporeal a mandibulei (micarea Bennet); D. un element condilian care permite alunecarea pe un plan adaptabil de pe componenta maxilar a articulatorului. E. sfera condilian *Articulatoarele Tip Arcon i Tip Non- Arcon din ce tip de articulatoare fac parte? A. articulatoare simple; B. articulatoare cu micri limitate; C. articulatoare semi-adaptabile; D. articulatoare adaptabile; E. articulatoare complexe. A pag. 301

14

pag. 301

15

*Legea I postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de B determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; C. stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; D. presiunea exercitat de bazele abloanelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. *Legea II postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de A

pag. 303

16

pag. 303

Page

31

echilibru fiziologic i psihic; C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. 17 *Legea III postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; C. stabilirea bazei machetelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa de maxilar datorit rezorbiei osoase. C pag. 303

18

Page

*Legea I V postulat de Lejoyeux n stabilirea condiiilor obiective de D determinare a relaiilor fundamentale mandibulo-craniene este: A. oricrei poziii a mandibulei n plan frontal i corespunde o poziie n plan orizontal, n funcie de anatomia suprafeelor mandibulo-temporale i de fiziologia muchilor pterigoidieni externi; B. naintea oricrei ncercri de determinare i de nregistrare a relaiei centrice, bolnavul trebuie s fie plasat n condiii ideale de echilibru fiziologic i psihic; C. stabilirea bazei abloanelor de ocluzie pe modelul provenit dintr-o amprent secundar este condiia necesar i suficient pentru ca n stadiul determinrii relaiei centrice esuturile suprafeei de sprijin s se regseasc ntr-o stare identic cu cea care le caracterizeaz n momentul amprentrii; D. presiunea exercitat de bazele machetelor n momentul determinrii i nregistrrii relaiei centrice trebuie s corespund celei exercitat n momentul amprentrii. E. la edentatul total mandibula nu se mai poate poziiona corect fa

pag. 303

31

de maxilar datorit rezorbiei osoase. 19 Macheta de ocluzie este alctuit din: A. baz ( confecionat din plac de baz sau acrilat); B. dini artificiali; C. bordur de ocluzie (confecionat din cear sau alt material termoplastic); D. conector principal cu sprijin mucozal; E. toate elemntele precizate la punctele a-d Etapa clinic de verificare a machetelor de ocluzie cuprinde: A. verificarea extraoral; B. verificarea intraoral; C. verificarea montrii dinilor artificiali; D. verificarea corespondenei liniilor mediene; E. verificarea redrii corecte a curbelor sagitale i transversale. Verificarea extraoral a machetelor de ocluzie urmrete: A. modalitatea de execuie a bazei; B. modalitatea de execuie a marginilor; C. modalitatea de execuie a bordurii de ocluzie; D. modalitatea de redare a planului de ocluzie; E. modalitatea de execuie a conectorului principal. *Nivelul planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: A. este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare; B. se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate; C. urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar; D. urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper; E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare. AC pag. 304

20

AB

pag. 304

21

ABC

pag. 304

22

pag. 305

23

*Nivelul planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: B A. este situat la 1.5 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare; B. se plaseaz la mijlocul distanei dintre cele dou creste edentate; C. urmrete redarea paralelismului cu linia bipupilar; D. urmrete redarea paralelismului cu planul lui Camper; E. este situat la 3.5-4 mm sub marginea inferioar a buzei superioare. *Orientarea planului de ocluzie n zona frontal are urmtoarele caracteristici: A. se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper ; B. are o orientare paralel cu linia bipupilar; C. se realizeaz raportndu-se la planul de la Frankfurt; D. este paralel cu planul bazal mandibular; E. este perpendicular pe planul lui Camper B

pag. 305

24

pag. 305

Page

31

25

Orientarea planului de ocluzie n zonele laterale are urmtoarele caracteristici: A. este paralel cu planul bazal mandibular; B. are o orientare paralel cu linia bipupilar; C. se realizeaz raportndu-se la planul lui Camper D. se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-porion; E. se realizeaz raportndu-se la planul determinat prin unirea punctelor craniometrice subnazale-gnaion. *Spaiul de inocluzie fiziologic este dat de: A. dimensiunea vertical de postur; B. dimensiunea vertical n relaie centric; C. dimensiunea vertical a etajului inferior; D. diferena dintre dimensiunea vertical de postur i cea din relaie centric; E. diferena dintre dimensiunea vertical a etajului inferior i dimensiunea vertical de postur. Metoda de determinare a relaiei centrice prin compresiune pe menton are urmtoarele caracteristici: A. reprezint un reflex conform cruia mandibula urmeaz limba n periplul su static sau dinamic; B. reprezint o metoda de inducere a mandibulei i n relaia de postur; C. const n dirijarea mandibulei n poziia sa centric prin compresiunea postero-superioar a mentonului ; D. este riscant deoarece conduce mandibula ntr-o poziie incorect mult mai retrudat dect relaia centric; E. utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra maseterin Gysi are urmtoarele caracteristici: A. const n compresiunea maseterului bilateral; B. n timpul acestei manevre bolnavul realizeaz nchiderea gurii cu scopul obinerii contraciilor echilibrate; C. n timpul acestei manevre bolnavul deschide larg gura cu scopul obinerii contraciilor echilibrate; D. metoda deriv din metoda Lauritzan-Barrelle; E. se bazeaz pe reflexul molar. Metoda de determinare a relaiei centrice prin manevra temporal Green are urmtoarele caracteristici: A. se bazeaz pe reflexul molar; B. utilizeaz bobia Walchoff plasat pe bolta palatin a bazei machetei superioare. C. are ca scop obinerea de contracii musculare simetrice; D. se realizeaz prin compresiunea fascicolului posterior al temporalului;

CD

pag. 305

26

pag. 306

27

CD

pag. 306

28

AB

pag. 307

29

CDE

pag. 307

Page

31

E. n timpul manevrei se palpeaz condilii mandibulari. 30 Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate realiza prin urmtoarele procedee: A. utilizarea unor anse de srm n form de U nclzite sunt introduse n masa de cear a ambelor machete, solidarizndu-le; B. practicarea unor lcae sau ancoe n cele dou valuri la nivelul primilor premolari; C. folosirea tifturilor de interpoziioanre ntre cele dou machete; D. utilizarea de material Repin sau cear topit; E. practicarea unor linii oblice intersectate la nivelul zonelor laterale n ceara bordurilor de ocluzie. ABCDE pag. 307

TEMA NR. 65. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. AMPRENTAREA 30 intrebari
Nr. Intrebare Rspuns Pag. crt. 1 Scopul esenial al amprentrii este realizarea unei proteze: AC p. A. cu o baz ct mai extins; 466 B. care s corespund numai doleanelor pacientului; C. n limitele funcionalitii formaiunilor mobile de la periferia cmpului protetic; D. care s refac, n principal, funcia estetic; E. care s respecte numai principiul biomecanic privind rezistena piesei protetice. 2 Un sistem de amprentare const din: ABD A. un anumit gen de amprent preliminar; B. o anumit portamprent individual i materialul care se preteaz la tehnica aleas, n funcie de particularitile cmpului protetic; C. o tehnic de amprentare funcional muco-dinamic, mpreun cu instrumentarul necesar; D. materiale de amprentare preliminar i funcional, alese corespunztor cmpului protetic edentat total; E. totalitatea materialelor i instrumentarului necesare etapelor de amprentare. Materialul de amprentare termoplastic: ACE A. necesit utilizarea unei portamprente metalice; B. este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional maxilar; C. necesit alegerea unei portamprente confecionate din mase plastice; p. 468

p. 469

Page

31

D. este indicat numai pentru amprentarea preliminar i funcional mandibular; E. este indicat numai pentru amprentarea preliminar, att maxilar, ct i mandibular. 4 *Tehnica de amprentare preliminar Hayakawa utilizeaz: A. linguri din mase plastice i alginat ca material de amprent; B. linguri din aluminiu i past Zoe ca material de amprent; C. linguri din oel inoxidabil i past Repin ca material de amprent; D. linguri din acrilat termopolimerizabil i polivinil-xiloxan ca material de amprent; E. linguri din aluminiu i alginat ca material de amprent. E p. 469

Care dintre urmtoarele situaii clinice necesit amprentare prin tehnici de ABC presiune selectiv: A. creast mandibular posterioar fibroas nefavorabil; B. creast balant anterioar; C. creast mandibular aplatizat, acoperit cu mucoas atrofic; D. creast maxilar nalt i rotunjit, cu mucoas ferm aderent de os; E. toate variantele sunt corecte.

p. 470

Principalele obiective pe care trebuie s le ndeplineasc o amprent n ABCDE p. protezarea edentaiei totale sunt: 471 A. asigurarea sprijinului; B. asigurarea stabilitii; C. asigurarea reteniei; D. asigurarea meninerii crestei reziduale; E. obinerea unei estetici corespunztoare. Retenia protezei totale este influenat de: A. presiunea atmosferic; B. adeziunea; C. coeziunea; D. retentivitile anatomice; E. tolerana pacientului. ABCDE p. 471

Page

*Turnarea modelului ntr-o amprent preliminar, nregistrat cu mase termoplastice, trebuie s se realizeze:

p. 480

31

Portamprenta standard trebuie: AC A. s fie uor supradimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm; B. s fie uor subdimensionat fa de cmpul protetic, cu aproximativ 3 mm; C. s fie extins posterior, pentru a acoperi tuberozitile maxilare pn n anurile pterigo-maxilare; D. s aib marginile n contact cu frenurile bucale, labiale i/sau linguale; E. nici o varianta nu este corect.

p. 475

A. B. C. D. E. 10

n primul sfert de or; cel trziu dup o or; imediat dup amprentare; la 3 ore dup amprentare; nici o variant nu este corect. A p. 489

*Amprenta preliminar, nregistrat cu alginat, trebuie ndeprtat din cavitatea oral: A. la 1 minut de la gelificare; B. la 3 minute de la gelificare; C. imediat dup gelificare; D. la 2 minute de la gelificare; E. la 5 minute de la gelificare.

11

Obiectivele amprentei finale, formulate de fraii Green sunt: ABCDE p. A. obinerea unei nlimi corecte a marginilor; 502 B. exinderea maxim a bazei protezei; C. repartizerea de presiuni egale asupra prilor moi i dure ale cmpului protetic; D. respectarea libertii contraciilor musculare; E. realizarea nchiderii marginale a protezei. n etapa de amprentare final, adeziunea este determinat de: A. precizia amprentrii suprafeei de sprijin; B. extinderea maxim a suprafeelor verticale; C. asigurarea unui contact intim ntre baza protezei i mucoasa fix; D. extinderea maxim a suprafeelor orizontale; E. toate variantele sunt corecte. *Care din urmtoarele tehnici de amprentare, nregistreaz culoarul neutral: A. tehnica Frantz Herbst; B. amprenta de deglutiie Hromatka; C. tehnica piezografic; D. tehnica Lejoyeux; E. tehnica Pedro Saizar. ACD p. 503

12

13

p. 505

14

*n tehnici de amprentare funcional cu gura nchis, marginile B portamprentei individuale vor fi situate: A. la 1 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; B. la 1,5-2 mm sub limita mucoasei pasiv-mobile; C. la 1 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; D. la 2 mm peste limita mucoasei pasiv-mobile; E. exact pn la limita mucoasei pasiv-mobile. *Pentru a putea fi utilizate n amprentarea funcional periferic, materialele A buco-plastice trebuie nclzite la temperatura de: 0 0 A. 37 - 40 C; 0 0 B. 30 - 35 C; 0 C. 50 C; 0 D. 25 C;

p. 521

15

p. 525

Page

31

E. nici o variant nu este corect. 16 *La mandibul, pentru modelarea zonei distale i maseterine, pacientul va efectua: A. micare de lateralitate spre partea ce urmeaz a fi modelat; B. micare de lateralitate spre partea opus celei ce urmeaz a fi modelat; C. micare de deschidere-nchidere a gurii, neforat; D. micare de deschidere larg a gurii, urmat de nchiderea forat; E. micri de lateralitate dreapta-stnga. Jocul frenului bucal se imprim n amprent prin: A. traciunea postero-anterioar a obrazului; B. ridicarea acestuia; C. traciunea antero-posterioar a obrazului; D. eversarea buzei superioare; E. nici o variant nu este corect. Modelarea marginal a zonei retrozigomatice i a procesului coronoid se realizeaz prin: A. deschiderea maxim a gurii; B. sursul forat; C. uguierea buzelor; D. deschiderea uoar a gurii; E. traciunea antero-posterioar a obrazului. D p. 526

17

BC

p. 527

18

AE

p. 530

19

Tehnica modelrii marginale cu Xantopren Function: CD A. este o tehnic de amprentare preliminar a cmpurilor protetice edentate total; B. necesit portamprente realizate la distan de cmpul protetic; C. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura deschis; D. necesit utilizarea unui adeziv special pentru siliconi, n vederea reteniei materialului, la nivelul marginilor portamprentei; E. utilizeaz activatorul Optosil Xantopren cnd modelarea funcional marginal se face cu gura nchis. n amprentarea final, pastele ZOE se indic: ABC A. n edentaia total, pentru finisarea amprentelor luate cu material termoplastice (tehnica de splare); B. ca material unic n amprenta final, n portamprente individuale bine adaptate; C. n toate tehnicile de amprentare muco-static; D. n amprentarea pentru rebazri ale protezelor totale; E. nici o varianta nu este corect. Amprenta final ambulatorie: ABCE A. folosete proteza veche a pacientului ca portamprent; B. utilizeaz ca material de amprentare, materialele cu resilien temporar;

p. 532

20

p. 535

Page

31

21

p. 540

C. se consider ncheiat la 24 h de la finalizarea gelificrii; D. utilizeaz ca material de amprentare, materialele siliconice vscoase; E. necesit o amprent de splare cu un silicon sau o gum polisulfidic de consisten fluid. 22 *Tehnica Lejoyeux, de nchidere palatinal posterioar, presupune: A A. gravarea modelului pe o zon de 2-5 mm, dintre linia de flexie a vlului palatin i palatal dur; B. transferul liniei Ah prin intermediul bazei ablonului de ocluzie, realizat n zona distal din rin acrilic transparent; C. utilizarea manevrei Nelson (pacientul apleac anterior capul, pentru ca poziia vlului s fie joas); D. realizarea nchiderii palatinale posterioare cu material termoplastic; E. gravarea modelului preliminar cu un excavator cu diametrul prii active de 2-2,5 mm. Cofrarea amprentei preliminare, n vederea turnrii modelului funcional, are BD urmtoarele roluri: A. dirijarea turnrii ghipsului dur; B. permite obinerea unui model gata fasonat i correct dimensionat; C. constituie un indicator prcis al limitelor pn la care va fi redus soclul modelului; D. permite o vibrare energic, fr riscul prelingerii ghipsului peste pereii exterior ai amprentei; E. toate variantele sunt corecte. *n etapa de citire a reperelor anatomice pe amprenta final mandibular, zona disto-vestibular a amprentei apare: A. ca un an uor evideniat; B. aplatizat i larg; C. ca o depresiune la captul distal al depresiunii alveolare; D. ca mici linii n materialul de amprent; E. adncit sau pliat spre exterior. E p. 549

23

p. 545

24

p. 543

25

*Materialele cu vscozitate lent progresiv au ca indicaii: E A. condiionarea tisular a esuturilor cmpului protetic, atunci cnd mucoasa este dezinserat i mobil; B. cptuirea temporar a protezelor instabile i netolerate de pacient; C. condiionarea cmpului protetic edentate total, n vederea adaptrii cu o protez imediat; D. amprentarea n vederea rebazrii protezelor totale. E. toate variantele sunt corecte. Siliconii cu reacie de condensare de consisten chitoas se indic: AB A. n amprentarea preliminar a cmpurilor protetice edentate total; B. la modelarea marginal a portamprentei individuale; C. la amprentarea zonei de nchidere marginal posterioar-zona Ah;

p. 536

Page

31

26

p. 535

D. la adaptarea portamprentei individuale; E. n amprentarea cmpurilor protetice moi sau n amprentele de splare. 27 Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice polieterilor: A. fidelitate deosebit; B. miros neplcut; C. sunt materiale hidrofile; D. timpul de priz depinde de temperatur i umiditate. E. stabilitate dimensional bun. ACE p. 536

28

*Care dintre urmtoarele proprieti sunt caracteristice pastei de oxid de E zinc-eugenol: A. fluiditate crescut, ce permite nregistrarea cu acuratee a detaliilor; B. uurin n turnarea/cofrarea/demularea amprentei; C. distorsionare minim a esuturilor, D. rapiditate n manipulare; E. toate variantele sunt corecte. Tehnica de amprentare funcional ALL-ORAL: A. este o metod de amprentare combinat, gur-nchis, gurdeschis; B. necesit dispozitive de nregistrare a relaiilor intermaxilare McGrane, C. necesit portamprente speciale Si-Plast; D. portamprenta superioar poate fi conectat la un arc facial; E. necesit un articulator ergonomic complex. Sistemul Biofuncional Protetic-IVOCLAR: A. este o metod de amprentare bimaxilar; B. este o metod de amprentare cu gura nchis; C. necesit utilizarea unui dispozitiv numit Gnathometer M, pentru determinarea relaiilor intermaxilare; D. este o metod de amprentare cu gura deschis; E. necesit micri de modelare marginal executate de pacient. ABCD

p. 535

29

p. 519

30

ABC

p. 519

TEMA NR. 66. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. DETERMINAREA RELATIILOR INTERMAXILARE 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 *Nivelul planului de ocluzie trebuie s fie situat: Rspuns Pag. A p.

Page

32

A. la 1,5 - 2 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal; B. la 2 - 3 mm sub marginea inferioar a buzei superioare, n zona frontal; C. la o treime din distana existent ntre cele dou creste edentate, n zona lateral; D. mai aproape de creasta alveolar cu rezorbie mai mic, n zona lateral; E. nici un rspuns nu este corect. 2 *Nivelul planului de ocluzie n zona lateral: A. este mai puin nalt, dect n zona frontal; B. depinde de limea crestelor alveolare; C. se determin cu ajutorul Compasului de Aur; D. este mai apropiat de cmpul protetic deficitar; E. nici o variant nu este corect. D

550

p. 551

*Orientarea planului de ocluzie trebuie s fie: D A. paralel cu planul Camper n zona frontal i cu planul Frankfurt n zonele laterale; B. divergent fa de planul Frankfurt n zonele laterale; C. paralel cu linia bipupilar n zona frontal i convergent cu planul Frankfurt n zonele laterale; D. paralel cu linia bipupilar, n zona frontal i paralel cu planul Camper, n zonele laterale; E. nici o variant nu este corect. Metodele antropometrice, cu repere preextracionale, de determinare a DV a AC etajului inferior sunt reprezentate de: A. preluarea DV a etajului inferior din fia bolnavului, preluat din perioada dentat; B. metoda planului de la Frankfurt (metode Landa); C. metoda Swenson; D. metoda Willis; E. metoda Boianov. *Metodele antropometrice, fr repere preextracionale, de determinare a DV A a etajului inferior sunt reprezentate de: A. metoda compasului de aur Appenrodt; B. metoda Wright; C. metoda Silvermann; D. utilizarea profilometrului lui Sears; E. nici o variant nu este corect. *Metoda Leonardo Da Vinci, de determinare a DV a etajului inferior: D A. utilizeaz fotografii din perioada dentat; B. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana dintre fanta labial i unghiul extern al ochiului; C. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de distana intercomisural;

p. 551

p. 554

p. 555

p. 555

Page

32

D. compar dimensiunea etalon, msurat nasion-subnazale, cu dimensiunea modificat subnazale-gnation; E. consider segmentul etalon ca fiind reprezentat de subnazaleofrion. 7 *Metoda Wright, de determinare a DV a etajului inferior: E A. utilizeaz srma de contur; B. urmrete egalitatea perfect dintre vertex- plan Frankfurt i plan Frankfurt- plan basilar mandibular; C. recomand utilizarea unor mti faciale din polistiren sau celluloid transparent; D. msoar etajul inferior pe radiografii cefalometrice; E. utilizeaz fotografii din perioada dentat pe care se msoar distana interpupilar i distana ofrion-gnation. *Metoda Leonardo da Vinci modificat consider: A. Gn-St = distana intercomisural; B. Gn-St = distana interpupilar; C. Gn-Sn = Sn-Oph; D. Gn-Sn = Sn-N; E. Gn-Sn = Sn-Tr. C p. 554

p. 555

*Printre metodele antropometrice de determinare a DV a etajului inferior cu B repere pre-extracionale se numr i: A. metoda Leonardo da Vinci; B. metoda Wright; C. metoda Boianov; D. metoda Boianov modificat; E. metoda compasului de aur a lui Appenrodt. *Metoda homotropismului linguo-mandibular se bazeaz pe: A A. poziionarea mandibulei n relaie centric prin plasarea limbii posterior, pe bobia de cear Walkof, fixat pe faa mucozal a bazei machetei maxilare; B. poziionarea mandibulei n relaie de postur n micarea de deglutiie; C. poziionarea mandibulei n relaie centric fa de maxilar, n micarea de deglutiie; D. poziionarea mandibulei n relaie de postur n timpul compresiunii bilaterale pe muchiul maseter; E. poziionarea mandibulei n relaie centric prin redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare. *Dintre metodele complexe de determinare a RC face parte i: A. stimularea reflexului de ocluzie molar; B. manevra maseterin Gysi; C. memoria ocluzal Lejoyeux; D. metoda Patterson; E. manevra temporal Green. C

p. 554

10

p. 558

11

p. 560

Page

32

12

*La edentaii totali cu profil drept, orientarea planului de ocluzie trebuie s A fie: A. paralel cu planul Camper n zona lateral i cu linia bipupilar n zona frontal; B. paralel cu linia bipupilar n zona lateral; C. divergent cu planul Camper n zona lateral; D. convergent cu planul Camper n zona frontal; E. toate variantele sunt corecte. *Dintre metodele simple de determinare a RC face parte i: A. metoda nscrierii grafice; B. utilizarea autoocluzorului Lande; C. memoria ocluzal Lejoyeux; D. metoda Patterson; E. utilizarea centrocordului Opotow. D

p. 552

13

p. 559

14

*Solidarizarea machetelor de ocluzie se poate face cu: E A. tifturi de interpoziionare ntre cele dou machete; B. practicarea unor lcae n cele dou borduri de cear, la nivelul primilor premolari; C. past Repin; D. anse de srm n form de U plasate n masa de cear a ambelor borduri; E. toate variantele corecte. *Linia sursului: B A. se apreciaz n funcie de frenul buzei superioare; B. reprezinta limita de maxim vizibilitate a grupului dentar frontal superior; C. se apreciaz n funcie de filtrul buzei inferioare; D. este nivelul la care se plaseaz marginea incizal a dinilor artificiali superiori; E. toate rspunsurile sunt corecte. Reperele necesare alegerii dinilor artificiali sunt reprezentate de: A. linia median; B. planul lui Camper; C. linia caninilor; D. planul bazal mandibular; E. linia sursului. ACE

p. 562

15

p. 563

16

p. 563

17

18

*Prima pereche de rugi palatine se utilizeaz ca reper pentru poziionarea

p.

Page

32

Odat cu atrofia crestelor alveolare, dimensiunile vestibulo-orale ale AC coletelor incisivilor i caninilor superiori: A. scad de la 7 mm, la 6 mm, pentru incisivul central; B. cresc de la 7 mm, la 8 mm, pentru incisivul central; C. scad de la 9 mm, la 7,5 mm, pentru canin; D. cresc de la 5 mm, la 7 mm, pentru canin; E. nici o variant nu este corect.

p. 564

marginii coletului oral al: A. incisivilor centrali maxilari; B. incisivilor centrali maxilari i mandibulari; C. incisivilor laterali maxilari; D. caninilor maxilari; E. nici o variant nu este corect. 19 *Reperele care orienteaz montarea dinilor artificiali (n funcie de forma E arcadei i stereotipul masticator) sunt reprezentate de: A. unghiul format de direcia primei rugi palatine, cu planul mediosagital; B. prima pereche de rugi palatine; C. delimitarea tuberozitilor maxilare; D. mijlocul crestei reziduale; E. toate variantele sunt corecte. n analiza modelului dup Sistemul Biofuncional Protetic, mijlocul crestei ABCD reziduale maxilare: A. se marcheaz n zonele laterale ale crestelor edentate; B. este delimitat anterior de punctele de poziionare a vrfurilor caninilor; C. permite tehnicianului dentar s monteze corect dinii artificiali laterali; D. posterior, se continu cu marcajul mijlocului tuberozitilor; E. nici o variant nu este corect. Liniile statice de analiz a modelului maxilar total edentat (dup Sistemul AD Biofuncional Protetic) sunt: A. forma crestelor reziduale: semieliptic, pentagonal sau atipic (n cazul anomaliilor existente n perioada dentat; B. linia transversal care unete vrfurile caninilor; C. linia transversal care unete polii inferiori ai tuberozitilor maxilare; D. tangenta premolar la maxilar; E. toate variantele sunt corecte. Reperele de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul BDE Biofuncional Protetic) sunt: A. linia imaginar care trece prin faa distal a caninilor; B. punctual simfizar; C. linia imaginar care trece prin faa distal a molarilor 2; D. tuberculii piriformi; E. punctele canine ale mandibulei. Liniile statice de analiz a modelului mandibular edentat (dup Sistemul AD Biofuncional Protetic) sunt: A. tangenta premolar la mandibul; B. linia transversal care unete vrfurile caninilor; C. linia transversal care unete limita distal a tuberculilor mandibulari;

565

p. 564

20

p. 565

21

p. 565

22

p. 566

23

p. 566

Page

32

D. forma crestelor reziduale: parabol sau potcoav (n edentaiile recente) i trapezoidal (n atrofii severe); E. toate variantele sunt corecte. 24 Liniile lui Pound suntreprezentate de: AD A. linia care unete faa mezial a C, cu limita lingual a tuberculului piriform; B. linia anurilor mezio-distale, corespunztor muchiei crestelor reziduale; C. curbura sagital a crestei reziduale mandibulare din zona lateral; D. verticala ridicat de pe linia milohioidian, care nu va fi depit de suprafaa oral a dinilor laterali. E. toate variantele sunt corecte. *Analiza modelelor asamblate se bazeaz pe urmtoarele repere: E A. vestibulul oral (fornix vestibuli); B. punctele fixe din vestibulul bucal frontal, situate parafrenular superior i inferior; C. liniile interalveolare; D. arcul frontal vestibular; E. toate variantele sunt corecte. *Arcul frontal vestibular este distanat, n direcie sagital, de papilla incisiv A cu aproximativ: A. 7 mm; B. 5 mm; C. 2 mm; D. 6 mm; E. 3 mm. *La modelul maxilar, nlimea ansamblului bazei plus dinii artificiali este E n medie de. A. 8 -10 mm; B. 11 - 13 mm; C. 15 - 17 mm D. 18 - 20 mm; E. 20 - 22 mm. *Utilizarea autoocluzorului Land, pentru determinarea relaiei centrice la B edentatul total, are ca dezavantaje: A. dac bordurile de ocluzie nu sunt bine individualizate i fasonate, din etapa anterioar, se obin relaii excentrice prin derapaj Devin; B. nu poate transmite laboratorului reperele pentru alegerea dinilor artificiali (linia median, linia sursului, linia caninilor); C. exist riscul ca mandibula s fie dirijat ntr-o poziie incorect, mult mai retrudat dect relaia centric; D. poate genera erori prin supra- sau subdimensionarea nivelului planului de ocluzie; E. toate variantele sunt corecte. p. 567

25

p. 568

26

p. 568

27

p. 568

28

p. 561

Page

32

29

*Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Stimularea reflexului de C ocluzie molar: A. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere; B. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric; C. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziionare centric; D. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice; E. se bazeaz pe aplicarea unor stimuli electrici, preauricular, vznd emergena trigemenului din cutia cranian. *Care din urmtoarele afirmaii este adevrat: Metoda Patterson: A A. utilizeaz, n scopul stimulrii reflexelor vestigeale de poziionare centric, machete de ocluzie special pregtite; B. prin compresiunea exercitat de prile moi prevertebrale asupra mandibulei, determin dirijarea ei n relaie centric; C. produce redeteptarea vechilor reflexe parodonto-musculare, de poziionare centric; D. este o metod complex de nregistrare a RC, folosind metoda nscrierii grafice; E. urmrete obinerea unei RC corecte, prin uoara presiune exercitat n timpul micrii de deschidere.

p. 559

30

p. 559

TEMA NR. 67. ETAPE ALE TERAPIEI PRIN PROTEZE TOTALE. PROBA MACHETELOR 30 intrebari
Nr. Intrebare crt. 1 Controlul extraoral al machetelor din cear cu dini se face: A. conform datelor nregistrate n fia de laborator; B. n absena pacientului; C. conform indicaiilor trasate pe abloane; D. n prezena pacientului; E. toate variantele sunt corecte. 2 Rspuns Pag. ABC p. 568

Page

*Controlul ocluzorului i al modelelor edentate total, presupune: A A. verificarea trasrii pe modele a liniilor de referin; B. existena unui joc uor al ocluzorului n balama; C. ocluzorul trebuie s rmn deschis pe toat perioada examinrii; D. contrapiulia trebuie s rmn deschis pentru fixarea modelelor n plan median;

p. 568

32

E. toate variantele sunt corecte. 3 Controlul extraoral propriu-zis al machetelor din cear cu dini, urmrete: AC A. controlul arcadelor artificiale; B. corectitudinea realizrii bordurilor de cear; C. bazele din cear s respecte limitele funcionale ale cmpului protetic; D. papilele interdentare s fie modelate concave; E. toate variantele sunt corecte. *Controlul bazelor din cear ale machetelor, urmrete: A. extinderea lor peste limitele funcionale ale cmpului protetic; B. tuberculii piriformi s fie acoperii n totalitate; C. versantele vestibulare ale machetelor s fie modelat convex; D. s comprime uor fundurile de sac; E. versantul lingual s fie modelat convex. C p. 569

p. 570

Macheta maxilar din cear cu dini trebuie s ndeplineasc urmtoarele AC cerine: A. s aib o lungime i o grosime concordant cu cele ale fundurilor de sac; B. la micrile funcionale ale buzelor i obrajilor, baza machetei trebuie s se desprind cu uurin; C. s ocoleasc frenul buzei superioare i bridele; D. baza machetei superioare trebuie s se extind posterior, pn la linia de vibraie anterioar; E. macheta trebuie s stea pe cmp atunci cnd pacientul nchide gura. *Stabilitatea static a machetei maxilare din cear cu dini, se verific prin: A. teste funcionale fonetice; B. presiuni alternative cu degetele arttoare pe feele ocluzale ale PM i M; C. teste funcionale masticatorii; D. testele Herbst; E. teste de deglutiie. B

p. 570

p. 570

*Tendinele de basculare ale machetei maxilare din cear cu dini sunt D determinate de: A. existena unor creste laterale reziduale nalte; B. existena unor retentiviti exagerate ale versantului vestibular al crestei, din zona lateral; C. existena unor creste laterale alveolare foarte late; D. montarea dinilor laterali n afara crestei; E. toate variantele sunt corecte. *Controlul intraoral al extinderii bazei machetei mandibulare din cear cu dini se realizeaz: A. cu gura ntredeschis; B. cu gura nchis; A

p. 570

Page

32

p. 570

C. n timp ce pacientul face micri repetate de lateralitate dreapta stnga; D. n timp ce pacientul face micri repetate de nchidere deschidere; E. toate variantele sunt corecte. 9 Testele Herbst se folosesc pentru: AC A. depistarea unor subextensii marginale ale machetelor n anumite zone; B. verificarea forei de adeziune a machetei maxilare; C. depistarea unor supraextensii marginale ale machetelor n anumite zone; D. verificarea forei de adeziune a machete mandibulare. E. nici o variant nu este corect. n meninerea machetei mandibulare pe cmpul protetic, rolul principal l are: A. poziia anterioar a limbii; B. poziia posterioar a limbii; C. gravitaia; D. adeziunea; E. toate variantele sunt corecte. *Care din urmtoarele situaii clinice impun reeducarea funcional a pacientului edentat total: A. numai poziia intermediar a limbii; B. poziia anterioar i posterioar a limbii; C. numai poziia anterioar a limbii; D. numai poziia posterioar a limbii; E. poziia intermadiar i posterioar a limbii. AC p. 571

10

p. 571

11

p. 571

12

*Cnd meninerea machetei superioare din cear cu dini este deficitar, se C indic: A. n primul timp, inseria machetei maxilare; B. inseria ambelor machete n cavitatea oral i nchiderea ferm a gurii; C. n primul timp, inseria machetei mandibulare; D. inseria ambelor machete i solidarizarea lor cu anse de srm. E. toate variantele sunt corecte. Controlul oral: A. B. C. D. din fa a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea BDE

p. 571

13

p. 571

Page

a.urmrete ca buza superioar s se rsfrng b.urmrete ca roul buzelor s aib un aspect acceptabil c.urmrete ca anurile nazo-labiale s dispar d.urmrete ca buza superioar s fie simetric n ceea ce privete plenitudinea ei E. e.controleazdac machetele ofer un suprot corespunztor buzelor i obrajilor

32

14

Controlul din profil a refacerii funciei estetice, cu machetele n cavitatea ACE oral: A. urmrete ca buza superioar s fie ceva mai proeminent dect buza inferioar la pacienii la care montarea s-a fcut n supraocluzie frontal B. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea frontal invers C. urmrete ca buzele s fie n acelai plan n montarea cap la cap D. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent pentru un aspect facial estetic E. urmrete ca buza inferioar s fie mai proeminent n montarea invers frontal n protezarea total: ABC A. refacerea fizionomic este guvernat de 4 principii B. Palla consider c piesele protetice nu pot fi introduse n cavitatea oral a pacientului dect cnd acesta este pe deplin satisfcut de ele C. forma i conturul dinilor este n deplin concordan cu cu aspectele conturului gingival D. egalitatea ntre limea facial i cea a arcadei dentare produce ntotdeauna impresia absenei naturalului i certitudinea protezrii E. toate variantelesunt corecte Examinarea pacientului cu gura ntredeschis cu machetele n cavitatea BCD oral: A. urmrete ca planul de ocluzie al dinilor laterali superiori s fie vizibil B. urmrete s fie o curbur vestibular simetric C. s existe armonie dento-facial D. s existe un spaiu ntre feele vestibulare ale premolarilor i obraji E. curbura incizal s fie aproximativ paralelc cumarginea liber a buzei superioare Dac la controlul ocluziei: A. DVO este micorat anturile peribucale sunt disprute B. DVO este mrit pacientul are aspect crispat C. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mic D. DVO este mic ntre dini rmne un spaiu mare E. dinii se ating ntre ei BDE

p. 571

15

p. 572

16

17

p. 576

18

Page

Dac la controlul ocluziei: ABDE A. DVO este micorat aspectul feei este mbtrnit B. DVO este mrit dinii sunt prea vizibili C. DVO este mrit roul buzelor este diminuat D. n urma testului Buchman Ismail ceara nu poart urmele antagonitilor atunci DVO este mic E. n urma testului Buchman Ismail ceara a fost ndeprtat atunci DVO este mrit

p. 576

32

19

*Proba spatulei negativ: A. nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers B. nseamn c angrenajul dinilor frontali este cap la cap C. nseamn c angrenajul dinilor laterali este invers D. nseamn c angrenajul dinilor frontali este absent E. nseamn c angrenajul dinilor laterali este real i corect *Proba spatulei pozitiv inseamn ca: A. angrenajul dinilor frontali i laterali este corect B. angrenajul dinilor frontali este corect C. angrenajul dinilor laterali este fals i trebuie refcut D. angrenajul dinilor laterali este corect E. nici o variant corect

p. 557

20

p. 577

21

Dac diferena ntre IC i RC este de aproximativ 1mm: BC A. perfectarea relaiilor ocluzale nu este necesar B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. perfectarea relaiilor ocluzale se face la machete prin lefuiri selective dup identificarea obstacolelor cu cear de ocluzie D. perfectarea relaiilor ocluzale nu se face la protezele finite E. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare *Dac diferena ntre IC i RC este flagrant: A. perfectarea relaiilor ocluzale se face doar pe protezele finite B. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe protezele finite C. se impune o nou determinare a relaiilor intermaxilare D. perfectarea relaiilor ocluzale se poate face pe machete E. nici o variant corect La emisia uierat a fonemei S: A. frontalii superiori sunt prea oralizai B. frontalii superiori sunt prea vestibularizai C. frontalii inferiori sunt prea vestibularizai D. frontalii inferiori sunt prea lingualizai E. ntre vrful limbii i regiunea retoincisiv este un spaiu prea mare La controlul fonetic: A. dac fonema F seaman cu V dinii superiori sunt prea scui B. dac fonema V seaman cu F dinii superiori sunt prea lungi C. dac T se aude ca D dinii superiori sunt oralizai D. dac D se aude ca Tdinii superiori sunt vestibularizai E. toate variantele sunt corecte *La controlul fonetic: A. pacientul este rugat s numere de la 55 la 65 B. pacientul poate fi rugat s citeasc un text cu voce tare C. pentru realizarea unei palatograme suprafaa extern a machetei maxilare este pudrat cu talc C

p. 577

22

p. 576

23

BDE

p. 579

24

CD

p. 579

25

Page

33

p. 579

D. pot exista modificri minore care pot fi fcute n cabinet de ctre medic E. toate variantele corecte 26 Datele transmise pe model n laborator sunt: A. legate de zonele neretentive ale cmpului protetic B. legate de zonele retentive ale cmpului protetic C. forma zonei vestibulare frontale D. adncimea zonei vestibulare frontale E. forma i profunzimea zonei Ah Gravarea modelului: A. presupune trasarea limitei posterioare a zonei Ah precum i a celei anterioare pe model B. este egal cu 2/3 din depresibilitatea esuturilor C. profunzimea este aceeai pe toate modelele D. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei anterioare palatinale E. profunzimea gravrii maxime este la nivelul limitei posterioare palatinale Zonele de despovrare: A. sunt zone localizate prin desen pe model B. exostozele se numr printre ele C. grosimea lor se transmite n laborator prin haurare pe model D. gradul de foliere nu variaz E. tehnicianul stabilete n funcie de model despovrarea BE p. 580

27

ABE

p. 581

28

ABC

p. 581

29

Zonele retentive: BD A. nu creaz probleme n protezare B. pot schimba axul de inserie al protezei C. cnd au substrat osos nu ridic probleme la inseria protezei D. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rezilient E. marginile protezei care depesc retentivitile vor fi realizate din material rigid Datele transmise n laborator prin fi: A. sunt detalii asupra localizrii zonelor retentive B. sunt detalii asupra grosimii zonelor retentive C. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta funcional D. se refer la materialul cu care a fost nregistrat amprenta preliminar E. toate variantele corecte AB

p. 582

30

p. 582

Page

33

TEMA NR. 68. VERIFICAREA SI ADAPTAREA PROTEZELOR MOBILE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Retuarea protezelor totale: A. necesit gume speciale pentru relustruire indiferent de situaie B. se face dup ndeprtarea urmelor de anilin de pe mucoas C. se face cu freze sau cu pietre de mrimi corespunztoare la piesa dreapt D. se face dup marcarea zonelor lezate cu creion chimic E. nici o variant corect 2 Zonele maxilare unde apar n special leziuni de decubit sunt: A. Zona Ah B. la nivelul mucoasei fixe palatinale C. la nivelul frenului buzei superioare D. zonele retentive ale crestei edentate E. toate variantele corecte Zonele mandibulare unde apar n special leziuni de decubit sunt: A. la nivelul tuberozitilor B. zonele retentive ale crestei edentate C. bride vestibulare laterale D. torus mandibular E. torus maxilar *Ulceraia esuturilor subiacente protezei : A. daca este cauzat de un contact prematur se trateaaz prin reducerea marginilor protezei i lustruirea ei B. dac este cauzat de un corp strin de sub protez se retueaz prin identificarea zonei cu past identificatoare i retuarea ei C. dac e dat de o dimensiune vertical de ocluzie prea mare se poate echilibra ocluzal proteza D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se spal proteza i se instruiete pacientul E. necesit educarea pacientului i ngrijjire medical *Lipsa meninerii protezei : A. dac e dat de dimensiune vertical prea mare se adaug acrilat B. dac e dat de nchidere periferic inadecvat se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal C. dac e dat de nchidere periferic inadecvat se reduce lungimea i se lustruiete D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se marcheaz cu creionul chimic i se retueaz E. este dat de respectarea culoarului neutral Rspuns Pag. CD p. 583

ACD

p. 583

BCD

p. 583

p. 584

p. 584

Page

33

Lipsa stabilitii protezei : A. dac e dat de dimensiune vertical prea mic se poate reface proteza B. dac e dat de dimensiune vertical prea mare se poate reface proteza C. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se tatoneaz cu Kerr i se cptueete marginal D. dac e dat de imperfeciuni ale bazei se adaug acrilat E. toate variantele corecte n cazul unei dimensiuni verticale prea mari : A. proteza nu are meninere B. proteza nu are stabilitate C. pacientul poate prezenta inflamaia esuturilor subiacente D. proteza nu are sprijin E. se ndeprteaz o cantitate foarte mic de acrilat din protez Controlul extraoral al protezelor mandibulare: A. urmrete dac limita posterioar a lor se termin pierdut n grosime B. urmrete dac protezele sunt curate C. urmrete dac faa intern nu prezint plusuri sau asperiti D. urmrete dac au stabilitate dinamic E. toate variantele corecte *Controlul extraoral al protezelor mandibulare: : A. se face n prezena pacientului pentru a-i spori gradul de ncredere B. urmrete dac marginile sunt rotunjite, fr muchii ascuite C. urmrete dac faa extern nu prezint asperiti sau plusuri D. dac faa intern este corect i uniform lustruit E. toate variantele corecte Aplicarea protezelor mandibulare: A. se face dup cele maxilare fiind mai greu de suportat B. se face dup ce se spal cu peria i spun C. are risc crescut n apariia senzaiei de vom D. se face dup umezirea lor E. toate variantele corecte Zonele de suprapresiune : A. se pot identifica cu ajutorul unui silicon de control B. se pot identifica cu ajutorul testelor funcionale C. se pot identifica cu ajutorul unei paste de identificare D. se pot identifica cu Kerr verde E. toate variantele corecte *Zonele de suprapresiune : A. sunt zone funcionale periferice B. sunt zone funcionale de sprijin

AB

p. 585

BC

p. 584585

BC

p. 585

p. 585

10

BD

p. 586

11

AC

p. 586

12

Page

p. 586

33

C. sunt zone care se foliaz obligatoriu D. apar ca zone de acrilat de pe care pasta indicatoare s-a ters n totalitate E. nici o variant corect 13 *Controlul stabilitii protezei mandibulare: A. se face doar cu ajutorul unui silicon de control B. se face cu ajutorul pastei de identificare C. se face prin presiuni digitale alternative pe feele ocluzale ale premolarilor D. pasta sau siliconul utilizat pentru acest control se aplic pe faa intern a protezei E. toate variantele corecte Cauzele basculrii transversale a protezei mandibulare pot fi: A. montarea cap la cap a dinilor n zona frontal B. atrofii accentuate ale osului alveolar C. rezilien crescut a mucoasei fixe D. montarea dinilor laterali n afara crestei E. extinderea protezei pe 2/3 anterioare ale tuberculului piriform Controlul meninerii protezei mandibulare: A. se face att n repaus ct i n micare B. presupune inspecia i palparea lungimii i grosimii marginilor protezei C. presupune efectuarea Testelor Herbst de ctre pacient D. se face n 2 edine E. toate variantele corecte Testele de succiune pentru proteza total mandibular sunt: A. presiune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali B. presiune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori C. traciune vestibulo-oral pe faa vestibular a incisivilor centrali inferiori D. traciune oro-vestibular pe faa lingual a incisivilor centrali E. presiune n sens vertical Pentru obinerea unei bune menineri a protezei totale mandibulare: A. se vor degaja frenurile cu freze cilindro-conice B. se vor folia zonele de suprapresiune C. se va instrui pacientul s pstreze limba ntr-o poziie anterioar cu vrful ei sprijinit pe dinii frontali inferiori i pe partea interioar a protezei D. se vor identifica zonele de suprapresiune E. toate variantele corecte Printre etapele urmrite dup aplicarea protezei mandibulare se numr: A. splarea ei cu perie i spun B. corectarea poriunilor care produc disconfort la aplicare C p. 586

14

BCD

p. 586

15

ABC

p. 586587

16

BD

p. 587

17

AC

p. 586587

18

BCD

Page

p. 586587

33

C. controlul fizionomiei D. controlul meninerii E. controlul sprijinului 19 Aplicarea protezei maxilare: A. se face naintea celei mandibulare fiind mai uor de suportat B. n cazul existenei unor zone retentive proteza le va ocoli i se va aplica nti pe celelalte zone neretentive C. dac inseria este imposibil se identific zonele problem i se reduce din faa intern a protezei D. dac sunt probleme la inserie se va tatona axul de inserie E. toate variantele corecte Pentru diminuarea senzaiei de vom: A. se recomand un anestezic de contact aplicat pe bolta palatin B. se recomand tragerea genunchiului flectat cu amndou minile ctre piept C. se recoman lsarea forat n jos a umerilor D. se cltete gura cu ap cldu E. nu exist soluie n afara ndeprtrii protezei *Controlul stabilitii protezelor maxilare: A. se face la deschiderea uoar a gurii B. verific absena basculrii transversale prin presiuni digitale la nivelul feei ocluzale a premolarului C. verific adeziunea protezei D. verific meninerea protezei n timpul diferitelor micri funcionale E. nici un rspuns corect Cauzele basculrii transversale pot fi: A. erori de amprentare B. folierea insuficient a torusului mandibular C. reziliena sczut a mucoasei fixe de pe creste D. reziliena crescut a mucoasei fixe de pe creste E. toate variantele corecte n cazul nefolierii torusului palatin se poate proceda n felul urmtor: A. se coloreaz suprafaa torusului cu creionul chimic B. se aplic proteza n cavitatea oral C. se deseneaz faa extern a protezei n dreptul torusului D. se slefuiete baza protezei cu piatr de mrime corespunztoare E. operaiunea se repet pn dispare bascularea Verificarea meninerii protezei totale maxilare A. se poate face atunci cnd pacientul ine gura nchis B. se poate face atunci cnd pacientul ine gura uor deschis C. se poate face atunci cnd pacientul ine gura maxim deschis D. se poate face n timpul diferitelor micri funcionale E. toate variantele corecte CD p. 587

20

ABC

p. 588

21

p. 588

22

ABD

p. 588

23

ABDE

p. 588

24

BCD

Page

33

p. 588589

25

Tratamentul xerostomiei se poate face cu: A. pilocarpin B. coleretice de tipul sulfarenului C. substane sialogoge D. articain E. toate rspunsurile corecte Succiunea se verific astfel: A. pensarea protezei ntre police i index la nivelul feelor vestibulare ale premolarilor i exercitarea unei traciuni verticale B. se cere pacientului s zmbeasc C. se exercit presiuni oro-vestibulare cu indexul n treimea incizal a feei palatinale a incisivilor D. se exercit traciuni cu pulpa indexului pe marginea vestibular a protezei E. toate variantele sunt corecte La controlul fizionomiei i fonaiei: A. se observ forma i culoarea feei B. se observ respectarea criteriilor estetice C. se examineaz anurile periorale i conturul buzei superioare D. se efectueaz primele probe fonetice E. se observ forma,culoarea,poziia i vizibilitatea frontalilor superiori Controlul relaiilor intermaxilare : A. se verific DVO folosind testul Silvermann B. n RC se verific apariia contactelor multiple, simetrice i simultane C. nu presupune corectarea relaiilor ocluzale D. presupune contacte ntre dinii frontali dac montarea s-a fcut dup Gysi E. permite meninerea dezechilibrelor n RC dac ele sunt uoare La controlul fonetic cu cele dou proteze n cavitatea oral: A. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai B. poate aprea emisia fonemei S ca un zzit dac frontalii superiori sunt prea oralizai C. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea vestibularizai D. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii superiori sunt prea oralizai E. poate aprea emisia fonemei S ca un uierat dac frontalii inferiori sunt prea lingualizai Purttorii de proteze totale: A. trebuie s evite mncruruile lipicioase B. trebuie s se prezinte la primul control la 24h dup inserarea

ABC

p. 588

26

CD

p. 589

27

BCDE

p. 589

28

AB

p. 589590

29

BCE

p. 590

30

Page

ABCDE p. 591592

33

protezelor C. pot avea senzaia de gur plin i salivaie abundent D. trebuie s nu foloseasc pasta de dini la splatul protezelor, ci ap i spun E. nu trebuie s poarte protezele noaptea dect la indicaiile medicului curant

TEMA NR. 69. STOMATOPATIILE PROTETICE LA EDENTATUL TOTAL 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Printre factorii generali implicai n etiologia stomatopatiilor protetice se numr: A. igiena necorespunztoare a piesei protetice B. autocurirea C. diabetul zaharat D. microporozitile acrilatului E. insuficiena renal cronic 2 *Teoria bacteriotoxic susine c: A. stomatopatiile sunt declanate de traumele provocate de proteze B. stomatopatiile sunt declanate de factorul vascular modificat sub aciunea factorilor locali i generali C. stomatopatiile sunt declanate de un complex de factori D. stomatopatiile sunt declanate de dezechilibrul microbiocenozei bucale E. stomatopatiile sunt declanate de componentele alergogene ale acrilatului Printre stomatopatiile ncadrate la reacii imediate se numr: A. totale-tulburri vasculare B. marginale-eroziuni in situ C. bazale-ulceraii bazale tardive D. bazale-eroziuni in situ E. marginale-eroziuni la inseria protezei Printre stomatopatiile ncadrate la reacii tardive se numr: A. marginale-hiperplazii B. bazale-leziuni eritemato-congestive C. bazale eroziuni in situ D. totale-tulburri vasculare E. totale-alergii Rspuns Pag. CE p. 593

p. 594

BDE

p. 595

ABDE

p. 595

Page

33

Eroziunile in situ: A. apar clinic ca nite zone congestive largi, nsoite permanent de ulceraii B. nu sunt dureroase C. poate aprea adenopatie cnd leziunea se suprainfecteaz D. apar mai frecvent n dreptul frenurilor i bridelor nedegajate E. apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi Eroziunile in situ: A. apar mai frecvent la nivelul zonei Ah datorit gravrii excesive B. n reperarea lor se recomand marcarea zonei perilezionale cu creion de anilin C. dup reducerea din protez n dreptul lor,lustruirea protezei nu este obligatorie D. tratamentul lor local se poate asocia cu tratament general cu antiinflamatoare E. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei Reaciile imediate bazale: A. sunt consecina erorilor n amprentare B. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator C. sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei D. sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic E. tratmentul lor este diferit de cel al leziunilor marginale Reaciile imediate totale: A. se declaneaz datorit structurii chimice a protezelor B. apar mai ales dup cptuirea protezelor cu acrilat autopolimerizabil C. se pare c sunt un rspuns la agentul chimico-toxic care acioneaz direct asupra mucoasei D. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator E. sunt consecina configuraiei neregulate a cmpului protetic Reaciile imediate totale: A. se manifest clinic prin uoar congestie a mucoasei B. sunt complet nedureroase C. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic D. clinic se manifest prin hiperemia ntregului cmp protetic,uneori i a mucoasei jugale E. pacienii acuz dureri vii de tip arsur Reaciile imediate totale: A. se trateaz cu splturi cu soluii slab antiseptice B. se trateaz cu colutorii cu fenergan i glicerin C. sunt consecina unei tehnologii necorespunztoare n laborator D. frecvent pot mbrac aspect de oc anafilactic E. se pot trata general cu administrare de antihistaminice *Reaciile tardive marginale:

CD

p. 595

AB

p. 595596

CD

p. 596

ABC

p. 596

DE

p. 596

10

ABE

p. 596

11

p.

Page

33

A. B. C. D. E. 12

sunt consecina erorilor n amprentare sunt consecina unei realizri inadecvate a feei interne a protezei pot fi cauzate de nfundarea protezelor purtate timp ndelungat nu necesit diagnostic diferenial cu leziunile maligne orale apar mai frecvent la nivelul tuberculilor piriformi BCE

596

Reaciile tardive marginale: A. sunt cauzate de structura chimic a protezelor B. pot fi acoperite de false membrane C. se manifest clini prin ulceraii nsoite sau nu de edem D. nu se pot suprainfecta E. se datoresc atrofiei cmpului protetic i nfundrii protezelor purtate timp ndelungat Dup Burket leziunile maligne: A. au flor microbian moderat B. au flor microbian abundent C. nu au miros fetid D. au halen fetid prezent E. nu necesit examene complementare Dup Burket leziunile maligne: A. au adenopatie relativ constant B. apar mai frecvent n zona canin la maxilar C. pot fi localizate la orice nivel D. nu se excizeaz E. toate variantele corecte *Hiperplaziile marginale: A. se maifest prin forme anatomopatologice diferite B. tratamentul const n excizia formaiunii tumorale i biopsie C. de datoresc aciunii iritative n timp a marginilor protezei D. ca form de manifestare pot fi i epulidele E. toate variantele corecte *Reaciile tardive bazale: A. se pot datora porozitilor protezei B. se pot datora igienei necorespunztoare C. se pot datora imperfeciunilor de ordin ocluzal D. se pot datora aspiraiei provocate de camera cu vid E. toate variantele corecte Reaciile tardive traumatice: A. sunt greu de diagnosticat B. se datoreaz dispersrii neraionale a forelor pe cmpul protetic C. sunt diagnosticate cu ajutorul testului de contact D. nu necesit echilibrare ocluzal E. apar de regul la distan de sediul contactului prematur Hiperplazia epitelio-conjunctiv:

p. 596

13

BD

p. 597

14

AC

p. 597

15

p. 597

16

p. 597

17

BE

p. 598

18

AE

p.

Page

33

A. B. C. D. E. 19

pot apare sub form de franjuri sunt de natur alergic pot fi cauzate de boli generale apar n special lanivel lingual la nivel maxilar apar n dreptul vestibulului ABC

598

Hiperplazia epitelio-conjunctiv: A. tratmentul ei const n excizia chirurgical B. impune examen histologic de fiecare dat C. examenul anatomopatologic arat c nu exist modificri la nivelul componentei osoase D. are halen fetid E. are flor microbian abundent *Candidoza cronic atrofic: A. este rezultatul reacional fa de iritaiile cronice B. apariia ei nu este legat de existena unor factori locali sau generali favorizani C. din punct de vedere clinic nu se manifest variat D. este o afeciune rar E. prezint forme acute i cronice cu diferite grade de severitate Candidoza cronic atrofic este cauzat de : A. deficiene imunologice congenitale B. igien oral deficitar C. imperfeciunea bazei protezei D. dezechilibrul ocluzal E. nici o variant corect Candidoza cronic atrofic: A. apare imediat dup inseria protezelor B. are predilecie pentru mucoasa palatin C. ca simptom subiectiv poate avea senzaia de arsur D. diagnosticul pozitiv se pune pe baza testului de imunofluorescen E. nu e dureroas niciodat Tratamentul candidozei cronice atrofice: A. este chirurgical B. include toaleta riguroas a protezei C. este doar medicamentos D. include ndeprtarea protezelor noaptea E. nu se trateaz Stomatitele: A. leziunile lor anatomopatologice se manifest n mai multe stadii B. nu necesit diagnostic diferenial C. nu sunt procese inflamatorii D. primul stadiu al lor este cel eritematos E. al doilea stadiu al lor este cel eritematos

p. 598

20

p. 599

21

AB

p. 599

22

BCD

p. 600601

23

BD

p. 601

24

AD

p. 601
Page

34

25

n evoluia stomatopatiilor: A. afeciunea se poate opri la unul din stadii B. al doilea stadiu este exudativ cu degenerescen epitelial C. un stadiu avansat este cel cu necroz tisular D. zonele eritematoase pot persista pe toat durata purtrii protezei E. nici o variant nu e corect *Teoria alergic: A. susine c mucoasa bucal rspunde uneori printr-o reacie de hipersensibilitate la componentele acrilatului B. incrimineaz implicarea mai multor factori n etiologia stomatopatiilor C. incrimineaz particularitile terenului adiacent protezei n etiologia stomatopatiilor D. consider c anumite elemente chimice din materialul acrilc ar avea rol toxic asupra structurilor cavitii orale E. incrimineaz n primul rnd factorul vascular n etiologia stomatopatiilor Clasificarea stomatopatiilor: A. s-a fcut n funcie de topografia leziunilor B. s-a fcut n funcie de mecanismulde aciune al agentului generator C. s-a fcut n funcie de semnele clinice D. s-a fcut n funcie de tipul de regiune clinic afectat E. nici o variant nu e corect Factorii locali implicai n apariia stomatopatiilor sunt A. hemopatiile B. bolile vasculare C. vrsta naintat D. autocurirea E. imperfeciuni de execuie a protezei n succesul terapeutic al stomatopatiilor protetice un rol important joac: A. rigurozitatea igienei protezei B. ritmicitatea igienei protezei C. alternarea unor pauze n purtarea protezelor D. cltiri orale cu clorhexidin E. diagnosticul diferenial Formele candidozelor orale sunt: A. acut hipertrofic B. acut atrofic C. cronic pseudomembranoas D. muco-cutanat familial E. cronic atrofic

ABCD

p. 601

26

p. 594

27

ABD

p. 595

28

DE

p. 593594

29

ABC

p. 601

30

BDE

p. 600

Page

34

TEMA NR. 70. REOPTIMIZAREA PROTEZELOR MOBILE 30 intrebari

Nr. Intrebare crt. 1 Indicaiile cptuirii sunt: A. deteriorarea modelului funcional B. ameliorarea sprijinului C. ameliorarea stabilitii cnd proteza basculeaz pe un torus proeminent D. profilaxia esuturilor sensibile la presiuni masticatorii E. n amprentare funcional greit 2 Contraindicaiile cptuirii sunt: A. migrri ale dinilor stlpi ctre spaiile edentate B. dini laterali montai n afara crestei C. DVO supraevaluat D. atrofie avansat a zonei de sprijin E. profilaxia esuturilor sensibile Obiectivele cptuirii sunt: A. mbuntirea meninerii protezei B. creterea nlimii crestei alveolare C. scderea sensibilitii mucoasei acoperitoare D. reechilibrarea ocluzal E. stabilizarea protezei prin nfrnarea deplasrilor orizontale Cptuirea direct are ca avantaje: A. stabilizarea protezelor pe dinii restani B. rapiditatea C. fr risc de iritaie pentru mucoasa bucal D. economie-se consum numai materialele din cabinet E. profilaxia dento-prodontal *Cptuirea direct are ca dezavantaje: A. iritaii pe mucoasa oral din cauza monomerului acrilic B. dureaz mult C. consum mare de materiale D. pacientul rmne disfuncionat ct dureaz fazele de laborator E. nici un rspuns corect Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: A. acoperirea dinilor artificiali i a versanilor eilor cu o band de leucoplast B. ndeprtarea unui strat de 0,5-1mm de pe faa intern a eilor Rspuns Pag. ACDE p. 693

ABC

p. 693

AE

p. 693694

BD

p. 694

p. 694

Page

34

ABDE

p. 694

C. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor D. aplicarea pe zona de lucru a unui strat de acrilat autopolimerizabil cnd acesta se trage n fire E. exercitarea de presiuni digitale uoare pe poriunea supracingular a protezei 7 Timpii operatori ai cptuirii directe sunt: A. ndeprtarea unui strat de 1-1,5mm de pe faa intern a eilor B. mobilizarea protezei dup priza acrilatului C. modelarea marginilor protezei ca la amprenta funcional D. modelarea marginilor protezei de ctre medic E. prelucrarea marginilor protezei prin frezare,lefuire si lustruire provizorie Readaptarea ocluzal a protezei dup cptuirea direct: A. are 2 timpi B. are 3 timpi C. are 4 timpi D. poate fi fcut n ci timpi dorete pacientul E. presupune ndeprtarea eventualelor contacte premature Cptuirea protezelor prin metoda cu gura nchis (Ionescu,1999) A. presupune ndeprtarea 1,5mm de acrilat de pe faa mucozal a protezei B. presupune aplicarea unui strat de Stents sau Kerr n zona distal C. este necesar dac testul de rotaie este pozitiv D. presupune aplicarea prin pensulare pe faa radiat a protezei a unui strat de cear bucoplastic E. ndeprtarea protezei cu amprenta n cear se face numai dup rcire cu ap CE p. 694695

BE

p. 695

BCDE

p. 695

10

Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: ABDE A. presupune turnarea de gips dur n amprent B. presupune aplicarea de gips moale n jutatea inferioar a presei C. presupune timp de 5 minute micri de modelare de ctre medic i pacient D. presupune ca dup priz soclul modelului s se gipseaze la braul superior al presei E. presupune s se desfac cele dou jumti ale presei dup priza gipsului Faza de laborator a cptuirii protezelor prin metoda cu gura nchis: A. include izolarea modelelor cu un material d eizolat B. dureaz 1-2 sptmni C. se recomand pentru condiionarea esuturilor moi 0 D. presupune introducerea presei ntr-un aparat de polimerizare la T 0 de 39 C timp de 30 min, la presiune de 15-20 psi E. presupune echilibrarea ocluzal n cabinet a protezei Indicaiile cptuirii cu materiale reziliente: ADE

p. 695696

11

p. 696

12

BCD

p.

Page

34

A. B. C. D. E. 13

boli cardiovasculare grave leziuni de decubit masticaie dificil inflamaie dureroas i mobilitatea mucoasei acoperitoare igien oral precar AB

695696

Cptuirea temporar: A. se recomand pentru condiionarea esuturilor din zona de sprijin muco-osoas B. materialele folosite au vscozitate lent progresiv C. materialele se prezint sub form de monocomponent D. dureaz 1-2 zile E. nu reface esuturile traumatizate Cptuirea definitiv: A. este doar direct B. poate fi direct sau indirect C. materialele folosite au consisten elastic D. materialele folosite au rezisten mecanic mare E. materialele folosite au grad de porozitate sczut Modificrile morfologice ale cmpului protetic care impun reparaia protezelor sunt: A. reziliena neuniform a cmpului B. schimbarea de form a substratului muco-osos C. schimbarea de volum a substartului muco-osos D. igien oral defectuoas E. esuturi traumatizate Deficienele ale bazelor protezelor care favorizeaz fractura acestora sunt: A. montarea dinilor n afara crestelor B. folierea necorespunztoare a torusului palatin sau a diferitelor zone proeminente ale cmpului protetic C. ruperea croetelor D. deficiene de preparare, ndesare i polimerizare a acrilatului E. ndeprtarea neglijent a protezelor din tipare *Deficiene de laborator care favorizeaz fractura protezelor sunt: A. n timpul dezambalrii se poate produce deformarea sau ruperea croetelor B. montarea dinilor laterali n afara crestelor C. grosimea neuniform a bazei protezei D. lipsa total a folierii sau folierea necorespunztoare E. toate variantele sunt corecte Tehnicile de reparaie a protezei: A. se pot executa att n cabinet ct i n laborator B. cuprind completarea bazei n cazul extraciei dinilor distali C. nu pot fi executate dect n cabinet D. includ completarea unuia sau mai multor dini

p. 695

14

BC

p. 696

15

ABC

p. 697

16

BDE

p. 698

17

p. 698

18

ABD

Page

34

p. 699

E. nu includ reparaia pentru nlocuirea unor dini 19 Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: A. include ca etap de lucru coaptarea celor dou fragmente bine uscate , de-a lungul liniei de fractur B. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin lipire provizorie cu cianoacrilai C. include ca etap de lucru solidarizarea fragmentelor prin picurare cu cear de lipit de-a lungul liniei de fractur D. include ca etap de lucru nlocuirea dinilor E. include ca etap de lucru turnarea de acrilat n nteriorul protezei cu scopul de a realiza un model Reparaia unei fracturi simple cu dou fragmente: A. include ca etap de lucru turnarea unei paste de gips in interiorul protezei cu scopul de a obine un model B. include ca etap de lucru ndeprtarea fragmentelor de protez de pe model C. include ca etap de lucru schimbarea garniturii de dini D. include ca etap de lucru pregtirea celor dou fragmente de proteze E. toate variantele corecte Pregtirea fragmentelor de protez n vederea reteniei acrilatului: A. este o etap de lucru n cadrul cptuirii directe B. este o etap de lucru n cadrul reparaiei unei proteze fracturate C. include ca etap de lucru crearea unui spaiu de 2-3mm ntre fragmente D. include ca etap de lucru reducerea din grosime a fragmentelor cu 5-7 mm paralel cu linia de fractur E. include ca etap de lucru crearea cu ajutorul unei freze o fisur retentiv n form d ecoad de rndunic n cadrul reparaiilor de protez: A. cnd un fragment mic s-a pierdut nu se mai poate face nimic B. dac proteza este fisurat cooptarea fragmentelor nu se mai face C. se umecteaz cu monomer suprafeele care se vor lipi D. se introduce acrilat n stadiul de plasticitate ntre cele dou fragmente E. fragmentele de protez nu trebuiesc reaezate pe model Cnd dintele din protez este detaat dar integru ca i form: A. dintele se repune n lcaul su B. reparaia nu se poate face n cabinet C. se creaz retenii n plac i pe faa oral a dintelui D. este necesar amprenta cu silicon solid pentru reparaie E. se introduce acrilat roz sau de culoarea dintelui n zonele de retenie create Cnd dintele din protez este deteriorat sau absent: ABC p. 699

20

ABD

p. 699700

21

BCDE

p. 699700

22

BCD

p. 699700

23

ACE

p. 701

24

ABE

p.

Page

34

A. e necesar o amprent cu silicon chitos peste proteza aplicat n gur B. amprenta solidar cu proteza se umezeze i se un toarn model n dou etape C. se repoziioneaz dintele D. se reface ntreaga protez E. n locul dintelui absent se va adapta un dinte de acrilat prin lefuire 25 n cazul nlocuirii unui croet din srm: A. se nregistreaz amprent cu silicon solid B. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza scoas din gur C. amprenta cu silicon solid se nregistreaz cu proteza n gur D. modelul se toarn din gips extradur E. modelul se toarn din gips obinuit n cazul nlocuirii unui croet din srm: A. se nregistreaz amprent cu alginat B. se creaz un lca n placa protetic n locul unde va ptrunde coada croetului C. lcaul se amplaseaz aleatoriu D. de obicei coada vechiului croet determin exact locul unde se face lcaul n placa protetic E. croetul se realizeaz din srm de vipl elastic n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: A. se nregistreaz o amprent cu proteza parial n gur B. se nregistreaz amprenta dinilor vecini,crestei alveolare, fundului de sac vestibular i antagonitilor C. amprenta se nregistreaz cu materiale elastice D. modelul se va turna ntr-un timp E. modelul se va realiza fr cheie de angrenaj ACE

701

p. 701

26

BDE

p. 701702

27

ABC

p. 702

28

n cazul completrii unuia sau mai multor dini la o protez parial acrilic: ADE A. n protez se realizeaz retenii pentru dinii ce vor fi nlocuii B. montarea dinilor se va face fr s se mai in cont de necesitile fizionomice ci doar de cele masticatorii C. montarea dinilor se va face fr cheie vestibulo-ocluzal D. montarea dinilor se va face cu cheie vestibulo-ocluzal E. pasta de acrilat se va aplica n poriunea dintre dinii poziionai n cheie n cazul completrii bazei cnd se pierd dinii distali: A. reparaia se poate executa oricnd B. reparaia se va executa repede, pentru a nu priva pacientul de protez C. se va evita modificarea vechilor rapoarte ale protezei cu cmpul protetic D. n timpul reparaiei se aplic monomer acrilic peste dinii acrilici BC

p. 702

29

p. 702703

Page

34

E. proteza nou realizat nu trebuie s acopere n totalitate tuberozitatea 30 *n cazul reparaiei unei fracturi simple a protezei cu dou fragmente . A. reparaia se realizeaz cu acrilat fotopolimerizabil B. modelul se izoleaz cu o substan alginic C. suprafeele care se vor lipi nu se umecteaz cu monomer D. zona unde s-a efectuat reparaia nu se prelucreaz i lustruiete pt ca este fragil E. unii autori recomand ca proteza s fie inut dup ntrirea acrilatului n ap rece pentru definitivarea polimerizrii B p. 700

Page

34