Sunteți pe pagina 1din 54

INTRODUCERE ÎN STOMATOLOGIA PREVENTIVĂ

Prevenirea îmbolnăvirilor
Reducerea factorilor de risc specifici unei boli-
preventie primară

Intărirea factorilor ce reduc susceptibilitatea la


boală preventie primară

Tratamentul sau reducerea efectelor provocate de


boli deja instalate preventie secundară şi terţiară
Dimensiunile sănătăţii (Ewles şi Simnett, 1999)
Multidimensionalitatea conceptului de stare de sănătate

Sănătate fizică – funcţionalitatea organismului

Sănătate mentală – abilitatea de a gândi clar şi coerent

Sănătate emoţională – recunoaşterea şi exprimarea emoţiilor

Sănătate socială – abilitatea de a forma şi de a menţine relaţii interumane

Sănătate spirituală – existenţa unor principii individuale de tratament

Sănătate în relaţie cu mediul – integrare în mediul înconjurător.


WHO - 1999

Există o diferenţă semnificativă între starea de sănătate a


indivizilor cu status socio-economic ridicat şi al celor cu status
socio-economic redus.

Aceste inegalităţi pot fi de: natură biologică, genetică dar în


principal statusul socio-economic apreciat în funcţie de venit şi
nivelul de educaţie este direct proporţional cu starea de sănătate.

Obiectiv principal - reducerea inegalităţilor în starea de sănătate


Obiective OMS
2000 2010 2025
5-6 ani 50% - dinţi indemni 90%- dinţi indemni

12 ani CAO–max.3 CAO–max.2 CAO–max.1


18-20 ani 85% cu arcade 75% fără leziuni 90% fără leziuni carioase
integre carioase şi parodontale şi parodontale

Evidenţa computerizată a datelor epidemiologice


75% din populaţia tânără să aibă suficiente cunoştinţe privind etiologia şi prevenirea
afecţiunilor oro-dentare, pentru a-şi stabili singură un diagnostic precum şi atitudinea
preventivă
Metode OMS de prevenire a principalelor boli
oro-dentare
Fluorizarea generală şi locală;

Igiena alimentaţiei;

Igiena oro-dentară;

Sigilarea şanţurilor şi gropiţelor;

Examinarea, depistarea, tratamentul corect şi precoce;

Educaţia pentru sănătatea oro-dentară şi pentru menţinerea sănătăţii întregului organism;

Dispensarizare şi control periodic.


Obiectivele îmbunătăţirea accesului la serviciile sanitare şi
OMS pentru creşterea calităţii acestora;
sănătate
orală pot fi
realizate diversificarea mijloacelor de informare privind
dacă în menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate;
atingerea
scopurilor
sunt introducerea unor programe de promovare a
implicate: sănătăţii şi susţinerea acestora prin implicarea
autorităţilor locale şi naţionale.
Momentul colonizarii cao-s la varsta de 4-
Examinarea orala a ani
copilului Colonizare inainte de 10,6 ± 5,3
varsta de 2 ani

Intarzierea sau reducerea Colonizare intre 2 si 4 ani 3,4 ± 1,8

colonizarii bacteriene prin Nivel nedecelabil al 0,3 ± 1,1

Dg. Precoce, F, I.A, I.O-D. colonizarii


Caria dentară - cea mai frecventă boală non-comunicabila (NCD).

CD - problema majoră de sănătate publică

5-10% din buget - tratament CD

Global Burden of Disease (Studiul global al bolii) 2015, cu privire dinților permanenți -2,3 miliarde de adulți
la afectarea dinții temporari -560 milioane de copii.

CD – PREVENTIE (-)

CD - CALITATEA VIEȚII HC 10%

HC 5% ideal
RECOMANDĂRI OMS
ABORDAREA RISCURILOR COMUNE ȘI A FACTORILOR DETERMINANȚI AI SĂNĂTĂȚII

PROMOVAREA REDUCERII HC

IMPOZITAREA HC

ETICHETE NUTRIȚIONALE CLARE

REGLEMENTAREA MARKETINGULUI

REGLEMENTAREA PROMOVĂRII ALIMENTELOR ȘI BĂUTURILOR ÎN SPAȚII PUBLICE

CREȘTEREA SENSIBILIZĂRII ȘI A ACCESULUI LA APĂ CURATĂ

IMPLEMENTAREA STRATEGIILOR DE SĂNĂTATE PUBLICĂ PENTRU A PROMOVA EXPUNEREA LA FLUOR


INDICII EPIDEMIOLOGICI odonto -parodontali
Indicele de incidenţă Indicele de prevalenţă a
morbidităţii

Prevalența face referire la


Incidența se referă la numărul numărul total de persoane dintr-
de persoane dintr-o populație o populație care la un anumit
care dezvoltă o anumită boală moment au o anumită boală sau
problemă de sănătate. Spre
într-o perioadă specificată de deosebire de incidență,
timp (o lună, un an). Este prevalența include atât cazurile
numărul de cazuri noi apărute noi, cât și pe cele existente deja
în acea unitate de timp. la momentul respectiv sau pe o
anumită durată de timp.
CAOD: Media numărului dinților cariați, absenți sau obturați
Procentul indivizilor
%CAOD: MD: Media dinților
cu dinți cariați
Procentul numărului
Media numărului de
%C: dinților cariați MND:
dinți
netratați
Media numărului
CD: %Ed: Procentul edentațiilor
dinților cariați

https://www.mah.se/CAPP/Methods-and-Indices/for-Measurement-of-dental-diseases/for-Caries-prevalence/
Indicele CAO
Indicele CAOD (dinţi definitivi) şi caod (dinţi temporari), reprezintă numărul de dinţi cariaţi, absenţi
şi obturaţi raportat la numărul de persoane. Se calculează pe dinţi CAOD sau pe suprafeţe CAOS

CAOD – DMFT - numărul de dinţi definitivi cariaţi, absenţi şi obturaţi

CAOS – DMFS - numărul de suprafeţe cariate, absente şi obturate la nivelul dinţilor definitivi

caod – dmft - numărul de dinţi temporari cariaţi, absenţi şi obturaţi

caos – dmfs - numărul de suprafeţe cariate, absente şi obturate de la nivelul dinţilor temporari
Indicele CAOD - 12-ani la nivel mondial

Number of Countries Percentage of Number of


Global weighted
Year countries having DMFT 3 countries having affected teeth Reference
mean DMFT
or less DMFT 3 or less
1980 2.43 - - - - (2)
1985 2.78 - - - - (2)
2001 1.74 183 128 70% - CAPP
2004 1.61 188 139 74% 200,335,280 (3)
2011 1.67 189 148 78% 219,405,600 (4)
2015 1.86 209 153 73% 244,571,686 (5)
https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/Global_burden_of_caries_disease/
OMS - Indicele CAOD - 12-ani pe continente

DMFT
WHO Regions
2004 (3) 2011 (4) 2015 (5)
AFRO 1.15 1.19 1.06
AMRO 2.76 2.35 2.08
EMRO 1.58 1.63 1.64
EURO 2.57 1.95 1.81
SEARO 1.12 1.87 2.97
WPRO 1.48 1.39 1.05
Global 1.61 1.67 1.86

https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/Global_burden_of_caries_disease/
CAOD

1986 3.1
1992 4.0
1995 3.4
Romania 1998 7.3
2000 2.8
(16)
2007 3.3
(17)
2008-2009 2.1
(18)
2011 3.4

https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/EURO/
CAOD
1975 5.2
1980 5.0
1985 2.1
1988 2.2
1991 1.3
1994 1.4
1995 1.2
2000 1.0
2001 0.9
2002 0.9
Danemarca 2003 0.9
2005 0.8
2006 0.8
2007 0.7
2008 0.7
2009 0.6
2010 0.6
2011 0.6
2012 0.6
2014 0.4

https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/EURO/
CAOD
1997 1.7
2000 1.2
2004 1.0
Germania
2005 0.7
2009 0.7
2014 0.5

https://www.mah.se/CAPP/Country-Oral-Health-Profiles/EURO/
Significant Caries Index

• 1/3 din populație cu valorile cele mai


mari - Brathall 2000 .
• Valoarea media a indicelui DMFT
pentru acest subgrup
• Linia verticala-cine a fost inclus in
studiu DMFT – 4,61, SIC-4,61
• OMS - 2015 obiectiv, indicele SiC ≤ 3.
• ! Aprecierea necesarului de
tratament ≥ 50% din totalul
tratamentelor va fi acordat acestei
treimi.
Valori ale indicelui SiC comparativ cu ale indicelui CAOD în
unele ţări din Europa.
Ţara CAOD SIC ANUL MĂRIMEA
EŞANTIONULUI

Franţa 1,9 4,7 1998 6.000

Grecia 4,5 8,1 1989 2.217

Germania 1,7 4,1 1997 1.043

Marea Britanie 0,9 3,2 2001 12.029

Portugalia 2,9 3,7 1999 800

Suedia 0,9 2,6 2001 71.896

20
ICDAS

• Codul din 2 numere este compus dintr-o cifră pentru statusul


restaurativ al suprafeţei urmată de o cifră ce înregistrează gravitatea
cariei
Suprafetele cu defecte de dezvoltare vor fi
înregistrate ca sănătoase.
EGOHID
European Global Oral Health Indicators
Development
EGOHID este un sistem de evaluare complexa a starii de
sanatate orala, fiind format din mai multe sectiuni :

1. Date de identificare si informatii generale ale subiectilor


2. Chestionar privind starea de sanatate odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
1.Date de identificare si informatii
generale ale subiectilor
2.Chestionar privind starea de
sanatate odontala
3.Chestionar despre fluoroza
dentara
4.Chestionar despre sanatatea
parodontala
5.Determinarea prezentei
cancerului oral
6.Tratamente ortodontice
7.Tratamente protetice
2.Chestionar privind sanatatea odontala
Coduri pentru restauratii si sigilari Coduri pentru caria dentara

0=fara sigilari si restaurari 0= suprafata integra


1= sigilat partial 1= usoara modificare a suprafetei ,la inspectie
2= sigilat 2= modificare evidenta a suprafetei
3 = restaurare modificata de culoare 3= cavitate in smalt, dar fara evidentierea dentinei
4 =restauratie de amalgam 4=leziune la JSD, dar fara cavitate in dentina
5 = coroana metalica 5= cavitate in dentina
6=coroana , fateta ceramica ,aur sau compozit 6=cavitate extinsa in dentina
7= restaurare fracturata sau absenta DINTII ABSENTI
8= restauratie temporara 97 = dinti extrasi de cauza carioasa
98 = dinti absenti din alte cauze
99= dinti neerupti
P = implant

1. Date de identificare si informatii generale


ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice
EGOHID-CODURI PENTRU RESTAURARE
Cod 0 – Dinte integru, fara
sigilari sau restaurari Cod 1 – Sigilare partiala
EGOHID-CODURI PENTRU RESTAURARE

Cod 2 – Sigilare Cod 3- Obturatie fizionomica


EGOHID-CODURI PENTRU RESTAURARE
Cod 5- Coroana metalica
Cod 4- Obturatie din amalgam Cod 6- Coroana fizionomica
EGOHID-CODURI PENTRU RESTAURARE
Cod 7- Obturatie fracturata sau Cod 8- Obturatie provizorie
absenta
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 0- Dinte integru
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 1- Usoara modificare a suprafetei
dentare, la inspectie, dupa uscare
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 2- Modificarea evidenta a suprafetei dentare
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 3- Cavitate in smalt dar fara evidentierea
dentinei
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 4- Leziune carioasa la nivelul jocntiunii amelo-
dentinare, dar fara cavitate in dentina
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 5- Cavitate in dentina
EGOHID-CODURI PENTRU LEZIUNI CARIOASE
Cod 6- Cavitate extinsa in dentina, care
distruge pana la jumatate din suprafata
EGOHID-ALTE CODURI
Cod 97- dinti absenti din cauze 98- dinte absent din alte cauze
carioase decat cea carioasa
Cod 99- Dinte neerupt Cod P- implant
EGOHID-3. Fluoroza dentara
1. Date de identificare si informatii generale ale
subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala

• Nivelul fluorozei ( in toata cavitatea orala ) 5.


6.
Determinarea prezentei cancerului oral
Tratamente ortodontice

• 1= integru 2= discutabil 3= foarte usoara 7. Tratamente protetice

• 4 = usoara 5= moderata 6 =severa x=nu se poate


determina

3. Pacientul a utilizat paste de dinti cu fluor ? 1= da 2 = nu


x=nu stiu

4. Pacientul a utilizat alte produse cu fluor?


• 1=tablete fluorurate sau solutii 4= apa de gura
• 2=sursa de apa fluorurata 5=sare fluorurata
• 3= apa imbuteliata fluorurata 6=alte produse(specificati)
x=nu stiu
Cod 1- Cod 2-
Dinte Fluroza
integru discutabila

Cod 3- Cod 4-
Fluoroza Fluoroza
foarte usoara
usoara

COD 6-
Cod 5-
Fluoroza
Fluoroza
severa
moderata
1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate

EGOHID4.Chestionar pentru sanatate parodontala


odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice
In tabelul de mai jos va rog sa completati urmatoarii indici : 7. Tratamente protetice

CPI - Community Periodontal Index – pe fiecare sextant dupa cum urmeaza :


0= sanatos 4= pungi mai mari de 4mm
1=sangerare x=nu se poate determina pe sextant
2=tartru 9=nu s-a inregistrat
3 =pungi de 4-5mm

( la intervalul de varsta 12-15 ani se determina prezenta sangerarii si tartrului dar nu si a pungilor
parodontale ; nu se face sondaj parodontal)

Cat de severa este pierderea de atasament in toata cavitatea ? ( sondaj in 6 puncte pentru
fiecare dinte )
0=sanatos, 0 mm x=se exclude sextantul
1=pierdere de 1-2mm 9=nu s-a inregistrat
2=pierdere moderata de 3-4mm
3= pierdere severa de 5mm sau mai mult

42
EGOHID 5.Determinarea prezentei cancerului oral
1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor
2. Chestionar privind starea de sanatate

Subiectii cu leziune
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara

ulcerative sau
4. Chestionar despre sanatatea parodontala
5. Determinarea prezentei cancerului oral

proliferative ( leziuni
6. Tratamente ortodontice
7. Tratamente protetice

precanceroase) care nu
prezinta semne de
vindecare dupa 2
saptamani de tratament
trebuie sa fie examinati
de un medic specialist!!!
Leziuni precanceroase

Eritroplazia
Leucoplazia

Lichenul plan
6.Tratamente ortodontice :
1. Date de identificare si informatii generale
( pentru categoria de varsta 5-17 ani) ale subiectilor

Pacientul prezinta aparate ortodontice ?


2. Chestionar privind starea de sanatate
odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara

1 = da 2= nu 4. Chestionar despre sanatatea parodontala

• Ce tip de aparat ortodontic: fix sau mobil


5. Determinarea prezentei cancerului oral
6. Tratamente ortodontice

• Cat timp a durat tratamentul? 7. Tratamente protetice

• Exista efecte secundare?


7.Tratamente protetice : (pentru subiectii de peste 20 ani)

Subiectii sunt intrebati de:


• Daca sunt purtatori de proteza 1. Date de identificare si informatii generale
ale subiectilor

• tipul de proteza : mobila sau fixa 2. Chestionar privind starea de sanatate


odontala
3. Chestionar despre fluoroza dentara
• Materialul din care este confectionata 4. Chestionar despre sanatatea parodontala

proteza ( ceramica,compozit sau 5. Determinarea prezentei cancerului oral

rasina acrilica) 6.
7.
Tratamente ortodontice
Tratamente protetice

• Cati dinti sunt implicati in tratament


• Cauza edentatiei
Clasificarea leziunior carioase dupa sediu si marime
(Mount)

Sediu Minima Medie Larga Extinsa


Fisurale(1)
11 12 13 14
Aproximale (2)
21 22 32 24
Cervicale(3)
31 32 33 34

48
Strategia stomatologiei preventive
Strategia stomatologiei preventive
• Programele de prevenţie motivează intervenţia la nivel politico-
administrativ, pentru implementarea unor acţiuni de profilaxie.
• Etapele unui program de prevenţie sunt:
• identificarea, pe baza studiilor epidemiologice, a problemelor de sănătate oro-
dentară,
• fixarea obiectivelor,
• alegerea metodelor de prevenţie, în funcţie de mijloacele financiare, personalul
şi materialele disponibile,
• conceperea şi punerea în aplicare a programului de prevenţie,
• supravegherea desfăşurării şi evaluarea (al doilea studiu epidemiologic)
• replanificarea, reajustarea programului,
• evaluarea raportului cost - eficienţă pentru motivarea deciziei politice a
programului.
Prevenţia pre-primară
Controlul transferului de S.mutans de la mamă la făt (transmitere verticală)
Tipar de risc cariogen – caracter familial - modificarea florei mamei –
modificarea nivelului de afectare prin carie a copilului

Identificarea Anamneză detaliată, obiceiuri alimentare


PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100

riscului cariogen Evaluarea igienei orale individuale (indici clinico-biologici)


Determinarea incidenţei cariei în ultimele luni
Determinarea stadiului de activitate
Evaluarea parametrilor salivari
Teste Determinarea numărului de S mutans (Dentocult SM)
microbiologice Detrminarea numărului de Lactobacili (Dentocult LB)
Rata de
acumulare a PFRI= suma nr. de suprafeţe cu placă bacteriană X100
plăcii bacteriene număr de dinţi X 6
(24 de ore) PFRI >20% indică un risc crescut de transfer.

PFRI – Plaque Forming Rate Index


Prevenţia primară
Scopul acţiunilor de prevenţie primară– urmăreşte aplicarea
unor strategii de evitare a apariţiei bolilor oro-dentare şi de
oprire a evoluţiei acestora înainte să fie necesar a se
institui metodele prevenţiei secundare.
• În cazul cariei, acţiunile de profilaxie primară se vor
desfăşura strict în următoarea ordine:
• fluorizarea generală şi locală,
• igiena alimentaţiei,
• igiena oro-dentară,
• sigilarea şanţurilor şi gropiţelor.
Prevenţia secundară
Are ca scop examinarea, depistarea şi tratamentul precoce şi corect al afecţiunilor
oro-dentare prin reabilitarea corectă a tuturor dezechilibrelor instalate.
Metodele ei vor fi individualizate fiecărei afecţiuni în parte.
• Caria dentară
• examinarea, depistarea şi tratamentul corect şi precoce,
• profilaxia locală cu produse fluorurate (clătiri, geluri, lacuri, etc.)
• dispensarizarea pacienţilor.
• Parodontopatia
• examinarea, depistarea, tratamentul corect şi precoce al gingivitelor şi al
parodontopatiilor aflate în stadiu incipient,
• dispensarizare şi control periodic.
• Cancerul oral
• esenţială rămâne examinarea corectă şi depistarea îmbolnăvirii în faza de debut.
Intervenţia specialistului chirurg în faza incipientă poate să conducă la un prognostic
favorabil
Profilaxia terţiară
• Profilaxia terţiară se instituie în urma eşecurilor profilaxiei secundare şi implică
aplicarea măsurilor necesare în vederea refacerilor pierderilor deja instalate cu
reabilitarea pacientului din punct de vedere al confortului.
• În această etapă, tratamentul curativ va fi dublat de o concepţie preventivă care se
bazează pe: surprinderea şi eliminarea unor evoluţiii ulterioare ale îmbolnăvirii, cu
scopul de a preîntâmpina functio lesa.
• Metodele şi tehnicile preventive disponibile sunt riguros verificate prin cercetări în
laboratoare şi în practică şi se referă la:
• utilizarea judicioasă a fluorurilor,
• igiena alimentară (raţionalizarea consumului de produse zaharoase),
• igienă oro-dentară riguroasă,
• aplicarea răşinilor de sigilare în profilaxia cariei,
• profilaxia profesională,
• dispensarizarea pacienţilor,
• educaţia pentru sănătatea orală şi pentru menţinerea sănătăţii întregului organism.