PCN

“Demența”
 Subiectul uman și... Vârsta

• Adultul tânăr - de la 24 la 45 ani (conceptul OMS)

• Vârsta mijlocie – de la 45 la 59 ani
• Persoane în vârstă - de la 60 la 74 ani
• Bătrânețe – de la 75 la 90 ani
• „Marii bătrâni” – după vârsta de 90 ani

• Bătrâneţe – (engl. old age). Ultima perioadă a vieții, corespunzând

rezultatului fiziologic (normal) al senescenței.
(Dicționarul de Psihiatrie LAROUSSE, 1998)
CE ÎNSEAMNĂ BĂTRÂNEŢE ?

• În concepțiile medico-sociale franceze sunt

recunoscuți termenii:

• „Vârsta a treia” (vârsta pensionării) după

65 ani

• „Vârsta a patra” - după 80 ani

 Organizația
Mondială a Sănătății

• Demența — este un sindrom, de regulă cronic sau progresiv în timp, în cadrul

căruia are loc diminuarea funcțiilor cognitive într-o proporție mai mare, decât
în procesul de îmbătrânire obișnuită.
• Sunt prezente tulburări ale memoriei, gândirii raționale, capacității de a
înțelege și însuși informații noi, vorbirii, calculului, și orientării auto- și
allopsihice.
• Demența de regulă nu influențează conștiința.
• Demența afectează cu predilecție persoane de vârstă înaintată și, nu este un
proces de îmbătrânire fiziologică.

https://www.who.int/ru
• În DSM – 5, termenul de Demență este înlocuit cu noțiunile de:

• Tulburare neurocognitivă Ușoară și Majoră

• CIM – 11 păstrează noțiunea de demență.


Clasificarea demențelor CIM-10
• F00 – Demența în boala Alzheimer
(G30)
• F00.0 cu debut precoce (< 65 ani)
• F00.1 cu debut tardiv (> 65 ani)
• F00.2 forma atipică sau mixtă
• F00.9 nespecificată
• F01 – Demența vasculară
• F01.0 cu debut acut
• F01.1 prin infarcte multiple
• F01.2 subcorticală
• F01.3 mixtă, subcorticală
și corticală
• F01.8 alte forme
• F01.9 nespecificată
• F02 – Demența în alte boli
• F02.0 Dementa in boala Pick (G31.0)
• F02.1 Dementa in b. Creutzfeldt-Jakob (A81.0)
• F02.2 Dementa in boala Huntington (G10)
• F02.3 Dementa in boala Parkinson (G20)
• F02.4 Dementa in SIDA (B22)
• F02.8 Dementa in alte boli
• lipidoza cerebrala (E75)
• epilepsie (G40)
• degenerescenta hepatolenticulara (E83.0)
• hipercalcemie (E83.5)
• hipotiroidism dobandit (E01, E03)
• intoxicatii (T36-T65)
• scleroza multipla (G35)
• neurosifilis (A52.1)
• carenta in acid nicotinic [pelagra] (E52)
• poliarterita nodoasa (M30.0)
• lupus eritematos sistemic (M32)
• tripanosomiaza (B56, B57)
• carenta in vitamina B12 (E53.8)
• F03 – Demența fără precizare
 Povara Demenței

• În primul rând, actualmente, pe glob, sunt diagnosticați cu demență cca. 50

mln. persoane. Cifră menționată crește anual cu cca. 10 mln. cazuri noi
diagnosticate, astfel, la fiecare 3 secunde este diagnosticat un caz nou.

• În al doilea rând, către a. 2030 se estimează un număr de 75 mln., iar către а.

2050 această cifră se va tripla, ajungând la 131 500 000.

• Studiile epidemiologice au demonstrat că, ponderea persoanelor cu demență,

care au vârsta 60 ani și mai mult, în prezent este de 5 - 8%.
 Povara Demenței

• Demența este una din principalele cauze ale invalidizării și dependenței

persoanelor de vârsta a treia.
• Aproximativ 94% dintre persoanele care trăiesc cu demență în țările cu
venituri mici și medii sunt îngrijiți la domiciliu. În multe dintre aceste țări
nu există o rețea dezvoltată de asistență și îngrijire specializată a persoanelor
cu demență.
• Demența influențează starea fizică, psihologică, socială și economică nu
doar a persoanei suferinde, ci și a aparținătorilor în grija cărora se află
persoana cu demență.
 Cauzele demenței
• Orice persoană poate dezvolta demență, însă unele prezintă un risc mai
mare decât altele.
• Există numeroși factori care duc la apariția demenței, cum ar fi bolile
neurologice, afecțiuni vasculare sau moștenite.
 Cele mai răspândite cauze ale demenței:
• Boala Alzheimer (până la 65%);
• Leziuni vasculare, datorate
aterosclerozei, HTA, dereglări
de circulație și coagulare
sangvină;
• Abuz de SPA;
• Boala Parkinson;
• Boala Pick;
• TCC;
• Boli endocrine (patologii
tiroidiene, sdr. Cușing);
• Maladii autoimune (scleroza
multiplă, Lupus eritematos);
• Infecții (SIDA, meningite,
encefalite);
• Diabet zaharat;
• Boli grave ale organelor interne;
• Complicații a hemodializei;
• Insuficiență hepatică sau renală;
 Clasificarea în funcție de localizarea leziunii:

Corticală Subcorticală Cortico-subcorticală Multifocală

Este lezată Suferă structurile Tip combinat, Multiple focare în
preponderent scoarța subcorticale, se caracteristic toate structurile SNC
emisferelor. Se asociază dereglări patologiei vasculare
observă în alcoolism, neurologice (tremor,
boala Alzheimer, tulburări de mers).
boala Pick (demență Se observă în boala
fronto-temporală) Parkinson,
Huntington, ș.a.
 Clasificarea demenței în funcție de severitate:
Ușoară Moderată Severă
Suferă munca și activitatea Este riscant de a lăsa Activitatea zilnică este într-
socială, dar se păstrează persoana desinestătător, atât de dereglată, că necesită
capacitatea de a trăi necesită o anumită supraveghere continuă (nu e
independent, a respecta regulile supraveghere. în stare să respecte regulile
de igienă și relativ este păstrat de igienă, nu înțelege și nu
discernământul critic. vorbește).

Persoanele în vârstă necesită să monitorizeze

HTA Ischemia Aritmia

Ateroscleroza Diabetul zaharat

 Clasificarea în funcție de reversibilitate:
• Demența este o afecțiune ireversibilă dacă este cauzată de boli degenerative
sau traumatisme;
• Însă este potențial reversibilă atunci când principala cauză este
dezechilibrul hormonal, deficitul de vitamine sau consumul de alcool.
• Frecvența cauzelor „tratabile” de demență este considerată a fi de
aproximativ 20 de procente.

Small GW, Jarvik LF. The dementia syndrome. Lancet 1982;2:1443–6.

Nott PN. Presenile dementia: the difficulties of early diagnosis. Acta Psychiat Scand 1975;51:210–7.
 Etapa timpurie:
• Demența afectează în mod diferit oamenii - depinde de impactul bolii și de
caracteristicile individuale ale persoanei înainte de boală.
• Semnele și simptomele asociate demenței trec prin trei etape de
dezvoltare.
• Stadiul incipient al demenței trece adesea neobservat, deoarece se dezvoltă
treptat.
• Simptomele comune includ:
• Tulburări de memorie (uitare);
• Pierderea noțiunii de timp;
• Dereglarea orientării într-un loc cunoscut.
Stadiul inițial
• pierderea capacității de a iniția anumite activități
• neadaptare la situații noi și nefamiliare
• reacții întârziate și capacitate de memorare încetinită
• tulburări de judecată, decizii greșite
• dificultăți în utilizarea banilor
• tulburări de dispoziție afectivă, iritabilitate, neliniște
 Stadiul doi (intermediar):
• Pe măsură ce demența avansează spre stadiul mijlociu, semnele și
simptomele devin mai pronunțate, iar capacitățile individului din ce în
ce mai restrânse.
Acestea includ:
• Uitare de evenimente recente și nume de persoane;
• Dezorientare în limitele casei;
• Creșterea dificultăților în comunicare;
• Nevoie de ajutor pentru îngrijire personală;
• Probleme de comportament, de tipul umblatul fără scop și punerea
acelorași întrebări.
Faza intermediară
• dificultăți la citit, scriere și calcul
• greutăți în a se îmbrăca singur
• probleme de gândire logică
• tulburări de dispoziție accentuate, ostilitate față de persoane apropiate
• pierderea orientării temporale
• suspiciuni nejustificate, idei de persecuție, gelozie, urmărire
 Stadiul tardiv (avansat):
• În stadiul tardiv al demenței, se dezvoltă o pasivitate și dependență
aproape totală. Deficiențele de memorie devin semnificative, iar semnele și
simptomele fizice sunt mai evidente.
Simptomele includ:
• pierderea orientării în timp și spațiu;
• dificultăți în recunoașterea rudelor și prietenilor;
• nevoia tot mai mare de ajutor în îngrijirea personală;
• dificultăți în mișcare;
• modificări de comportament care se pot agrava și se pot manifesta cu
agresivitate.
Etapa avansată (demența severă)

• Pacienții nu-şi mai amintesc că trebuie să se spele, să se îmbrace, să

meargă la toaletă
• pierd abilitatea de a mesteca alimentele, de a înghiți, uită că au mâncat
deja și pretind să li se servească din nou masa
• dificultăți în păstrarea echilibrului
• stări confuzie, uneori cu agitație, în special noaptea
• pierderea capacității de a comunica prin cuvinte
• pierderea controlului vezicii urinare sau intestinal (incontinență pentru
urină și fecale)
Atenție la următoarele simptome:

• Deteriorarea memoriei de scurtă durată (nu ține minte ce „a mâncat” la

micul dejun);
• Dificultăți în calculele matematice (86-7 = 99);
• Dificultăți în aprecierea timpului după ceas;
• Dispoziție instabilă (nerăbdare iritabilitate);
• Repetarea frazelor;
• Reducerea capacității de a înțelege și a judeca;
• Încetinirea reacțiilor;
• Incapacitatea de a folosi aparatele electrocasnice;
• Dificultăți semnificative în achiziții și gestionarea banilor.
 Algoritm de evaluare inițială în caz de demență

Suspiciuni Clinice de Demență Anamneza și Examinarea Fizică

Scor MMSE
< 24 puncte > 24 puncte

Se va evalua depresia; vedeți oportunitatea pozitiv Luați în calcul testarea neuro-psihiatrică

folosirii Scalei Geriatrice pentru Depresie sau evaluarea unui specialist
sau consultația psihiatrică (neurolog, psihiatru, geriatru)
negativ pozitiv
pozitiv negativ
Investigați cauze reversibile ale demenței:
testarea de laborator (TSH, B12); luați în calcul
Re-evaluați la
Tratați depresia, re- MMSE < 24
evaluați la 3 sau 6 luni evaluarea neuro-imagistică (EEG, RMN, PET, fiecare
în caz de semne neurologice) 6 luni
normal patologie
Probabil boala
MMSE și cogniție normală Tratați cauza reversibilă
Alzheimer

Re-evaluați la Ameliorare Re-evaluați cogniția

fiecare 3 luni

Protocolul Clinic Național Demența, 2020

 Scor Мaxim = 30 puncte –
Normă;
≥ 24 puncte – posibil
delirium sau demenţă;
≥ 21 puncte – declin
neurocognitiv uşor;
10 - 20 puncte – declin
neurocognitiv moderat;
≤ 9 puncte – declin
neurocognitiv sever.
Se necesită adaptarea în
funcție de vârstă și
nivelul de studii

– Veridicitate relatată
82%
Scale pentru evaluarea tulburărilor cognitive

Scala Montreal pentru evaluarea

funcțiilor cognitive (Montreal Cognitive
Assessment, МоСА)
(МоСА) elaborată pentru evaluarea rapidă a
disfuncției cognitive moderate. Permite evaluarea
mai multor arii de funcționare cognitivă: atenția și
concentrația, funcția executivă, memoria, limbajul,
orientarea spațială, gândirea abstractă, calculul.
Pentru a efectua testarea e nevoie de cca. 10
minute.
Scor maxim – 30 puncte
26 – 30 puncte se consideră NORMAL.

https://newpsyhelp.ru/clinical-scales/135-moca.html
 Tulburări neurocognitive

Vă rog să memorizați aceste 5 cuvinte

• Paris,
• Lămâie,
• Bicicletă,
• Optzeci și doi (82),
• Zebră.
 Testul “Desenarea ceasului”

• Sunt necesare: o foaie de hârtie și

un creion.
• Spunem pacientului: “Desenați vă
rog un ceas rotund cu cifre în așa
mod ca acele lui să indice ora fără
15 minute ora 2”.
• Rezultatul este evaluat după o
scară de 10 – puncte.

• Scorurile mai mici indică o

deteriorare cognitivă mai gravă.

Сlock Drawing Test(Brodaty H.,1997;Shulman k.,1986., Sunderland T.,1989)

http://psyhoterapevt.org/test-risovaniya-chasov/
 Scorul ischemic HACHINSKI

• 1. Instalare brutală - - - - - - -2
• 2. Agravare în trepte -1
• 3. Evoluţie fluctuantă - - - - - -2
• 4. Confuzie nocturnă -1 Interpretare:
• 5. Relativă păstrare a personalităţii -1 Scorul  7 p. - Demenţă Vasculară.
• 6. Depresie -1
Scorul = 5 - 6 p. - Demenţă Mixtă
• 7. Tulburări somatice -1
• 8. Labilitate emoţională -1 (Degenerativă+Vasculară).
• 9. Hipertensiune arterială în anamneză -1 Scorul  4 p. - Demenţă Degenerativă.
• 10. Antecedente de AVC - - - - - -2
• 11. Ateroscleroză asociată -1
• 12. Simptome neurologice de focar (pareze, plegii, deficit motor) - - 2
• 13. Semne neurologice de focar (Babinschi, Rossolimo, etc.) - -2
 Țintele terapiei în Demențe

• Stimularea neurotransmisiei colinergice;

• Asigurarea neuroprotecţiei (prin REDUCEREA
CITOTOXICITĂȚII de excitare – Modulatori GABA / Glu);
• Asigurarea metabolismului neuronal (nootrope);
• Lupta cu stresul oxidativ (remedii antioxidante);
• Asigurarea neuroplasticității (remedii adaptogene);
• Ameliorarea circulației sangvine cerebrale (remedii
vasoactive, antiagregante);
•Tratament simtomatic (în funcție de comorbidități);
•Corecția tulburărilor psihice (remedii psihotrope).
(Burschinsky S.G., NEURONEWS, 2018, nr. 3; p. 46-49)
 Remedii utilizate în terapia tulburărilor neurocognitive

o Anticolinesterazice de tip central (Donepezil, Rivastigminum – Exelon,

Amiridinum);
o Anticolinesterazice de tip periferic (Metrifonat –Reminil, Galantamin, Ipidacrinum);

o Inhibitori selectivi de MAO-B (Selegelina – L-deprenil, Jumex, Ropinirol -

RreQuip);

o Agonişti ai colinei (Pramiracetam);

o Agonişti ai DA (Pramipexol);

o Modulatori glutamat-ergici - MEMANTINE

o Alte medicamente (antioxidante, vasoactive şi neuroprotectoare)

Cerebrolyzinum, Cortexinum, Actovegin, Orotatul de magneziu (Magnerot), Tocoferol acetatul
(Vitamina E), Acidul Thioctic (Thiogamma), Nicergolina (Sermion), Pyracetamul (Nootropil,
Lucetam), Estrognele, Mildonium (Mildronat, Ripronat) ş.a.
 Principalele clase de remedii Pro-cognitive

✓ Inhibitorii centrali de colinesteraze

și...

Modulatorii GABA / Glutamat

81
Ce este mai bine să prescriem...

Inhibitori ai colinesterazelor sau

Memantine ?

81
 Сea mai bună alegere

MEMANTINE
+
INHIBITORI DE COLINESTERAZĂ
Această asociere implică mai multe verigi ale
etiopatogeniei tulburărilor cognitive

Doar la necesitate remedii psihotrope !!!

Бурчинский С.Г. NEURОNEWS, 2008.-№4.-С. 35-37; Udriștoiu Tudor, Marinescu Dragoș, 2014.
84
 Principii de tratament în gerontopsihiatrie

• Se va da preferinţă tratamentului
ambulator, deoarece modificarea
anturajului persoanei în vârstă, de regulă,
crează dificultăţi de orientare temporo-
spaţială, anxietate, neliniște psihomotorie
şi, conduce la agravarea simptomelor
psihice;

(Richard I. Schaider, 2008)

 Algoritm de conduită terapeutică în caz de demență
Pacient cu Demență și Tulburări de comportament

Evaluați și gestionați Delirium, Durerea și alte condiții medicale sau de mediu

care ar putea fi cauza tulburărilor de comportament

Evaluați Comportamentul problemă:

- Specificați comportamentul problemă (de ex.: „Agitația” este de mai puțin ajutor decât formularea: „Strigă”, „Bate când este spălat în baie”)
- Identificați ce pornește comportamentul și ce îl oprește
- Identificați pe cine comportamentul dat deranjează (Pacientul? Personalul/ îngrijitorii? Alți pacienți?)

Începeți Gestionarea non-farmacologică țintită pe comportamentul problemă

Educați Îngrijitorii

NU DA
Tulburarea de comportament s-a ameliorat? Monitorizați re-aparițiile

NU DA
Are pacientul simptome de Depresie sau Anxietate? Inițiați terapia de probă cu ISRS (1)

NU DA
Pacientul administrează Inhibitori de Colinesteraze?

Inițiați terapia de probă cu Inhibitori de Colinesteraze cu / fără Memantinum (2)

NU DA
Tulburarea de comportament s-a ameliorat? Monitorizați re-aparițiile și efecte adverse

Inițiați terapia de probă cu Antipsihotice (3)

NU DA Monitorizați la Simptome Extrapiramidale și sedare

Tulburarea de comportament s-a ameliorat?
Încercați să micșorați dozele după 6 luni

Inițiați terapia de probă cu ISRS (4)

Monitorizați re-aparițiile și efecte adverse
NU
Tulburarea de comportament s-a ameliorat?
- Inițiați terapia de probă cu Carbamazepinum (5)
Protocolul Clinic Național Demența, 2020
- Se recomandă referirea la un specialist
Algoritm de management terapeutic al
tulburărilor Non-cognitive în demența

Alzheimer și cea Mixtă (Alzheimer + Vasculară)

Pasul 1: Inițiați cu Risperidonum N.B.: adițional la efectele adverse metabolice și cardiovasculare, poate cauza efecte extrapiramidale.
Durata tratamentului – 21 zile. La început 0,5mg/zi (în caz de pacient slăbit – 0,25mg/zi)
Doza terapeutică medie: 1mg/zi (0,5mg/zi – pacient slăbit), evaluați la a 13-a zi. La necesitate, doza poate fi crescută la 1,5mg/zi (0,75mg/zi – pacient slăbit)
În caz de răspuns parțial, tratamentul poate fi prelungit, în caz contrar vezi Pasul 2.
În ziua 28-a de terapie, re-evaluați necesitatea creșterii dozei până la 2mg/zi (1,0mg/zi – pacient slăbit)
Calea de administrare: per os (de preferat forma: soluție buvabilă), doză unică, pe seară.
Pasul 2: Inițiați fie Aripiprazolum fie Quetiapinum

Aripiprazolum: Durata tratamentului – 21 zile. La început 2,5mg/zi
Doza terapeutică medie: 10mg/zi, evaluați la a 12-a zi. La necesitate,
doza poate fi crescută la 12,5mg/zi
Calea de administrare: per os, doză unică, pe seară.
N.B. O titrare mai lentă se necesită la pacienții slăbiți
Quetiapinum: N.B. fiți atenți la prelungirea intervalului QTc (ECG)
Durata tratamentului – 21 zile. La început 25mg/zi (în caz de pacient slăbit – 12,5mg/zi)
Doza terapeutică medie: 100mg/zi (50mg/zi – pacient slăbit), evaluați la a 12-a zi. La necesitate, doza poate fi crescută la
200mg/zi (100mg/zi – pacient slăbit)
În caz de răspuns parțial, tratamentul poate fi prelungit, în caz contrar vezi Pasul 3.
În ziua 29-a de terapie, re-evaluați necesitatea creșterii dozei până la 300mg/zi (150mg/zi – pacient slăbit)
Calea de administrare: per os, doza zilnică va fi divizată, de ex.: amiaza + seara.

Pasul 2 (CONTINUARE): Verificați, a primit pacientul două tratamente depline, de 21 zile, cu antipsihotice (i.e. Eșuare datorită ineficacității să fie mai degrabă decât sistării premature a medicației datorată
tolerabilității)?
Dacă NU, puteți opta pentru a prescrie al treilea antipsihotic (monoterapie) – de ex.: Medicament care încă nu a fost utilizat (Aripiprazolum sau Quetiapinum)
Dacă terapia cu antipsihoticele a fost ineficientă, treceți la Pasul 3

Pasul 3: Carbamazepinum NB: Contraindicații – afectarea conductibilității Atrio-Ventriculare (ECG), afectarea hemopoezei (risc de agranulocitoză), porfiria.
Atenție la: afectarea renală, cardiacă, reacții hematologice la alte remedii în anamneză.
Profilul efectelor adverse: mai des sunt sedarea, cefalee, tremor, vederea încețoșată, vertij, urticarie, leucopenie tranzitorie, creșterea tranzitorie a enzimelor hepatice, diplopie, nistagm, hiponatremie.
Interacțiuni medicamentoase: Carbamazepinum implicând CYP3A4 poate reduce nivelul plasmatic al medicamentelor metabolizate prin aceeași enzimă.
Durata tratamentului – 21 zile. La început 100mg/zi, cu creșterea dozei la 200mg/zi către ziua a 4-a și, 300mg/zi către ziua a 8-a.
Doza terapeutică medie: 300mg/zi, evaluați la a 14-a zi. La necesitate, doza poate fi crescută până la 400mg/zi
NB: În cazul pacienților slăbiți – dozele se înjumătățesc, respectiv, doza de start - 50mg/zi, doza terapeutică medie – 150mg/zi și, doza maximă – 200mg/zi
Calea de administrare: per os, doza zilnică va fi divizată, de ex.: dimineața + seara.
În caz de ineficiență treceți la Pasul 4

Protocolul Clinic Național Demența, 2020

Pasul 4: Inițiați cu Citalopramum NB: Studiile demonstrează că, administrarea ISRS (inclusiv a Citalopramum) este logică pentru gestionarea simptomelor non-cognitive în cazul demenței chiar și în lipsa
depresiei. Deși sunt posibile efecte adverse gastro-intestinale, creșterea agitație la inițierea terapiei cu ISRS, totuși, cel mai mare risc prezintă prelungirea intervalului QTc (ECG), respectiv doza maximală
de Citalopramum va fi de 20mg/zi. ATENȚIE deosebită în cazul utilizării altor medicamente ce prelungesc intervalul QTc.
Durata tratamentului – 21 zile. La început 10mg/zi (Doza terapeutică medie) evaluați la a 7-a zi. La necesitate, doza poate fi crescută la 20mg/zi . NB: În cazul pacienților slăbiți – inițiați cu 5mg/zi, evaluați
la a 4-a zi, la necesitate doza poate fi crescută la 10mg/zi.
Calea de administrare: per os, în doză unică, matinal.
În caz de ineficiență treceți la pasul 5

Pasul 5: Inițiați cu Gabapentinum NB: Studiile demonstrează că se necesită titrarea atentă a dozelor în caz de afectare renală. Atenție sporită la pacienții cu Diabet zaharat. Efecte adverse notabile: vertij
și somnolență.
Durata tratamentului – 21 zile. Inițiați cu 200mg/zi, în funcție de starea pacientului, doza poate fi crescută la 900mg/zi în primele 12 zile. Apoi evaluați starea pacientului și, la necesitate, doza poate fi
crescută până la 1800mg/zi.
Calea de administrare: per os, doza zilnică va fi divizată, de ex.: dimineața + seara.
În caz de ineficiență treceți la Pasul 6

Pasul 6: Inițiați cu Prazosinum

NB: Studiile demonstrează că este contraindicat în insuficiență cardiacă congestivă dacă este asociată cu obstrucție mecanică de ex.: stenoză aortală. Prima doză poate provoca hipotensiune (colaps), deci
se recomandă de administrat seara. Atenție sporită la titrarea dozei în caz de: insuficiență hepatică și renală, administrarea concomitentă a remediilor antihepertensive.
Efecte adverse notabile: somnolență, hipotensiune, tahicardie, dispnee, vertij, cefalee, xerostomie, tulburări TGI, retenție de urină și disfuncții erectile.
Durata tratamentului – 21 zile. Inițiați cu 0,5 mg/zi (seara). Apoi, 1mg/zi în două prize. Creșteți doza la fiecare 3 zile cu câte 1mg/zi, până la 4mg/zi către ziua a 9-a. Apoi evaluați starea pacientului la ziua a
15-a, și, la necesitate, doza poate fi crescută până la 5-6mg/zi.
Calea de administrare: per os, doza zilnică va fi divizată, de ex.: amiază + seara.
În caz de ineficiență treceți la Pasul 7 (A sau B)

Pasul 7A: Combinați oricare două remedii la care s-a obținut răspuns parțial. Se recomandă să începeți cu medicamentul ce a fost mai eficient în aspect clinic. Titrați preparatul conform schemei de mai
sus și: fie atingeți 21 de zile de doză terapeutică medie, fie să creșteți doza acestuia fie până la cea maximal tolerată. Adăugați al doilea medicament respectând același principiu (titrare conform schemei de
mai sus, fie 21 de zile doză terapeutică, fie doză maximal tolerată de pacient). Țineți cont de interacțiunile medicamentoase (de ex.: Carbamazepinum poate reduce concentrația plasmatică a Citalopramum).
Pasul 7B: Terapia Electroconvulsivă sau Stimulare transcraniană (date limitate privind eficiența)

Protocolul Clinic Național Demența, 2020

 Demența.

Etapizarea îngrijirilor
 Asistența medicală primară
• Diagnosticul precoce
• Testări psihometrice
- MMSE
- Testul “Desenarea ceasului”
- PHQ-2, PHQ-9.
• Psihoeducație
• Evidențierea și Monitorizarea factorilor de risc
• Tratamentul (comorbidităților)
• Tratament pro-cognitiv
• Conlucrare cu asistența socială și administrațiile publice locale și organizațiile
comunitare pentru asigurarea îngrijirilor necesare și ameliorarea calității vieții
beneficiarilor.
• Referire la CCSM a cazurilor de demență severă și stări de psihoză
• Soluționarea problemelor sociale (grad de disabilitate).
 Centrul Comunitar de Sănătate Mintală
• Diagnosticul pozitiv și diferențial al Demenței (Depresie sau Demență;
tipul demenței – degenerativ, Vascular, Mixt)
• Testări psihometrice
- MMSE, Scorul ischemic Hachinki
- Testul “Desenarea ceasului”
- Teste pentru confirmarea / infirmarea Depresiei și Demenței ș.a.

• Prescrierea remediilor pro-cognitive și psihotrope

• Referire pentru soluționarea probremelor sociale
• Psihoeducație și intervenție familială
 Principii de tratament în gerontopsihiatrie

Indicaţii pentru spitalizarea persoanelor în vârstă în

spitalele de Psihiatrie:

(a) necesitatea concretizării diagnosticului;

(b) alegerea remediului potrivit sau

(c) ajustarea dozelor de medicament,

(d) necesitatea monitorizărilor cotidiene a unor indici

(funcţii ale organelor vital-importante, concentraţiile
plasmatice ale medicamentului) sau

(Richard I. Schaider, 2008)

 Principii de tratament în gerontopsihiatrie

Indicaţii pentru spitalizarea persoanelor în vârstă în spitalele

de Psihiatrie:
(e) când iniţierea tratamentului presupune supraveghere
clinică continuă;

(f) cazurile de conştiinţă confuză sau de psihoză, când

pacientul devine periculos pentru sine sau/şi societate;

(g) uneori, spitalizarea are sens pentru a da o perioadă de

recuperare persoanelor care îngrijesc pacientul la
domiciliu

(Richard I. Schaider, 2008)

 Principii de tratament în gerontopsihiatrie

Indicaţii pentru spitalizarea persoanelor în vârstă în spitalele

de Psihiatrie
în R. Moldova:

(f) cazurile de conştiinţă confuză sau de psihoză, când

pacientul devine periculos pentru sine sau/şi societate;

(g) uneori, spitalizarea are sens pentru a da o perioadă de

recuperare persoanelor care îngrijesc pacientul la
domiciliu
 Principii de prescriere a remediilor psihoactive
persoanelor de vârsta a treia

• Remediile psihoactive vor fi prescrise doar în

ultimă instanță;

• Dozele remediilor psihoactive vor constitui ½,

maximum 2/3 din doza adultului;

• Dozele administrate întotdeauna vor fi titrate

treptat;

• Atingând efectul clinic, dozele pot fi crescute doar

la necesitate;

(Richard I. Schaider, 2008)

Demența nu selectează dacă ești bogat sau sărac, un om renumit sau obișnuit. Oricine
poate deveni victima sa, în ciuda renumelui sau a mărimii averii.

• Ronald Reagan
Al 40-lea președinte al Statelor Unite a
recunoscut că era bolnav de demență în
1994.
A trăit după aceea timp de 10 ani, după
ce a murit la 93 de ani în brațele iubitei
soții a lui Nancy. Ea a fost cu el tot
timpul, în timp ce el era bolnav, a avut
grijă și l-a susținut.
 Margaret Thatcher
Cauza oficială de deces a
„Doamnei de Fier” a fost un
atac cerebral.

Ea a trăit 87 de ani (a murit în

2013), ultimii 6 ani, luptând
cu Boala Alzheimer.
 Peter Michael Falk
Actor american cunoscut pentru rolul în
serialul de televiziune Colombo, pe care l-
a jucat timp de 35 de ani.
A murit în 2011, la vârsta de 83 de ani.
Cauza morții a fost pneumonia - un
însoțitor frecvent al bolii Alzheimer.
În perioada în care Peter Falk era bolnav,
tutorele său era soția sa Shera Daneze.
Ulterior, ea a recunoscut că până la
sfârșitul vieții soțului ei nu o recunoaștea
pe ea sau pe fiica Katherine și nici nu-și
amintea cine era Colombo.
 Prințul Henrik
Soțul reginei Danemarcei
Margrethe II

Prințul a murit la 83 de ani.

Cu puțin timp înainte de aceasta, el
a fost diagnosticat cu demență, în
legătură cu care s-a retras
totalmente de la funcțiile publice.
 Mesaje cheie

• Diagnosticul precoce al demenței este posibil utilizând teste

psihometrice (de ex., testul MMSE);
• Tratamentul demenței se face în condiții de ambulator;
• Tratamentul pro-cognitiv este mai eficient atunci când este început
în etapa inițială a demenței;
• Principalele clase de remedii pro-cognitive (antidemențiale) sunt:
- anticolinesterazicele de tip central (DONEPEZIL, RIVASTIGMIN,
GALANTAMIN ș.a.) și
- Modulatorii GABA / Glutamat (MEMANTINE);

• Remediile antipsihotice vor fi prescrise doar în ultimă instanță.

 Tulburări neurocognitive

Cine dintre Dvs. î-mi amintește cele 5 cuvinte ?

• Paris,
• Lămâie,
• Bicicletă,
• Optzeci și doi (82),
• Zebră.

Felicitări ! Auditoriul de azi nu are motive de îngrijorare în sensul prezenței

Tulburărilor Cognitive.
 „Da-mi, Doamne,
puterea tânărului și
mintea batranului."

Mulțumim pentru atenție !