Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
diagnostic
Prof. dr. Cristian Dinu Popescu
Dementa
Prevalenta dementei
Varsta
40 65
Prevalenta
1 din 1,000
65 -70
1 din 50
70 80
1 din 20
80 plus
1 din 5
Incidenta dementei
Definitie
Afectarea
Limbajului
Memoriei
Ratiunii/judecatii
Dispozitiei/ tulburari emotionale
Modificari ale personalitatii
Simptomatologie
Simptome comportamentale in
dementa
Apatie (50%70%)
Agitatie (40%60%)
Labilitate emotionala
(40%)
Egalizarea afectului
(40%)
Dezinhibitie (30%40%)
Evitare (30%40%)
Deluzii (20%40%)
Anxietate (30%50%)
Suspiciozitate (30%)
Disforie (20%40%)
Ostilitate (30%)
Agresivitate (10%20%)
Halucinatii (5%15%)
Postrolandica
Frontala/subcorticala
FRONTAL/
SUBCORTICAL
Tulburari de memorie
Pierderea flexibilitatii
comportamentale,
adaptabilitatii, judecatii
Modificari ale
personalitatii
POSTROLANDIC
Dezinhibitie
Abulie
Incontinenta emotionala
Deficite de memorie
Afazie
Apraxie
Agnozie
Personalitatea este
conservata (mai mult
sau mai putin)
MMSE este util
Dementa
Consecinte:
Declin cognitiv
Notiuni complementare
Senescenta benigna
Afectarea memoriei asociata cu varsta
Afectare cognitiva usoara (Mild Cognitive Impairment)
mbtrnirea creierului
Modificri morfologice
Atrofie cerebral
Miller, 1980, cu
fiecare decad
greutatea creierului
scade cu 2%, mai
ales dup 50 ani
Atrofie difuz /atrofie
localizat
Volum hipocampic
Evoluia n timp n
cazul unei demene
MCI
Nu este necesar
tratamentul
Tratament cu
vasodilatatoare
Ipoteza colinergic
colinomimetice
Prevenirea i tratamentul
factorilor de risc
2000
Afectiuni neurodegenerative:
Boala Alzheimer
Boala Parkinson
Dementa cu corpi Lewy
Demente frontotemporale:
Taupatii
Boala Pick
Degenerarea lobara frontotemporala;
dementa de lob frontal, dementa frontala
asociata cu afectare motorie, afazia
nonfluenta progresiva, dementa semantica
Dementa frontotemporala cu parkinsonism;
glioza subcorticala progresiva familiala;
taupatia familiala progresiva multisistemica,
degenerarea corticobazala, paralizia
supranucleara progresiva
Atrofia multisistemica
Boala Huntington
Dementa mezolimbocorticala
Complexul SLA-parkinsonism-dementa
Atrofie
multisistemica
Boala Pick
Afectiuni cerebrovasculare
Dementa vasculara:
multiinfarct
Dementa multi-infarct
Encefalopatia arteriosclerotica subacuta (boala
Binswanger)
Angiopatia amiloida
Hemoragie cerebrala ereditara cu amiloidoza
tipul olandez (HCWA-D)
Arteriopatia cerebrala autozomal dominanta cu
infarcte subcorticale si leucoencefalopatie
(CADASIL)
Binswanger
Scleroza hipocampica
Vasculite
Hemoragia subarahnoidiana
Tulburari neurocognitive asociate cu bypass-ul
cardiac
amiloidoza
CADASIL
Boli prionice
Ataxii spinocerebeloase
Atrofie dentopalidoluysiana
Boala Hallervorden-Spatz
Gangliozidoze
Boala Kufs (lipofuscinoza ceroida adulta)
Boala cu corpi Lafora
Encefalopatii mitocondriale
Distrofie miotonica
Porfirii
Degenerescenta hepatolenticulara (boala Wilson)
Hallervorden
Spatz
Kufs
Meningita TB
Encefalopatii toxice/metabolice
Encefalopatii sistemice
Afectiuni infectioase
Meningita (tuberculoasa)
Encefalite
Toxice:
Medicamente/droguri
Alcool
Solventi
Metale grele (Pb, Hg, Mn, Ar, Th, Al,
Sn, Bi)
Monoxid de carbon
Herpes simplex
HIV
Boala
Lyme/neuroborelioza
Leucoencefalopatia
multifocala progresiva
(JC virus)
Neurosifilis
Boala Whipple
E.
herpetica
LEMP
Alte cauze
Hidrocefalia cronic
Hidrocefalia cu presiune
normala
neurolues
Boala Alzheimer
Consum de droguri
heroina, marihuana
cocaina,
metamfetamina
Prevenia demenei
Funcie cognitiv
normal
MCI (afectare
cognitiv uoar)
Prevenie
primar
Epidemiologie
Factori de risc
Prevenie
secundar
Demen
Prevenie
teriar
Biologie molecular
- patogenez
- substrat patologic
Evolutie in timp
Istoric medical
Examen neurologic
Examen psihiatric/psihologic
Simptomatologie de depresie
Evaluare imagistica
Evaluare paraclinica
Evaluarea neuropsihologic
Funcii cognitive
cuantificate
Inteligen
Atenie/concentrare
Limbaj
Memorie verbal
Memorie nonverbal
Abiliti perceptualorganizaionale
Senzitiv
Sisteme frontale
Personalitate
Activiti funcionale
(activiti curente)
Evaluarea capacitii
cognitive
Evaluarea capacitii
de autongrijire
(activiti zilnice)
(ADLs)
Evaluarea tulburrilor
comportamentale
Dementia Scale
AlzheimerDisease Assesment
Scale (ADAS)
Global Deteroration Scale (GDS)
Haycox Behavioral Scale
Clinical Dementia Rating Scale
(CDR)
MMSE
Autorul
Halstead, 1943
Rey, 1958
Hodkinson, 1972
Pfeiffer, 1975
Pattie, 1981
Blessed 6-Item
Katzman, 1983
Eslinger, 1985
Kokmen, 1987
Knopman, 1989
Buschke, 1999
Weintraub, 2000
Brodaty, 2002
6-Item Screener
Callahan, 2002
Autorul
Karlawish, 2003
Mini-Cog
Borson, 2003
Kalbe, 2003
Mendiondo, 2003
Robert, 2003
AB Cognitive Screen)(ABCS)
Molloy, 2005
Dash, 2005
Shankle, 2005
Kilada, 2005
Tractenberg, 2005
From
Ashford,
Ashford JW. Aging Health.
2008;4:399-432.
Tipuri de dementa
Boala Alzheimer
Peste vrsta de 65 ani prevalena se dubleaz la fiecare 5 ani 4% dup 75 ani, 16% dup 85 ani, 32% dup 90 ani
Neuropatologie
Sedimentarea proteinei
Beta A4 in placile
amiloide corticale;
amiloidul perivascular
Agregarea proteinei tau
hiperfosforilata
degenerare neurofibrilara
(tangles sau paired
helical filaments
Degenerare granulovacuolara a
unui neuron
Coloratie
histochimica pentru
beta amiloid
Beta amiloid in
peretele vascular
Boala Alzheimer
Stadii precoce:
Stadii intermediare:
Faze avansate
Criteriile NINCDS-ADRDA n BA
Criteriile NINCDS-ADRDA
B. Alzheimer probabila
NINCDS-ADRDA, National Institute of Neurological and Communicative Disorders and Stroke/Alzheimer's Disease and Related Disorders
Association
Criteriile DSM-IV
Demena vascular
Dementa vasculara
Necroza laminara
Afectarea substantei albe (dementa
subcorticala)
Infarcte multiple
Infarcte strategice (talamus, hipocamp)
gri
alba
Boala Binswanger
Necroza laminara
Scleroza hipocampica
Dementa vasculara
Dementa multiinfarct
Boala Binswanger
Tipuri de dementa
vasculara
Accidente vasculare repetate
DV - particulariti
Boala Binswanger
Demente frontotemporale
visual hallucinations,
parkinsonism, and
fluctuating cognitive status
Depression
Demena fronto-temporal
Modificri comportamentale
(dup Brun, 1994)
Tulburri afective:
n favoarea diagnosticului:
Boala Pick
Atrofie lobara
Corpi Pick
SPECT
Celula Pick
CT: atrofie
frontotemporala
Dementa frontala
Coloratie neuronala
pentru proteina tau
Incluziuni intracitoplasmatice
argirofile rotunjite, cu margini
netede. Boala Pick/corpi Pick.
Corpi Lewy
imunocoloratie cu Ac anti
ubiquitin
Vacuolizare i corpi
Lewy corticali
Corpi Lewy
Agregare anormala de
proteine: alfa sinucleina,
neurofilamente si ubicuitina
In sinucleopatii: BP,
dementa cu corpi Lewy,
atrofie multisistemica, SLA
Nucleu, corp si halou; forma
variabila
Cderi repetate (hipotensiune ortostatic care ar putea fi explicat prin pierderi neuronale i
prezena corpilor Lewy n coloana medular intermediolateral i ganglionii simpatici).
Sincope.
Pierderi de scurt durat ale contienei.
Hipersensibilitate la neuroleptice.
Simptomatologie psihotic, paranoia.
Alt tip de halucinaii.
Boala Parkinson
Incidena demenei ar fi de10-15%, dar crete cu vrsta este prezent la
aproape 65% dintre parkinsonienii peste 80 ani.
Afectarea funciei lobului frontal (demen subcortical):
Boala Creutzfeldt-Jakob
1/milion/an
Varsta medie la debut 68 ani
Dementa rapid progresiva
Simptomele cognitive sunt
precoce
Miscari involuntare, afectare
motorie
Modificari EEG caracteristice
Progresie spre mutism akinetic,
eventual deces
Intervalul mediu intre diagnostic si
deces 6 luni; este neobisnuita
supravietuirea peste 1 an
varianta bolii CJ
Dementa in HIV
Modificari imagistice:
Atrofie cerebrala
Modificari ale
substantei albe, in
principal in lobii
frontali
Prezenta substantei
de contrast in
ventriculi
Dementa in HIV
De obicei avansata, cu
nivel scazut al
limfocitelor CD4 (<200),
incarcare virala mare,
lipsa tratamentului
antiretroviral sau
tratament inadecvat
Excluderea infectiilor
oportuniste, a tumorilor
sau a altor afectiuni
cerebrale
Absenta unui sindrom
cerebral acut (delir)
Infectii oportuniste cu
crioptococcus,
toxoplasmoza, virus
JC, CMV, EBV, HHV6,
virusul Varicella zoster
Tulburari de mers
Incontinenta urinara
Dementa
Inconstanta
Unii dintre pacientii care raspund la suntare nu prezinta dementa
sau prezinta semne minime
Dementa raspunde cel mai greu/putin la tratament
Modificarile de dispozitie pot sugera depresie
Afectarea memoriei, dar fara tulburari de recunoastere
Procesare lenta a informatiei
Dificultate pentru efectuarea sarcinilor complexe
Largirea ventriculilor la
CT/ MRI
Fara atrofie corticala sau
hipocampica
Pot apare leziuni ale
substantei albe
periventriculare si
corticale
Leziuni numeroase ale
substantei albe pot fi un
marker pentru un
raspuns nesatisfacator
la suntare
Tratamentul demenei