1. Mantaua dentinară: 7.

Care dintre materialele de restaurare enumerate are

în compoziție particule de CIS prepolimerizate:
A. este situată în zona circumpulpară
B. este situată imediat sub smalț la nivelul JAD A. compomeri

C. este intens mineralizată B. ormoceri

D. prezintă canalicule dentinare și prelungiri Tomes C. giomeri

E. este formată de odontoblaştii polarizaţi D. CIMR

E. CIS armat
2. Rata de formare a biofilmului bacterian NU depinde
de: 8. Palparea suprafețelor dentare se realizează cu:
A. cantitatea și calitatea salivei A. sonda dentară, cu presiune
B. igiena orală B. sonda dentară, fără presiune
C. gradul de mineralizare al smalțului C. spreadere
D. vârsta pacientului D. pluggere
E. dieta alimentară E. mânerul oglinzii

3. Care dintre următoarele afirmații NU este 9. Testul de masticație se indică pentru:

caracteristică unei leziuni carioase situate în zona
A. testarea vitalității pulpare
cervicală:
B. diagnosticul pozitiv în pulpitele reversibile
A. sunt ușor de observat la examenul vizual
C. diagnosticul pozitiv în pulpitele ireversibile
B. pot evolua în zona subgingivală
D. identificarea fisurilor și fracturilor coronare incomplete
C. este indicată separarea temporară a dinților pentru a stabili un
E. diagnosticul pozitiv al necrozei pulpare
diagnostic corect
D. simptomatologia dureroasă este accentuată
10. Tratamentul pulpitei acute seroase totale se
E. au tendință de evoluție în suprafață apoi în profunzime realizează prin:
A. coafaj indirect
4. Care dintre următoarele enunțuri NU reprezintă o
metodă clinică indirectă de detecție a leziunilor dentare: B. coafaj direct
C. amputație vitală
A. examenul radiologic digital
D. extirpare vitală
B. transiluminarea FOTI
E. extracție
C. metoda vizuală cu camera intraorală
D. fluorescența QLF
11. Simptomatologia pulpitei cronice închise propriu-zise
E. spectroscopia laser cuprinde:
A. durere provocată de agenți termici
5. Care dintre leziunile de uzură enumerate este o
leziune mecanică, fiziologică: B. dinte asimptomatic
C. durere spontană localizată
A. bruxism
D. percuție axială pozitivă
B. atriție
E. durere spontană iradiată
C. abfracție
D. eroziune intrinsecă
12. Parodontita apicală cronică fibroasă prezintă:
E. eroziune extrinsecă
A. radioopacitate periapicală

6. Care dintre următoarele enunțuri NU face parte dintre
regulile de realizare a exerezei dentinei alterate:
A. îndepărarea dentinei alterate se face începând de la nivelul
pereţilor laterali
B. radiotransparență periapicală bine delimitată, cu aspect de
„calotă”
C. aspect radiologic difuz
D. radiotransparență care înglobează întreaga radăcină respectivă

B. în cavităţile profunde se face izolarea dintelui înainte de exereza
dentinei alterate
C. se îndepărtează smalțul subminat, fără suport de dentină
sănătoasă
D. este utilizat instrumentarul rotativ la turaţie redusă
E. instrumentele utilizate pentru exereza dentinei alterate trebuie să
fie bine ascuţite
E. teste de vitalitate pozitive
13. Pluggerele sunt instrumente manuale utilizate
pentru:
A. compactarea termomecanică (McSpadden)
B. condensarea verticală la cald a gutapercii
C. tehnica de obturație monocon
D. palparea podelei camerei pulpare
E. prepararea manuală a canalului radicular

CAIET TIP A 1
 14. Dintre caracteristicile amprentelor funcționale 20. Protezele fixe unidentare extracoronare pot fi:
muco-dinamice fac parte următoarele, cu excepția:
A. coroane totale
A. se înregistrează cu port amprente standard B. inlay-uri
B. se înregistrează cu port - amprente individuale funcționalizate C. dispozitive corono-radiculare
C. intensitatea mobilizării periferiei este direct proporțională cu D. coroane de substitutie
gradul de vâscozitate al materialului utilizat
E. pinlay
D. se obțin amprente cu margini bine delimitate
E. sunt criticate datorită variaților de presiune ce pot apărea 21. Clasificarea Costa:
datorită unei compresiuni neglijente
A. are drept criteriu latimea bresei edentate

15. Examinarea Zonei „Ah” se poate realiza: B. are drept criteriu inaltimea bresei edentate
C. are drept criteriu localizarea bresei edentate
A. prin inspecție, apreciindu-se diferența de culoare dintre palatul
dur și palatul moale D. bresele terminale sunt notate cu L

B. prin palpare cu fuloarul E. bresele laterale sunt notate cu T

C. dinamic prin manevra Valsalva

22. Conservarea structurii dure dentare se obtine prin:
D. dinamic prin tuse ușoară și prin emisia vocalei ”A”
E. toate cele de mai sus A. alegerea acoperirilor complete
B. alegerea restaurarilor mixte
16. La inspecția de profil, în edentația parțială întinsă, se C. alegerea restaurarilor monolitice
urmăresc următoarele elemente, cu excepția: D. prepararea nu urmeaza conturul natural al dintelui
A. profilul facial E. convergenta ocluzala °
B. conturul feței
C. unghiul nazo-labial 23. Semnul precoce al inflamaţiei gingivale din gingivita
cronică simplă care precede chiar şi modificările de
D. treapta labială
culoare ale gingiei este:
E. șanțul labio-mentonier
A. Culoarea roşie deschisă a gingiei

17. Care dintre următoarele NU face parte dintre B. Tumefacţia localizată la nivelul papilei gingivale
caracteristicile biomecanice ale edentației de Clasa I C. Culoarea roşie-violacee
Kennedy: D. Sângerarea gingivală
A. necorespondența poligonului de sprijin parodontal cu a celui de E. Prezenţa pungilor false
sprijin muco-osos
B. regula polinomului se poate inversa când edentația este întinsă 24. Care dintre următoarele aspecte nu caracterizează
C. punct de plecare în sindromul disfuncțional al sistemului gingivita hiperplazică din leucemie:
stomatognat A. ulcerații
D. diagrama statică: existența edentațiilor simetrice dar fără B. gingivoragii precoce
posibilitate de echilibrare prin sprijin și retenție
C. aspect decapitat al papilelor interdentare-semn patognomonic
E. diagrama dinamică: inversarea a vectorului RP datorită plasării
D. hiperplazia gingivală
rezistenței în zona anterioară
E. gingie de culoare roșie-violacee

18. Următoarele fac parte din croșetele sistemului

Roach, cu excepția: 25. Forma moderată din parodontita cronică implică un
CAL:
A. croșetul în L
A. între 3 și 4 mm
B. croșetul în S
B. de 1-2 mm
C. croșetul în I
C. > 7 mm
D. croșetul în V
D. 5-7 mm
E. croșetul în T
E. 4-6 mm

19. Zonele de jonctiune dintre doua elemente alaturate

ale unei punti dentare se numesc: 26. Principalul tip de celule din epiteliul gingival sunt:

A. elemente de agregare A. celulele Langerhans

B. corpuri de punte B. celulele Merkel

C. conectori C. melanocitele

D. inlay-uri D. keratinocitele

E. coroane E. fibroblastele

CAIET TIP A 2
 27. Chiuretele Gracey After Five prezintă următoarele
caracteristici:
A. gâtul cu 5 mm mai lung decât cele standard
B. partea activă la jumătate din partea activă a chiuretelor standard
C. permit accesul în pungi de 3 mm
D. partea activă cu 20% mai subțire decât cele standard
E. gâtul cu 3 mm mai lung decât cele standard
28. Ultimii dinţi temporari care erup pe arcadă sunt:
A. Caninii superiori
B. Caninii inferiori
C. Molarii secunzi superiori
D. Molarii secunzi inferiori
E. Incisivii centrali inferiori
29. Printre tulburările ordinii de erupție în prima etapă a
dentiției mixte se numără:
A. Erupția premolarilor secunzi înaintea primilor premolari
B. Erupția primilor premolari înaintea incisivilor centrali
C. Asimetrii în erupția incisivilor centrali inferiori
D. Erupția incisivilor laterali superiori înaintea incisivilor laterali
inferiori
E. Erupția primului molar înaintea incisivilor centrali
30. Particularitățile morfo-structurale ale dinților
permanenți imaturi sunt următoarele, cu excepția:
A. camera pulpară este mare
B. pereții radiculari meziali și distali se dezvoltă mai încet decât cei
vestibulari și orali
C. canalele radiculare sunt largi
D. apexul este deschis, de formă ovalară
E. pereții radiculari meziali și distali se dezvoltă mai repede decât cei
vestibulari și orali
31. Odontofobia - toate răspunsurile sunt corecte, cu
excepția:
A. Este un tip sever de frică dentară
B. Frică marcată și persistentă de unele situații ce pot fi distinse în
mod clar
C. În timp duce la evitarea tratamentelor stomatologice
D. Interferă semnificativ cu rutina zilnică și viața socială
E. Se accentuează o data cu creșterea copilului
32. Etapa eruptivă (prefuncțională) a erupției dentare:
A. Începe în momentul formării rădăcinii dentare
B. Începe în momentul în care dintele a atins planul de ocluzie
C. Continuă pe tot parcursul existenței dintelui pe arcadă
D. Este caracterizată prin creșterea volumului coroanei dentare
E. Mișcările de deplasare caracteristice acestei etape sunt cele
orizontale
CAIET TIP A
33. Care dintre următoarele enunțuri despre fractura
radiculară la dinții permanenți este falsă:
A. Apare mai frecvent la dinții permanenți maturi
B. Se produce de obicei în urma unei lovituri cu direcție orizontală
C. Se poate vindeca spontan prin anchiloză
D. Tratamentul fracturii radiculare cu deplasare este reprezentat de
imobilizare elastică timp de 1-2 săptămâni
E. Între cele 2 fragmente poate apărea țesut de granulație, ceea ce
arată eșecul tratamentului
34. Cu privire la caria circulară a dinților temporari
următoarea afirmație este falsă:
A. Apare frecvent la copiii care adorm cu biberonul în gură, lichidul
fiind îndulcit
B. Incisivii inferiori sunt cel mai frecvent afectați
C. Leziunile progresează accelerat până la fracturarea dinților
D. Debutează ca o pigmentație la colet, pe fața vestibulară
E. Bacteriile acidogene determina progresia accelerata a leziunilor
carioase
35. Meziodensul:
A. Apare la mandibulă pe linia mediană
B. La maxilar cel mai frecvent este dublu , simetric și paramedian
C. Erupe întotdeauna după incisivii centrali superiori
D. Pluricuspidat are formă general conică
E. Apare în luesul congenital
36. Factor general incriminat în geneza anodonțiilor ar
putea fi:
A. Necroza întinsă a maxilarelor
B. Osteomielita acută și subacută a maxilarelor în timpul formării
dinților
C. Actul nașterii efectuat cu forcepsul
D. Despicaturi labio-maxilo-palatine
E. Tumori ale maxilarelor care invadează mugurii dentari
37. Anodonția de canin:
A. Este frecventă la pacienții cu anodonție subtotală
B. Apare în ambele dentiții
C. Este mai frecventă la mandibulă, unilateral
D. Poate fi consecința unui chist suprainfectat la molarul 1 temporar
E. Este un fenomen extrem de rar, cu etiologie mai degrabă
genetică
38. După înălțimea verticală a coroanei caninului inclus,
în raport cu incisivul adiacent, se regăsește următoarea
grupă de clasificare:
A. Gradul 1: caninul inclus se suprapune peste mai puțin de
jumătate din lățimea incisivului lateral
B. Gradul 2: coroana caninului inclus se află deasupra nivelului
joncțiunii smalț-cement, dar la mai puțin de jumătate din înălțimea
rădăcinii incisivului lateral
C. Gradul 3: apexul caninului este situat deasupra regiunii celui de al
doilea premolar
D. Gradul 4: caninul inclus se suprapune complet peste lățimea
radacinii incisivului lateral
E. Toate variantele sunt greșite
3
 39. Meziopoziția generalizată bilaterală: 45. În funcție de tipul celular predominant, următoarea
formă histologică de osteosarcom reprezintă 17% din
A. Se evidențiază cu ajutorul simetroscopului Korckhaus
totalul cazurilor:
B. Este urmarea cariilor ocluzale precoce ale molarului de 6 ani
A. teleangiectazic
C. Este o consecință a retroînclinării grupului incisiv
B. fibroblastic
D. Presupune aprecierea poziției molarului de 6 ani inferior față de
axa y C. condroblastic

E. Presupune aprecierea poziției molarului de 6 ani superior față de D. osteoblastic

axa y E. anaplastic

40. În examenul intra-extraoral al ocluziei adânci
acoperite recunoaștem următorul simptom:
A. Buza superioară proeminentă
B. Arcada superioară în formă caracteristică de pentagon
46. Tratamentul chistului folicular (dentiger) după Lucas
Hauer presupune ca alternativă la marsupializare pentru
copii și preadolescenți:
A. decompresia chistului

C. Menton diminuat datorită hipodezvoltării mandibulare B. chistectomia cu odontectomia dinților semiincluși sau incluși

D. Etaj inferior nedezvoltat sagital C. chistectomia cu prezervarea dinților asociați

E. Piramida nazală redusă D. rezecția osoasă marginală

E. rezecția osoasă segmentară
41. Următorul reprezintă un accident al anesteziei
nervului alveolar inferior pe cale cutanată 47. În stadiul II al osteonecrozei maxilarelor asociate
retromandibulară: medicației antiresorbtive/antiangiogenice întâlnim
următorul semn clinic:
A. lezarea arterei carotide interne
B. lezarea arterei stilomastoidiene A. tulburări de motilitate fără etiologie dento-parodontală

C. lezarea venei retromandibulare B. mobilitate dentară

D. lezarea venei juglare interne C. comunicare oro-siunzală

E. lezarea venei jugulare externe D. comunicare oro-nazală

E. fistule tegumentare
42. În cazul practicării anesteziei introsoase cu ajutorul
sistemului X-Tip, în 5% dintre cazuri se poate produce: 48. În cadrul tratamentului multidisciplinar al DLMP,
eventualele corecturi chirurgicale pentru ameliorarea
A. alveolită postextracțională
fonației se realizează la:
B. sensibilitate la percuție pentru 2-3 zile
A. după 2 ani
C. lipsa instalării anesteziei
B. după 3-4 ani
D. creșterea duratei anesteziei
C. între 4 ani și 6 ani
E. disconfort algic post-anestezic
D. după 8 ani

43. Tratamentul complex al despicăturilor E. după 18 ani

labio-maxilo-palatine presupune următorul tip de
intervenție realizat de către medicul specialist chirurgie 49. Paraclinic, în fasciita necrozantă cervicală se
OMF: evidențiază frecvent:
A. tonsilectomia A. oligurie acută
B. adenoidectomia B. creșterea valorii bilirubinemiei
C. timpanostomia C. trombocitopenie
D. crearea funcției musculare velofaringiene D. creșterea valorii creatininei
E. tratamentul apneei obstructive de somn E. modificări ale coagulogramei

44. Pseudoanchilozele sunt descrise în clasificarea 50. După Peterson, germenii anaerobi care determină
anchilozelor temporo-mandibulare realizată de: pericoronarita reprezintă următorul procent din
totalitatea germenilor prezenți în infecțiile odontogene:
A. Valerian Popescu
B. Dan Theodorescu A. 90%

C. Sawhney B. 72%

D. Kajanjan C. 76%

E. Topazian D. 6%
E. 35%

CAIET TIP A 4
 51. Discromiile dobândite pot fi determinate de:
A. depunerea de dentină secundară
B. substanțe medicamentoase administrate sistemic
C. complicații ale cariei simple
D. substanțe utilizate în tratamentele dentare
E. depunerea de dentină terțiară
52. În cazul unei leziuni carioase proximale la dinții
laterali, cu subminarea sau întreruperea crestei
marginale, pentru restaurarea cu materiale aderente se
poate realiza:
A. cavitate tip tunel
B. cavitate tip slot (vertical)
C. cavitate tip galerie
D. cavitate tip picătură
E. cavitate tip casetă
53. Materialele bioactive autopolimerizabile, cu
rezistență mecanică scăzută, utilizate pentru sigilarea
plăgii dentinare pot fi:
A. suspensii cu hidroxid de calciu
B. ciment fosfat de zinc
C. ciment cu hidroxid de calciu
D. ciment policarboxilic
E. produse pe bază de silicat de calciu
54. Factorii care favorizează o închidere marginală
corectă în cazul restaurărilor realizate cu materiale
aderente sunt:
A. utilizarea unui material cu fluiditate scăzută
B. utilizarea unui sistem adeziv autogravant
C. bizotarea tuturor marginilor de smalț
D. utilizarea unui materaial de restaurare fluid
E. margini de smalț sănătos susținut de dentină
55. Care dintre enunțurile despre dentina de reparație
sunt corecte:
A. se depune pe pereții interni ai canaliculelor dentinare
B. se depune la interfața dentină/pulpă
C. are rol de barieră dentinară
D. este o dentină secundară
E. apare în cazul acutizării unui proces carios cronic
56. Care sunt factorii de care depinde scăderea ph-ului la
nivelul biofilmului salivar sub valoarea de 5,5:
A. concentrația crescută de calciu și fosfați din salivă
B. vârsta biofilmului salivar
C. clearance-ul hidraților de carbon
D. localizarea biofilmului salivar
E. tipul de alimentație
CAIET TIP A
57. Care dintre următoarele enunțuri reprezintă leziuni
de uzură determinate de contacte dento-dentare
directe:
A. leziunile erozive
B. leziuni de atriție
C. leziuni discoidale
D. leziunile din bruxism
E. fisurile coronare
58. În cazul leziunilor carioase situate pe suprafețe cu
șanțuri și fosete, codul 3 ICDAS se caracterizează prin:
A. leziune cavitară cu dentină vizibilă
B. distrucții localizate în smalț fără expunerea dentinei
C. pe dintele umed se observă opacități sau colorații maronii mai
extinse decât șanțurile și fosetele
D. zone întunecate de dentină vizibile sub stratul de smalț
E. pierderi evidente de structură dentară
59. Perturbarea formării matricei organice a smalţului
poate fi produsă de:
A. carența în vitamina A
B. carența de fosfați
C. carența de vitamina D
D. carența de vitamina C
E. hipocalcemia
60. Cavitatea de clasa a II-a tip tunel se realizează:
A. pentru leziuni carioase proximale cu creasta marginală întreruptă
B. pentru leziuni carioase proximale cu creasta marginală
subminată
C. pentru leziuni carioase proximale la care nu există acces direct
D. la molari
E. mai frecvent la premolari
61. La nivelul dentinei, rolurile primerului din compoziția
unui sistem adeziv sunt:
A. creează microretenții
B. primerul care conține apă rehidratează rețeaua de colagen
C. îndepărtează detritusul dentinar remanent
D. transformă un țesut hidrofob în unul hidrofil
E. primerul cu acetonă îndepărtează apa în exces
62. Principalele caracteristici ale cavităților preparate
pentru materiale aderente sunt:
A. creste marginale ocluzale restante cu grosime mai mare de 2mm
B. configurație internă rotunjită
C. unghiuri de cavosuprafață de 90 grade sau mai mari
D. unghiuri de cavosuprafață mai mici de 90 grade
E. podeaua cavității plană
63. Agenții chelatori sunt reprezentați de:
A. hipocloritul de sodiu
B. gluconatul de clorhexidină
C. acidul etilendiaminotetraacetic (EDTA)
D. acidul clorhidric
E. acidul citric
5
 64. Avantajele MTA (Mineral Trioxide Aggregate) sunt:
A. caracter hidrofob
B. biocompatibilitate
C. conferă etanșeitate
D. este liposolubil
E. ușor de aplicat
65. Avantajele tehnicii de condensare laterală la rece:
A. permite o sigilare apicală optimă
B. ușor de realizat în cazul canalelor lungi prezentând curburi
accentuate
C. este predictibilă și eficientă
D. ușor de învățat
E. permite întotdeauna obturarea canalelor laterale și accesorii
66. Adancimea la care se face plasarea subgingivala a
marginilor preparatiilor:
A. 1.0-1.3mm subgingival pentru santuri gingivo-dentare
superficiale de cel mult 1.5mm adancime
B. daca santul are 2.0mm adancime, plasarea subgingivala a
marginilor se face la jumatatea acestuia
C. 0.8-1.0mm subgingival pentru santuri gingivo-dentare
superficiale de cel mult 1.5mm adancime
D. 0.5-0.7mm subgingival pentru santuri gingivo-dentare
superficiale de cel mult 1.5mm adancime
E. masurarea santului gingivo-dentar poate fi facuta si cu
parodontiul marginal inflamat
67. Erori critice ale preparatiilor pentru proteze dentare
fixe:
A. inaltime mai mica de 3mm
B. conicitate >30°
C. spatiu ocluzal insuficient
D. lipsa axului de insertie
E. atingerea tesuturilor moi
68. Punțile dentare în extensie sunt indicate:
A. absența premolarilor poate fi protezată parțial printr-o punte cu
extensie distală agregata pe canin
B. absența incisivului lateral poate fi protezată printr-o punte cu
extensie agregată doar pe canin cu unele precautii
C. absența incisivului lateral poate fi protezată printr-o punte cu
extensie agregată doar pe incisivul central
D. absența primului premolar poate fi protezată, în condiții
favorabile, printr-o punte cu extensie mezială, agregată pe coroane
de acoperire totală pe premolarul secund și molarul prim
E. extensia distală de pe incisivul central este mereu indicata
datorita configurației radiculare a incisivului central
69. Factori favorizanți incriminați în apariția
gingivostomatitei ulcero-necrotice sunt:
A. pericoronaritele
B. consumul excesiv de antibiotic
C. unele boli metabolice: diabetul
D. hipotiroidismul
E. fumatul excesiv
CAIET TIP A
70. Elemente de vulnerabilitate histologică a epiteliului
joncțional sunt:
A. contactul plan dintre epiteliu și lamina propria
B. spații intercelulare înguste
C. număr crescut de desmozomi
D. rezistența la detașare redusă
E. număr redus de straturi (1-3 straturi de celule) spre sulculus
71. Factorul de necroză tumorală-α, în patogeneza
parodontitei are următoarele efecte:
A. scade activitatea neutrofilelor
B. stimulează sinteza metaloproteinazelor
C. limitează reparația tisulară
D. inhibă osteoclastele
E. inhibă apoptoza fibroblastelor
72. Atitudinea corectă în cazul copiilor cu astm bronșic
presupune:
A. Evitarea anestezicelor locale cu vasoconstrictor
B. Administrarea de medicamente antiinflamatoare
C. Sedarea pacientului
D. Întreruperea medicației de fond în ziua efectuării tratamentului
E. Evitarea completă a anestezicelor sub formă de spray
73. Indicațiile cavității clasa I ultraconservatoare sunt:
A. Marmorații ocluzale
B. Pacienți cu risc mic la carie
C. Carii ocluzale în smalț și dentină cu extindere mică în suprafață
D. Pacienți cu risc mediu/mare la carie
E. Carii în zonele de încărcare ocluzală mare
74. Frica dentară:
A. Se referă la obiecte diferite, nespecifice
B. Reprezintă reacția la un stimul extern amenințător
C. Este o reacție emoțională anormală la stimuli amenințători
dintr-un cabinet stomatologic
D. Manifestările fricii: atitudine defensivă, neliniște, agitați motorie,
manifestări dramatice
E. Toate răspunsurile de mai sus sunt corecte
75. Apexificarea cu MTA prezintă următoarele avantaje,
cu excepția:
A. Se formează o barieră apicală
B. Bariera apicală se obține mai greu
C. Presupune o singură ședință de tratament
D. Bariera apicală oferă suport pentru obturația de canal
E. Este o tehnică modernă de tratament
76. Dintre cauzele cele mai frecvente ale apariției cariei
complicate ale dinților temporari NU fac parte
următoarele:
A. Apariția precoce a procesului carios și evoluția rapidă în
profunzime
B. Prezența unei podele subțiri a camerei pulpare
C. Folosirea turbinei cu răcire
D. Folosirea substanțelor iritante pentru toaleta cavității
E. Dimensiunea redusă a camerei pulpare
6
 77. Caria necavitară a smalțului la dinții permanenți
imaturi:
A. La nivelul suprafețelor netede apare frecvent în zona coletului
B. Palparea blândă cu sonda relevă lipsa de substanță
C. Radiografia bite-wing evidențiază cariile proximale care nu
depășesc ½ din grosimea smalțului
D. La examenul subiectiv, de obicei, nu există dureri
E. Percuția în ax este pozitivă
78. Următoarele reguli ale erupției dinților permanenți
sunt adevărate:
A. La fete dinții permanenți erup mai târziu decât la băieți
B. Cronologia erupției dinților permanenți nu este influențată deloc
de factorii de mediu
C. Sunt două etape principale și o etapă secundară
D. Dinții nu erup simetric
E. Segmentul cel mai perturbat este cel al caninilor și premolarilor
79. Următoarele afirmații referitor la contuzia dinților
permanenți sunt adevărate:
A. Reprezintă un traumatism al ligamentului de susținere
B. Se produce o lezare prin strivire a fibrelor ligamentare
C. Determină o rupere totală a fibrelor ligamentare
D. Determină deplasarea dintelui
E. Determină mobilitatea dintelui
80. Dinții supranumerari pot fi semn în cadrul unor
sindroame polimalformative:
A. Displazia cleido-craniană
B. Displazia ectodermală
C. Sindromul Klinefelter
D. Sindromul Gardner
E. Sindromul Romberg
81. Consecințe ale reincluziei dentare totale pot fi:
A. Hipoestezia la nivelul dinților vecini
B. Denivelarea planului de ocluzie
C. Carii la nivelul cuspizilor succesionalului
D. Carii radiculare la nivelul dinților vecini
E. Dilacerarea dintelui succesional
82. Diagnosticul diferențial al diastemei adevărate se
face cu:
A. Diastema primară
B. Spațierile din microdonția relativă
C. Spațierile din compresiunea de maxilar, forma cu prodenție și
aliniere
D. Spațierile cauzate de interpoziții heterotrope
E. Spațierea produsă de sigmatism
CAIET TIP A
83. Sutura medio-palatină
A. După finalizarea creșterii transversale a bazei craniului, își
continuă activitatea sub influența expansiunii foselor nazale și
sinusurilor maxilare ca urmare a trecerii fluxului aerian
B. Îsi definitivează activitatea odată cu completarea formulei
dentare (12-13 ani)
C. Influențează predominant creșterea sagitală a maxilarului
superior
D. Are activitate crescută în primii 2-3 ani de viață, mai lentă până la
10 ani
E. Este o sincondroză
84. Modificări specifice ale oaselor maxilare în rahitism,
decelabile în primele luni de viață pot fi:
A. În zona anterioară arcada maxilară superioară schițează forma
de M, cu frânarea creșterii predominant sagital
B. Bolta palatină este adâncă
C. Versantele laterale palatine sunt aplatizate
D. Îngustarea este predominant la nivel canin
E. Hipertrofia cornetelor nazale
85. În ocluzia adâncă acoperită există modificări
particulare ale articulației temporo-mandibulare:
A. Cavitate glenoidă largă
B. Cavitate glenoidă înaltă
C. Tubercul articular cu pantă foarte abruptă
D. Tubercul articular mic, cu risc de subluxație anterioară
E. Incizură sigmoidă largă
86. Ocluzia adâncă acoperită falsă este caracterizată
prin:
A. Infraalveolodenție laterală accentuată
B. Exces de dezvoltare verticală frontal superior
C. Deep-bite scheletic accentuat
D. Spațiu de inocluzie fiziologică mare
E. Etaj inferior al feței ușor diminuat
87. În instalarea ocluziei deschise, apariția inocluziei
verticale frontale poate fi consecința:
A. Hipertiroidismului
B. Hiposecreției de hormon somatotrop hipofizar
C. Osteomielitei regiunii frontale a maxilarului superior
D. Bolii reumatoide autoimune a articulației temporo-mandibulare
E. Deglutiției infantile de tip lateral
88. Tratamentul profilactico-preventiv al ocluziei
deschise presupune:
A. Profilaxia rahitismului
B. Decondiționarea deglutiției infantile între 3-5 ani
C. Indicarea exercițiilor cu plăcuță vestibulară
D. Decondiționarea rotacismului
E. Îndepărtarea chirurgicală a amigdalelor hipertrofice și
decondiționarea funcției respiratorii și linguale
7
 89. Prognatismul mandibular anatomic poate fi 96. Dintre metodele conservatoare folosite în
consecința factorilor neuroendocrini de tipul: tratamentul luxației anterioare cronice recidivante fac
parte următoarele:
A. Hipertiroidismului
B. Hipersecreției hormonului somatotrop hipofizar A. injectare de toxină botulinică

C. Hipersecreției de hormoni gonadici B. injectare de acid hilauronic

D. Hipoparatiroidismului C. injectare de substanțe sclerozante

E. Hipotiroidismului D. injectare de streptokinază

E. injectare de hialuronidază
90. Sindromul Crouzon este caracterizat prin:
97. Dintre factorii predispozanți ai luxațiilor anterioare
A. Tulburări neurologice
cronice recurente fac parte următoarele afecțiuni
B. Despicături labio-maxilo-palatine neurodegenerative și neurodisfuncționale:
C. Anomalii vertebrale
A. sindromul Marfan
D. Hipertelorism
B. sclerodermia
E. Prognatism mandibular
C. scleroza multiplă
D. epilepsia
91. Semne faciale în pseudoprognatismul mandibular
prin modificări ale axului dinților frontali: E. boala Parkinson

A. Punctul subnazale situat posterior de planul Dreyfuss

98. Diagnosticul diferențial al adenopatiei metastatice
B. Retrocheilie superioară cervicale se face cu următoarele afecțiuni congenitale:
C. Unghi mandibular normal
A. chistul dermoid
D. Punctul gnathion situat anterior de planul Simon
B. chisturi sebacee
E. Etajul inferior mărit
C. laringocelul
D. limfangiomul
92. Ocluzia distală genuină se caracterizează prin:
E. teratomul
A. Prognatism maxilar superior și mandibulă normal dezvoltată
B. Anchiloză a articulației temporo-mandibulare 99. La pacientul dentat, forma de debut vegetantă
C. Prodenție cu diasteme papilomatoasă a tumorilor maligne ale mucoasei
D. Retrognatism mandibular anatomic gingivale se poate confunda cu următoarele leziuni:
E. Maxilar normal dezvoltat A. gingivita hiperplazică
B. leziuni fibro-epiteliale sesile
93. Vor fi monitorizați în secția ATI următorii pacienți cu C. creasta balantă
despicături labio-maxilo-palatine:
D. fibromatoza tuberozitară
A. pacienții cu prognatism mandibular E. chistul de erupție
B. pacienții cu micrognație
C. pacienții cu macrognație 100. Tratamentul formelor microinvazive ale
D. pacienții cu hipertonie ameloblastomului unichistic poate consta în:
E. pacienții cu hipotonie A. dispensarizare radiologică pe termen lung
B. chistectomia
94. Adenomul pleomorf reprezintă: C. rezecția osoasă marginală
A. ¾ din tumorile sublinguale D. rezecția osoasă segmentară
B. ½ din tumorile submandibulare E. marsupializarea
C. 1/3 din tumorile glandelor salivare mici
D. ¾ din tumorile glandelor salivare mici 101. Chistul paradentar se mai numește și:
E. 2/3 din tumorile submandibulare A. chist vestibular de furcație
B. chist radicular lateral
95. Factorii traumatici care produc anchiloza C. chist folicular – varianta cu extensie laterală
temporo-mandibulară sunt rerpezentați de:
D. chist folicular – varianta cu extensie vestibulară
A. imobilizare prelungită E. chist folicular – varianta ”circumferențială”
B. trismus persistent
C. traumatism obstetrical 102. Dintre variantele histopatologice ale papilomului
D. tratament chirurgical ATM fac parte următoarele entități:
E. fracturi subcondiliene A. hamartomul
B. papilomul intraductal
C. papilomul cu celule cubice
D. papilomul inversat
E. papilomul scuamos

CAIET TIP A 8
 103. Profilaxia osteoradionecrozei constă în: 109. Principalele preparate antisresorbtive și
antiangiogenice asociate cu riscul de apariție a
A. corticotomie
osteonecrozei maxilarelor sunt:
B. înlăturarea tuturor leziunilor dento-parodontale septice
A. ranibizumab
C. sechestrectomie
B. etidronat sodic
D. ablația lucrărilor protetice metalice
C. risderonat sodic
E. antibioterapie
D. pamidronat sodic

104. Tratamentul osteomielitei nesupurate cronice de tip E. teriparatid

sclerogen constă în:
110. Flegmonul difuz hemifacial poate avea următoarele
A. sechestrectomie
puncte de plecare:
B. corticotomie
A. litiaza ductului Wharton
C. îndepărtarea factorului cauzal dentar
B. adenite submandibulare
D. remodelarea osoasă
C. furuncule
E. rezecție osoasă segmentară
D. traume

105. În funcție de extensia procesului inflamator a E. erizipel

flegmonului difuz hemifacial, se pot realiza incizii
suplimnetare: 111. Protejarea cheagului postextracțional poate fi
obținută prin aplicarea următorilor analogi de lizină:
A. retrotuberozitare
B. periorbitale A. Ugurol

C. temporale B. Exacyl

D. juxtazigomatice C. Dicynone

E. submandibulare D. Etamsilat
E. Surgifoam
106. Tratamentul în hiperplazia inflamatorie papilară
palatinală poate consta în: 112. Fenilefrina are următoarele efecte adrenergice:
A. plastie modelantă A. efect antagonist alfa 1
B. laserterapie B. efect agonist beta 3 selectiv
C. electroexcizia mucoasei cu respectarea periostului C. efect agonist alfa 1
D. abraziune mucodermică D. efect anatgonist beta 2
E. recoltarea și aplicarea unei grefe epitelio-conjuctive E. efect beta 1 neglijabil

107. Nu se recomandă utilizarea soluției de acid 113. Investigațiile imagistice în fasciita necrozantă
tranexamic 5% în situația contactului direct cu cervicală pot evidenția următoarele aspecte:
următoarele structuri nervoase:
A. formarea de abcese
A. nervul infraorbitar B. formarea de bule de gaz
B. nervul nazo-palatin C. lichefierea planului muscular
C. nervul palatin mare D. dispersarea țesuturilor în spațiul suprafascial
D. nervul alveolar inferior E. tromboze
E. nervul mentonier
114. Dintre incidentele procedeului Vazirani-Akinosi fac
108. Despicăturile partiale posterioare, după Valerian parte:
Popescu, se clasifică în:
A. pătrunderea acului în spațiul pterigomandibular
A. incomplete de gradul 1 afectează numai lueta B. injectarea accidentală a anestezicului în glanda submandibulară
B. incomplete de gradul 2 afectează atât lueta cât și vălul palatin C. inserția prea profundă a acului
C. incomplete de gradul 2 afectează buza superioara în totalitate și D. introducerea acului de puncție medial de ligamentul
pragul narinar uni sau bilateral sfenomandibular
D. interesează buza superioara, pragul narinar, creasta alveolara, E. blefaroptoză
palatul dur, valul palatin si lueta
E. interesează segmentul labio-nazo-alveolar, uni sau bilateral 115. Aspectul microscopic al leziunii carioase inițiale la
nivelul smalțului pune în evidență modificări structurale
caracterizate prin:
A. mărirea spațiilor interprismatice
B. micșorarea spațiilor interprismatice
C. modificări ale structurii organice a smalțului
D. forme atipice de cristale de hidroxiapatită
E. scăderea permeabilității smalțului

CAIET TIP A 9
 116. Finisarea marginilor cavității pentru cavitatea de 122. În cazul cavităților de clasa a III-a deschiderea
clasa I convențională presupune: procesului carios se realizează:
A. pereți cu configurație netedă, liniară A. prin acces direct când creasta marginală este subminată spre
B. bizotarea marginilor de smalț vestibular

C. unghi pereților cavității format cu marginile de smalț ale cavității
90-110°
D. pereți cu configurație liniară, netedă
E. plasarea marginilor de smalț în zone accesibile curățării și
autocurățării
117. În etiopatogenia cariei dentare, structura
ţesuturilor dure dentare poate fi influenţată de acţiunea
unor factori în perioada de:
A. formare a matricei organice a dentinei
B. mineralizare a matricei organice a smalţului
C. formare a matricei organice a cementului
D. formare a matricei organice a smalţului
E. maturare preeruptivă a smalţului
B. prin acces direct după separarea temporară a dinților
C. prin acces direct când creasta marginală este subminată spre oral
D. prin acces direct când creasta marginală este întreruptă spre
vestibular
E. prin acces indirect când creasta marginală este subminată spre
oral
123. Care dintre următoarele enunțuri reprezintă
caracteristici ale compozitelor cu microumplutură:
A. uzură mare în timp
B. rezistență medie la uzură
C. expansiune termică mare
D. contracție de polimerizare scăzută
E. contracție de polimerizare mare

118. Rolul cariopreventiv al lichidului bucal se exercită 124. La ce nivel se organizează răspunsul de apărare al
prin: complexului dentino-pulpar?
A. scurtarea timpului de clearance al microorganismelor cariogene A. dentinar
B. efect bacteriostatic B. joncțiunea dentină-pulpă
C. remineralizarea leziunilor incipiente C. joncțiunea cemento-dentinară
D. creșterea timpului de clearance al alimentelor fermentabile D. în interiorul pulpei
E. efect bactericid E. joncțiunea amelo-dentinară

119. Care dintre enunțuri sunt caracteristice aspectului 125. Printre caracteristicile principale ale instrumentelor
radiologic al recidivei de carie: rotative de nichel titan se numără:
A. radiotransparență situată la marginea unei obturații A. flexibilitatea
B. limita de trecere spre dentină este ștearsă B. elasticitatea
C. zonă radiotransparentă în formă de semilună C. modificarea conicității instrumentelor
D. este situată între materialul de obturație și dentina subiacentă D. imposibilitatea de a se fractura
E. radiotransparență în formă de farfurie E. utilizarea lor doar prin mișcare de rotație continuă

120. Care dintre următoarele enunțuri sunt 126. Avantajele mișcării de reciprocitate sunt
caracteristice giomerilor: reprezentate de:
A. sunt materiale hibride cu caracteristici mai apropiate de cele ale A. posibilitatea de a schimba viteza de rotație a instrumentului
CIS B. reducerea oboselii ciclice a instrumentelor și scăderea riscului de
B. au capacitatea de neutralizare a produșilor acizi fractură al acestora
C. necesită utilizarea acidului poliacrilic pentru condiționarea C. reducerea timpului de lucru
dentinară D. utilizarea mai multor conicități
D. au capacitatea de a inhiba formarea plăcii bacteriene E. eliminarea efectului de aspirare (autoînșurubare) a
E. conțin particule de CIS prepolimerizate instrumentului în canal

121. Care dintre enunțuri sunt caracteristice linerilor: 127. Spreaderele:

A. sunt utilizate în cavități superficiale
B. asigură protecția pulpo-dentinară
C. pot avea efect neodentinogenetic
D. se utilizează în strat mai mare de 1mm
E. pot avea rezistență mecanică scăzută sau crescută
A. se utilizează în tehnica condensării verticale la cald a gutapercii
B. au partea activă spiralată
C. se prezintă sub forma a două tipuri - finger și hand spreadere
D. pot fi confecționate din oțel inoxidabil
E. pot fi confecționate din aliaj de nichel titan

CAIET TIP A 10
 128. Se consideră în prezent că obturația de canal poate
fi realizată în aceeași ședință în situațiile în care
tratamentul se realizează la:
A. dinte vital lipsit de patologie pulpară
B. dinte cu diagnostic de abces apical acut
C. dinte vital prezentând patologie pulpară
D. dinte devital asimptomatic
E. dinte monoradicular
129. Canalul radicular pregătit pentru obturația de canal
trebuie să fie:
A. umed
B. rectiliniu
C. permeabil pe toată lungimea de lucru
D. fără detritusuri (smear-layer)
E. fără resturi de materiale de obturație de canal, în situația reluării
tratamentului endodontic
130. Caracteristicile tehnicii termoinjectării gutapercii
(backfilling):
A. gutaperca este încălzită în canalul radicular
B. nu necesită utilizarea de sigilant apical
C. canula trebuie să pătrundă liber în canalul radicular până la o
distanță de 3 - 5 mm de limita apicală a preparației
D. se extrudează o mică cantitate de gutapercă imediat înainte de a
introduce canula în canal până la reperul stabilit
E. pentru a contracara contracția la răcire a gutapercii este necesară
condensarea verticală a acesteia
131. Elementele determinante ale incidentelor şi
accidentelor survenite în cursul tratamentului
endodontic sunt reprezentate de:
A. erori de diagnostic şi / sau prognostic
B. tehnică şi instrumentar inadecvate situaţiei clinice respective
C. poziţia dintelui pe arcadă
D. complexitatea sistemului endodontic
E. neglijarea restaurării coronare sau coronoradiculare adaptate la
necesităţile unui dinte devital
132. Lățimea spațiului protetic potențial (SPP) se
micșorează în următoarele situații:
A. înclinări vestibulo - orale ale dinților limitrofi
B. preparări ale dinților limitrofi
C. atrofia crestei alveolare
D. rotații în ax ale dinților limitrofi
E. creste exostotice
133. Dintre zonele funcționale maxilare fac parte:
A. zona vestibulară laterală sau punga lui Fish
B. punga Eisenring
C. zona „Ah”
D. zona frontală
E. zona linguală centrală
CAIET TIP A
134. Dintre dezavantajele sistemelor speciale de
menținere, sprijin și stabilizare fac parte:
A. necesită exigențe în execuție și materiale speciale
B. sunt elemente puțin vizibile, discrete, ce respectă funcția
fizionomică
C. se depreciază greu, având o bună rezistență în timp
D. sunt laborioase
E. necesită preparări complexe impunând devitalizarea dinților
suport
135. Care dintre următoarele fac parte din Testele lui
Franz Herbst pentru maxilar:
A. deschiderea ușoară a gurii
B. deschiderea largă a gurii
C. vârful limbii într-un obraz și în celălalt
D. deglutiție
E. mobilizarea periferiei prin câmpului protetic în zona distală prin
proba Valsalva, tuse, test fonetic „a”, „ah”
136. Care dintre următoarele reprezintă indicații pentru
utilizarea culiselor intracoronare ca sisteme speciale de
menținere, sprijin și stabilizare:
A. soluție de elecție în edentațiile frontale
B. când conexiunea se realizează profund în interiorul coroanei
dintelui suport
C. în protezările cu sprijin odonto-parodontal
D. la pacienții cu dexteritate manuală limitată
E. când proteza are un ax dificil de inserție și dezinserție
137. Dintre factorii determinanți în etiologia edentației
parțiale întinse fac parte:
A. cauze aparente
B. cauze dobândite locale și generale
C. cauze congenitale
D. factori socio-demografici
E. factori economici
138. Dintre croșetele speciale utilizate în protezarea cu
proteze parțiale scheletate fac parte:
A. croșetul circular Ackers sau croșetul cu 3 brațe
B. croșetul circular cu șase brațe sau croșetul cu acțiune reciprocă a
lui Bonwill
C. croșetul Ney combinat 1-2
D. croșetul cu acțiune posterioară
E. croșetul inelar
139. Care dintre următoarele afirmații caracterizează
funcția de menținere asigurată de către croșetele
turnate:
A. este funcția prin care croșetul se opune deplasărilor orizontale
B. este funcția prin care croșetul împiedică desprinderea
involuntară a protezei de pe câmpul protetic
C. se datorează brațului retentiv al croșetului
D. depinde de gradul de retentivitate al dintelui stâlp
E. nu necesită stabilirea ecuatorului protetic al dintelui cu ajutorul
paralelografului
11
 140. Dintre contraindicațiile sistemice relative ale 147. Ceramicile cu matrice vitroasa:
tratamentului chirurgical pentru inserarea de implante
A. nu sunt gravabile cu HF
fac parte:
B. se numesc zirconia
A. SIDA
C. pot fi ceramici feldspatice
B. tulburări endocrine
D. pot fi ceramici leucitice
C. boli psihice
E. pot fi ceramici pe baza de disilicat de litiu
D. alcoolism cronic/sever
E. radioterapie 148. Coroanele metalice de acoperire totala:
A. sunt indicate pe molari si premolari cu distructii importante carie,
141. Principalele repere necesare alegerii dinților
fractură, atriție ocluzală, abfracție, distrofie ce nu pot fi rezolvate
artificiali ce se trasează pe machetele de ocluzie sunt
prin restaurări mai conservatoare
următoarele:
B. sunt indicate pe dinți frontali și laterali vitali
A. linia mediană
C. sunt indicate pe orice dinte si reprezintă opțiunea standard de
B. linia surâsului protezare fixă
C. linia caninilor D. sunt indicate pentru imobilizarea dinților laterali parodontotici
D. linia bipupilară (coroane solidarizate)
E. planul lui Camper E. sunt indicate pe dinți laterali pe care se aplică sisteme de
menținere sprijin și stabilizare pentru protezele parțiale mobilizabile
142. Dintre contraindicațiile sistemice absolute ale
tratamentului chirurgical pentru inserarea de 149. Ligamentul parodontal este format din următoarele
implanturi fac parte: componente celulare:
A. infarct miocardic recent A. fibroblaste
B. tulburări ale metabolismului P-Ca B. osteoclaste
C. diabet sever C. fibre
D. osteoporoză secundară generalizată D. vase, nervi
E. chimioterapie E. cementoclaste

143. La inspecția de profil în edentația parțială întinsă și 150. Instrumentele sonice și ultrasonice de detartraj
totală se urmăresc: prezintă față de cele manuale, următoarele dezavantaje:
A. profilul facial A. producerea de aerosoli
B. unghiul nazolabial B. discomfortul pacientului
C. conturul feței C. dimensiunea crescută a piesei de mână
D. simetria facială D. presiune laterală redusă
E. șanțul labio-mentonier E. vizibilitate redusă

144. Protezele dentare sunt: 151. Complexul roșu bacterian al biofilmului subgingival
este reprezentat de:
A. piese rigide
B. piese flexibile A. Tannerella forsythia

C. realizate in afara cavitatii orale B. Treponema denticola

D. realizate cu ajutorul laboratorului de tehnica dentara C. Fusobacterium spp.

E. realizate intotdeauna fara ajutorul laboratorului de tehnica D. Porphyromonas gingivalis

dentara E. Campilobacter spp.

145. Clasificarea puntilor dentare trebuie sa tina cont de: 152. Care din următoarele afirmații privind
gingivostomatita aftoasă recidivantă sunt adevărate:
A. intinderea si topografia edentatiei
B. valoarea parodontala a dintilor restanti A. apare mai frecvent la copii

C. latimea dintilor restanti B. etiologia bolii este microbiană

D. raportul ocluzal la reperul canin C. leziunea elementară este afta

E. morfologia corono-radiculara D. starea generală poate fi alterată

E. aftele sunt de regulă foarte dureroase la masticație
146. Mentinerea:
A. se refera la caracteristicile preparatiei dentare care se opun
desprinderii restaurarii in axul de insertie
B. preparatiile cu conicitate accentuata scad retentia
C. retentia poate fi imbunatatita prin procedee de alungire coronara
D. preparatiile cu conicitate scazuta scad retentia
E. retentia poate fi compromisa prin procedee de alungire coronara

CAIET TIP A 12
 153. Instrumentele sonice și ultrasonice de detartraj 160. Factorii locali care pot determina întârzieri în
prezintă următoarele indicații: erupția dinților permanenți sunt:
A. îndepărtarea tartrului supragingival și a colorațiilor extrinseci A. Deplasarea dinților vecini care limitează spațiul de erupție
B. eliminarea cementului necrotic B. Organizarea unui capac fibros prin pierderea foarte timpurie a
C. intervenții chirurgicale dintelui temporar

D. la pacienții cu boli cardiovasculare și boli pulmonare C. Formațiuni praevia

E. la pacienții cu dificultăți de înghițire D. Angioamele fetei

E. Incontinentia pigmenti
154. Pentru eliminarea obstacolelor din calea formării
unui nou atașament, în tratamentul pungilor 161. Despre caria oprită în evoluție sunt adevărate
parodontale, au fost propuse ca substanțe: următoarele afirmații:
A. acid citric A. Frecvent apare pe suprafeţele proximale ale dinţilor
B. tetraciclina B. Procesele de remineralizare le înlocuiesc pe cele de
C. fibronectina demineralizare

D. acid cromic C. Are o evoluție rapidă, astfel încât în 1-2 luni poate deveni carie
complicată
E. perhidrol
D. Apare frecvent la copiii care adorm cu biberonul în gură

155. Intrumente radiculare cu valoare istorică sunt: E. Suprafața de smalț este brună, dură, rugoasă, asemănătoare cu
caria cronică
A. săpăliga
B. pila (răzușa) 162. Printre tulburările iritative, inflamatorii sau
C. dalta infecțioase ale erupției dentare se numără:
D. chiuretele Langer A. Pruritul gingival
E. chiuretele Mini Five B. Sângerarea gingivală
C. Pericoronarita supurată
156. În terapia parodontală, după aplicarea pe
D. Odontomul
suprafețele radiculare a acidului citric, au fost observate
următoarele efecte: E. Gingivostomatita

A. demineralizarea suprafețelor radiculare planate

B. inhibarea cementogenezei
C. eliminarea bacteriilor și endotoxinelor bacteriene
D. legarea tardivă a fibrinei de fibrele de colagen expuse
E. eliminarea stratului de detritus dentinar
157. În chirurgia parodontală membranele de colagen
prezintă următoarele dezavantaje:
163. Atitudinea terapeutică în cazul crizei acute de astm
la pacientul copil presupune:
A. Așezarea copilului în poziție culcată
B. Administrarea de Bricanyl
C. Administrarea de Prednison 3-4 mg/kg/zi
D. Întreruperea tratamentului stomatologic
E. Monitorizarea pulsului

A. rată rapidă de degradare

164. Indicațiile pulpotomiei vitale la dinții temporari
B. risc de transmitere a unor afecțiuni sunt:
C. biocompatibilitate redusă
A. Dinții temporari stadiul 3
D. afinitate celulară mică
B. Pulpita acută seroasă parțială
E. implicații religioase care restrâng utilizarea
C. Resorbția radiculară inflamatorie
D. Dinții temporari cu carie profundă, simptomatică
158. Terapia inițială în tratamentul parodontal este
cunoscută și sub denumirea de: E. Dinții temporari cu carie profundă, cu deschiderea accidentală a
camerei pulpare
A. terapie etiologică
B. terapia factorilor cauzali 165. Măsurile specifice prevenției secundare sunt
C. terapia non-chirurgicală următoarele:
D. terapia de suport A. Extensia preventivă pentru a preveni apariția cariei secundare
E. terapia de menținere B. Fluorizarea
C. Tratamentul prompt al cariilor incipiente
159. Care dintre următoarele caracteristici se pot regăsi
D. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
la pacienții cu parodontită agresivă:
E. Ortodonția interceptivă
A. gradul de distrucție în concordanță cu factorii locali și cantitatea
de placă bacteriană
B. rată lentă până la moderată de progresie a bolii
C. niveluri crescute de Aggregatibacter actinomycetemcomitans
D. în unele cazuri, progresia bolii se oprește spontan
E. anomalii ale funcției fagocitelor

CAIET TIP A 13
 166. Revascularizarea - avantaje 172. În compresia de maxilar, examenul părților moi
evidențiază:
A. Creșterea rădăcinii și închiderea apexului
B. Îngroașă pereții radiculari A. Semne inflamatorii la nivelul pilierilor amigdalieni

C. Este o metodă nechirurgicală B. Retracții gingivale precoce la incisivii aflați în trauma ocluzală

D. Presupune o singură ședință de tratament C. Uscăciunea mucoasei bucale

E. Procedură neinvazivă D. Epulis atipic

E. Rar, lichen plan bucal localizat la nivelul mucoasei jugale
167. Conceptele stomatologiei preventive urmăresc:
173. În ocluzia deschisă dismetabolică se regăsesc ca
A. Efectuarea extracțiilor dentare în scop ortodontic
semne radiologice următoarele:
B. Evaluarea riscului carios
A. Raportul dintre înălțimea posterioară și cea anterioară facială mai
C. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
mare de 0,65
D. Realizarea unei terapii pulpare
B. Unghiul bazelor a lui Schwarz mai mare de 20⁰
E. Îngrijirea la domiciliu
C. Ram vertical mandibular scurtat
D. Unghi condilian micșorat
168. Care dintre următoarele afirmații despre cavitatea
de clasa I ultraconservatoare la dinții permanenți E. Unghiul Tweed mărit
imaturi sunt adevărate:
174. Testul de retropulsie a mandibulei este:
A. Se indică la dinții cu marmorații ocluzale
B. Se indică la dinții cu carii în smalț și dentină cu extindere mică sau A. Parțial pozitiv în retrognatismul maxilar
medie în suprafață B. Negativ în pseudoprognatismul mandibular prin deficit de
C. Se prepară prin enameloplastie cu freze de fisurotomie dezvoltare a maxilarului superior

D. Se prepară prin enameloplastie cu freze sferice mici la turbină C. Parțial pozitiv în pseudoprognatismul de conducere cuspidiană

E. Cavitatea intră în contact extins cu dintele antagonist D. Pozitiv în pseudoprognatismul prin modificări de ax ale incisivilor
superiori

169. Care dintre următoarele afirmații despre pulpitele
cronice ireversibile la dinții permanenți imaturi sunt
adevărate:
A. Testele de vitalitate sunt intens pozitive
B. Palparea cu sonda în pulpitele cronice deschise determină o
durere redusă la suprafața pulpei și sângerare abundentă
C. La examenul subiectiv se evidențiază dureri de mare intensitate,
spontane, iradiate
E. Negativ în prognatismul mandibular anatomic
175. Creșterea tensiunii arteriale prin intermediul
vasoconstrictorului se poate produce în cazul injectării
concomitente a articainei cu următorii beta-blocanți
non-cardioselectivi:
A. Sotalol
B. Timolol

D. Percuția în ax este negativă C. Esmolol

E. Metoda de tratament indicată este pulpectomia vitală D. Nebivolol

E. Pindolol
170. În incluzia de canin, absența protecției canine:
176. În cazul lamboului ”în L” utilizat în rezecția apicală,
A. Are impact negativ asupra articulației temporo-mandibulare
dacă incizia se extinde în mucoasa mobilă, pot apărea
B. Nu afectează ghidajul în mișcările de lateralitate următoarele:
C. Induce fenomene de abraziune rapidă la nivelul dinților laterali
A. dureri postoperatorii
D. Induce o susceptibilitate de 5 ori mai mare la apariția anomaliilor
B. vindecare întârziată
de clasa aIIIa Angle
C. formarea de pungi parodontale
E. Conduce frecvent la resobție radiculară la nivelul dinților vecini
D. delabrarea lamboului

171. Regulile extracției unui dinte permanent din rațiuni E. formarea de cicatrici patologice
ortodontice țin seama de:
177. Secționarea corono-radiculară este de obicei
A. Situarea vestibulară sau orală a ectopiei
necesară în cazul odontectomiei pe cale palatinală a
B. Axul dinților restanți, urmărindu-se o deplasare cât mai mică a caninului superior inclus în următoarele situații:
apexului acestora
A. anomalie de volum corono-radiculară a dintelui inclus
C. Tipul de imobilizare necesar dupa corecția ectopiei
B. anomalie de formă a dintelui inclus
D. Gradul de compromitere odontală, chiar dacă se află la distanță
de dintele ectopic C. incluzie superficială

E. Eventuale anomalii dento-alveolare asociate D. angulare accentuată corono-radiculară

E. incluzie verticală

CAIET TIP A 14
 178. În cazul incluziei verticale a molarului de minte
inferior se poate practica separația interradiculară în
următoarele situații:
A. molarul prezintă rădăcini drepte
B. molarul prezintă rădăcini curbe
C. molarul prezintă rădăcini paralele
D. molarul prezintă rădăcini convergente
E. molarul prezintă rădăcini divergente
179. Complicațiile septice la distanță ale pericoronaritei
supurate ale molarului de minte inferior pot fi
următoarele:
A. tromboflebita sinusului cavernos
B. abcesul cerebral
C. pericardita
D. complicații septice pulmonare
E. septicemii
180. Tratamentul flegmonului planșeului bucal cuprinde:
A. oxigenoterapie
B. drenajul larg al tuturor lojilor afectate
C. păstrarea pe arcada a factorului cauzal dentar
D. antibioterapie urmată de expectativă
E. suprimarea factorului cauzal odontal
181. Dintre semnele clinice ale anchilozei
temporo-mandibulare instalate în copilărie fac parte:
A. unghi mandibular obtuz
B. elongarea procesului condilian
C. hipertonia mulchilor suprahioidieni
D. macrogenie
E. unghi nazolabial mărit
182. Tratamentul abcesului vestibular constă în:
A. incizia și drenajul pe cale orală a colecției supurate
B. extracția dintelui cauzal după cedarea fenomenelor inflamatorii
acute
C. sutura plagii cu fire separate
D. plasarea unei lame de dren pentru minim 24 de ore
E. plasarea unei lame de dren pentru minim 7 zile
183. Care dintre următoarele afirmații sunt incorecte în
cazul leziunilor de uzură de origine acidă:
A. apar, în general, pe dinți izolați
B. au pierdere de structură dură dentară
C. au aspect de pete
D. pot fi confundate cu abfracțiile
E. sunt localizate strict cervical
184. La testarea electrică, un răspuns fals pozitiv poate
să apară în următoarele situații:
A. dintele nu este corect izolat și complet uscat
B. pacient anxios
C. caria simplă
D. necroza de lichefacție
E. contactul electrodului cu țesutul gingival
CAIET TIP A
185. Printre formele anatomo-clinice ale pulpitelor,
descrise de Școala românească de Stomatologie se
numără:
A. hiperemia preinflamatorie
B. pulpita seroasă parțială sau coronară
C. pulpita seroasă totală sau corono-radiculară
D. abcesul acut apical
E. pulpita purulentă parțială sau coronară
186. Închiderea cavității de acces după drenajul
endodontic nu se poate efectua dacă:
A. starea generală este alterată, cu prezența unei tumefacții difuze
B. timpul este insuficient
C. dintele este monoradicular
D. există sensibilitate dureroasă marcată
E. exudatul este prezent în cantitate mare
187. Avantajele realizării căii de alunecare (”glide path”):
A. reduce riscul de fractură al instrumentelor rotative din nichel
titan
B. crește durata de viață a instrumentelor utilizate pentru
instrumentarea canalului
C. se reduce timpul de lucru al instrumentării
D. se poate realiza și în absența irigării endodontice
E. asigură respectarea traiectoriei canalelor radiculare chiar și în
condițiile existenței de curburi accentuate
188. Irigarea ultrasonică pasivă:
A. este cea utilizată în prezent în endodonție
B. implică un contact ferm al acelor ultrasonice cu pereții laterali ai
canalului radicular
C. poate fi continuă
D. poate fi intermitentă
E. determină creșterea temperaturii hipocloritului de sodiu
189. Calitățile unui sealer ideal:
A. ușor de aplicat
B. solubil în lichidele tisulare
C. biocompatibil
D. radioopac
E. lipsit de capacitate discromică asupra dentinei
190. Care din următoarele situații reprezintă indicații ale
utilizării acrilatului de tip VALPLAST în protezarea
flexibilă:
A. pacienții care prezintă protuberanțe osoase sau tuberozități
plonjante
B. pacienții care prezintă alergii la monomerul acrilic
C. pacienți cu torus foarte mare sau despicături palatine
D. pentru căptușiri cosmetice cu scopul de a masca recesiunea
gingivală
E. existența infecțiilor acute sau cronice
15
 191. Următoarele fac parte din cele mai frecvente 197. Modificările la nivelul structurilor restante ale
metode antropometrice utilizate pentru măsurători ale arcadelor edentate complica restaurarea arcadelor prin:
etajului inferior al feței:
A. dinții vecini sau antagoniști unor edentații migrează adesea spre
A. metoda Leonardo da Vinci acestea
B. metoda Boianov B. basculările produc deplasarea suprafețelor interdentare de
C. metoda Willis contact cu posibile complicații parodontale marginale provocate de
impactul alimentar și interferențe ocluzale
D. metoda flexiei forțate a capului
C. migrărilor dentare ale vecinilor și antagoniștilor li se adăugă
E. metoda ”Compasului de Aur” Appenrodt
grade diferite de resorbție a procesului alveolar, după pierderea
dinților
192. Dintre metodele de determinare a relației centrice
D. doar dintii din vecinatatea meziala pot migra spre spatiul edentat
fac parte următoarele:
E. curbele ocluzale modificate sever prin migrări nu permit
A. metoda compresiunii pe menton realizarea unor lucrări protetice funcționale și estetice
B. metoda linguriței de apă a lui Smith
C. metoda reflexului de ocluzie molară 198. Parodonțiul este constituit din următoarele tipuri
D. metoda deglutiției de țesuturi:
E. manevra maseterină Gysi A. gingia
B. desmodonțiu
193. Dintre dezavantajele coroanelor telescopate fac C. cement radicular
parte:
D. mucoasă alveolară
A. asigură o stabilizare optimală a protezelor parțiale mobilizabile în E. osul alveolar
toate sensurile
B. sunt costisitoare 199. Defectul parodontal infraosos este evaluat prin
C. presupun o supraspecializare a tehnicianului aprecierea următorilor parametri:
D. presupun supradotarea laboratorului A. adâncimea la sondare
E. nu se pot aplica pe dinții tinerilor B. nivelul clinic de atașament
C. sângerarea la sondare
194. Conectorii pot fi:
D. mobilitatea dintelui
A. rigizi E. prezența microulcerațiilor
B. non-rigizi
C. obtinuti prin turnare unica 200. Măsurile de prevenție primară la copil și adolescent
D. obtinuti prin sudare sunt următoarele:
E. obtinuti prin turnare multipla A. Sigilarea șanțurilor și fosetelor
B. Fluorizarea
195. Deraparea accidentala a instrumentarului se poate C. Controalele stomatologice periodice
face in:
D. Igiena orală
A. dintii antagonisti E. Extracția dinților irecuperabili
B. obraz
C. parodontiu marginal
D. limba
E. apex

196. Instrumentarul utilizat in prepararea dintilor

pentru proteze fixe include:
A. pietre conice diamantate pentru turbina
B. pietre efilate diamantate pentru turbina
C. pietre Arkansas
D. gume pentru finisare
E. instrumentar pentru plasarea firului de evictiune gingivala

CAIET TIP A 16