GRILE PROTETICĂ

VARIANTA: 1
Complement simplu:
1. Realizarea unei RPF cu extensie cu sprijin pe un singur dinte stâlp este admisă în cazul edentaţiei de:
a. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp caninul
b. premolar secund maxilar având ca dinte stâlp molarul prim
c. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp incisivul central
d. canin mandibular având ca dinte stâlp premolarul prim
e. molarul prim mandibular având ca dinte stâlp molarul secund
2. Care din următoarele tipuri de forţe au potenţialul cel mai distructiv asupra RPF – câmp protetic:
a. forţele de coeziune
b. forţele de compresiune
c. forţele de forfecare
d. forţele de tracţiune
e. forţele de adeziune
3. Care dintre următorii electrozi ai bisturiului electric nu este folosit pentru lărgirea temporară a şanţului
gingival:
a. electrodul în formă de J
b. electrodul în formă de L
c. electrodul în formă de piramidă
d. electrodul AP
e. electrodul în formă de U
4. Pentru a putea realiza un corp de punte suspendat trebuie să dispunem de un spaţiu protetic în sens
cervico-ocluzal de minimun:
a. 3 mm b. 8 mm c. 4 mm d. 6 mm e. 12 mm
5. Despre intermediarii cu raport tangent liniar cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmaţii:
a. au feţe mucozale extinse
b. au feţe mucozale reduse
c. contactul cu creasta se face pe coama acesteia

d. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că intermediarul emerge din
gingie
e. se indică în situaţii cu câmp protetic redus cervico-ocluzal şi creste alveolare late
6. Referitor la înregistrarea PIM următoarele afirmaţii sunt false:
a. deţinătorii unui point centric prezintă stopuri ocluzale strânse – contacte tripodice
b. pentru ca mandibula să alunece din ORC în PIM pe lângă o anumită conformaţie a ncuspizilor activi
trebuie să existe şi un grad de libertate a mişcărilor condiliene
c. în cazul unui long centric există libertate de mişcare a vârfului cuspizilor pe planşeul foselor
d. PIM este o poziţie de referinţă în cazul raportului mandibulo-maxilo- cranian putând îmbrăca două
situaţii clinice diferite – point centric şi long centric
e. orice PIM cu mandibula plasată în interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie normală
depăşirea limitelor acestui triunghi se apropie de patologic (malocluzie)
7. Siliconii cu reacţie de condensare au scăzut în popularitate datorită:
a. timpului de priză crescut
b. mirosului neplăcut
c. gustuluineplăcut
d. stabilităţii dimensionale şi a revenirii elastice reduse
e. caracteruluihidrofil
8. Cercetări „in vitro” au demonstrat că precizia cea mai mare se poate obţine
a. prin amprenta dublului amestec şi tehnica sandwich,
b. cu ajutorul polisulfizilor
c. prin amprenta în doi timpi
d. prin folosirea portamprentelor standard din plastic
e. prin amprentarea imediat după prepararea bonturilor dentare
Complement multiplu
9. Referitor la sistemul CAD/CAM de cabinet CEREC, care dintre următoarele afirmaţii sunt adevărate?
a. rezoluţia amprentei optice cu sistemul CEREC 1 era de 25 de microni
b. rezoluţia amprentei optice cu sistemul CEREC 2 era de 50 de microni
c. soft-ware-ul sistemului CEREC 2 este bidimensional
d. soft-ware-ul sistemului CEREC 3 este bidimensional

10. Retenţia mecanică a RPF la nivelul sâlpilor dentari poate fi de următoarele tipuri:
a. macromecanică–geometrică
b. macro-micromecanică – prin fricţiune
c. prin forţe de atracţie electrostatică
d. prin forţe de atracţie gravitaţională
e. micromecanică
11. Din punc de vedere biomecanic este importantă rigiditatea RPF, întrucât forţele exercitate la niveleul
corpului de punte tind să-l încovoaie, cu consecinţe nedorite, cum ar fi:
a. solicitarea paraaxială a dinţilor stâlpi
b. afectarea integrităţii structurale a dentinei radiculare
c. descimentarea elementelor de agregare
d. fractura materialului de placare
e. persistenţa unei deformări permanente, cu efecte disortodontice asupra dinţilor stâlpi şi alterarea
raporturilor ocluzale
12. În cadrul clasificării ACP a edentaţiilor parţiale, dintre criteriile adiţionale care pot influenţa clasa fac
parte
a. starea materială a pacientului
b. diskinezia maxilo-mandibulară
c. condiţiiletehnico-materiale
d. sechele post-tratamente oncologice
e. pacientrecalcitrant
13. Există mai multe motive pentru care uneori se optează pentru RPF cu trei stâlpi, dintre care doi la o
extremitate:
a. creşterea rezistenţei mecanice a RPF
b. mărirea ariei de suport parodontal
c. extindereasprijinuluimuco-osos
d. creşterea retenţiei întregii restaurări
e. imobilizarea unor dinţi cu implantare deficitară
14. Retenţia RPF se apreciază în funcţie de:
a. cimentuldefixare
b. rugozitatea intradosului elementelor de agregare ale RPF
c. retenţia de la nivelul intermediarilor RPF
d. retenţia de la nivelul elementelor de agregare, considerate individual ca
unităţi de retenţie
e. retenţia ce rezultă din numărul şi poziţia relativă a elementelor de agregare
15. Funcţiile prot. fixe

a. –
b. este necesar să nu realizăm interferenţe statice şi interferenţe în dinamica mandibulară
c. să contribuie la menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie
d. prin design-ul şi clitatea suprafeţelor lor să protejeze parodonţiul marginal
şi să nu faciliteze autocurăţirea
e. să contribuie la secţionarea respectiv triturarea ineficientă a alimentelor
16. Metoda de conducere bimanuală a mandibulei în RC prezintă următoarele dezavantaje:
a. depinde de instruirea şi îndemânarea operatorului
b. depinde de capacitatea operatorului de a aplica forţe dirijate în mod egal cu
cele două mâini
c. depinde de poziţia capului şi a fotoliului dentar
d. depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura masticatorie
e. nu necesită o asistentă pentru realizarea ei
17. Anumite stări de mobilitate dentară tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene, cauzele
fiind datorate:
a. unor tratamente ortodontice în antecedente
b. unor intervenţii de chirurgie parodontală şi periapicală
c. absenţeisuportuluiosos
d. dinţii sunt vecini cu un dinte care a necesitat o extracţie laborioasă
e. dinţii prezintă discromii marcate
18. Referitor la raport coroană-rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este adevărat că:
a. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului coroana clinică fiind mai mică decât cea
anatomică
b. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ-cement
c. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu-se totuşi
raportul coroană-rădăcină clinică
d. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă în unele cazuri
chiar marcată
e. creşterea raportului coroană-rădăcină odată cu înaintarea în vârstă sa datorat în mai mare măsură
îmbătrânirii şi mai puţin efecelor agresiunilor de diverse tipuri
19. Cele trei clase de aparate digitale pentru măsurarea culorii sunt:
a. densitometrele
b. colorimetrele
c. aparatele CMY

d. spectrofotometrele
e. aparatele RGB
20. Referitor la principiile de utilizarea a clasificării ACP a edentaţiilor parţiale, care dintre următoarele
afirmaţii sunt adevărate?
a. Considerarea unei proceduri viitoare de tratament va influenta decizia de diagnostic
b. considerarea unei proceduri viitoare de tratament nu trebuie să influenţeze decizia de diagnostic
c. tratamentul pre-protetic iniţial nu poate modifica clasa iniţială
d. tratamentul pre-protetic iniţial poate modifica clasa iniţială
e. criteriul cel mai puţin complex incadrează pacientul în clasa cea mai complexă
21. Printre avantajele utilizării electrotomului pentru lărgirea temporară a şanţului gingival se numără
a. b. c. d. e.
22. În
a.
b. c. d. e.
hemostazăperfectă
acces la cariile de colet
poate fi utilizat la purtătorii de pacemaker
vindecare previzibilă a ţesuturilor moi
este indicat în cazul gingiilor subţiri
conturarea intermediarilor există două reguli de bază:
contactul cu ţesuturile moi să fie maxim
contactul cu ţesuturile moi să fie minim
trebuie asigurat un acces optim pentru igienizare materialul din care se confecţionează să fie nemetalic
preţul intermediarului să fie cât mai mic
23. Următoarele afirmaţii privind clasificarea crestelor edentate, după Siebert, sunt adevărate:
a. clasa I pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
b. clasa I pierdere în lăţime a crestei edentate, cu păstrarea înălţimii
c. clasa II pierdere în lăţime a crestei edentate, cu păstrarea înălţimii
d. clasa III pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
e. clasa II pierdere în înălţime a crestei edentate, cu păstrarea lăţimii
24. În funcţie de gradul lipsei de paralelism a dinţilor stâlpi, Korber recomandă crectarea acestuia în modul
următor:
a. înclinarea unui stâlp între 15-25 de grade şlefuirea feţelor axiale ale ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de
6 grade vertical
b. îclinarea stâlpului de 25-35 de grade, şlefuirea feţelor axiale a ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de 6
grade faţă de vertical

c. înclinarea unui stâlp până la 15 grade, şlefuirea feţelor axiale a ambilor dinţi stâlpi cu o înclinare de 6
grade faţă de vertical
d. Înclinarea stâlpului de 25-35 de grade la nivelul stâlpului divergent se realizează ca element de agregare
o coroană cu grosime dirijată, care va avea contact cu bontul doar în regiunea cervicală, inserţia punţii
făcându-se prin rotaţie
e. Înclinarea stâlpului de 25-35 de grade se recomandă realizarea unei restaurări pe sistem telescopat,
compensarea lipsei de paralelism făcându-se la nivelul capei primare.
25. Care dintre următoarele afirmaţii legate de protezele fixe sunt adevărate:
a. o proteză parţială fixă cu mai mulţi stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu 1 sau 2 stâlpi
b. o proteză parţială fixă cu 2 stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu mai mulţi stâlpi sau cu unul
singur
c. cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării este mai mare
d. cu cât intermediarii sunt mai mulţi, cu atât durata de funcţionalitate a restaurării este mai mică
e. factorii de risc sunt mai crescuţi la mandibulă faţă de maxilar
26. Despre intermediarii cu contact punctiform cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmaţii
a. sunt cunoscute şi sub denumirea de corpuri de punte conice
b. contactul cu creasta se face pe coama acesteia
c. sunt cele mai estetice
d. cu indicaţie în zona frontală mai ales la pacienţi cu zâmbet gingival
e. contactul cu creasta se face pe versantul vestibular al acesteia
27. Restaurarea provizorie joacă un rol important în:
a. perfectarea planului de tratament si motivarea acestuia pacientului
b. stabilizarea dintilor cu mobilitate
c. prospectareafizionomiei
d. prepararea dintilor stalpi
e. stabilizareaocluziei
28. Inregistrarea limitelor cervicale a preparatiilor in timpul amprentarii:
a. nu ridica probleme deosebite
b. este de importanta redusa
c. ridica probleme doar cand acestea se gasesc supragingival
d. necesita largirea temporara a santului gingival

e. este esentiala pentru respectarea profilului de emergenta

29. Obiectivele amprentei în protetica fixă sunt:
a. redarea cât mai fidelă a formei, detaliilor şi dimensiunilor preparaţiei
b. redarea cât mai fidelă a fundului de sac vestibular
c. înregistrarea şi redarea cât mai corectă a reliefului dinţilor antagonişti
d. redarea exactă a rapoartelor preparaţiei cu dinţii vecini
e. să ofere posibilitatea obţinerii unui model de lucru cât mai exact pe care să
se poată realiza macheta viitoarei proteze
30. Portamprentele trebuie să îndeplinească următoarele condiţii:
a. să fie maleabile
b. să cuprindă tot câmpul protetic
c. să fie rigide
d. să asigure grosime cât mai uniformă materialului de amprentă
e. să limiteze mişcările funcţionale ale părţilor moi
31. Tehnica de amprentare denumită a dublului amestec:
a. este o amprentă globală într-un singur timp
b. este o amprentă globală în doi timpi
c. vizează în majoritatea cazurilor amprentarea unei arcade întregi
d. necesită materiale de consistenţe diferite
e. necesită lingură individuală
32. Cele mai uzuale mijloace tradiţionale de vizualizare si comunicare intre medic-pacient si tehnicianul
dentar sunt:
a. modelele de studiu
b. modelarile diagnostice
c. fotografii ale altor pacienţi cu probleme similare
d. simulările computerizate
e. utilizarea markerilor pentru conturări direct în cavitatea bucală
33. Care din condiţiile ce trebuie să le îndeplinească un material ideal pentru confecţionarea restaurărilor
provizorii sunt false:
a. conductibilitate termică crescută
b. biocompatibilitate
c. stabilitate cromatică
d. preţ de cost ridicat
e. rezistenţă la uzură mică
34. Comportamentul la oboseală al unei RPF este determinat de:

a. biomateriale utilizate în refacerea stâlpilor, a elementelor de agregare a intermediarilor, precum şi

pentru finisarea lor
b. disfuncţiile musculare
c. parametrii forţelor (intensitate, punct de aplicare, direcţie, numărul ciclurilor de solicitare)
d. rezistenţa ATM
e. design-ulRPF
35. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de următoarele
deziderate:
a. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient
b. se poate realiza doar pe baza modelului de studiu
c. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare, cât şi la disponibilitatea
pacientului la tratament
d. se poate realiza doar pe baza unei radiografii panoramice
e. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază tehnico-materială
adecvată
36. Restaurările fixe întinse la mandibulă (şi mai ales RPF totale mandibulare) reprezintă prin construcţia lor
constrângeri ale tendinţei normale de deformare a mandibulei (datorită elasticităţii osoase) prin rigiditatea
RPF. Din cauza contradicţiei elasticitare mandibulară – rigiditatea RPF pot apărea următoarele efecte
nocive:
a. fractura materialului de placare (mai ales la nivelul caninilor)
b. fractura tablei osoase vestibulare (în zona premolarului secund)
c. descimentări ale elementelor de agregare de pe stâlpii distali
d. tulburări ocluzale
e. mobilitate la nivelul dinţilor stâlpi
37. Indicaţiile RPF cu extensii distale sunt mai restrânse în raport cu cele ale restaurărilor cu extensii
meziale din următoarele motive:
a. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei frontale, datorită esteticii
b. unităţile dentare situate anterior au, în general, o valoare parodontală mai
redusă
c. direcţia rădăcinilor dinţilor stâlpi (spre distal, în cea mai mare parte a cazurilor) face ca forţele aplicate la
nivelul extensiilor meziale să prezinte o direcţie mai apropiată de solicitările în axul stâlpilor, în timp ce
forţele asupra extensiilor distale vor avea o direcţie paraaxială mai importantă
d. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei laterale de sprijin
e. rezilienţa parodontală est mai mică în zona frontală

38. În cazul ocluziei stabile când stopurile ocluzale vor fi desfinţate temporar prin prepararea dinţilor în
cursul unui tratament protetic de amploare se recomandă „memorarea” relaţiilor intermaxilare prin:
a. restaurăriprovizorii
b. prepararea seriată a dinţilor şi conservarea stopurilor ocluzale de pe aceştia
prin mici şine de acrilat autopolimerizabil sau chei din silicon
c. folosirea unor şabloane de ocluzie confecţionate înaintea preparării dinţilor
d. nu sunt recomandate restaurări provizorii în astfel de stuaţii
e. utilizarea unor dispozitive special concepute în laborator pentru creşterea
dimensiunii verticale de ocluzie
39. Obiectivele tratamentului ocluziei traumatice sunt:
a. obţinerea stabilităţii ocluzale a la long
b. funcţionalitate a ADM satisfăcătoare pentru pacient
c. eliminareaşiîmpiedicarearecidiveisimptomatologieiDTM
d. simpla îndepărtare a obstacolului care a produs ocluzia traumatică
e. şlefuirile selective
40. Intermediarul conceput corect în zona laterală trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
a. toate suprafeţele trebuie să fie concave şi netede
b. contactul cu versantul vestibular trebuie să fie cât mai mare
c. tabla ocluzală trebuie să fie în armonie cu ocluzia tuturor dinţilor
d. lungimea suprafeţei vestibulare trebuie să fie mai mare decât a dinţilor stâlp
adiacenţi
e. mecanismele bucal şi lingual de alunecare trebuie să fie similare cu cele ale dinţilor adiacenţi
41. Deformarea intermediarilor sub acţiunea unei forţe verticale care acţionează la nivelul zonei lor
centrale este dependentă de mai mulţi factori:
a. mărimeaforţei
b. lungimea traveei
c. design-ulintermediarului
d. materialul din care este realizat placajul RPF
e. materialul din care este realizată structura de rezilienţă a RPF
42. Referitor la adaptarea marginală a restaurărilor protetice fixe, care dintre următoarele afirmaţii sunt
adevărate?
a. absenţa adaptării se poate datora lipsurilor de pe suprafaţa internă a componentei metalice
b. controlul adaptării se face cu spatula bucală pentru a nu leza gingia
c. se verifică în zona cervicală sau supragingivală

d. deficienţe de adaptare se pot datora resturilor de ciment provizoriu

e. ariile de contact prea strânse nu influenţează adaptarea marginală a coroanelor
43. Există mai multe modalităţi pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanţeze de suprafeţele
bontului:
a. crearea de şanţuri pe suprafaţa internă a coroanei, până la 3 mm de linia cervicală
b. supraexpansiunea masei de ambalat
c. şlefuirea suprafeţei interne a coroanei
d. prin eroziune galvanică
e. prin lăcuirea bontului
44. Selecţia unui ciment de durată depinde de:
a. forma de retenţie a bontului
b. stabilitateacoroanei
c. numărul de elemente nu influenţează alegerea cimentului de fixare
d. forţele de solicitare nu influenţează alegerea cimentului de fixare
e. stareapulpei
45. Uscarea cu jet puternic de aer se interzice datorită:
a. afectăriiodontoblaştilor
b. desicării dentinei care favorizează absorbţia acizilor din cimentul proaspăt
preparat
c. presiunii crescute ce poate atrage fluidul sucular pe suprafaţa bontului
d. presiunilor mari de aer ce traumatizează epiteliul extern al peretelui
gingival
e. posibilităţii aspirării nucleilor odontoblastici în canaliculele dentinare
46. O proteză parţială fixă se poate mobiliza în următoarele situaţii:
a. contacte ocluzale disfuncţionale
b. deformarea elementelor de agregare
c. solubilizareacimentului
d. efectul mişcării de compresiune
e. lipsa de retenţie a elementelor de agregare prin preparaţii incorecte
47. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respecăm o anumită schemă, care să aibă în considerare:
a. statusulcoroanelordentare
b. morfologiaradiculara
c. vecinătateacusinusulmaxilar d. statusul parodontal
e. statusulendodontal

48. Următoarele aspecte corespund timpilor operatori de inserare a şnurului impregnat în şanţul gingival:
a. anestezia locală nu este întotdeauna obligatorie
b. izolarea câmpului protetic
c. se împinge puternic şnurul în şanţul gingival
d. se îmbibă şnurul în soluţie astringentă
e. se secţionează o lungime suficientă de şnur pentru a încercui dintele
49.Care dintre afirmatiile referitoare la etapele fixarii unei restaurari protetice realizată cu sistemul IPS
Empress sunt adevarate ?
a. se graveaza (intradosul) restaurarii cu acid clorhidric (solutie 4,9%) timp de 59 secunde
b. se silanizeaza suprafetele dentare timp de 10 secunde si se aplica adezivul
c. se graveaza suprafetele dentare cu acid fosforic 37% timp de 30-60 secunde pentru smalt si 10-15
secunde pentru dentina
d. se aplica primerul si adezivul pe suprafata externa a restaurarii
e. se alege culoarea cimentului ce urmeaza a fi utilizat pentru fixare
50. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii – după Glickman (1974) sunt:
a. să respecte ambrazurile ocluzale
b. să fie estetici
c. să dea impresia că dintele iese din gingie
d. să înlocuiască funcţiile dinţilor antagonişti
e. să aibe un preţ de cost redus
943. *Starea de edentaţie trebuie tratată exclusiv: A. medicamentos
B. protetic
C. endodontic
D. mecanic
E. parodontologic
944. *Restaurările hibride cuprind: A. restaurare mobilă
B. restaurare fixă
C. restaurare fixă plus mobilizabilă D. restaurare unidentară
E. restaurare pe implante

945. *Valoarea funcţională a dinţilor stâlpi restanţi depinde de: A. implantarea dinţilor
B. morfologia radiculară
C. depulparea dintelui
D. profesie,sex,vârstă
E. toate răspunsurile sunt corecte
946. *Următoarele materiale păstrează integritatea stopurilor ocluzale: A. RDC
B. aliajele
C. polimeri
D. stents E. FOZ
947. *Breşele edentate se pot localiza: A. la maxilar
B. la mandibula
C. pe o hemiarcada
D. în zona frontală
E. toate răspunsurile sunt corecte
948. *Edentaţia subtotală rezultă din : A. absenţa 1-2 dinţi de pe arcadă
B. absenţa 1-2 dinţi de pe ambele arcade C. prezenţa a 10-12 dinţi pe arcadă
D. prezenţa a 1-4 dinţi pe arcadă E. absenţa tuturor dinţiilor
949. *Clasificarea lui Kennedy este: A. clasificarea morfologiei dentare B. a morfologiei radiculare
C. a formei arcadelor
D. a formei faciale
E. a edentaţiilor parţiale
950. *Clasele lui Kennedy:
A. nu au modifcări
B. clasa III are doar o modificare
C. toate pot avea o singură modificare D. clasa IV nu poate avea modificări E. clasa IV are doua modificări
951. *Configuraţia rădăcinilor si canalelor radiculare se examinează: A. prin incizie
B. pe ortopantomografie
C. cu ajutorul camerei intraorale

D. radiografic E. palpatoriu
952. *Molarii primi inferiori:
A. au trei rădăcini robuste
B. au o implantare foarte scăzută C. sunt fără valoare protetică
D. au rădăcinile foarte convergente E. au rădăcini robuste divergente
953. *Raportul coroană-rădăcină constă în:
A. L dintelui măsurată de la coroană la apex
B. L coroană-creastă alveolară în raport cu L rădăcinii intraosoase C. L creastă alveolară-apex în raport cu
latimea coronară
D. lăţimea coronara in raport cu lungimea coronară
E. nici un răspuns
954. *Semn radiologic în cazul dinţilor sănătoşi: A. spaţiu periodontal mărit
B. cameră pulpară fără radiotransparenţă
C. sept osos interradicular compact
D. sept osos alveolar discontinuu E. compactă osoasă absentă
955. *Restaurarea breşei edentate în zona laterală se recomandă: A. pentru prezenţa tuturor dinţilor pe
arcadă
B. pentru evitarea basculării dinţilor limitrofi breşei
C. până la vârsta de 17 ani
D. în cazul unei breşe vechi închisă E. toate
956. *Elementele de agregare:
A. sunt alese de către pacient
B. numarul lor este independent de numărul stâlpilor
C. acoperă dinţii stâlpi
D. sunt nefuncţionale
E. preferate pentru zona laterală sunt coroanele semifabricate
957. *RPF monobloc au câştigat teren datorită:
A. consumului mai mare de materiale
B. preţ de cost scăzut şi eficienţă scăzută a echipei medic-tehnician C. scurtării numărului de etape clinico-
tehnice
D. măririi numărului de etape clinice şi a exactităţii foarte mari
E. se realizează prin sudarea,lipirea părţilor componente
958. *Caracteristicile RPF:
A. sunt proteze elastice
B. sunt realizate direct în cabinetul stomatologic

C. volumul lor este mai mare ca şi cel al dinţilor naturali D. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire,
înşubare E. nu transmit presiuni masticatorii stâlpilor
959. *Restaurările protetice fixe cu extesie:
A. sunt nedemne de a fi luate în considerare
B. prezintă o rată de eşecuri mai mică cu cât numărul dinţilor stâlpi este mai mic C. este recomandată în
zona laterală
D. este limitată atât distal cât şi mezial de dinţi
E. se folosesc în zona frontală
960. *RPF totale trebuie sa nu îndeplinească următoarele condiţii: A. să aibă ambrazuri mari ce pot fi
igienizate
B. relieful ocluzal să nu corespundă antagoniştilor
C. să nu irite parodonţiul marginal
D. să nu acumuleze placă E. nici un raspuns
961. *Care afirmaţii sunt corecte:
A. RPF totală se va sprijinii pe patru implante dispuse întocmai ca dinţii naturali B. amplasarea implantelor
în zone neadecvate este favorabilă
C. folosirea mai multor materiale , apărând fenomenul de bimetalism, este favorabilă
D. numar de implante trebuie să fie mai mic decât numărul dinţilor intermediari E. nici un răspuns
962. *Indicaţiile RPF mobilizabile sunt:
A. pierderi mici de substanţă osoasă
B. lipsa de paralelism a dinţilor stâlpi valoroşi
C. foarte rar în protetica implantologică
D. în situaţii când avem spaţiu protetic mare cu igienizare infimă E. în special în zona frontală la cântăreţi
COMPLEMENT MULTIPLU
963. Breşele edentate pot varia în funcţie de:
C. înălţime
D. frecvenţă
E. toate sunt corecte
964. Restaurările protetice fixe au ca suport:
C. mucoasa jugală
D. dinţi şi implante (mixt)
E. dinţii şi palatul dur
A. topografie
B. întindere
A. dinţii
B. implante

965. Condiţiile care trebuie să le îndeplinească modelul:

A. amprenta să fie luată cu un material de bună calitate
B. să redea detalii precise ale reliefului ocluzal
C. depozitare inadecvată
D. gipsuri de turnare inferioare calitativ
E. sa nu reproducă forma arcadelor în totalitate
966. Care din următoarele sunt poziţii mandibulare reale:
A. poziţia de repaus mandibular
B. poziţia de creştere mandibulară
C. poziţia de intercuspidare maximă
D. ocluzia defectuoasă
E. ocluzia de relaţie centrică
967. Norme care atestă o ocluzie funcţională optimă:
A. nu există faţete de uzură
B. devierea uşoară a mandibulei în timpul deschiderii maxime
968. Breşele sunt intercalate dacă:
A. nu sunt delimitate de dinţi
B. sunt delimitate de dinţi doar mezial C. este edentat total
969. Clasificarea lui Kennedy:
C. este foarte complexă
D. nu este practică
E. a împărţit edentaţiile în trei clase
970. Clasa I Kennedy cuprinde: A. arcade edentate frontal
D. arcade edentate doar pe o hemiarcadă E. nici un răspuns
971. Clasa III Kennedy cuprinde: A. arcadele edentate terminal
B. arcade edentate în zona frontală
C. pacientul nu acuză parafuncţii
D. în timpul PIM nu apar zgomote
E. liniile mediane coincid
D. sunt delimitate de dinţi atât mezial cât şi distal
E. există dinţi restanţi la extremităţile breşei
A. a împărţit edentaţiile în patru clase
B. a rezistat in timp până în zilele noastre
B. arcade edentate biterminal
C. arcade edentate marginite de dinţi restanţi doar mezial
C. arcade edentate în zona laterală limitate atât mezial cât şi distal de dinţi
D. arcade cu breşe intercalate laterale uni sau bilateral

E. arcade edentate uniterminal, pe o hemiarcadă

972. Clasificarea lui Eicher:
A. are trei clase
B. are patru clase
C. pune accent pe rapoartele ocluzale
D. pune accent pe fizionomie E. a fost modificată de E.Costa
973. Restaurări protetice mobilizabile:
C. au retenţie exclusiv muco-osoasă
D. au sprijin mixt
E. nu au sprijin mixt
974. Restaurările protetice mobilizabile: A. sunt total inestetice
B. sunt contraindicate în toate cazurile C. sunt soluţii protetice universale
D. se aplică cu mare succes în perioada de creştere
E. pot fi asociate cu restaurări protetice fixe
975. Protezele mobilizabile se pretează când: C. în special la persoane de sex feminin
976. O proteză dentară fixă pe doi dinţi durează mai mult dacă:
C. breşa este de minimum 3 dinţi
D. direcţia crestei edentate e rectilinie
E. nici un răspuns
977. Restaurarea protetică fixă se poate realiza dacă:
D. este rezorbţie mare osoasă şi a ţesuturilor moi
E. este o înclinare a dintilor limitrofi mai mare de 25o
978. Restaurare adezivă se poate realiza :
A. dacă este edentatie unidentară frontală
B. dacă este edentaţie pluridentară,mai mare de trei dinţi
A. au sprijin muco-osos
B. au sprijin dento-parodontal
A. avem dinţi cu coroane clinice scurte
B. pacienţi în vârstă
D. stare generală nu permite protezarea fixă
E. număr insuficient de dinţi stâlpi pentru o protezare fixă
A. cei doi stâlpi au un parodonţiu sănătos
B. breşa este de maximum doi dinţi
A. breşa nu este mai mare de doi,trei dinţi
B. breşa este limitată atât mezial cât şi distal de dinţi restanţi
C. este un suport bun al osului alveolar

C. când este rezorbţie exagerată a crestei

D. cu precădere la pacienţii tineri
E. nu se poate realiza
979. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm schema ce urmăreşte: A. statusul general al pacientului
B. gradul rezorbţiei osoase
E. rasa pacientului
980. Rezistenţa uni dinte este mai mare cu cât:
C. rădăcina este mai dreaptă si netedă D. rădădcinile au implatare mai mică E. rădăcinile sunt mai
divergente
981. Caninul superior:
A. are o poziţie vicioasă pe arcadă
B. este situat la intersecţia celor două planuri C. are o rădăcina lungă de 11mm
982. Primul molar permanent superior: A. are patru rădăcini robuste
B. are trei rădăcini cu implantare slaba C. are o valoare protetică foarte bună D. nu se include în proteze
E. rădăcinile vestibulare sunt divergente una de alta
983. Incisivii laterali superiori :
A. au rădăcini robuste cilindrico-conice
B. au cea mai buna implantare dintre dinţii maxilari
E. au o valoare protetică foarte mare
984. Cei mai valoroşi stâlpi în protezarea fixă:
A. molarul prim
B. incisivii inferiori
C. caninul
D. incisivii laterali superiori
E. molarul doi
C. implantarea dinţilor
D. raportul coroana-rădăcină
A. lungimea rădădcinii este mai mare
B. suprafaţa rădădcinii este mai mare
D. este puternic
E. are o valoare protetică foarte mare
C. au o rădăcină uşor curbă spre distal la apex
D. au o valoare protetică redusă
985. Evaluarea pozitivă a unui dinte pentru a fi ales dinte stâlp cuprinde:

A. configuraţia rădăcinilor
B. dimensiunea coronara
C. statusul mucoasei
D. statusul parodontal
E. forma arcadelor
986. Raportul coroană-rădăcină al unui dinte stâlp în condiţii normale este:
A. optim 2/3
B. minim 3/2
C. maxim 4/3
D. minim acceptat 1/1 E. nici un răspuns
987. Raportul coroană-rădăcină se modifică în caz de: A. fracturi radiculare extratisulare
B. retracţiei gingivale
C. luxaţiilor dentare
988. Nu se practică terapie endodontică pe dinţii stâlpi vitali cînd: A. pacientul este simptomatic într-o mică
măsură
E. s-a expus un corn pulpar dar s-a efectuat coafaj direct
989. Statusul parodontal se determină prin examinarea
A. culorii gingiei
B. mucoasei jugale
E. ocluziei
990. Pungile parodontale:
C. sunt ocluzale
991. Mobilitatea fiziologică poate fi
A. transversală
B. oblică
E. nici un răspuns
D. în cazul rezecţiilor apicale
E. uzurii coronare exagerate
B. nu există radiotransparenţe periapicale
C. pacientul e asimptomatic
D. nu s-a expus pulpa la prepararea cavităţii
C. tendinţa la hemoragie a gingiei
D. pungilor parodontale
A. apar prin creşterea gingiei în sens coronar
B. sunt supraalveolare
D. sunt infraalveolare
E. pot fi înguste sau largi
C. verticală
D. axială

992. Categoriile de mobilităţi dentare: A. pasivă

D. activ-mobilă
E. ireversibilă
993. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi din cauză:
D. sinusită E. fiziologică
994. Mobilitatea dentară se poate determina: A. exclusiv radiografic
B. folosind o cameră intraorală
E. transluminare
995. Un examen radiografic parodontal complet cuprinde: A. două radiografii intraorale
B. radiografie panoramică
C. 4 radiografii posterioare muşcate
D. două radiografii de profil
E. patru radiografii intraorale
996. În plan vertical leziunile de furcaţie se clasifică în:
D. subgrupa D mai mică de 25 mm E. subgrupa E mai mare de 25 mm
997. Ligamentul parodontal:
A. format din ligamente ce provin din muşchii orbiculari B. este principalul element al parodonţiului
C. se înlocuieşte odată la şase luni
B. tranzitorie
C reversibilă
A. protetică
B. inflamatorie
C. ocluzală
C. apart electronic cum ar fi PERIOTEST
D. clinic, manual
A. subgrupa A între 0-3 mm
B. subgrupa B între 4-7 mm
C. subgrupa C mai mare de 7mm
D. este format din fibre de colagen
E. este format din fibrele Sharpey
998. Ligamentul parodontal:
A. suferă atrofie
B. este adaptabil la solicitările la care este supus

C. susţine dintele în alveolă în timpul funcţiilor

D. este dispensabil dintelui
E. asupra lui acţionează forţele ocluzale
999. RPF din zona laterală trebuie să corespundă cerinţelor:
D. ştergerea stopurilor ocluzale
E. menţinerea DVO
1000. Edentaţia de premolar secund şi molar prim superior A. face parte din clasa I Kennedy
B. face parte din clasa III Kennedy
C. se rezolvă exclusiv endodontic
D. poate fi prins şi molarul trei în lucrare
E. nu se inseră implante
1001. Edentaţia de premolar prim şi molar secund permanent superior
A. caninul se lasă neatins cât mai mult posibil
B. va cuprinde incisivii laterali, molarul prim şi molarul trei
E. doar molarul prim şi premolarul cu extensie distală
1002. Edentaţia de incisiv lateral superior se rezolvă prin:
A. punte de agregare pe canin cu extensie mezială
B. se cuprind toţi patru incisivii din cosiderente estetice
E. nu se recomandă implant datorită retracţiei gingivale
1003. Edentaţie de patru incisivi la mandibulă se rezolvă prin A. Proteză scheletată
B. face parte din clasa a III a Kennedy cu două modificări
1004. Elementele de agregare ale RPF pot fi:
A. coroane integral ceramice
B. coroane provizorii
E. nici un răspuns
1005. După modalitatea de sprijin avem RPF:
A. cu sprijin mixt (dento-implantar)
A. masticaţie
B. igienă bună
C. menţinerea stopurilor ocluzale
C. patru stâlpi: canin,premolar doi,molar prim,molar trei
D. un implant în breşa premolarului
C. tehnică adezivă pe dinţii limitrofi breşei, pe faţa lor palatinală
D. implant
C. patru implante interforaminale
D. agregare pe canini
E. agregare pe canini şi premolarii primi
C. incrustaţiile
D. coroane de substituţie

B. numai cu sprijin mucos

C. cu sprijin mucos şi dentar
D. cu sprijin pe dinţii stâlpi naturali E. cu sprijin musculo-cutanat
1006. Protezele parţiale fixe (RPF): A. nu refac continuitatea arcadelor
1007. RPF cu extensie:
A. se folosesc în zona frontală
B. elementele de agregare sunt de ambele parţi ale intermediarului
C. extensia poate fi ’’sărită’’ peste mai mulţi dinţi
D. se indică folosirea protezelor din elemente separate
E. indicat ar fi sprijinul pe mai mult de două elemente de agregare
1008. RPF totală:
B. este foarte puţin folosită în practică C. reface o edentaţie clasa I Kennedy
1009. RPF cu agregare adezivă:
A. dezavantajul lor este distrucţia mare de ţesuturi dentare dure
E. se recomandă în cazul în care avem o distanţă M-D mult mai mare decât diametrul MD al coroanei
dintelui intermediar
1010. În cazul RPF pe implante avem:
C. posibilitatea de a insera oriunde indiferent de rezerva osoasă
D. implante de stadiu II care ramân izolate pentru osteointegrare
E. nici un raspuns corect
1011. Atitudinea de expectativă în protetica dentară presupune monitorizarea:
C. dezvoltării organismului
D. rapoartelor ocluzale statice fară interesarea rapoartelor dinamice
B. împiedică bascularea dinţilor limitrofi breşei
C. refac ariile de contact
D. protejează parodonţiul marginal
E. împiedică extruzia dinţilor antagonişti
A. se indică ca fiind ideală în cazul prezenţei caninilor şi molarilor primi sau
secunzi
D. trebuie să aibă ambrazurile cervicale ce permit igienizare corectă
E. sa nu retenţioneze alimente şi placă dentară
B. se recomandă în cazurile cu dinţi limitrofi breşei integri
C. se practică pentru zona frontală
D. la pacienţii tineri
A. implante de stadiu I ce se încarcă imediat
B. RPF fixe,mobilizabile,mobile,hibride
A. statusului pulpar
B. funcţiei masticatorii

E. adâncimii pungilor parodontale

1012. RPF demontabile:
A. pot fi îndepărtate de pe câmp doar de pacient B. sunt uşor de montat
COMPLEMENT SIMPLU
1013. *Etapa finală a terapiei protetice fixe constă în: A) prepararea bonturilor
B) proba scheletului
C) fixarea restaurării
D) condiţionarea şanţului gingival E) nici un răspuns nu este correct
1014. *Verificarea adaptării corecte a RPF cuprinde: A) verificarea raporturilor interarcadice
B) verificarea raporturilor intraarcadice
C) verificarea adaptării pe model
D) verificarea adaptării în cavitatea bucală
E) toate răspunsurile sunt corecte
1015. *Verificarea adaptării RPF se face în sferele: A) proximală
B) ocluzală
C) cervicală
D) toate răspunsurile sunt corecte
E) nici un răspuns nu este correct
1016. *Adaptarea în sfera proximală se verifică folosind: A) sonda dentară rigidă
B) acul Miller
C) hârtie de articulaţie cu grosimea de 22,5 mm
D) mătasea dentară
E) toate răspunsurile sunt corecte
1017. *Cotactele proximale prea strânse vor genera:
A) senzaţia de tensiune în arcadă
B) bruxism
C) miozită
D) contacte premature
E) interferenţe de partea lucrătoare
1018. *Obtinerea unei adăptări marginale bune se face prin: A) turnarea de către technician de coroane
mai lungi
B) brunisarea RPF din aliaje nobile
C. sistemul de solidarizare este şurubul
D. domină protetica implantologică
E. pot fi îndepărtate de pe câmp doar de medic

C) inserarea cooanei la adâncime maximă în sulcus D) nici un răspuns nu este corect

E) toate răspunsurile sunt corecte
1019. *Neadaptarea cervicală a coroanelorpe bonturi poate fi determinată de: A) minusuri pe suprafaţa
internă a componentei metalice
B) inexistenţa arilor de contact
C) resturi din cimentul provizoriu
D) relaţia dintre cuspizii antagonişti E) toate răspunsurile sunt corecte
1020. *Contactele dintre suprafata internă a protezei şi preparaţie se verifică folosind:
A) amestec de chloroform şi ruj la bonturile vitale
B) material de amprentare cu vâscozitate mică
C) silicon de condensare FIT CHECKER
D) răspunsurile bşi c sunt corecte
E) răspunsurile bşi c sunt incorecte
1021. *Verificarea raporturilor ocluzale se face: A) în PIM
B) în ORC
C) în lateralitate
D) în protruzie
E) toate răspunsurile sunt corecte
1022. *Proprioceptorii parodontali sesizează deficienţe ocluzale de:
A) 8 μm
B) 8 nm C) 8 mm D) 18 μm E) 28 μm
1023. *Adaptarea ocluzală se verifică folosind A) hârtie de articulaţie
B) folie de ceară
C) răşină
D) toate răspunsurile sunt corecte
E) răspunsurile a şi b sunt corecte
1024. *Corectare în caz de contacte premature şi interferenţe se face prin: A) şlefuirea zonei care înalţă
B) slefuire selectivă
C) adaptarea sistemului stomatognat la noile condiţii
D) îndepărtarea placajului ceramic şi refacerea lui in polimeri E) nici un răspuns nu este corect

1025. *Lipirea RPF se face cu: A) FOZ

B) ZOE
C) CSF
D) HV-EBA
E) CIS
1026. *Fixarea RPF se face prin:
A) lipire
B) cimentare
C) interpunere unei particule de salivă între preparaţie şi proteză D) frictiune
E) răspunsurile corecte sunt a şi b
1027. *Înainte de cimentarea unei coroane pe bont ea trebuie:
A) să fie strâmta
B) să se adapteze perfect
C) diametrul intern al coroanei să fie mai mare decât diametrul bontului D) sunt obligatorii şanţurile de
refluare pe suprafaţa internă a oroanei E) sunt corecte răspunsurile c şi d
1028. *Pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanteze de bont trebuie respectată relaţia, unde:
C=diametrul intern al coroanei, B=diametrul bontului, c=grosimea peliculei de ciment
A) C=B+2c
B) B=C+2c
C) 2c=B+c
D) B+c=C+c
E) nici un răspuns nu este corect
1029. *Cimentarea provizoie se indică pentru: A) proteze cu sprijin implantar
B) proteze metalo-ceramice
C) proteze integral ceramice
D) proteze unitare
E) unele RPF şi aparate de imobilizare
1030. *Cimentarea provizorie durează de obicei: A) câteva luni
B) 2-5 ani
C) 1-2 săptămâni
D) 2 zile
E) nici un răspuns corect
1031. *Pentru fixarea povizorie se folosesc preponderent: A) cimenturi ionomere
B) cimenturi adezive
C) compomeri

D) cimenturi pe bază de ZnO- cu sau fără eugenol

E) cimenturi pe bază de Ca(OH)2 cu uleiuri uterice
1032. *Următorul ciment este polielectrolitic: A) CSF
B) HV-EBA
C) PCZ
D) CA E) FOZ
COMPLEMENT MULTIPLU
1033. Asigurarea adaptării coroanei la bont în timpul cimentării se face prin:
C) şlefuirea suprafeţei interne a coroanei
D) subexpansiunea masei de ambalat
E) crearea de şanturi pe suprafaţa internă a coroanei
1034. Grosimea filmului de ciment depinde de:
D) menţinerea pasivă a protezei pe câmp în timpul prizei cimentului E) orificiul efectuat în mijlocul feţei
ocluzale
1035. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente:
A) adaptarea tesuturilor moi endobucale laRPF
B) reabilitarea oclizală, caz în care se menţine 1-2 săptămâni
1036. Următoarele cimenuri se folosesc pentru ixarea provizorie: A) cimenturi adezive
B) FOZ
1037. Materialul pentru fixarea de durată trebuie să: A) fie toxic pentru pulpă
B) nu favorizeze apariţia cariilor
A) lăcuirea bontului pe model
B) eroziunea galvanică
A) capacitatea de curgere a cimentului
B) posibilităţile de refluare
C) orta aplicată
C) verificarea adaptării în cele 3 sfere: ocluzală, cericală, proximală
D) vindecarea unor poibile leziuni ginivale
E) verificarea onaţiei şi fizionomiei
C) hidroxid de calciu fără uleiuri eterice
D) ZOE
E) cimenturi pe bază de ZnO şi acizi graşi

C) fie solubil
D) fie insolubil
E) nu fie potenţial allergen
1038. Obiectivele principale ale cimentării de durată sunt:
D) nici un răspuns corect
E) doar răspunsurile a şi b sunt corecte
1039. Cimentarea de durată:
A) este un act de rutină
B) nu ţine cont de situaţia clinică
E) se face doar cu FOZ
1040. Fixarea de durată se poate face cu: A) cimenturi tradiţionale (CIS, CIMR)
B) cimenturi polielectrolitice (PCZ, FOZ)
1041. Reacţia de priză a FOZ este: A) endotermă
B) de chelatare
C) acid-bază
D) de polimerizare
E) depinde de conţinutul de apă
1042. FOZ este: A) flexibil
B) rigid
C) elastic
1043. Grosimea peliculei de FOZ este:
A) 25 μ
B) 100 μ C) 45 μ
1044. Avantajele FOZ sunt:
A) prepararea facilă
A) lagătura cât mai etanşă între bont şi restaurare
B) menţinerea vitalităţii pulpare
C) profilaxia parodontală
C) se face in funcţie de situaţia clinică
D) ţine cont de grosimeadentinei restante şistareapulpei
C) cimenturi răşini (diacrilice, adezive)
D) hibrizi RDC-CIS
E) cimenturi polielectrolitice (PCZ, CIS)
D) fragil
E) poros
D) depinde de reologia cimentului
E) depinde de conformaţia suprafeţelor ce urmează a fi cimentate

B) rezistanţa clinică acceptabilă

C) lipsa nocivităţii pulpare
D) adeziune chimică la TDD
E) activitate antibacteriană prin eliberarea de fluor
1045. Dezavantajele ZOE sunt: A) intoleranţa pulpară
D) posibilitatea de plastifiere a răşinilor compozite E) ZOE nu au dezavantaje
1046. Fosfatul acid de sodiu (Na2HPO4) din componenţa PCZ are rolul de:
C) scade timpul de priză
D) agent cariostatic
E) creştere a adezivităţii cimentului la aliaje nobile
1047. PCZ proaspăt preparat:
A) are vâscozitate mai mică decât FOZ
B) este mai vâscos decât FOZ
C) are timp de lucru lung
D) adeziunea sa se păstrează chiar dacă plăcuţa pe care se prepară nu este perfect curată
E) timpul de clucru este scurt
1048. Avantajele PCZ sunt:
D) posibilitatea nerespectării cu stricteţe a raportului pulbrere/lichid
E) posibilitatea utilizării mai ales în zone cu solicitări masticatorii mari
1049. Dezavantajele PCZ sunt:
E) manipulare dificilă
1050. Absenţa nocivităţii tisulare a PCZ se explică prin:
C) dimensiunea scăzută a moleculei de acid poliacrilic
D) mărimea dimensiunii de acid poliacrilic ce limitează difuziunea
B) descompunere hidrielectrolitică în mediul bucal
C) potenţial alergen
A) reducere a vâscozităţii acidului poliacrilic
B) prelungeşte timpul de priză
A) biocompatibilitatea excelentă
B) adeziunea la dinte şi aliaje nenobile
C) manipulare facilă
A) timp de lucru scurt
B) necesitatea folosirii unor suprafeţe curate pentru a exploata la maximum
potenţialul adeziv al cimentului
C) necesitatea respectării stricte a raportului pulbere/lichid
D) rezistenţă mai scăzută la compresiune
A) PH iniţial crescut (+4,8)
B) creşterea rapidă a Ph spre zona neutrală

E) PH iniţial foarte scăzut (1,6)

1051. CIS aderă la:
A) smalţ
B) ceramică
C) dentină
D) aur şi aliaje de aur
E) Co-Cr
1052. Avantajele CIS sunt:
A) rata scăzută de carie secundară
B) adeziunea la metale nobile
C) adeziunea bună la ceramică aluminoasă
1053. Cimenturile diacrilice conţin următorii monomeri de bază:
A) BisGMA
B) TEGDMA
C) BUDMA
D) UDMA
E) CHMA
1054. Cimenturile diacrilice conţin:
A) fază continuă (umpltura anorganică)
1055. Hibrizii RDC-CIS sunt:
D) PCZ
E) Vitremer
1056. Avantajele CIMR faţă de CIS sunt:
1057. Criteriile de selecţionare a cimenturilor sunt: C) mărimea particulelor de umplutură
D) toleranţa pulpară bună
E) adeziunea la suprafeeţe polare active
B) fază discontinuă (umplutura anorganică)
C) fază continuă (matricea de polimer)
D) agenţi de cuplare
E) silani
A) COMPOMERII
B) CIMR
C) Dyract Cem Plus
A) fragilitatea mai scăzută
B) aciditatea iniţială mai scăzută
C) pH-ul creşte rapid
D) eliberare ionică de ioni de F mai mare la CIMR
E) estetică superioară la CIMR
A) starea pulpei dinţilor stâlpi
B) retenţia biomecanică a coroanei pe dinţii stâlpi

D) raportul pulbere/lichid
E) in funcţie de indicaţile şi contrainicaţile acestora
1058. Izolarea câmpului operator în vederea cimentării se face cu:
C) aspirator chirurgical
D) automatom
E) diga
1059. Curăţirea bontului în vederea cimentării se face cu: A) freze diamantate
B) pietre Arkansas
E) alcool
1060. Condiţionarea bontului în vederea cimentării se face cu:
C) Ca3(PO4)2
D) CaF2
E) acid tanic 25%
1061. Adaptarea intimă a RPF pe bonturi, în momentul cimentării, se obţine: A) prin perforarea centrului
feţei vestibulare
B) prin efecuarea de şanţuri de refluare pe suprafaţa intrnă a coroanei, până la 2 mm de marginea cervicală
1062. Cimentarea DCR presupune:
C) gravarea cu HF a DCR metalic
D) menţinerea pasivă a DCR
E) conistenţa chitoasă a cimentului
1063. După fixarea RPF pot apărea următoarele accidente:
E) astfel de accidente sunt oarte rare 1064. Dezavantajele RPF sunt:
A) rulouri
B) aspirator uzual de salivă
C) gume
D) pulbere de piatră ponce
A) agenţi de mineralizare
B) acid poliacrilic 10%, pe bonturile vitale
C) gravarea internă a pereţilor coroanei cu HNO3, HCl
D) electroeroziune
E) aplicarea de lacuri pe modelul de lucru înainte de mahetare
A) efectuarea şanţului pentru refluarea cimentului
B) consistenţa fluidă a cimentului
A) fractura intermediarilor
B) fractura placajului
C) perforarea elementelor de agregare
D) decompensare parodonală

A) sacrificiul de TDD
B) determinarea uneori de adaptări ulterioare nefavorabile la nivelul sistemului
stomatognat
C) solidarizarea dinţilor cu lărgirea gamei de mişcări funcţionale
D) descimentările
E) caracterul de fixitate
1065. Disconfortul ce apare după cimentarea unei RPF este determinat de:
D) protecţia tesuturilor gingivale
E) contacte intraarcadice prea strânse
1066. Senzaţia de presiune poate apare datorită:
A) resturilor de ciment rămase sub intermediari
B) interfereninterfereţelor în protruzie
C) coroanelor proizorii cu margini prea lungi
1067. Sensibilitatea termică la nivelul dintelui stâlp după cimentarea unei RPF poate fi determinată de:
C) necroza pulpei D) respectarea cu stricteţe a tratamentelor preprotetice şi protetice
E) toate răspunsurile sunt greşite
1068. În etapa finală a terapiei protetice fixe au loc:
A) adaptarea
B) amprentarea
E) prepararea bonturilor
1069. Controlul adaptării cericale a unei RPF se face:
C) doar pe model, nu şi in cavitatea bucală
D) vizual
E) cu amestec de roşu de Paris şi cloroform la bonturi vitale
1070. Pentru lipirea RPF se folosesc: A) HV-EBA
A) contacte premature
B) interferenţe
C) câmp masticator supra sau subdimensionat
 D) resturilor de ciment rămase în şanţul gingival
E) răspunurile b şi c sunt incorecte
A) o implicaţie pulpară
B) un contact prematur
C) inserarea
D) fixarea
A) tactil
B) cu vârful sondei dentare
B) PCZ
C) CIS
D) CSF

E) FOZ
1071. detectarea zonei de frecare cu bontul, ocluzal sau axial, a unei RPF se face cu:
A) răşină compozită
1072. Neadaptarea in sfera cervicală a unei RPF este dată de:
A) plusuri pe suprafaţa internă a componentei metalice
B) gingia marginală integră
C) resuri de ciment provizoriu
D) brunisarea RPF din aliaje nobile
E) arii de contact prea strânse
1073. Următoarele afirmaţii referitoare la cimenturile diacrilice sunt adevărate:
C) pentru cimenturile ―dual cure‖ polimerizarea în profunzime este asigurată de mecanismul foto
E) majoritatea cimenturilor diacrilice sunt fotobaropolimerizabile
1074. Un contact proximal prea slab:
A) Poate împiedica inserţia restaurării
B) Favorizează impactul alimentar cu gingia
C) Dă senzaţia de tensiune în arcadă D) Dă senzaţia de presiune în ax la nivel cervical
E) Favorizează retenţia alimentară
1075. Un contact proximal prea strâns:
A) Creează senzaţia de tensiune în arcadă
B) Favorizează impactul alimentar cu gingia
E) Este de dorit un contact proximal cât mai strâns
1076. Proteza se inseră pe bont:
A) În axul de inserţie
B) Într-un unghi de 20° faţă de axul de inserţie C) Iniţial cu presiuni ferme, apoi dozate
B) spray ocluzal
C) Fit Checker
D) ruj+cloroform
E) silion cu reacţie de condensare cu vâscozitate redusă
A) cele autopolimerizabile au timp de lucru foarte scurt
B) cele strict fotopolimerizabile nu pot fi utilizate clinic
D) pentru cimenturile ―dual cure‖ polimerizarea în profunzime este asigurată de
mecanismul auto
C) Se verifică folosind mătasea dentară
D) Poate împiedica inserţia restaurării
D) Iniţial cu presiuni dozate, apoi ferme
E) Până la adaptarea completă pe bont
1077. Fixarea provizorie se practică din următoarele considerente:

A) verificarea esteticii
B) verificarea foneticii
C) verificarea funcţiei ocluzale
 D) verificarea funcţiei masticatorii
E) nici un răspuns nu este corect
1078. Obiectivele restaurarilor protetice provizorii sunt: a) protectia parodontiului de sustinere;
b) asigura desfasurarea functiei ocluzale;
c) mentin stabilitatea dimensionala a etajului mijlociu
1079. Conditiile pe care trebuie sa le indeplineasca materialele din care se confectioneaza restaurarile
protetice provizorii:
c) conductibilitate termica crescuta
d) compatibilitate cu alte materiale,in special cimenturi pt fixare provizorie
e) pret de cost crescut
1080. Clasificarea restaurarilor provizorii imediate,dupa materialul din care sunt confectionati intermediarii
protezei:
c) dinti de proteza
d) coroana jacket ceramica
e) dinti naturali extrasi
1081. Substantele astringente actuale,utilizate pt retractie gingivala,sunt: a) acid sulfuric
b) clorura de zinc
c) acid tricloracetic
1082. Avantajele utilizarii Electrotomului:
d) acces la cariile ocluzale
e) posibilitatea definitivarii zonelor terminale ale prepararii la adancimea dorita
1083. Gradul de agresiune al tehnicilor de largire temporara a santului gingival,asupra tesuturilor
epiteliale,in ordine crescatoare,este:
a) bisturiu electric,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ,snur dublu neimpregnat b) snur simplu
impregnat,snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric
d) satisfac cerintele estetice
e) permit acces pt o igienizare corecta
a) biocompatibilitate
b) rezistenta la uzura
a) acrilat autopolimerizabil(pe baza unei chei din alginat)
b) coroane policarbonat
d) clorura de aluminiu
e) sulfat feric
a) hemostaza perfecta
b) vindecare previzibila a tesuturilor dure dentare
c) reducerea timpului clinic

c) snur dublu neimpregnat,chiuretaj rotativ,snur simplu impregnat,

bisturiu electric
d) snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat,chiuretaj rotativ, bisturiu electric
e) chiuretaj rotativ,bisturiu electric,snur dublu neimpregnat,snur simplu impregnat
1084. Criterii pt alegerea materialelor si metodelor de amprenta in tehnica conventionala:
e) culoarea materialului de amprenta
1085. Modul de prezentare al siliconilor de condensare este: a) chituri(putty)
b) vascozitate crescuta(regular)
c) vascozitate crescuta(heavy bodied)
d) vascozitate redusa(regular)
e) vascozitate redusa(light bodied)
1086. Amprenta de corectare(spalare):
a) amprenta globala intr-un singur timp(monofazica)
d) siliconul chitos prezinta o contractie volumetrica mare
e) siliconul fluid patrunde eficient in santul gingival
1087. amprenta poate primi calificativul de acceptabila,doar daca preparatiile evidentiaza o zona terminala
clara:
a) preparatiile supragingivale necesita evidentierea santului gingival
b) la preparatiile subgingivale nu se pune problema evidentierii limitei cervicale si uscarii zonei
c) la preparatiile supragingivale nu e necesara evidentierea limitei cervicale si uscarea zonei
1088. Clasificarea materialelor de amprenta(Munteanu si Bratu 1993):
a) rigide si semirigide ireversibile(compound Stents,gutaperca,ceruri, materiale bucoplastice)
a) fidelitatea materialului de amprenta
b) stabilitatea dimensionala a materialului de amprenta
c) particularitatile campului protetic
d) intervalul de timp ce sta la dispozitia practicianului pt realizarea amprentei
b) amprenta in 2 timpi(bifazica)
c) ideea de la care s-a pornit in realizarea tehnicii este cea a complementaritatii
celor 2 materiale siliconice(chit si fluid)
d) preparatiile subgingivale necesita evidentierea santului gingival
e) afirmatiile a) si b) sunt incorecte
b) rigide si semirigide ireversibile(gips,polimeri acrilici,paste ZOE)
c) elastice reversibile(agar-agar)
d) rigide reversibile(agar-agar)

e) elastice ireversibile(materiale bucoplastice) 1089. Amprenta optica:

c) necesita intotdeauna dezinfectare
d) pe baza ei se obtine modelul de gips dur e) Imposibilitatea pastrarii timp indelungat
1090. Dupa tehnologia de realizare,modelele se clasifica:
e) virtual
1091. Factorii ce influenteaza proprietatile modelelor de gips:
a) cele mai ridicate valori de duritate si rezistenta se obtin dupa 3 zile de conservare,la 15
grade,50%umiditate ambienta;
e) grosimea peretilor lingurii individuale e minim 5mm;
1092. In cadrul prepararii dintelui in vederea receptarii unei fatete:
c) zona dinamica de vizibilitate a treimii gingivale depinde de pozitia dintilor;
d) raspunsurile a) si b) sunt corecte;
e) raspunsurile a),b),c) sunt corecte;
1093. Solidarizarea protezelor unidentare fixe la ţesuturile dure dentare sau la stâlpii implanturilor se face
prin:
c. Adeziune;
d. Sudura cu laser;
e. Nici o varianta corectã.
a) e rezultatul cercetarilor demarate de Francois Duret din 1972
b) folosita in practica la realizarea pieselor protetice prin tehnica CAD/CAM
a) document
b) de studiu si diagnostic
c) de lucru
d) duplicat
b) expansiunea de priza creste timp de 24 ore,apoi modelul uscat se contracta
liniar 0,05%,la 23 grade,50% umiditate ambienta;
c) expansiunea liniara de priza dupa 2 ore,corespunde cu dilatarea maxima la
10min dupa separare;
d) gabaritul modelului e egal cu suma valorilor contractiei amprentei si
expansiunii de priza a gipsurilor;
a) zona statica de vizibilitate se refera la toata suprafata vestibu- lara a
dintelui,inclusiv zona gingivala si ambrazura vestibulara;
b) zona dinamica de vizibilitate depinde de perspectiva observator;
 a. Cimentare;
b. Lipire;
1094. Funcţiile protezelor fixe sunt urmãtoarele:
a. Menţinerea dimensiunii verticale de ocluzie;
b. Refacerea aspectului fizionomic;

c. Sã realizeze prematuritãţi şi interferenţe;

d. Protejarea parodonţiului marginal;
e. Nici una din variante nu este corectã.
1095. Interferenţele ocluzale pot apare în cursul mişcãrilor mandibulare şi pot fi dupã Schillinburg:
e. Nici o variantã corectã.
1096. Existã trei tipuri de ghidaj:
d. ghidaj maxim sau functia de grup; e. ghidaj maxim sau segmentar.
1097. Miscarea de propulsie a mandibulei se realizeazã prin contracţia; a. Muşchilor pterigoidieni externi,
bilateral şi simetric;
b. Muşchilor pterigoidieni interni;
c. Muschilor geniohioidieni;
d. Pântecele posterioare ale muşchilor digastrici; e. Fasciculele anterioare ale muşchilor temporali.
1098. Cauzele ocluziei instabile sunt:
c. Restaurãri protetice fixe acrilice;
d. Migrãri orizontale ale dinţilor;
e. Restaurãri protetice fixe mixte metalo-ceramice;
1099. Relaxarea musculaturii pentru determinarea RC se poate realiza prin mai multe cãi:
e. Nici una din variante nu este corectã.
1100. Metoda de conducere bimanualã a mandibulei în poziţia de relaţie centricã prezintã urmãtoarele
dezavantaje:
c. Nu depinde de poziţia fotoluiului dentar;
d. Nu necesitã o asistenta;
e. Depinde de capacitatea pacientului de a-şi relaxa musculatura.
a. Interferenţe nelucrãtoare în propulsie;
b. Interferenţe lucrãtoare în propulsie;
c. Interferenţe nelucrãtoare în lateralitate;
d. Interferenţe lucrãtoare în lateralitate;
a. ghidaj cu balans general;
b. ghidaj segmentar;
c. ghidaj canin;
a. Edentaţii parţiale întinse;
b. Uzura provocatã de bruxism;
a. Relaxare psihologicã;
b. Relaxare farmacologicã;
c. Relaxare mecanicã;
d. Relaxare prin stimulare electricã;
a. Depinde de instruirea şi îndemânarea operatorului;
b. Depinde de poziţia capului;

1101. Alegerea unui tip de material pentru realizarea restaurãrii protetice fixe depinde de:
a. Gradul de distrucţie coronarã;
b. Esteticã;
c. Aspectul financiar;
d. Dotarea laboratorului de tehnicã dentarã; e. Toate variantele sunt corecte.
1102. Incrustaţiile metalice se pot realiza din:
a. Aliaje nobile;
b. Titan;
c. Aliaje Co-Cr;
d. Aliaje Ni-Cr; e. Ceramicã.
1103. Onlay-urile se indicã în urmãtoarele situaţii:
a. Leziuni coronare întinse, cuspizi vestibulari şi/sau orali intacţi;
b. Molari trataţi endodontic fãra cuspizi vestibulari şi orali intacţi;
e. Toate variantele sunt corecte.
1104. Contraindicaţiile coroanelor parţiale sunt:
c. Punţi de întindere micã;
d. Volum mare al camerei pulpare;
e. Toate variantele sunt corecte.
1105. Contraindicaţiile coroanei jacket ceramice sunt:
e. Discromii.
1106. Pentru a realiza o CMMC cu aspect fizionomic optim:
a. Preparaţie în chamfer de 1- 1,2 mm;
b. Grosimea scheletului metalic de 0,2-0,4 mm;
c. Grosimea minimã a placajului de minim 0,8mm;
d. Preparaţie în chamfer de 0,5-0,8 mm.
e. Grosimea minimã a scheletului metalic de 0,7 mm.
1107. Restaurãrarea dinţilor cu tratament endodontic cu dispozitive corono- radiculare este indicatã când:
a. Persistã mai mult de jumãtate din structura dentarã a coroanei;
b. Când nu persistã mai mult de jumãtate din structura dentarã a coroanei;
c. Când istmul reprezintã jumãtate sau mai mult din dimensiunea coronarã
vestibulo-coronarã;
d. Molari trataţi endodontic unde cuspizi vestibulari si orali sunt intacţi;
a. Indice de carie mare;
b. Igenã necorespunzãtoare;
a. Dinţi cu, camera pulparã mare;
b. Sportivi;
c. Ocluzii adânci acoperite;
d. Bruxomani;

c. Când nu existã obturaţie de canal şi se poate face obturaţie retrogradã; d. Când nu se mai observã clinic
rãdãcina dintelui ;
1108. Ce se înţelege prin conector al RPF:
a. Un element de menţinere sprijin şi stabilizare de tipul croşetului turnat
b. Zona de legătură a elementelor de agregare cu intermediarii
c. Zona lipită cu lot în cazul RPF din două bucăţi este un exemplu de conector elastic
d. Zona obţinută prin supraturnare în cazul RPF din două bucăţi este un exemplu de conector rigid
e. Culisa este un exemplu de conector elastic
1109. Care afirmaţii sunt adevărate în legătură cu intemediarii micşti metaloceramici:
a. Ceramica plachează scheletul metalic al intermediarului pe toate suprafeţele acestuia
c. În lipsa spaţiului vertical suficient se va lăsa faţa ocluzală a intermediarului metalică
1110. Intermediarii suspendaţi:
a. Se utilizează pentru înlocuirea unui premolar inferior b. Se utilizează pentru înlocuirea unui molar inferior
c. Se utilizează dacă breşa are o înălţime de minim 5 mm.
următoarele afirmaţii sunt corecte:
b. Crestele edentate se remodelează în funcţie de RPF
c. În edentaţia clasa întâia Siebert practicăm grefa epitelioconjunctivă
d. În edentaţiile clasa a doua şi a treia Siebert practicăm grefa gingivală liberă e. Anestezicul local folosit în
intervenţiile de grefare trebuie să conţină vasoconstrictor
1112. Paralela între restaurările protetice fixe şi cele mobilizabile evidenţiază următoarele:
RPF Restaurare protetică mobilizabilă
e. Când structura dentarã restantã nu poate sã ofere suficientã retenţie si stabilitate
coroanei de înveliş.
b. Dacă spaţiul permite acest lucru, ceramica poate placa scheletul metalic al
intermediarului pe toate suprafeţele acestuia
d. În lipsa spaţiului vertical suficient se va lăsa faţa mucozală a intermediarului
metalică
e. Este de dorit ca stratul de ceramică să aibă grosime uniformă
d. Se utilizează dacă breşa are o dimensiune meziodistală de minim 10 mm.
e. Grosimea intermediarului suspendat trebuie să fie minim 3 mm
1111. Care din
a. RPF se concep în funcţie de câmpul protetic existent
a. sacrificiu de
Considerabil Mai mic
ţesuturi dentare

b. asimilare psihică Grea Solidarizare

Păstrate Variate
Mai uşoară Solicitare crescută
Perturbate Mai puţine
c. acţiune asupra
dinţilor stâlpi
d. tremorecepţie şi
fonaţie
e. posibilităţi de
individualizare
1113. În ceea ce priveşte valoare parodontală a dinţilor stâlpi, următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a. creşte prin depulpare
b. scade prin practicarea tehnicilor de adiţie
c. creşte prin practicarea regenerării tisulare ghidate
d. scade prin realizare transfixaţiilor
e. ocluziile disfuncţionale necesită utilizarea unui număr mai mare de stâlpi
1114. În ceea ce priveşte relaţiile ocluzale
a. 87% din pacienţi prezintă point centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point centric
b. 13% din pacienţi prezintă long centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în long centric, respectând tipul de
ocluzie al pacientului
c
d. 87% din pacienţi prezintă long centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point centric
e. realizarea RPF în point centric sau long centric nu are importanţă, este aleatorie
1115. În clasificarea edentaţiei după Kennedy:
a. clasa I înseamnă edentaţie terminală unilaterală
b. clasa a II-a înseamnă edentaţie termino terminală
c. clasa a III-a înseamnă edentaţie intercalată
d. clasa a IV-a ca și clasele a II-a și a III-a pot avea modificări
e. clasa de bază este dată de breșa edentată situată cel mai mezial
1.8 1.7 15 14 1.3 x x 2.1 2.2 2.3 2.4 2.5 2.6 27. 28
a. este o edentaţie clasa a IV-a Kennedy
b. este o edentaţie clasa a III-a Kennedy
c. este o edentaţie de clasa a III-a Kennedy cu o modificare, căci lipsesc doi dinţi d. se poate rezolva printr-o
RPF cu elemente de agregare pe 1.3 si 2.1
e. se poate rezolva prin punte adezivă
1117. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
a. cel mai valoros dinte stâlp în RPF este molarul prim
b. cel mai valoros dinte stâlp în RPF este caninul
. 13% din pacienţi prezintă point centric, iar RPF la aceştia se vor realiza în point
centric
1116. Se dă următoarea formulă dentară. Care din afirmaţiile de mai jos sunt
adevărate:

c. la maxilar valoarea premolarului prim ca dinte stâlp de RPF este mai mică decât valoarea premolarului
secund
d. raportul optim coroană rădăcină pesntru un dinte stâlp de RPF este de 1/1
1118. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:
b. în situaţia în care mucoasa corespunzătoare zonei intermediarilor prezintă lichen plan sau leucoplazie se
indică expectativa
e.în edentaţii întinse cu dinţi stâlpi scurţi se recomandă ca elemente de agregare coroanele parţiale
e. în cazul antagoniștilor reprezentaţi de o proteză totală se pot utiliza dinţi stâlpi
pentru RPF la care raportul coroană rădăcină este mai mare de 1/1
a. în situaţia în care mucoasa corespunzătoare zonei intermediarilor prezintă
lichen plan sau leucoplazie se indică realizarea unor RPF mobilizabile
c. atitudinea de expectativă se justifică în cazul arcadelor dentare scurtate d. dacă pacientul prezintă TBC
acut se temporizează terapia de restaurare
protetică
1119. Care din urmatoarele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce privește biomecanica unei RPF:
a. înălţimea coronară, lungimea extensiilor protetice și lungimea meziodistală a suprafeţelor ocluzale sunt
cele 3 braţe care pot determina momente de forţă ale RPF
c. este de dorit solidarizarea a doi dinţi stâlpi cu mobilităţi mult diferite într-o RPF d. în cazul unei RPF cu
extensie dinţii stâlpi situaţi mai aproape de extensie sunt supuşi unei forţe de tracţiune
e. în cazul unei RPF cu extensie dinţii stâlpi situaţi mai departe de extensie sunt supuşi unei forţe de
compresiune
1120. Care din următaorele afirmaţii sunt adevărate în ceea ce priveşte conservarea structurilor dure
dentare:
b. suprafaţa ocluzală va fi preparată plan
c. zona terminală a coroanelor de înveliş poate intra în contact cu suprafeţele unor obturaţii fără risc de
fractură sau carie secundară
d.chanfreinul conservă ţesuturile dentare mai bine decât pragul
e.de câte ori este posibil se preferă marginile coroanelor plasate subgingival
b. momentul de rotaţie în jurul axei meziodistale poate fi redus prin îngustarea
tablei ocluzale și/sau prin echilibrarea ocluzală foarte riguroasă
a. este necesară prepararea uniformă a suprafeţelor dentare utilizând şanţuri de
orientare

1121. Care din următoarele afirmaţii sunt adevărate:

a. unghiul optim de convergenţă ocluzală este de 16 ̊
b. pentru bonturile scurte se indică prepararea cu o convergenţă ocluzală de aproximativ 4 ̊
c. un bont scurt cu un diametru mare oferă o stabilitate mai mare decât un bont scurt cu un diametru mic
d. pentru realizarea unei coroane turnate din cuspizii de sprijin ai unui molar extrudat se va îndepărta mai
mult de 1,5 mm
e. bizoul cuspizilor de sprijin va avea o direcţie paralelă cu panta cuspidului antagonist.
1122. Care afirmaţii sunt adevărate referitor la preparaţia zonei terminale a bonturilor:
a. o dehiscenţă marginală de 500μm poate fi coinsiderată acceptabilă din punct de vedere clinic
b. pentru o adaptare corectă limitele preparaţiei trebuie să fie precise, reproductibile și vizibile clar pe
modelul de lucru
c. prepararea tangenţială se indică în cazul dinţilor basculaţi sau a incisivilor inferiori
d. chanfreinul este indicat ca zonă terminală pentru coproanele turnate şi pentru zona linguală a CMMC
e. chanfreinul lat se prepară cu un instrument diamantat cilindroconic cu vârf rotunjit
1123. Culoarea dinţilor naturali:
c. este aceeaşi, la naştere, pentru toţi indivizii;
e. nu poate fi influenţată prin diferite procedee în clinică (de exemplu înălbirea dinţilor).
1124. Celulele vizuale care percep culorile sunt:
a. celulele cu conuri;
b. odontoblastele;
c. celulele cu bastonaşe;
d. celule cu conuri şi bastonaşe; e. ameloblaste.
1125. Un sistem ideal de chei de culori trebuie să indeplinească următoarele condiţii:
a. să redea paleta de culori a dinţilor naturali;
a. este identică pentru dinţii omologi, la acelaşi individ;
b. variază de la individ la individ;
d. poate fi foarte greu influenţată prin diferite procedee în clinică (de exemplu
înălbirea dinţilor);

b. dinţii artificiali din cheie să fie confecţionaţi din acelaşi material ca şi

materialul de placare;
c. în cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foiţelor trebuie să se modifice foarte rapid, astfel încât să
acopere o gamă cât mai largă;
d. dinţii artificiali din cheie să fie confecţionaţi exclusiv manual;
1126. Clasificarea instrumentelor de măsurare a culorilor se poate face astfel:
a. după metoda de măsurare;
b. după topografia dinţilor pe arcadă;
c. după relaţia spaţială între obiect şi instrument;
d. în funcţe de prezenţa sau absenta dinţilor; e. în funcţie de nuanţa dinţilor.
1127. Neadaptarea cervicală a coroanelor pe bont poate fi determinată de:
c. absenţa ariei de contact ;
d. ceramica de placare de la nivelul feţei ocluzale; e. existenţa unor arii de contact prea strânse.
1128. Fixarea de durată se poate face cu:
d. ZOE;
e. PCZ.
1129. Înaintea de cimentarea de durată trebuie executate următoarele manopere:
a. îndepărtarea completă a cimentului provizoriu de pe suprafeţele dentare;
b. gingivectomie, în vederea evidenţierii limitelor preparaţiei; e. verificarea protezei fixe pe modelul de
studiu.
1130. Pentru prevenirea fracturarii pereţiilor canalului în timpul cimentării sau a neadaptării corecte a DCR
în canal se fac următoarele recomandări:
b. consistenţa cimentului să fie cât mai ridicată, pentru a reduce riscul descimentării;
e. în cadrul grupei de tonuri de culori intensitatea foiţelor trebuie să se modifice
treptat.
a. resturi din cimentul provizoriu;
b. plusuri pe suprafaţa internă a componentei metalice;
a. FOZ;
b. CIS;
c. RDC;
c. testarea vitalităţii dinţilor stâlpi;
d. verificarea protezei fixe pe modelul de lucru;
a. consistenţa cimentului să fie fluidă, pentru a reduce la minimum presiunea
hidraulică din timpul cimentării;

c. să se asigure un şanţ pentru refluarea cimentului;

d. să se acopere restaurarea corono-radiculară, imediat după cimentare, cu o RPF provizorie;
e. menţinerea pasivă a dispozitivului după cimentare.
1131. Principiile de bază ale care se referă la formă şi contururi sunt:
b. liniile orizontale diminuează lăţimea şi accentuează înălţimea;
c. umbrele adaugă profunzime;
d. liniile verticale diminuează înălţimea şi accentuează lăţimea;
e. unghiurile influenţează perceperea liniilor care se intersectează.
1132. * Tehnicile aditive de realizare a RPF integral ceramice sunt reprezentate de:
a. injectare (presare);
b. strunjire (frezaj);
c. electroeroziune;
d. tehnicile CAD/CAM; e. sonoeroziune.
1133. *Sistemul CEREC permite obţinerea de restaurări protetice fixe integral ceramice prin:
a. injectare (presare);
b. turnare;
c. electroeroziune;
d. tehnologie CAD/CAM;
e. sonoeroziune.
c. este necesară şlefuirea substanţială a bonturilor;
1135. Dezvantajele restaurărilor protetice fixe adezive sunt:
c. limitearea extinderii cervicale a plăcuţelor orale nu determină iritaţii la nivelul parodonţiului marginal;
d. feţele vestibulare ale coroanelor dentare rămân intacte;
e. sacrificiu redus sau uneori absent de ţesuturi dure dentare.
iluziilor
a. liniile verticale accentuează înălţimea şi diminuează lăţimea;
!!!1134. Avantajele suprastructurilor cimentate pe implanturi dentare sunt:
a. există un număr redus de componente;
b. se poate obţine o estetică bună;
d. se poate utiliza cimentul provizoriu pentru a mobiliza suprastructurile;
e. divergenţele mici al implantelor se pot anula mai uşor.
a. necesită o dotare tehnico-materială costisitoare;
b. aria indicaţiilor este restrânsă şi trebuie respectată cu stricteţe;

1136. Pentru inserarea unei restaurări protetice adezive statusul parodontal trebuie să îndeplinească
următoarele cerinţe:
d. mobilitate dentară de maximum gradul 1;
e. absenţa atofiei orizontale şi verticale.
1137. Mijloacele utilizate pentru îndepărtarea mecanică a plăcii sunt următoarele:
a. peria dentară;
b. sonda dentară;
c. periuţele interdentare;
d. dentifricele;
e. hidropulsorul bucal.
860. Selectați afirmațiile corecte cu privire la restaurările protetice fixe monobloc (“dintr-o singură bucată”)
:
A. Ca și cronologie, punțile dintr-o singură bucată le-au succedat pe cele lipite ;
B. Punțile dintr-o singură bucată sunt restaurări protetice care se execută cu economie de etape clinico-
tehnice ;
C. Punțile monobloc se pot realiza din diferite aliaje prin turnare,din polimeri prin polimerizare și exclusiv
din ceramică prin tehnici de substracție;
D. În cadrul punților monobloc solidarizarea dintre elementele de agregare și aliaj se face de obicei prin
lipire cu aportul unui alt aliaj;
E. Modelul duplicat trebuie să fie nelipsit în tehnologia de laborator a restaurărilor protetice fixe de tip
monobloc;
R:A,B,C,E
Bibliografie 9, tema 56, pag 482
861. Conditiile necesare pozitionarii corecte mandibulo-craniene, in cadrul inregistrarii relatiilor
intermaxilare pentru realizarea protezei scheletate, sunt:
A. relaxarea musculara
B. indepartarea durerii
C. inaltarea planului de ocluzie pentru anularea clearance-ului ocluzal D. coborarea planului de ocluzie sub
nivelul dintilor restanti
E. efectuarea a doua inregistrari, cu doua perechi de sabloane de ocluzie
Corect A,B
Bibliografie 10, tema 64, pag 296
a. adâncimea şanţuui gingival de 2 mm;
b. mobilitate dentară de maximum gradul 2;
c. absenţa rizalizei;

862. Tulburarea relatiilor de postura si centrica in edentatia partiala, cunoaste diverse cauze:
A. Pierderea stopurilor ocluzale centrice
B. Pastrarea reflexelor parodonto-musculare
C. Destramarea reflexelor parodonto-musculare D. Necoordonarea activitatii musculare
E. Pastrarea stopurilor ocluzale centrice
r.c. A,C,D
Bibliografie 10, tema 64, pag 295

863. In cazul în care exista contacte deflective sau interferente la nivel ocluzal care blocheaza miscarile
mandibulare se va realiza :
A. Reechilibrarea ocluzala
B. Remodelarea reliefului ocluzal al restaurarilor chiar daca sunt corect realizate
C. Slefuiri selective D. Reșapări coronare
E. Remodelarea reliefului ocluzal protetic al restaurarilor gnatoprotetice defectuoase
r.c A,C,D,E
Bibliografie 10, tema 64, pag 295
864. Inregistrarea relatiei de postura și a relatiei centrice cu ajutorul machetelor de ocluzie:
A. Se înregistreaza o singură data
B. Modelele nu se monteaza de la început în articulator
C. Modelele se monteaza de la început în articulator
D. Pe aceste modele se vor realiza în continuare fazele ulterioare E. Sunt necesare alte modele pentru
realizarea fazelor ulterioare
r.c. A,C,D
Bibliografie 10, tema 64, pag 296
865. Cand pe un maxilar se realizează o proteza mobilă iar pe celalalt una fixă, înregistrarea relatiilor de
ocluzie nu se va realiza:
A. Cu ajutorul unei folii de ceara
B. Cu pasta zinc-oxid-eugenol
C. Utilizand metoda Barrelle
D. Utilizand metoda compresiunii pe maseteri E. Cu silicon de condensare
r.C, E
Bibliografie 10, tema 64, pag 297

866. Care dintre afirmațiile legate de cauzele insucceselor înregistrarii corecte a relatiilor mandibulo-
craniene sunt adevărate?
A. Daca se forțează închiderea gurii, machetele se deformează B. Dacă există exces de gips posterior
C. Dacă există lipsa de gips anterior
D. Dacă bordurile sunt realizate din ceara tare
E. Dacă bordurile sunt realizate dintr-un strat subțire de ceara
r.c A,B
bibliografie 10, tema 64, pag 298
867. Factorii care participa la realizarea relatiei centrice sunt :
A. Factori anatomici
B. Arcadele dentare
C. Factori functionali neuro-musculari D. Reflexe de pozitionare centrica
E. Factori psihologici
r.c A,B,C,D
bibliografie 10, tema 64, pag 299
842. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în semișa ai protezelor parțiale fixe :
A. În general prezintă dimensiuni mai reduse decât intermediarii în șa;
B. Față de intermediarii în șa retenționează mai multe resturi alimentare;
C. Zonele de contact cu creasta vor fi confecționate fie din ceramică, fie din metal ;
D. Față de intermediarii în șa retenționează mai puține resturi alimentare;
E. În general prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii în șa;
Bibliografie 9 pag 458 tema 56 R:A,C,D

843. Particularităție corpurilor de punte cu tangență lineară la mandibulă au următoarele particularițăți:

A. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mic;
B. În sens cervico-ocluzal, suprafața linguală se modelează ușor convex, ceea ce le asigură autocurățire atât
prin mișcările limbii cât și cu mijloace artificiale;
C. Îngustarea lor în sens vestibulo-oral se face doar când spațiul protetic este mare;
D. Suprafața linguală trebuie să fie netedă, fără șanțuri și fără individualizarea intermediarilor ;
E. Suprafața linguală trebuie să fie modelată identic cu suprafața vestibulară, cu șanțuri și cu
individualizarea intermediarilor ;
Bibliografie 9 pag 460 tema 56 A,B,D
844. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii cu contacte punctiforme ai protezelor parțiale
fixe :
A. La aceste corpuri de punte fiecare intermediar realizează o arie de contact întinsă cu creasta edentată ;
B. Fețele vestibulare și orale diverg spre zona cervicală, pe secțiune acești intermediari având formă
paralelipipedică ;
C. Între convexitățile vestibulare și orale ale acestor tipuri de intermediari se creează zone de retenție
alimentară, destul de greu accesibile autocurățirii ;
D. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la crestele
înguste ;
E. Indicațiile acestor tipuri de intermediari sunt limitate la zonele cu vizibilitate redusă și la crestele late ;
Bibliografie 9 pag 460 tema 56
R:C,D
845. Seibert și Salama ca și Garber și Rozenberg sunt adepții intermediarilor ovoidali pe care-i elaborează
după cum urmează :
A. Pregătirea bonturilor și puntea definitivă;
B. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă în semișa și pătrund într-o alveolă
creată cu o freză de țesut conjunctiv;
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și pătrund într-o alveolă creată
cu o freză de țesut conjunctiv;
D. Pregătirea bonturilor și puntea provizorie;
E. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și apasă pe creasta edentată
creând în timp o alveolă;
Bibliogrfie 9 pag463 tema 56

R:C,D
846. Siebert a împărțit crestele edentate parțial în trei clase, în funcție de cantitatea de țesut pierdut :
A. Clasa I - pierdere în lățime a crestei edentate, cu păstrarea înălțimii ;
B. Clasa I - pierdere în înălțime a crestei edentate, cu păstrarea lățimii ;
C. Clasa II - pierdere în înălțime a crestei edentate, cu păstrarea lățimii ; D. Clasa III- pierdere atât în înălțime
cât și în lățime a crestei edentate; E. Clasa II- pierdere atât în înălțime cât și în lățime a crestei edentate;
Bibliografie 9 pag 464 tema 56
R:A,C,D
847. În cazul crestelor cu lipsă mare de substanță avem următoarele variante de tratament :
A. Realizăm ambrazuri cervicale cunoscute sub numele de “triunghiuri negre ”; B. Tehnicienii depun la acest
nivel ceramică roz pentru a simula prezența papilelor gingivale
C. Renunțăm la ambrazurile cervicale ale corpului de punte, deorece există riscul de apariție a
“triunghiurilor negre”;
D. Realizăm două elemente de agregare (pe dinții care delimitează breșa) care vor fi unite de o bară rigidă
care va urmări conturul crestei.Pe această bară se realizează un bloc mobil din acrilat roz în care sunt fixați
intermediarii și care se fixează la bară cu niște călăreți;
E.Augmentăm defectele de substanță de la nivelul crestelor edentate ;
Bibliografie 9 pag 464,465, 466 tema 56 R:B,C,D,E
848. Selectați afirmațiile corecte :
A. În cazul clasei I Siebert se pot obține rezultate bune cu grefele epitelioconjunctive după tehnica
Langer,Calagna și Kaidahl;
B. În cazul clasei II și III Siebert se pot obține rezultate bune cu grefele epitelioconjunctive după tehnica
Langer,Calagna și Kaidahl;
C. Clasele II și III Siebert nu se pot rezolva cu grefe epitelioconjunctive după tehnica Langer,Calagna și
Kaidahl;
D. De obicei grefa gingivală se prelezează de la nivelul tuberozității maxilare sau din regiunea palatinală a
premolarilor sau a primului molar superior;
E. De obicei grefa gingivală se prelezează de la nivelul găurii palatine sau din regiunea palatinală a
premolarilor sau a primului molar superior;
Bibliografie 9 pag 467
tema 56
R:A,C,D

849. Intermediarul conceput corect în zona laterală trebuie să prezinte următorele caracteristici:
A. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune (modified
ridge lap) ;
B. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
C. Tabla ocluzală trebuie să fie în armonie cu ocluzia tutror dinților ;
D. Mecanismele bucal și lingual de alunecare a particulelor alimentare nu trebuie să fie similare cu cele ale
dinților adiacenți (pentru a nu avea energii cinetice comparabile) ;
E. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie maxim, în formă de șa, cu presiune ;
Bibliografie 9 pag 469 tema 56
R: A,B,C
850. Intermediarul conceput corect în zona frontală trebuie să prezinte următorele caracteristici :
A. Toate suprafețele trebuie să fie concave, netede și finisate corespunzător
B. Contactul cu versantul vestibular al crestei trebuie să fie minim (punctiform) și fără presiune (din
considerente estetice uneori se impun zone întinse de contact pentru a preveni aspectul de “spații negre”
în cazul în care creasta este mult prea resorbită) ;
C. Toate suprafețele trebuie să fie convexe, netede și finisate corespunzător ;
D. Contactul oral va fi în armonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari ;
E. Contactul oral va fi în disarmonie cu dinții adiacenți sau cu ceilalți intermediari pentru a nu da aspectul de
dinți falși; Bibliografie 9 pag 469 tema 56
R:B,C,D
851. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Intermediarii reprezintă o componentă integrată și dinamică a întregii proteze ; B. Design-ul
intermediarilor trebuie conceput pe baza unor principii biomecanice inteligent evaluate ;
C. Intermediarul incorect conturat prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur;
D. Intermediarii prezintă o componentă rigidă a întregii proteze;
E. Intermediarul corect conturat prezintă un potențial distructiv pentru țesuturile din jur.
Bibliografie 9 pag 470 tema 56 R:A,B,C

852. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii metalici (masivi) ai protezelor parțiale fixe :
A.Se recomandă folosirea lor doar în zonele de sprijin, mai ales la mandibulă ; B. Au indicație majoră pentru
situațiile când spațiul protetic depășește 5 mm; C. Intermediarii metalici se pot confecționa numai din aliaje
nenobile ;
D. Au indicație majoră pentru situațiile când spațiul protetic este mai mic 5 mm; E. Intermediarii metalici se
pot confecționa atât din aliaje nenobile cât și din aliaje nobile .
R:A,D,E
Bibliografie 9,pag 470 tema 56
812. Selectați afirmațiile corecte referitoare la apariția unei breșe dentare: A. Nu influențează sistemul
stomatognat;
B. Pot apărea migrări dentare;
C. Sistemul stomatognat nu reacționează identic;
D. Pot apărea basculări dentare;
E. Poate apărea denivelarea planului de ocluzie; Bibliografie 9, pag 434,tema 56
R: B,C,D,E
813. Funcțiile unei proteze parțiale fixe sunt:
A. Refacerea planului de ocluzie denivelat;
B. Protecția crestei dentate și a parodonțiului dinților stâlpi de impactul alimentar din cursul masticației;
C. Protecția crestei edentate și a parodonțiului dinților stâlpi de impactul alimentar din cursul masticației;
D. Împiedicare apariției migrărilor și basculărilor dentare;
E. Închiderea breșei edentate fără refacerea continuității arcadei dentare și a posibilității de transmitere
sagitală a forțelor, imitând existența ariilor de contact; Bibliografie 9 pag 435 tema 56
R:A,C,D
814. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la realizarea protezelor parțiale fixe :
A. Necesită prepararea dinților stâlpi sub formă de bonturi:
B. Adeseori prepararea dinților stâlpi sub forma de bonturi necesită devitalizarea acestora;
C. Odată cu apariția restaurărilor protetice cu agregare adezivă sacrificiile de țesuturi dure dentare au fost
mult crescute;
D. Apariția implantelor a suprimat complet necesitatea preparațiilor dentare pentru realizarea unei proteze
parțiale fixe;
E. Odată cu apariția restaurărilor protetice cu agregare adezivă sacrificiile de țesuturi dure dentare au fost
diminuate mult.
Bibliografie 9 pag 435 tema 56
R:A,B,D,E
815. Selectați afirmațiile false:

A. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elemente de agregare, intermediarii protezelor fixe și conectori;
B. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elementele de agregare (care înlocuiesc dinții lipsă), și conectori;
C. Protezele pațiale fixe sunt formate din : elemente de agregare, intermediarii care se fixează la stâlpii
naturali sau artificiali și conectorii;
D.Intermediarii sunt conformati ca o replică anatomică a acestora;
E. Conectorii reprezintă zona de legătură a elementelor de agregare cu intermediarii.
Bibliografie 9 pag 436 tema 56
R:B,C,D
816. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor fixe:
A. Intermediarii realizați din ceramică sunt mai ușor de igienizat;
B. Mulți tehnicieni susțin că intermediarii din ceramică sunt singurii carora le este acceptat contactul cu
creasta edentată;
C. Intermediarii din RDC și polimeri nu trebuie să ajungă în contact cu creasta; D. Intermediarii din RDC și
polimerii sunt la fel de usor de igienizat ca și intermediarii din ceramică;
E. Pentru contactul cu structurile tisulare sunt preferați intermediarii din acrilat. Bibliografie 9 pag 438 tema
56
R:A,B,C
817. Protezele parțiale fixe pot fi :
A. Integral metalice;
B. Integral ceramice;
C. Mixte metalo-compozite; D. Mixte polimero-ceramice; E. Mixte metalo-polimerice; Bibliografie 9 pag 439
tema 56 R:A,B,C,E
818. După raportul intermediarilor cu creasta aceștia pot fi :
A. Suspendați;
B. Punctiformi;
C. Despărțiți;
D. Intraalveolari;
E. Uniți.
Bibliografie 9 pag 439 tema 56 R:A,B,D
819. După tehnologia de obținere, protezele parțiale fixe pluridentare pot fi obținute prin:

A. coacere
B. turnare ;
C. frezare computerizată;
D. fotopolimerizare cu lampa; E. fierbere
Bibliografie 9 pag 439 tema 56 R:B,C,D
820. Selectați afirmațiile corecte cu privire la protezele parțiale cu intermediari exclusiv metalici:
A. Elementele de agregare au inceput să fie confecționate separat de intermediari după care cele două
componente sunt sudate sau lipite impreună;
B. Pentru confecționarea intermediarilor din materiale nenobile poate fi folosit orice aliaj;
C. Restaurările protetice fixe metalice se confecționează din cele mai vechi timpuri;
D. Li se mai spune restaurări integral metalice deoarece atât elementele de agregare cât și intermediarii
sunt realizate din acelasi aliaj;
E. Odată cu dezvoltarea și perfecționarea procedeelor de topire-turnare, s-a extins tot mai mult procedeul
punților metalice turnate dintr-o singură bucată(monolit). Bibliografie 9 pag 439 tema 56

R:C,D,E
821. Selectați afirmațiile adevărate :
A. În cazul intermediarilor suspendați, unii pacienți percep spațiul de sub intermediari cu un oarecare
discomfort;
B. În prezent la protezele fixe integral metalice turnate se recomandă un contact tangent liniar cu creasta
alveolară;
C. În prezent la protezele fixe integral metalice turnate se recomandă un contact în șa cu creasta alveolară;
D. Restaurările fixe integral metalice sunt indicate doar în zona de sprijin;
E. Restaurările fixe integral metalice sunt indicate în zona aterioară.
Bibliografie 9 pag 440 tema 56
R:A,B,D
822. Selectați afirmațiile adevărate :
A. Restaurările protetice fixe integral polimerice de tipul punților dentare au fost folosite cu precădere în
zona de sprijin datorită rezistenței crescute;
B. Restaurările protetice fixe integral polimerice de tipul punților dentare au fost folosite cu precădere în
zona frontală;
C. Punțile din rășini acrilice se utilizează și astăzi ca restaurări definitve în zona frontală;
D. Principalele dezavantaje ale polimetilacrilatului sunt: fenomenele de îmbătrânire și faptul că acest
material nu poate păstra integritatea stopurilor ocluzale;
E. Dezavantajele rășinilor acrilice au fost parțial suplinite de apariția rășinilor compozite;
Bibliografie 9 pag 440 tema 56
R:B,D,E
823. Selectați afirmațiile corecte cu privire la sistemul Targis-Vectris lansat de firma IVOCLAR:
A. Vectris este o rășină armată cu fibre de sticlă;
B. Targis este un ceromer cu un procent de umplutură anorganică de 75-85%; C. Vectris este un ceromer cu
un procent de umplutură anorganică de 75-85%; D. Targis este o rășină armată cu fibre de sticlă;
E. Pentru a obține o rezistență mecanică satisfăcătoare a RDC s-a crescut procentul de umplutură
anorganică;
Bibliografie 9 pag 441 tema 56
R:A,B,E
824. Din punct de vedere clinic, o restaurare protetică fixă realizată cu sistemul Targis/Vectris prezintă
numeroase avantaje, precum :
A. Erori minime de prelucare și prelucrare;
B. Adaptare marginală optimă;
C. Nu provoacă iritații în contact cu țesutul gingival;
D.Adaptare marginală deficitară;
E. Provoacă iritații minime în contact cu țesutul gingival. Bibliografie 9 pag 442 tema 56

R:A,B,C
825. Selectați afirmațiile corecte referitoare la restaurările protetice fixe cu intermediari integral ceramici:
A. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice superioare celor metalo- ceramice;
B. Sistemele integral ceramice ating performanțe estetice asemănătoare celor metalo-ceramice;
C. Din ceramica feldspatica se pot realiza doar punți de mică amplitudine;
D. restaurarile din oxid de zirconiu prezintă o rezistență crescută la forțele de rupere și la cele de forfecare;
E. Sistemele substractive din cadrul SIC au luat amploare in ultimii ani. Bibliografie 9 pag 443 tema 56
R:A,E
826. Coroanele mixte și intermediarii micști :
A. Reprezintă la ora actuală soluțiile cele mai frecvent adoptate în clinica protezelor fixe;
B. Presupun confecționarea unui schelet metalic care ulterior se plachează cu polimeri, materiale
compozite sau ceramică;
C. Scheletele metalice ale intermediarilor placați cu polimeri trebuie să retenționeze materialele de placaj;
D.Scheletele metalice ale intermediarilor placați cu polimeri se fac fara retentii mecanice pentru
materialele de placaj;
E. Intermediarii micști placați cu rășini acrilice nu sunt indicati în zonele de sprijin.
Bibliografie 9 pag 443 tema 56
R:A,B,C,E
827. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii micști:
A. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte;
B. Este o greșeală ca polimerul sau compozitul să vină în contact cu creasta breșei edentate;
C. Interfața metal-polimer nu trebuie să vină în contact direct cu mucoasa crestei; D. Pentru retenția
polimerului se pot realiza anse din fire de ceară;
E. Polimerul sau compozitul poate să acopere complet scheletul metalic al corpului de punte.
Bibliografie 9 pag 444 tema 56
R:A,B,C,E
828. Selectați afirmațiile false în legătură cu etapele clinico- tehnice ale realizării intermediarilor micști:
A. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici este posibilă și cu ajutorul elementelor
preformate;

B. Realizarea machetei intermediarilor metalo-polimerici nu este posibilă cu ajutorul elementelor

preformate;
C. La folosirea tehnicii Silicoater se poate renunța la retenții;
D. Radierea (gravarea) de gips de la nivelul modelului este indicată pentru a adapta piesa finită;
E. Ambrazurile cervicale vor fi conformate cât mai înguste pentru a asigura o igienizare optimă;

Bibliografie 9
B,D,E pag 445 tema 56
829. Atunci când vorbim despre longevitatea restaurărilor protetice fixe trebuie să ținem cont de mai mulți
factori:
A. Proteza parțială fixă, cu doi stâlpi are un prognostic mai bun decât una cu mai mulți sau cu un singur
stâlp;
B. Cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării fixe este mai mare;
C. Cu cât pacientul este mai în vârstă cu atât longevitatea restaurării fixe este mai mică;
D. Factorii ce țin de realizarea scheletului metalic(aliaj, ambalare,topire/turnare) influențează longevitatea
restaurarii.
E. Factorii ce țin de realizarea scheletului metalic(aliaj, ambalare,topire/turnare) nu influențează
longevitatea.
Bibliografie 9 pag 447 tema 56
R:A,C , D.
830. Selectați afirmațiile corecte:
A. Rezistența la compresiune a ceramicii este mai mare decât rezistența la tracțiune;
B. Rezistența la compresiune a ceramicii este egală cu rezistența la tracțiune;
C. O importanță deosebită asupra comportamentului elastic al intermediarilor o au și dimensiunile lor;
D. Fisurile și fracturile placajelor sunt de cele mai multe ori urmarea deformărilor elastice excesive de la
nivelul scheletului metalic;
E. Fisurile și fracturile placajelor nu au legătură cu deformaările elastice excesive de la nivelul scheletului
metalic;
Bibliografie 9 pag 447, 448 tema 56 R:A,C,D

831. Selectați afirmațiile adevărate:

A. Scheletul metalic poate fi placat cu ceramică pe toate suprafețele doar dacă există spațiu suficient între
creasta alveolară și antagoniști;
B. Dacă spațiul este mic înălțimea poate fi compensată prin lățime, dar deoarece o igienizare optimă devine
imposibilă se recomandă placare scheletului metalic doar pe două suprafețe;
C. Dacă spațiul este mic înălțimea poate fi compensată prin lățime, dar deoarece o igienizare optimă devine
imposibilă se recomandă placare scheletului metalic doar pe trei suprafețe;
D. În caz că spațiul este redus putem scădea dimensiunile scheletului metalic pentru a putea obține o
grosime optimă a stratului de ceramică;
E. Stratul de ceramică este de dorit să aibă o grosime uniformă pe toate suprafețele scheletului.
Bibliografie 9 pag 450 tema 56
R: A,B,E
832. Intermediarii protezelor parțiale fixe trebuie să :
A. Aibă un contact minim cu țesuturile moi;
B. Să asigure un spațiu minim pentru igienizare;
C. Să aibă un aspect estetic și din punct de vedere biologic să fie tolerați de țesuturile din jur;
D. Să asigure un spațiu maxim pentru igienizare;
E.Să fie confortabili;
Bibliografie 9 pag 451 tema 56 R:A,C,D,E
833. Pentru a putea întelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere
următoarele variabile:
A. Lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat;
B. Forma crestei edentate;
C. Starea țesuturilor dure ce acoperă creasta edentată;
D. Pretențiile estetice ale pacientului;
E. Starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată; Bibliografie 9 pag 451 tema 56
R:A,B,D,E
834. Irving Glicman, încă din 1974 a enunțat condițiile pe care trebuie să le îndeplinească intermediarii, si
anume :
A. Să fie estetici;
B. Să fie elastici;
C. Să respecte aliniamentul coletelor șirului dentar;
D.Să fie concepuți și elaborați pentru a reține resturi alimentare și placă dentară; E. Să nu aibă raporturi
ocluzale cu antagoniștii.
Bibliografie 9 pag 452 tema 56
R:A,C
835. Selectați afirmațiile adevărate cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare nu vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și
nici cu cele ale dinților restanți învecinați ;
B. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și
diferite de cele ale dinților restanți învecinați ;
C. Contururile din jumătatea cervicală a fețelor vestibulare vor fi identice cu cele ale dinților înlocuiți și cu
cele ale dinților restanți învecinați ;
D. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate pot duce la aparția unor leziuni
consecutive și a unor dureri nevralgiforme;
E. Presiunile excesive din partea intermediarilor asupra mucoasei edentate vor fi compensate de organism
indiferent de intensitatea acestora .
Bibliografie 9 pag 452 tema 56 R:A,D
836. Selectați afirmațiile corecte cu privire la design-ul intermediarilor :
A. Intermediarii ar trebui să fie convecși în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
B. Intermediarii ar trebui să fie concavi în toate sensurile, similar suprafețelor axiale ale dinților naturali;
C. Suprafețele convexe oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte
bine;
D. Suprafețele concave oferă o posibilitate de igienă foarte bună, datorită faptului că pot fi lustruiți foarte
bine;
E. În cazul unei resorbții postextracționale accentuate a crestei, încercarea de a realiza un corp de punte
identic cu dinții naturali va duce la obținerea unor intermediari prea înalți.
Bibliografie 9 pag 453 tema 56
R:A,C,E

837. Selectați afirmațiile corecte :

A. În tehnologia protezelor fixe persistă încă ideea greșită a gravării modelului de lucru în zona crestei
edentate.
B. Modelul de lucru trebuie gravat pentru a obține o adaptare mai bună muco- protetică;
C. Consensul general asupra corpurilor de punte este : “Starea de sănătate gingivală primează asupra
fizionomiei” ;
D. Consensul general asupra corpurilor de punte este : “Fizionomia primează asupra stării de sănătate
gingivală” ;
E. O suprafață prea întinsă a contactului dintre intermediari și creasta edentată reprezintă unul din
motivele eșecului unei restaurări protetice fixe. Bibliografie 9 pag 454 tema 56
R:A,C,E
838. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului de punte,
este indicat să se lase un spațiu între fața mucozală a corpului de punte și versantul vestibular al crestei
edentate pe care îl acoperă;
B. Când există contact între mucoasa crestei edentate și muchia gingivo- vestibulară a corpului de punte,
este indicat să nu se lase un spațiu între fața mucozală a corpului de punte și versantul vestibular al crestei
edentate pe care îl acoperă;
C. Dacă muchia vestibulo-gingivală a corpului de punte depășește joncțiunea muco-gingivală spre fundul de
sac vestibular, la locul de contact cu mucoasa va apărea o ulcerație;
D. Observațiile clinice au arătat că poate fi prevenită inflamația țesuturilor moi de sub intermediari prin
folosirea mătăsii dentare o dată pe zi în scopul curățirii de către pacient a suprafeței mucozale a corpului de
punte ;
E. Ambrazurile meziale, distale și linguale ale corpului de punte trebuie să fie cât mai mici pentru a nu
permite a retenția resturilor alimentare ;
Bibliografie 9 pagina 455 tema 56
R:B,C,D
839. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii protezelor parțiale fixe :
A. Intermediarii vor fi mai înguști în sens vestibulo-oral decât dinții naturali;
B. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali; C. Restaurările fixe din
zonele de maximă vizibilitate trebuie să aibă în primul rând un efect estetic foarte bun fără a compromite
însă igienizarea.

D. În cazul restaurărilor fixe din zonele de maximă vizibilitate trebuie să ne concentrăm atenția asupra
funcționalității și posibilităților de igienizare, rezultatul estetic fiind în plan secundar ;
E. Intermediarii vor fi mai voluminoși în sens vestibulo-oral decât dinții naturali pentru a permite accesul
mai ușor la igienizarea feței orale.
Bibliografie 9 pag 456 tema 56
R:A,C
840. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design a
intermediarilor :
A. Sferoidal sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
B. Tangențial sau intermediarul igienic (sanitary pontic);
C. Formă ovoidală;
D. Forma în șa, tangent-liniar și tangent liniar modificat (semișa); E. Formă conică .
Bibliografie 9 pag. 456 tema 56
R:A,C,D
841. Selectați afirmațiile corecte cu privire la intermediarii în șa ai protezelor parțiale fixe :
A.Ei realizează un contact larg cu creasta edentată;
B. Numele provine de la faptul că încalecă numai versantul lingual al crestei ; C. Numele provine de la faptul
că încalecă atât versantul vestibular cât și versantul lingual al crestei ;
D. Intermediarii de acest tip sunt foarte ușor de igienizat ;
E. Intermediarii de acest tip sunt imposibil de igienizat ;
Bibliografie 9 pag 457 tema 56 R:A,C,E
550. Care din următoarele materiale utilizate în realizarea corpului de punte retenţionează cel mai puţin
placa bacteriană:
A. metalul bine lustruit
B. ceramica glazurată
C. polisticlele
D. răţini acrilice
E. compozitele
Corect a, b
Bibliografie 9, tema 56 , pag.468
551. Corpul de punte semifizionomic în casetă : A. este metalic doar pe faţa mucozală
B. este metalic doar pe faţa orală
C. metalic pe faţa mucozală şi orală

D. metalic pe faţa ocluzală

E. nu are metal aparent
Corect c
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag. 472
552. Care din următoarele variante caracterizează corpurile de punte integral ceramice:
A. rezistenţă limitată la rupere
B. rezistenţă limitată la forfecare
C. performanţe estetice superioare celor metalo-ceramice D. utilizate în edentaţii de amplitudine mică
E. toate variantele sunt corecte
Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag. 443
553. Longevitatea restaurărilor fixe este influenţată de : A. numărul de dinţi stâlpi
B. vârsta pacientului
C. de realizarea tehnologică a scheletului
D. factori ce ţin de placaj
E. toate răspunsurile sunt corecte
Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 ,pag.447
554. Funcţiile unei proteze parţiale fixe sunt. A. refacerea continuităţii arcadelor dentare B. împiedicarea
migrărilor dentare
C. refacerea planului de ocluzie
D. protectia crestei edentate
E. toate variantele sunt corecte
Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 , pag.435
555. Corpul de punte se modelează cu: A. suprafeţe convexe în toate sensurile B. suprafeţe concave în
toate sensurile C. cu suprafeţe plane
D. suprafeţe convexe doar în sens mezio-distal E. suprafeţe concave în sensvestibulo-oral Corect a
Bibliografie 9, tema 56 ,pag.452
556. Condiţiile pe care trebuie să le îndeplinească corpul de punte sunt: A. să fie estetice
B. să păstreze raporturi ocluzale favorabile cu antagoniştii
C. să respecte ambrazurile cervicale

D. să permită igienizarea
E. toate cele de mai sus
Corect e
Bibliografie 9, tema 56, pag. 452
557. În protetica fixă, se impune ca detaliile de suprafață a preparațiilor dentare să fie redate cu o precizie
de cel puțin:
A. 5 μm
B. 15 μm
C. 25 μm preparatiile dentare si tesuturile moi peridentare cu 50ym
D. 20 μm
E. 10 μm
Corect c
Bibliografie 9, tema 57 , pag. 637
558. Coeficientul de expansiune termică a elastomerilor de sinteză diferă de la o categorie de materiale la
alta, conform schemei:
A. silicon>polieter>polisulfide
B. silicon>polisulfide>polieter
C. polisulfide>silicon>polieter
D. polieter>silicon>polisulfide
E. polieter>polisulfide>silicon Corect d
Bibliografie 9, tema 57, pag.: 642
559. Amprenta de corecție se poate realiza cu următoarele materiale, cu excepția: A. hidrocoloizilor
reversibili
B. materialelor termoplastice
C. elastomerilor
D. polieterilor
E. siliconilor
Corect b
Bibliografie 9, tema 57 ,pag.: 651
560. Care dintre urmatoarele proprietăți ale materialele de amprentă nu este o prorietate mecanica
relevanta:
A. deformația remanentă
B. reproducerea detaliilor
C. rezistența la încovoiere
D. rezistența la tracțiune
E. contracția de priză
Corect c
Bibliografie 9, tema 57 ,pag.: 651

561. Care dintre afirmatiile legate de amprenta monofazică globală (într-un singur timp) cu elastomeri de
sinteză și cu portamprente individuale este falsa?
A. sunt cele mai rar utilizate
B. au indicații aproape universale în protetica fixă
C. se indică pentru proteze parțiale fixe
D. se indica pentru preparații unice sau multiple E. se pot folosi în una sau două consistențe Corect a
Bibliografie 9, tema 57 pag.: 653
562. Tehnica de elecție pentru amprenta monofazică în portamprenta individuală cu siliconii de adiție este:
A. amprentarea bonturilor în restaurările compozite
B. amprentarea globală în restaurările compozite
C. amprentarea parcelară în restaurările compozite D. amprentarea pentru punți adezive
E. amprentarea pentru fațete
Corect a
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag.: 689
563. Dacă în timpul preparării bonturilor se lezează parodonțiul marginal, amprenta pentru reconstituirea
de durată se realizează :
A. imediat după preparare
B. la 1 săptămână de la preparare
C. la 2 săptămâni de la preparare D. la 3 săptămâni de la preparare E. la 6 săptămâni de la preparare. Corect
b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag. 682
564. Preparațiile subgingivale, din punctul de vedere al pregătirii parodontiului, necesită următoarele
manopere, cu excepția:
A. uscării
B. evidențierii șanțului gingival cu fire impregnate cu substanțe vasodilatatoare C. evidențierii șanțului
gingival cu fire impregnate cu substanțe vasoconstrictoare
D. realizării unei gingivectomii pentru plasarea supragingivală a limitei cervicale
E. evidențierii limitei cervicale.
Corect b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,pag. 683
565. Despre amprenta prin tehnica dublului amestec sunt adevărate următoarele afirmații cu excepția:
A. este o amprentă globală într-un singur timp
B. utilizează elastomeri în consistențe diferite
C. este o amprentă globală bifazică

D. se pot utiliza și siliconi si polieteri

E. se pot utiliza și hidrocoloizi reversibili Corect: c
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag. 669
566. Igienizarea amprentelor prin pulverizare (sistemul Durr Hygojet) prezintă următoarele avantaje, cu
excepția:
A. procedură adaptată în funcție de diferitele condiții (salivă, sânge)
B. nu există riscul deformării amprentei
C. este economic și eficient
D. se pot dezinfecta / curăța / usca 12 amprente în 12 min. E. prezintă un spectru larg de acțiune
Corect d
Bibliografie 9, tema 57, Pag. 681
567. Caracteristicile materialului de amprentă ideal trebuie să elimine:
A. variațiile dimensionale din masa materialului de amprentă B. apariția în timp a fenomenului de
îmbătrânire
C. imposibilitatea păstrării timp îndelungat a amprentelor
D. manipularea dificilă
E. prețul de cost scăzut
Corect: a,b,c,d
Bibliografie 9, tema 57 , Pag.: 690
568. Timpul de priză al hidrocoloizilor reversibili este de: A. 2 min
B. 5 min
C. 10 min
D. 15 min
E. 7 min
Corect b
Bibliografie 9, tema 57, Pag.: 650
569. Dezinserția amprentei în cazul utilizării siliconilor cu reacție de condensare este:
A. ușoară
B. moderată
C. dificilă
D. foarte dificilă
E. moderată spre dificilă

Corect a
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag.: 650
570. Intervalul de turnare a modelelor pentru polisulfuri este de: A. 15 min
B. o ora
C. 48 - 72 ore
D. 7 zile
E. 10 ore
Corect: b
Bibliografie 9 ,tema 57, Pag.: 650
571. Toleranța umidității este excelentă pentru: A. polisulfuri
B. hidrocoloizii reversibili
C. siliconii de condensare
D. polieterii
E. vinil-polisiloxanii
Corect b
Bibliografie 9 ,tema 57 ,Pag.: 650
547. Edentaţiile uni sau multi dentare determină: A. migrări orizontale şi verticale ale dinţilor
B. denivelarea planului de ocluzie
C. modificări ale ATM
D. disfuncţii mandibulare
E. toate cele de mai sus
Corect e
Bibliografie 9 ,tema 56 pag.435
548. Procedee chirurgicale de augmentare a crestei edentate cu pierdere de substanţă:
A. grefa epitelio-conjunctivă
B. adiţie de os de la pacient
C. hidroxiapatită
D. biovitroceramică
E. toate cele de mai sus
Corect e
Bibliografie 9 , tema 56 ,pag. 466
549. În crestele edentate din clasa I Siebert se utilizează:
A. grefa epitelio-conjunctivă 304
B. biovitroceramica

C. autogrefa
D. os bovin granulat
E. hidroxiapatita
Corect a
Bibliografie 9 ,tema 56 , pag. 467
87. În ceea ce privește designul intermediarilor și raportul acestora cu creasta edentată:
A. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie minim
B. contactul cu țesuturile moi trebuie să fie maxim
C. trebuie asigurat un acces maxim pentru igienizare
D. trebuie asigurat un acces minim pentru igienizare E. nu există reguli de bază
Corect AC
Bibliografie 7, tema 72, pg 451
88. Intermediarii unei proteze fixe trebuie să prezinte următoarele caracteristici:
A. să restabilească funcția dinților pierduți
B. să fie confortabili
C. să aibă aspect estetic
D. să fie tolerați de țesuturile din jur dpdv biologic E. să fie mai voluminoși în sens vestibulo-oral Corect
ABCD
Bibliografie 7, tema 72, pg 451
89. În cazul protezelor fixe, ambrazurile interproximale largi asigură: A. rigiditatea scheletului metalic
B. lăcașul necesar papilei interdentare

C. condiții de igienizare adecvate

D. rezistența conectorilor
E. flexibilitatea infrastructurii de oxid de zirconiu Corect BC
Bibliografie 7, tema 72, pg 451
90. Pentru a putea înțelege design-ul intermediarilor dintr-o proteză fixă trebuie avute în vedere
următoarele variabile:
A. lungimea, lățimea și înălțimea spațiului edentat B. starea țesuturilor moi ce acoperă creasta edentată C.
pretențiile estetice ale pacientului
D. forma crestei edentate
E. legea lui Ante
Corect ABCD
Bibliografie 7, tema 72, pg 451
91. În general, intermediarii ar trebui să fie:
A. convecși în toate sensurile
B. convecși vestibular și oral și concavi mucozal
C. lustruiți foarte bine
D. placați circumferențial cu acrilat
E. ușor de igienizat
Corect ACE
Bibliografie 7, tema 72, pg 452
92. *Intermediarii trebuie să fie în linie cât mai dreaptă între elementele de agregare pentru a evita:
A. bascularea stâlpilor spre breșa edentată B. egresia antagoniștilor

C. apariția mișcărilor de torsiune transmise ulterior stâlpilor

D. pierderile de material
E. fractura intermediarilor Corect C
Bibliografie 7, tema 72, pg 456
93. În funcție de raporturile cu creasta edentată, intermediarii pot fi:
A. în șa
B. în șa modificată
C. piramidali
D. hiperbolici
E. tangențial punctiformi Corect ABE
Bibliografie 7, tema 72, pg 456
94. În literatura americană de specialitate sunt descrise trei grupe fundamentale de design al
intermediarilor, între care:
A. igienic (sanitary pontic) B. ovoidal
C. convex
D. concav
E. hexagonal
Corect AB
Bibliografie 7, tema 72, pg 456
95. *Din punct de vedere al asigurării igienizării optime, pentru zona laterală cel mai potrivit este
intermediarul:
A. ovoid
B. tangent punctiform

C. tangent liniar
D. suspendat
E. în șa
Corect D
Bibliografie 7, tema 72, pg 457
96. Intermediarii în șa: A. sunt ușor de igienizat
B. sunt estetici și nu favorizează inflamația țesuturilor subiacente
C. sunt cei mai confortabili pentru pacient D. rețin placa bacteriană și produsele sale E. sunt imposibil de
igienizat
Corect CDE
Bibliografie 7, tema 72, pg 458 97. Intermediarii în semișa:
A. sunt intermediari în șa modificați la nivelul feței orale
B. au contururi orale mai reduse pentru facilitarea igienei
C. retenționează mai puține resturi alimentare decât intermediarii suspendați
D. retenționează mai multe resturi alimentare decât intermediarii în șa
E. realizează un compromis între restaurarea fizionomiei, fonației și posibilitatea întreținerii unei igiene mai
bune
Corect ABE
Bibliografie 7, tema 72, pg 459

98. Intermediarii cu raport tangent liniar:

A. au fețe mucozale extinse
B. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
C. au fața vestibulară înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de jos în sus
D. au fața orală înclinată în unghi de 40-50°, orientată vestibulo-oral, de sus în jos
E. se practică frecvent în zona frontală la mandibulă Corect AD
Bibliografie 7, tema 72, pg 459
99. *În cazul intermediarilor la distanță de creastă (suspendați), spațiul dintre baza intermediarilor și coama
crestei trebuie să fie de:
A. minim 4mm
B. maxim 2mm
C. minim 30μm
D. minim 3mm
E.minim 3μm
Corect D
Bibliografie 7, tema 72, pg 461
1. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin trei
deziderate:

A. p
entru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază
tehnico–materială adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului. D.
Răspuns corect: a,d,e.
2. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER: A.
E. Care este disponibilitatea financiară a pacientului? Răspuns corect: a,b,c,d.
3. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează: A.
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este limitată doar mezial de
dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C.
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi
distal de dinţi;
E
Răspuns corect: a,c,e.
4.
5. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
A.
E. resturile radiculare. Răspuns corect: a,b,c,d.
tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi
financiare) cât şi la disponibilitatea pacientului pentru tratament.
Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?
C. Rapoartele ocluzale sunt fiziologice sau nu?
D. Funcţia neuro–musculară este normală sau perturbată?
Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate
sunt mărginite, bilateral, doar mezial de dinţi;
Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal
de dinţi.
statusul coroanelor dentare;
B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;

6. Referitor la raportul coroană–rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este adevărat că:
A. creşterea raportului coroană–rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare
măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al agresiunilor de diverse tipuri;
B.
localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică
fiind mai mică decât cea anatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;
D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală
localizată la nivelul smalţului şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi
raportul coroană– radacină clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri
chiar marcată, iar retracţia gingivală este mai accentuată;
Răspuns corect: b,c,d,e.
7. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de restaurare
deoarece :
A.
inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod
corespunzător necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;
B. restaurările proiectate pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea
terapiei parodontale pot induce tensiuni şi presiuni nocive asupra
parodonţiului tratat;
C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice,
poziţia şanţului gingival sănătos trebuie stabilită înaintea preparării
dintelui ;
D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor
fi expuse când se produce retracţia gingivală consecutivă tratamentului
parodontal.
E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilor restauraţi;
Răspuns corect: a,b,c,d.
8. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi examenului
radiografic, astfel:
A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la hemoragie,
conturul gingival;
B.
E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și clinică.
înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;
C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar
prin explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si eliminarea tuturor
factorilor de retenţie ai plăcii;
D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;

Răspuns corect: b,c,d.

9.
10.Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A.
D. dinții cu discromii marcate. E. dinții fără suport osos;
Răspuns corect: a,b,c.
11.Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate: A.
C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial); D. gradul III – mobilitate
foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial); E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea
fiziologică, în sens V–O şi M– D, depăşind 2 mm;
Răspuns corect: a,b,d.
12.Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea crescută care
însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dento–maxilară, astfel:
A.
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală. Răspuns corect: a,b,c,d.
13.Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie parodontală şi periapcală;
C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în sens V–O, excursia
exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;
B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–
D, depăşind 1 mm;
mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;
B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită
inflamaţiei acute a ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu
epuizare parodontală datorită suprasolicitărilor funcţionale;
A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
B. procese de distrucţie desmo–osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la
suportul osos şi ligamentar;
C. modificări fizico–chimice locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a
altor terapii cu hormoni;

D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme

etc.)
E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo–osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.
14.Mobilitatea patologică poate fi determinată de: A.
D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;
E. ocluzie traumatică care generează procese de liză desmo–osoasă. Răspuns corect: a,b,c,e.
15.Mobilitatea dentară reversibilă poate fi: A.
D. Mobilitatea de origine parodontală; E. Mobilitatea de cauză carioasă.
Răspuns corect: a,b,c.
16.Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele : A.
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă; Răspuns corect: a,b,c,d.
17.Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele : A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure
dentare;
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
E. spaţiu periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: b,c,d.
18.Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele : A
bruxismul;
B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
Mobilitatea dentară de cauză protetică;
B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;
C. Mobilitatea de origine ocluzală;
contur bine delimitat al ţesuturilor dure dentare;
B. continuitatea septului osos alveolar;
C. sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a
trabeculelor osoase;

B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei

osoase alveolare;
C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
D. sept osos interradicular absent;
E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.
Răspuns corect: a,b,c.
19.Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi: A.
E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.
20.În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei: A
hemisepturi care apar cel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor
molarilor;
B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe
osoase;
C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;
D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai
mare decât numărul pereţilor dinspre ocluzal;
. Gradul I–leziune incipientă – uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul
interradicular este aproape intact, defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral;
B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din
spaţiul interradicular în sens vestibulo–oral, sonda pătrunde interradicular
dar nu ajunge pe faţa opusă;
C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind
acoperită vestibular şi oral de ţesut gingival fără însă a putea fi observată
clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr–o parte în cealaltă a spaţiului
interradicular;
D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind
vizibilă clinic;
E. Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind vizibilă clinic;
Răspuns corect: a,b,c,d.
21.Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma: A.
poate fi considerată urgenţă stomatologică;
B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a organismului tânăr trebuie
abandonată;
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne
tulburările ocluzale, parodontale şi articulare care apar aproape constant şi
inevitabil în timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a
avut loc la o vârstă mai mica;

E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi
Răspuns corect: a,b,c,d.
22.Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma: A
D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea unui implant
endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;
Răspuns corect: a,b,c,e.
23.Referitor la edentaţie de incisiv central superior: A. s
D. este aproape imposibil de protezat; E. se încadrează în clasa a I-a Kennedy.
Răspuns corect: a,b,c.
24.Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma: A
B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de agregare;
C. s
Răspuns corect: a,c,d,e.
25.Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:
. dezavantajul ei major este prepararea caninului;
B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări
estetice;
C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;
E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi (premolarul secund şi molarul
prim permanent) la care se ataşează o extensie mezială;
oluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe
incisivul central de pe hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea
edentaţiei cu un intermediar;
B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi,
cu mobilităţi diferite este sortită eşecului;
. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de
agregare;
e poate rezolva prin inserarea unui implant și protezarea acestuia;
D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o
longevitate de 3–4 ani;
E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau
obturaţii, se va confecţiona o restaurare cu două elemente de agregare pe
ambii premolari şi cu o extensie mezială.

A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire, rupere şi uzură;
B.
realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentară;
transmit presiunile masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin
intermediul dinţilor stâlpi (dento–parodontal) osului alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali;
D. designul suprafeţelor lor axiale şi ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund
de cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină şi /sau îi
înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile),
sau doar prin fricţiune (culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le
conferă o stabilitate remarcabilă în timp.
Răspuns corect: b,c,d,e.
GRILE DIN POZE 2019
*1.Care dintre urmatoarele afirmaţii referitoare la valoarea parodontală a dinților stâlpi nu este adevarata:
A. Cu cat este mai complexă, morfologia radiculara,cu atat este mai mare rezistenta dintelui .
B. Implantarea dintilor depinde de aria radiculară utila (lungimea rădăcinii inclusă in osul alveolar).
C. Investigația radiologică ne indică implantarea reală a rădăcinii şi particularitățile ei topografice, structura
osului alveolar, grosimea şi continuitatea laminei dura, inclinarea axială radiculară şi mai ales eventualele
semne ale unei traume ocluzale
D. Depulparea dinților contribuie la creşterea mobilităţii acestora .
E. Pentru anumite categorii de pacienti este necesar sa se suplimenteze numarul stâlpilor.
*2. Memorarea' relatiilor intermaxilare se poate realiza prin unul dintre următoarele procedee:
A. Prepararea dinţilor . B. Amprentarea.

C. Folosirea unor sabloane de ocluzie, confectionate după prepararea dintilor

D.Efectuarea seriată a elementelor de agregare, ceea ce presupune realizarea lor
separat de intermediarii protezei fixe.
E. Realizarea de restaurări de lungă durată.
*3.Incovoierea unei RPF este:
A proporţională cu lungimea traveei ridicată la puterea a doua. B. inexistenta in cazul RPF metalo-acrilice;
C. foarte mare la RPF cu schelet de ZrOz:
D. proportionala cu lungimea traveei, ridicată la puterea a treia; E dependentă de vârsta pacientului.
*4.Relaxarea musculară se poate realiza prin:
A metoda chirurgicală: prin sectionarea muschiului implicat .
C .metoda farmacologică: utilizarea unor aparate de deconditionare (eliberare ocluzală) care permit
pierderea reflexelor habituale de inchidere
D. relaxarea prin exerciţi: utilizarea unor miorelaxante la pacientii care prezintă spasme musculare .
E. relaxarea prin stimulare electrica: deschidere fortată, propulsiel retropulsie mandibulará maximă
*5. Calajul ocluzal" se realizează:
A. In ocluzia de intercuspidare maximă
B. In ocluzia habituală
C. In deglutitie, arcadele dentare fiind bine intercuspidate in RC D. In poziția de postură
B. metoda psihologică: pregătirea psihologică a pacientului pentru a-şi reduce
hipertonia musculară local şi/sau generală;

E. In timpul amprentării maxilare

*6. Grosimea materialului care inregistrează ocluzia trebuie să permită imprimarea reliefurilor dentare pe o
adâncime de:
A. 0,5-1mm
B. 1,5-2mm
c. 1-1,5 mm D. 1-1,5mm E. 2-2,5mm
*7. Care dintre urmatoatele cimenturi nu se poate utiliza pentru cimentarea unei coroane din disilicat de
litiu pe o preparatie retentiva cu terminatie supragingivala?
A. ciment rasinic autoadeziv
B. ciment rasinic adeziv cu mecanism de polimerizare dual. C. ciment rasinic estetic fotopolimerizabil.
D. ciment ionomer de sticla modificat cu rasini .
E. ciment bioceramic
*8. Referitor la dioxidul de zirconiu stabilizat cu Ytriu, este adevarata urmatoarea afirmatie:
A. se gaseste in faza monoclinica in intervalul de temperatura 1170-2370°C . B. se gaseste in faza cubică (de
la 2370°C până la punctul de topire) .
C. se gaseste in faza monoclinica de la 2370°C până la punctul de topire) . D. se gaseste in faza monoclinică
(de la temperatura camerei la 1170°C): .
E se gaseste in faza tetragonală de la 1170-la 2370°C.
RASPUNS MULTIPLU

9. Referitor la incrustațile integral ceramice, urmatoarele afirmatii sunt false: A. sunt indicate ca alternativă
de tratament pentru jnlay-urile metalice
B.se cimenteaza cu cimenturi conventionale
C.sunt indicate ca alternativa de tratament pentru fatetele ceramice .
D. necesita preparatii mai extinse decat cele metalice.
E.nu se indica la pacienti cu parafunctii si solicitari ocluzale excesive.
10.Următoarele afirmații referitoare la proprietățile cimenturilor pentru fixarea de durată sunt false:
mai redusă
C. Consistența necesară se obține respectând indicația fabricantului
D, Consistența necesară se obține păstrând proporția de 2,6 g pulbere la 1 ml lichid.
11. Referitor la înregistrarea PIM următoarele afirmații sunt false:
A. deținătorii unui point centric prezintă stopuri ocluzate strânse - contacte tripodice;
A. Cu cât raportul dintre pulbere și lichid este mai mică, cu atât sunt mai bune
propnetațile mecanice, solubilitatea este mai mică, aciditatea liberă este
B.Cu cât raportul dintre pulbere și lichid este mai mare, cu atât sunt mai bune
proprietățile mecanice, solubilitatea este mai mare, aciditatea liberă este mai
redusă
E. Când se păstrează raportul dintre pulbere și, lichid, rezistența la compresiune
este inferioară.
B, pentru ca mandibula să alunece din ORC în PIM, pe lângă o anumită
conformație a cuspizilor activi nu trebuie să existe și un grad de libertate al
mișcărilor condiliene;

C. în cazul unui long centric exită libertate de mișcare a vârfului cuspizilor pe planșeul foselor;
E, orice PIM cu mandibula plasată in interiorul triunghiului lui Spirgi este considerată ocluzie normală,
depășirea limitelor acestui triunghi se apropie de patologic (mafocluzle).
12. Avantajele metodelor computerizate de alegere si comunicare a culorii se refera la următoarele
aspecte:
A. nu sunt influentele de mediul înconjurător;
B. sunt influențate de lumină’;
C.sunt precise.
D. necesita interpretarea corecta a rezultatelor de către tehnician E necesita o sursa standardizata de
lumina.
13.Alegerea materialelor și metodelor de amprentare în tehnica convențională se face pe baza anumitor
criterii:
C.posibilitățile financiare ale clinicianului.
D. stabilitatea dimensionala a câmpului protetic; E. gradul de convergenta al preparatiilor dentare
14.Daca cimentați o coroana din dioxid de zirconiu cu ciment ionomer de sticla modificat cu rășini, cum
puteti creste adeziunea:
A. aplicând un primer cu 10 MDP
B. aplicând un primer silanic
D. PIM este o poziție de referința, în cazul raportului mandibulo-maxilo-cranian
putând îmbrăca două situații clinice diferite - point centric și long centric;
A. gradul fidelității materialului de amprentă sau a instalațiilor moderne de
omogenizare și dozare a componentelor materialelor de amprentare;
B, intervalul de timp care stă la dispoziția practicianului pentru realizarea
amprentei;

C. prin gravaj cu acid fosforic

D. d.prin sablare
E. prin aplicare de bonding universal.
15. Dintre avantajele sistemului digital Shade Vision de alegere a culorii se pot enumera
A. ecranul LCD este alb/negru
B facilitează corecția de culoare
C. calitate bună a imaginii
D. compatibil cu cheia de culori Ivoclar
E. întocmește harta nuanței, saturației,luminozității.
16.Există mai multe căi pentru ca în timpul cimentării coroana să nu se distanțeze de suprafețele bontului:
A. crearea de șanțuri pe suprafața interna a coroanei, până la 3mm de limita cervicală;
B.supraexpansiunea masei de ambalat;
C. șlefuirea suprafeței interne a coroanei;
D. prin eroziune galvanică; E. lăcuirea bontului.
17. Restaurările fixe întinse la mandibulă (și mai ales RPF totale mandibulare) reprezintă prin construcția lor
constrângeri ale tendinței normale de deformare a mandibulei (datorită elasticității osoase) prin nglditatea
RPF. Din cauza contradicției elasticitate mandibularâ-riglditatea RPF pot apărea următoarele efecte nocive:
A. fractura materialului de placare (mai ales la nivelul caninilor);
B. fractura tablei osoase vestibulare (în zona premolarului secund);
C. descimenlâri ale elementelor de agregare de pe stâlpii distali;
D. tulburări ocluzale;
E. mobilitate la nivelul dinților stâlpi.
18.Indicațiile RPF cu extensii distale sunt mai restrânse In raport cu cele ale restaurărilor cu extensii
meziale din următoarele motive;
A. solicitările maxime se exercită la nivelul zonei frontale, datorită esteticii;
B. unitățile dentare situate anterior au, in general, o valoare parodontală mai
redusă;
C.directia radacinilor dintilor stalpi (spre distal in cel mai mare cazurilor)face ca
fortele applicate la nivelul extesnsilor meziale sa prezinta o directie mai apropiata
in axul stalpilor,in timp ce fortele asupra extensile distale vor avea directive
paraaxiala mai importnata.
D.solicitarile maxime se excuta la nivelul zonei laterale de sprijin.
E.REZISTENTA PARODONTALA ESTE MAI MICA IN ZONA FRONTALA.
19. referitor la metodele de ghidare in RC nu sunt utilizate următoarele metode:
A. metoda unimanuală
B.metoda bimanuală
C. metoda planului propulsiv
D. metoda poziționării autoghidate
E. metoda cu rigla dreaptă progresivă.
20. Care dintre următoarele afirmații se refera la elaborarea intermediarilor ovoidali ( conform lui Seiberi și
Salama și Garber si Rozenberg )

A. Realizarea unei rădăcini reduse din ceramică la nivelul intermediarului care intră in alveola
corespunzătoare dintelui extras.
B. realizarea unei grefe de tesut conjunctiv.
D, Realizarea protezei fixe definitive după prepararea bonturilor
E. Realizarea protezei provizorii înainte de prepararea bonturilor.
21. Următoarele afirmații referitoare la calculul coeficienților de rezistentă parodontală sunt adevărate:
B. CalcuIuI rezistenței dinților stâlpi se face astfeI:
suma valorilor lor de rezistență trebuie să fie dublul -sumei valorilor dinților ce urmează a fi înlocuiți
C. Rezultatul este pozitiv dacă rezistența este excedentară, neutru dacă este mai mică și negativ dacă cei
doi factori sunt egali
E. Dinții sunt notați cu valori descrescânde. de la cei mai slabi, la cei mai puternici.
???22. Corpul de punte tangențial se realizează: A. în zona laterală mandibularâ.
B. la distanță 0,5mm de muchia creste.
C. dacă există un spațiu protetic de minim 6 mm. D in zona frontală mandibularâ
E. în zona laterală maxilară
C. Modificarea intermediarului (lor) provizorii care primesc o formă ovoidă și
pătrund intr-o alveolă creată cu o freză in țesutul conjunctiv.
.A. Diferiți autori, au stabilit ca dinții sa fie notați cu valori de la cei mai slabi
(incisivii mandibulari) la cei mai puternici (molarii secunzi)
D. Calculele sunt relative, deoarece fiecare dinte natural cu parodonțiu sănătos
dispune de o forță de rezistență suplimentară, de obicei rezerva fiind egală cu
valoarea rezistenței lui

23. Semnele radiologice in cazul dinților sănătoș:

A. Septul osos intcrradicular prezintă resorbție in înălțime, dar marginea osoasă rămâne erpendrculară pe
suprafața rădăcinii
B.Spațiul periodontal prezintă radiotransparențâ uniformă
C. Contur bine delimitat al țesuturilor dure dentare
D. Spongioasa osoasă alveolară continuă
E. Structura uniformă a compactei osoase prin proiecția spațiilor medulare și a trabeculelor osoase.
24. Indicațiile ceramicilor pe bază de disiiicat de litiu sunt:
A. fatete
B. inlay-uri/onlay-uri.
C. proteze fixe cu mai mult de 3 elemente ????D. coroane in zona frontala si laterala E. proteze mobilizabil.
25. Referitor la clasificarea actualizată a materilelor ceramice a lui Mc Laren(20l5), următoarele afirmații
sunt false:
A. Clasa a ll-a se refera la ceramiciie cristaline
B. Clasa a ll-a se refera la ceramiciie sticloase
C. Clasa a III-a se refera la ceramiciie sticloase
D Clasa a Ill-a se refera la ceramiciie cristaline
E. Clasa a ll-a subdiviziunea a se refera la disilicatul de litiu.
26. Care dintre premizele pentru realizarea ghidajului canin sunt adevărate?:

A. Caninul superior este dislalizal cu jumătate de dinte față de caninul inferior

(clasa l-a Angle).
B. La nivelul caninilor se realizează contact in poziția de intercuspidare maximă,
deci ei pot participa de la început la mișcarea de ghidaj.
C. Acoperirea este mai mare la nivelul caninilor decât la nivelul incisivului
lateral, primolarilor și molarilor.
D. Treapta sagitală a caninilor este mai redusă decât cea a incisivilor.
E. Incisivii laterali nu participă niciodată Ia ghidajul canin.
27. Ca urmare a forțelor exercitate la nivelul corpului de punte, apar următoarele consecințe:
A. Descementarea mai multor elemente de agregare
B. Fisurarea materialului de placare
C. Solicitări în axul lung al dinților stâlpi
D. Persistența unei deformări permanente, cu efecte disortodonlice asupra dinților stâlpi și corectareaa
raporturilor ocluzale
E. Descimentarea unui element de agregare.
28. 10. Despre intermediarii cu raport in sa cu creasta alveolară sunt adevărate următoarele afirmații:
A. au fețe mucozale extinse;
B. au fețe mucozale reduse;
C. contacul cu creasta se face pe coama acesteia;
E. se indică în situații cu câmp protetic redus cervico-ocluzal și creste alveolare late.
D. contactul cu creasta se face pe versantul oral al acesteia, dând impresia că
intermediarul emerge din gingie;

29. Realizarea unei RPF cu extensie cu sprijin pe un singur dinte stâlp nu este admisă în cazul edentației de:
A. incisiv lateral maxilar, având ca dinte stâlp caninul;
B. premolar doi maxilar, având ca dinte stâlp molarul 1.
C. incisiv central maxilar, având ca dinte stâlp incisivul lateral D. canin mandibular, având ca dinte stâlp
premolarul prim;
E. molar prim mandibular, având ca stâlp molarul secund.
30.Nu se recomandă “memorarea” relațiilor Intermaxilare in următoarele cazuri.
A. paciențl care necesită restaurări de arcada.
C. paciențl care necesită restaurări unidentare
D. pacienți care necesită proteze parțiale fixe de amploare redusă.
E. pacienți a căror morfologie ocluzală realizează inițial stopuri ocluzale stabile, dar care în cursul
tratamentului protetic vor fi desființate temporar
31.Referitor la aspectele clinice legate de componenta fizionomică, sunt adevarate următoarele afirmații:
.
B. Dacă spațiul este mai mic, înălțimea poate fi compensată prin lungime.
c. In unele cazuri poate reduce din dimensiunea scheletului metalic, pentru o grosime optimă a stratului
fizionomie
D. Stratul de ceramică trebuie sa aibe o grosime uniforma pe toate suprafețele
E. Dacă se impun grosimi diferite ale stratului de ceramică, grosimile mai mari se realizează doar pe
suprafețele vizibile.
B. stopuri ocluzale stabile care vor menține relațiile ocluzale și intermaxilare
existente.
A. Scheletul metalic se plachează pe toate fețele atunci când există suficient
spațiu
32. Următoarele afirmații legate de rășinile epiminice nu sunt adevarate:

A. Sunt rășini autopolimerizabile;

B. Prezintă o reacție exoterma la polimerizare la fel de mare ca cea a rășinilor
acrilice;
C. Au o stabilitate dimensionala buna;
D. Stabilitatea cromatica este deficitara
E. întărirea se face in decurs de 2-3 minute.
33. Referitor la intermediarii în semișa, următoarele afirmații sunt adevarate:
A. Prezintă contururi orale mai reduse
B. Prezintă dimensiuni mai mari decât intermediarii in șa
??C. Igienizarea se face mai greu decât Ia cei in sa
D. Se utilizează mai frecvent in zonele laterale E. Contactul se face pe coama crestei.
34. Crestele breșelor edentate, în funcție de cantitatea de țesut pierdut, se clasifică in:
A. Clasa I- pierdere în înălțime cu păstrarea lățimii
B. Clasa III- pierdere în lățime și în înălțime
C.Clasa II- pierdere in lățime cu păstrarea înălțimii
D. Clasa I- pierdere în lățime cu păstrarea înălțimii
E. Clasa IV- modificări majore in orice sens.
35. Intermediarul conceput în mod corect, în zona laterală, prezintă următoarele caracteristici:
A. Doar suprafața vestibularâ și cea palatinală sunt convexe
B. Contactul cu versantul palatinat trebuie sa fie minim, punctiform C. Tabla ocluzală sa fie in armonie cu
ocluzia generală
D. Lungimea feței vestibulare sa fie egală cu cea a dinților stâlpi

E. Design-ul sa fie adaptat după morfologia crestei, in toate situațiile.

36. Următoarele afirmații referitoare la intermediari micsti (din două materiale) sunt adevărate:
A. Prin creșterea stratului de ceramica scade tensiunea la tracțiune, la aceeași îndoire
B Scheletul metalic poate fi placat pe toate fețele doar dacă există un spațiu suficient între creasta alveolară
și elementele de agregare
.
E.la lungimi reduse,trebuie evitata conformarea prea gracila a corpului de punte.
37. Care dintre următoarele afirmații legate do grosimea conectorilor este adevarata?
C.pentru disilicatul de litiu,grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie de minim 2.8mm si Vestibulo-orala de
2.7mm
D.pentru zirconia YTPZ polycristalin grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie 4.5mm si vestibulo-oral de
4mm.
E pentru disilicatul de litiu ,grosimea ocluzo-gingivala trebuie sa fie de 3mm si vestibulo-lingual de 2mm.
38.tehnica de pretratament pentru ceramica leucitica presupune: A.aplicarea de acid fosforic.
C.La mandibulă va rămâne neplacată baza corpului de punte, iar la maxilar se va
alege intre suprafața bazală și cea ocluzală
D.în nici un caz nu se recomandă scăderea dimensiunilor scheletului metalic.
pentru a putea obține o grosime optimă a stratului de ceramică,deoarece
intermediarii se fracturează
A pentru disilicatul de litiu . grosimea ocluzo-gingivalâ trebuie sa fie de- 4-5mm
si vestibulo-oral de 3-4mm
B. Pentru zirconia YTPZ polycristalin grosimea ocluzo-gingivala trebuie să fie de
minim 2.8mm si vestibulo-orală de 2.7mm.

B.aplicarea de acid fluorhidric.

C.aplicarea de acid clorhidric. D.sablarea.
E.aplicarea unui silan dupa gravajul acid.
39.comportamentul de oboseala al unei RPF este determinat de:
B.disfunctii musculare.
C.parametrii fortelor orientate,
D.rezistenta ATM.
E.designul RPF.
40.din punct de vedere biomecanic este importanta rigiditatea RPF ,intrucat fortele exercitate la nivelul
corpului de punte tind sa il incovoaie ,cu consecinta nadorite ,cum ar fi:
A.SOLICITAREA para-axiala a dintilor stalpi,.
B.afectarea integritatii structurale a dentinei radiculare.
C.descimentarea elementelor de agregare. D.fractura materialului de placare.
Decontaminarea suprafetei interne a restaurarilor protetice din oxid de zirconiu se face prin :
A.sablare.
B.aplicarea acidului fosforic 30% (60 sec)
C.imersarea intr-o baie ultrasonica de alcool 95% ( 4 minute) D.aplicarea unui silan.
A.biomaterialele utilizate in refacerea stalpilor ,a elementelor de agregare,a
intermediarilor, precum si pentru fixarea lor.
E.persistenta unei deformari permanente ,cu efecte disortodontice asupra dintilor
stalpi si alterarea raporturilor ocluzale.

E.aplicarea agentului adeziv.

Dintre problemele ce pot apare in alegerea culorii , datorate cheilor de culori , se pot aminti :
B. de culori sunt facute din ceramica opalescenta , ceea ce creaza inconstanta in alegerea culorii,
C.
.
D. Nu se indica pentru restaurarile nano-ceramice.
E. Pot apare erori nedorite daca etapa alegerii culorii se prelungeste prea mult.
Care dintre urmatorii pasi ai cimentarii adezive a restaurarilor din ceramica feldspatica sunt corecti?
A. Curatarea dintilor cu pasta abraziva cu fluor.
B. Sablarea restaurarii cu pulbere abraziva.
C. Aplicarea acidului ortofosforic (solutie) 30-40% doar pe smalt. D. Spalarea agentului acid , uscarea usoara
10 sec.
E. Gravarea restaurarii cu acid fosforic.
2.* Pentru alegerea corecta a culorii , miller recomanda : A. sa nu se priveasca mai putin de 5 minute un
dinte.
B. umectarea suprafetei dintilor din cheia de culori.
C. sa nu se priveasca mai mult de 5 minute un dinte.
D. pentru a contracara efectul metamerismului , alegerea culorii se va face sub diferite iluminari.
E. privirea unui obiect de culoare albastra , timp de 1 minut
3. * realizarea unei restaurari provizorii pe baza unui WAX-UP necesita: A. Amprentarea finala a bonturilor,
acestea avand forma finala.
A. grosimea stratului ceramic din cheile de culori este de 4-5 mm , fata de 1-
1.5 mm a stratului de ceramica din restaurarile protetice.
Cheile
Poate apare o diferenta de culoare in special pentru restaurarile metalo-
ceramice m deoarece ceramica din cheia de culori nu este arsa pe suport
metalic

B. Pe bonturile modelului duplicat se realizeaza RPP prin tehnica directa .

C. Realizarea unui conformator
D. Medicul realizeaza RPP intraoral prin tehnica indirecta
E. Pe bonturile modelului duplicat se realizeaza RPP prin tehnica combinata.
In functie de situatia clinica , protezele partiale fixe provizorii se clasifica in
:
A. De testare , postchirurgicale.
B. De testare , de compromise socio-economice
C. Postimplantare , de lunga durata.
D. Postortodontice , de testare
E. Postortodontice , de lunga durata.
4. Intermediarii la distanta de creasta (suspendati) prezinta urmatoarele caracteristici :
A. Sunt utilizati preponderent in zona frontala.
C. Doar suprafata vestibulara prezinta convexitate .
E. Pentru utilizarea lor este necesar un spatiu minim de 4 mm.
B. Grosimea minima in sena ocluzo-mucozal a corpului de punte trebuie sa fie
de 3 mm .
D. Curbarea spre zona de actiune a fortelor, diminua incovoierea corpului de
punte.

restul zonei
de închidere marginală;
1. **Dezavantajele faţetelor din RDC sunt:
A. Economie de ţesuturi dentare;
B. Riscul minim de iritaţie pulpară;
C. Posibilitatea de relipiri, optimizări în caz de deslipiri;
D. Efect estetic mulţumitor dar nu de durată;
E
2. Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:
A.
E. Prezenţa unor obturaţii
coronare masive
Răspuns corect a), b), c), d)
3. Contraindicaţiile faţetelor
dentare sunt reprezentate
de:
A. B.
C.Dinţi cu discromii D. Bruxism;
E. Anomalii de
formă; Răspuns corect a),
b), d)
4. Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:
A. la
B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;
C.
D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe de dentină;
E.
Prezenţa de fisuri amelare ;
B. Anomalii de formă;
Posibilitatea deslipirii
faţetelor
când preparaţia constă în
mai mult de 50%
suprafeţe de
 . Sunt susceptibile la
dentină;
Uneori apar
retenţia
placă bacteriană.
modificări
cromatice ale
faţetei însăşi.
C. Distrofii dentare de pe faţa
vestibulară;
D. Închideri de diasteme
Predispoziţie la carii
dentare;
Igienă bucală
defectuoasă sau
inexistentă
Modificări cromatice atât
marginea gingivală, cât şi în

5. Caracteristicile coroanelor parţiale sunt:

A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;
B.
D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;
Răspuns corect b), c) e)
6. Avantajele coroanelor parţiale sunt reprezentate de:
B. Coroane cu dinţi cervico- ocluzale crescute;
C.
D. care
E. Caninini superiori cu pante incizale scurte
Răspuns corect a), c), d)
A. B.
ţei
C.
crescut sau
necorespunzătoare;
Dinţi cu distrofii;
În toate situaţiile în
Conservarea ţesuturilor
dentare
printr-o preparare
economicoasă;
forma şi
Păstrarea aspectului
estetic
conferit de culoarea,
transluciditatea smalţului
suprafe
vestibulare libere;
Adaptarea pe bont în
cursul
fixării se face cu mai multă
uşurinţă,
deoarece nu apare
 efectul hidraulic ca
coroana totală;
la
E. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se riscul iritaţiei
parodontale
7. Coroanele parţiale sunt contraindicate în următoarele situaţii:
D. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;
A. Indice de carie
igienă
Nu necesită
prevalează factorul
preparaţii
intempestive;
fizionomic;
C. Permit verificarea ulterioară a
vitalităţii pulpare;
E. Preparaţia marginală se
face sub
control direct.

8. Coroana Carmichael prezintă:

A.Retentivitate crescută;
B. Preparaţie cervicală sub formă de prag circular;
C.Şanţuri parapulpare; D.
.
Răspuns corect d), e)
9. Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:
A. B.
C. Prin prepararea pragului parţial circular duce la obţinerea unui bont cilindric;
D. Preparaţia marginală este plasată subgingival;
E.
mare
Răspuns corect a), b), e)
10. Indicaţiile coroanei parţiale cu crampoane sunt:
A. Ca elemente de agregare în punţi laterale reduse ca întindere;
B. C. D.
E. Nu pot fi utilizate ca sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale.
Răspuns corect b), c), d) )
Formă de coroană 3⁄4
turnată;
E. Retenţie prin efectul de
cuprindere laterală a
preparaţiei
Prezintă cel mai bun
mecanism
puţuri parapulpare;
de retenţie;
Coroana Rank este
prevăzută cu
două şanţuri axiale şi
Macheta se face
exclusiv pe
bonturi mobile din
 masă de ambalat de
precizie.
Ca elemente de
agregare în
punţi frontale
reduse ca întindere;
Pe canin şi incisivul
central
atunci când lipseşte
incisivul lateral;
Pe incisivul central şi pe
caninul
din partea opusă, pentru
înlocuirea unui
central şilateral;

11. Retenţia împotriva încovoierii în cazul coroanelor parţiale este asigurată de :

A. B.
D. pereţi axiali paraleli;
E. axul de inserţie unic Răspuns corect a),
b), c) )
12. Indicaţiile pentru coroanele de înveliş turnate sunt:
A.
B. Dinţi cu modificări de poziţie de 35 ̊ faţă de câmpul ocluzal;
C.
D. Dinţi cu mobilitate avansată;
E. La pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi.
Răspuns corect a), c)
13. Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt reprezentate de :
A.
B. Discromii ale frontalilor;
C. La pacienţii tineri cu nevoi fizionomice deosebite;
D.
E. În cazul dinţilor scurţi
pentru pentru creşterea dimensiunii coroanei clinice.
14. Coroanele Jacket din răşini compozite prezintă următoarele avantaje:
A.Estetică bună;
B. Menţin în timp stopurile ocluzale datorită durităţii crescute;
C.
;
.
Pragul circular;
Ramă de
rigidizare;
C.
şanţuri axiale
duble;
Tehnologie simplă de
Oricând pierderile de
realizare;
diferitelor nuanţe
D. Adaptare
marginală bună
 E. Posibilitate
excelentă de
reproducere a
substanţă
dură dentară nu mai pot
fi reconstituite
prin obturaţii,
incrustaţii sau coroane
parţiale
Ca mijloc de prevenire a
cariilor
de colet;
Fracturi ale marginilor
incizale
când fizionomia şi funcţia
nu mai pot fi
refăcute cu materiale
plastice;
Anomalii de formă şi
poziţie
care nu pot fi rezolvate
prin tratament
ortodontic;

15. După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să satisfacă următoarele
condiţii:
A. Sprijinul nu se face pe componenta
fizionomică; B.
C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;
D. E.
.
Răspuns corect b), d), e)
22. Dezavantajele coroanelor mixte sunt reprezentate de:
A.
B.Pretind sacrificii mici de ţesuturi dure dentare;
C.
D. Confecţionare suprafeţelor ocluzale din alte materiale decât metal duce la
denivelări ale planului de ocluzie;
E. CM nu sunt indicate în cazurile în care pacientul prezintă ocluzie adâncă.
Răspuns corect a), c)
23. Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană mixtă sunt:
24. Sistemul ATR (Atraumatic Rehabilitation) prezintă
următoarele caracteristici:
A.
B. Pereţii proximali vin în contact cu bontul numai în în treimea de colet şi pe toată
suprafaţa ocluzală,
C. sunt
D. ATR asigură o izolare termică a bonturilor dentare vitale prin interpunerea stratului de ciment între ATR
şi Bont,
B.
C. Grosimea minimă a componentei
fizionomice; D.
E. Margini coronare supragingivale.
Răspuns corect a), b), d)
Are forma unei incrustaţii
MOD
cu trei pereţi: mezial, ocluzal,
distal,
Să evite modificarea
raporturilor
ocluzale;
ocluzale
supraconturării
marginii
supragingivale;
Protecţia împotriva
fracturilor
dentare;
Agregarea lor mai slabă
faţă de
coroanele de înveliş
metalice turnate;
Grosimea adecvată a
scheletului
metalic;
fenomenul de
Uneori apare
separare la
interfaţa dintre cele două
materiale care alcătuiesc CM;
A. Evitarea
Componenta machetei
Să stimuleze funcţional
confecţionate dintr-o răşină
dinţii
antagonişti;
care arde fără
reziduuri,
Să nu perturbe reflexele
neuromusculare de control ale
funcţiei

E. Sistemul ATR
reconstituie
CM n timp ce masa
zonele funcţionale ale
plastică asigură aspectul
fizionomic. Răspuns corect a), c),
e)
25. Răşinile policarbonate
prezintă următoarele
avantaje:
A.Coeficient de dilatere termică
ridicat, B.
apă,
D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută în timp
Răspuns corect b), c), e)
Absorbţie scăzută de
C. Stabilitate
cromatică,
E. Adeziune bună la
aliaje şi
ceramică.

26. Verificarea exobucala a

protezelor dentare
urmareste:
A. B.
C.Examinarea zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;
D.Suprafetele lustruite ale protezelor sa prezinte luciu de oglinda, fara zgarieturi;
E.
R: a, b,d,e
27. Cauzele erorilor ocluzale ale protezei totale pot fi:
A. B.
C.
D.Absenta contactelor in zona frontala;
E.Degajarea insuficienta a marginii protezei in zona
frenurilor si a bridelor;
R: a,b,c
28. Avantajele montarii modelelor in articulator sunt:
A.
C.Ofera o baza solida pe
care protezele sa alunece; D.
E. se
R: a,b,d,e
Dintii sa fie montati corect;
Suprafetele
Marcajele cu hartie de
articulatie in absenta salivei
sunt mai
precise;
Corectarea ocluziei
mucozale ale
protezelor sa nu
efectueaza in absenta
prezinte asperitati
decelabile
pacientului;
la palpare;
Baza protezei sa aibe o
suprafata
continua, fara incluziuni
de aer, porozitati
ghips;
sau urme de
Modificari aparute in
timpul
indesarii acrilatului;
Erori nedetectable la
 inregistrarea relatiilor
intermaxilare;
Modificari ale
structurilor de
sprijin survenite
dupa amprentarea
campului
protetic;
Reduce participarea
pacientului;
B. Permite o
vizualizare mai buna;

29. Evaluarea mentinerii si stabilitatii protezelor dentare presupune:

A
B.Slefuiri selective;
C. prin
D.Aplicarea de ceara pe marginile protezei;
E.Verificarea raporturilor ocluzale prin montarea modelelor in articulator;
R: a,c
30. Reguli generale in slefuirile
selective, sunt:
A.Se fac reduceri din cuspizii de
sprijin; B.
C.
D. vor
E.
R: b,c,d,e
31. Cauzele erorilor tehnice ale protezelor totale sunt:
B.
sau
C.Presiunea excesiva exercitata de pacient in timpul inregistrarii relatiilor
A.
incisivii superiori,
ghips a
Erori la solidarizarea cu
soclului modelului, de
bratul ocluzorului
articulatorului;
.La maxilar, verificarea
succiuni
dupa inserarea protezelor;
Verificarea zonei Ah
intermaxilare; D.
E R: a,b,d,e
;
presiuni oro-vestibulare
Bazele sabloanelor de
aplicate pe
ocluzie
nu sunt corect asezate pe
cu scop dislocant;
model in timpul
procedurii de
montare;
.Articulatorul nu mentine
relatiile
verticale si orizontale
Nu se va incerca
“stabilizarea”
protezei prin
slefuiri massive cuspidiene;
Hartia de articulatie se
aplica pe
fetele ocluzale si
marginile incizale ale
tuturor
dintilor mandibulari;
Slefuirile selective se
practica in principal la
nivelul cuspizilor
cuspidiene si nu varful
pasivi,
reducand versantele
cuspizilor;
Slefuirea unui cuspid de
sprijin
este permisa doar daca el
depaseste planul
de ocluzie si
produce interferente in
miscarea de
lateralitate;
Bordurile de ocluzie nu
au fost
corect solidarizate;

32. Instructiunile legate de purtarea si igenizarea protezelor dentare sunt:

A.Protezele se poarta permanent ziua si noaptea, pe tot parcursul utilizarii acestora;
B.
C. In cazul aparitiei unor leziuni ale gingiei, pacientul va scoate proteza si se va prezenta la medic dupa
vindecarea leziunilor;
D.
moi;
E.Ori de cate ori proteza nu
se afla in cavitatea bucala, ea trebuie pastrata intr- un vas cu apa;
R: b,d
33. *Evaluarea suprafetelor mucozale ale protezelor urmareste:
A.
B.Stabilitatea protezelor in cursul fonatiei si deglutitiei;
C.Existenta reporturilor ocluzale echilibrate in toate miscarile mandibulei cu contacte
dento-dentare; D.Absenta contactelor in
zona frontala;
E.Adaptarea tesuturilor
moi la baza sablonului de ocluzie;
R: a
34. *Igienizarea protezelor totale: A.Se realizeaza tinand
proteza intr-un vas cu apa; B.Nu presupune
dezinsertia pieselor protetice din
cavitatea bucala;
C.Se face cu ajutorul
detergentilor; D
E.Se realizeaza doar daca pe suprafetele acestora se vor depune detritusuri moi sau
tartru; R: d
.Implica dezinsertia
pieselor
protetice din cavitatea
bucala si periajul
acestora pe
Sunt recomandate
toate suprafetele lor;
exercitii de
vorbire cu voce tare;
In prima saptamana este
indicat
consumul de alimente mai
Examinarea axistentei
zonelor
de presiune axagerata si
exactitatea
reproducerii campului
protetic;

35. *Evaluarea marginilor protezei va urmari:

A.Verificarea succiuni protezei in cavitatea bucala;
B.Examinarea existentei zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii
campului protetic; C.
D.Existenta unor contacte máxime pe molari si premolari;
E.Slefuirea selectiva a contactelor premature;
R: c
36. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin trei
deziderate:
A. sau
B.se poate realiza doar pe baza unei radiografi
panoramice;
C.se poate realiza fără să
se țină cont de doleanțele pacientului.
D. E.
Răspuns corect: a,d,e.
37. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
B.
C. sunt
D. este
E.Care este disponibilitatea financiară a pacientului?
Răspuns corect: a,b,c,d.
întinderea şi
breşelor edentate?
topografia
Integritatea sau
 lipsa de
integritate a
compatibil cu vestibului
pentru fiecare procedură
variantă terapeutică trebuie să
dispunem de
o bază tehnico–
materială adecvată;
tratamentul să fie cât mai
simplu
şi concomitent eficient;
terapia trebuie să fie
adaptată
atât la condiţiile
biologice, mecanice şi
financiare) cât şi la
disponibilitatea
pacientului
pentru tratament.
A.Care este
reliefului ocluzal?
Rapoartele ocluzale
fiziologice sau nu?
Funcţia neuro–musculară
Daca extinderea si
normală sau perturbată?
conturul
protezei este
bucal;

38. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A
B.Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este limitată doar mezial de
dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C.
D.Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral,
limitate atât mezial, cât şi distal de dinţi;
E.
Răspuns corect: a,c,e.
39.
40. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
A.
D.
E. resturile radiculare.
41. Referitor la raportul coroană– rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă este adevărat că:
A.creşterea raportului coroană– rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare
măsură îmbătrînirii, şi mai puțin efectului cumulat al
agresiunilor de diverse B.
mezial de dinţi;
.Clasa I. cuprinde
arcadele
edentate termino–
terminal, deci breşele
 Clasa III cuprinde
intercalate uni– sau
distal de dinţi;
Clasa IV cuprinde
frontală, mărginite doar
Răspuns corect: a,b,c,d.
edentate
sunt mărginite, bilateral, doar
bilateral,
tipuri;
localizarea marginii
arcadele cu
edentaţii laterale
gingivale la
copii este la nivelul
smalţului, coroana
limitate atât mezial, cât şi
arcadele cu
edentaţie în zona
distal de
dinţi.
statusul coroanelor
dentare;
radiculară;
C. statusul
B. morfologia
endodontal;
implantarea dinţilor;

clinică fiind mai mică decât cea anatomică;

C. este
D. o
; E.
treia
Răspuns corect: b,c,d,e.
42. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor
D.
E. mobilitatea dentară şi durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilorrestauraţi;
Răspuns corect: a,b,c,d.
situate
subgingival în prezenţa
unei gingii
inflamate vor fi
expuse când se
produce
retracţia gingivală consecutivă
joncţiunii smalţ–
la adultul tânăr gingia
ataşată în vecinătatea
cement;
la maturitate se produce
uşoară retracţie gingivală şi
apare uzura
ocluzală
localizată la nivelul
smalţului şi uneori a dentinei
mărindu–se
totuşi raportul
coroană– radacină
clinică
de deoarece :
restaurare
A.
mod
B.
C.
marginile restaurărilor
tratamentului parodontal.
la pacientul de vârsta a
uzura coronară este
decelabilă, în unele
cazuri chiar
marcată, iar retracţia
gingivală este mai accentuată;
afectat înainte de
inflamaţia parodonţiului
reduce
capacitatea dinţilor stâlpi
de a răspunde în
corespunzător necesităţilor
funcţionale pe care
trebuie să le
îndeplinească;
restaurările proiectate
pentru
dinţi cu parodonţiul
efectuarea
terapiei parodontale pot
induce tensiuni şi presiuni nocive
asupra
parodonţiului tratat;
pentru o localizare
corespunzătoare a marginilor
viitoarei
restaurări protetice,
poziţia şanţului
gingival sănătos trebuie stabilită
înaintea
preparării dintelui ;

43. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi examenului
radiografic, astfel:
A.la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura
B. mai
C.gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
suprafeţei ocluzale, tendinţa hemoragie, conturul gingival;
B.
C. şi al
D.
la
exremităţii incizale sau
ocluzale nu depăşeşte 1mm;
gradul II – mobilitate mult
înălţimea gingiei
keratinizate şi
al gingiei aderente;
examenul şanţului gingival
pungilor parodontale se
realizează cel mai
clar prin
explorarea cu o sondă
parodontală după detartraj si
eliminarea
tuturor factorilor de
retenţie ai plăcii;
pungile nu se determină
numai
prin examinare radiografică;
E.aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și clinică.
Răspuns corect: b,c,d.
44.
45. Anumite stări de mobilitate
tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A B.
C.
D.dinții cu discromii marcate. E.dinții fără suport
osos; Răspuns corect: a,b,c.
46. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:
A. mai
mare decăt cea fiziologică, în
sens V–O şi
M–D, depăşind 1 mm;
.dinţi vecini cu o
extracţie
laborioasă;
intervenţii de
dinţi supuşi unor
chirurugie
parodontală şi periapcală;
dinţi supuşi unor
terapii
ortodontice;
gradul I – mobilitate uşor
mare decât cea fiziologică în
sens V–O,
excursia

suportului parodontal
ligamentar şi osos);
 .procese de distrucţie
desmo–
osoasă prin extinderea
inflamaţiilor
gingivale la
suportul osos şi ligamentar;
modificări fizico–chimice
locale
datorită utilizării
contraceptivelor orale sau
a altor
terapii cu hormoni
procese patologice la
nivelul
osului alveolar
(osteomielite, tumori,
traumatisme etc.)
D.
gradul III – mobilitate
foarte
accentuată în sens V–O, M–
D, şi vertical(
axial);
E.gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea
fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 2 mm;
Răspuns corect: a,b,d.
47. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea
crescută care însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dento– maxilară,
astfel:
AB
C.
D.
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală.
Răspuns corect: a,b,c,d.
48. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
B
C.
; D.
E.ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo– osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.
.mobilitatea fiziologică
crescută
din timpul sarcinii,
datorită r
elaxineiluteinice;
.mobilitatea fiziologică
crescută
din cursul erupţiei dentare
datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
mobilitatea dentară din
cursul
afecţiunilor parodonţiului
periapical,
datorită
inflamaţiei acute a
ţesuturilor perapicale;
mobilitatea crescută a
dinţilor
stâlpi de punte sau
ancoraţi de croşete cu
epuizare
parodontală datorită
suprasolicitărilor funcţionale;
A.
insuficienţa
parodontală
(reducerea

49. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

A. B.
care
C.
D.procese de distrucţie carioasă prin extinderea
inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;
E.
Răspuns corect: a,b,c,e.
50. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:
C.
D.Mobilitatea de origine parodontală;
E.Mobilitatea de cauză carioasă.
Răspuns corect: a,b,c.
51. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A.
B. osos
C.
D.
E. spaţiu
periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: a,b,c,d.
bruxismul;
boli metabolice între
diabetul ocupă un rol
principal;
insuficienţa parodontală (
reducerea suportului parodontal
ligamentar
şi osos);
ocluzie traumatică care
generează procese de liză desmo–
osoasă.
A.Mobilitatea dentară de
cauză protetică;
B.Mobilitatea dentară de
origine inflamatorie;
dentare;
Mobilitatea de origine
 ocluzală;
contur bine
delimitat al
ţesuturilor dure
continuitatea septului
alveolar;
sept osos
interradicular
compact;
compacta osoasă
alveolară
continuă;

mărginite
şi două suprafeţe
de două suprafeţe dentare
osoase;
defecte intra–osoase –
mărginite
de o suprafaţă dentară şi
trei suprafeţe
osoase;
defecte osoase combinate –
numărul pereţilor din zona
apicală este mai
mare decât
numărul pereţilor dinspre
ocluzal
52. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A.contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;
B. osos
C.
D.
E. spaţiu
periodontal cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: b,c,d.
53. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A.
B.
C.
D.sept osos interradicular absent;
E.contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.
Răspuns corect: a,b,c.
54. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:
A. mai
C.
D. când
; E.cratere interdentare –
mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.
alveolar;
sept osos
interradicular
compact;
structură uniformă a
spongioasei
prin proiecţia spaţiilor
medulare şi a
osoase;
trabeculelor
linie de proiecţie
continuă în
zona apicală a
spaţiului periodontal şi a
compactei osoase alveolare;
cameră
pulpară cu
radiotransparenţă
uniformă.
B.
continuitatea septului
compacta osoasă
alveolară
continuă;
hemisepturi care apar cel
frecvent pe suprafaţa distală a
rădăcinilor
molarilor;
cratere interdentare –

55. În plan orizontal există patru grade de afectare a furcaţiei:

A.
din
oral;
B.
C.
D.
fiind
şi
E.Gradul IV– osul interradicular nu este complet distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind vizibilă clinic;
Răspuns corect: a,b,c,d.
56. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:
A. B.
o
articulare care apar aproape
constant şi
D.
inevitabil în timp;
amplitudinea deplasării
Gradul I–leziune
incipientă –
uşoară alveoliză în
zona furcaţiei, septul
interradicular este aproape intact,
defectul cuprinde mai puţin de 1/3
spaţiul interradicular în sens
 vestibulo–
Gradul II– leziune parţială–
alveoliză mai avansată, leziunea
depăşeşte
1/3 din spaţiul
interradicular în sens
ajunge pe faţa
vestibulo–oral,
sonda pătrunde
interradicular dar nu
opusă;
Gradul III– leziune
completă în
care osul interradicular
lipseşte furcaţia
fiind acoperită
vestibular şi oral de ţesut
gingival
fără însă a putea fi observată
clinic.
Sonda parodontală pătrunde dintr–
parte în cealaltă a spaţiului
interradicular;
Gradul IV– osul
interradicular
deschiderea furcaţiei
este complet distrus,
vizibilă clinic;
dinţilor
limitrofi breşei este cu atât
mai mare cu cât
a avut loc la o vârstă
mai mica;
E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi
Răspuns corect: a,b,c,d.
organismului
poate fi considerată
urgenţă
stomatologică;
expectativa bazată pe
capacitatea de adaptare a
tânăr trebuie
abandonată;
protezarea fixă a
edentaţiei de
molar prim
permanent superior previne
tulburările ocluzale, parodontale
C.

57. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:

A. B.
C
D.dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea
unui implant endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de
ţesuturi dure dentare; E.
mezială; Răspuns
corect: a,b,c,e.
58. Referitor la edentaţie de incisiv central superior:
A.
ar;
B
C
imposibil de protezat;
E. se încadrează în clasa
a I-a Kennedy. Răspuns corect: a,b,c.
caninului;
dezavantajul ei
major este
prepararea
coroana mixtă şi în
general
coroanele de înveliş
riscă apariţia unor
tulburări
estetice;
.la copii şi adolescenţi
intră în d
iscuţie şi o restaurare
adezivă;
poate fi protezată prin
sprijin
distal pe doi stâlpi
(premolarul secund şi
molarul
prim permanent) la care se
ataşează o extensie
soluţia tradiţională
este o
restaurare fixă cu două
elemente de
agregare pe
incisivul central de pe
hemiarcada opusă şi pe incisivul
lateral de
pe partea edentaţiei cu un
.se poate apela la o punte
D.este aproape
intermedi
adezivă s
au la inserarea unui
implant;
.unii autori susțin că o
punte
adezivă care se sprijină pe
mai mult de doi
dinţi, cumobilităţi
diferite este
sortită eşecului;

59. Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:

A.
B.tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de
tratamentul poate fi
reprezentat
de o restaurarea fixă cu
două elemente de
agregare; C.
D.
E.
autotransplantele de canin
inclus
cu sau fără transfixaţii nu
depăşesc la tineri
două
60. Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:
A.sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire,
rupere şi uzură; B.
C.
D.designul suprafeţelor lor
agregare;
se poate rezolva prin
inserarea
unui implant și
protezarea acestuia;
o longevitate de 3–
4 ani;
dacă incisivul lateral este
integru
şi premolarii prezintă leziuni
carioase sau
obturaţii, se va
confecţiona o restaurare cu
elemente de agregare pe ambii
premolari şi cu o extensie
mezială. Răspuns corect:
a,c,d,e.
suprafeţelor lor
realizarea lor incumbă
colaborarea medicului cu
laboratorul de
transmit presiunile
masticatorii de la nivelul
tehnică dentară;
ocluzale prin
intermediul dinţilor stâlpi
(dento–
parodontal) osului alveolar;
volumul lor este mai mic
 sau cel
puţin egal cu cel al dinţilor
naturali;

axiale
şi ocluzale ca şi axele lor de
inserţie
corespund de cele mai
multe ori cu cele
ale dinţilor pe
care se sprijină şi /sau îi
înlocuiesc;
sunt fixate la dinţii stâlpi
cimentare, lipire, înşurubare
demontabile), sau doar prin
fricţiune
(culisare, telescopare
etc. cele
mobilizabile), ceea ce le
conferă o
stabilitate
remarcabilă în timp.
E. prin
(cele
Răspuns corect: b,c,d,e.

PROTETICĂ
A.musculatura periferică
B. starea generală de sănătate a pacientului
Tratamentul edentaţiei totale
61. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de amprentarea campului edentat total sunt adevarate?
C. obiectivul major al amprentei este realizarea unei baze protetice supraextinse
Răspuns corect: a,b,d,e
62. Care dintre urmatoarele situaţii necesită tehnica de amprentare prin presiune selectivă?
A.prezenţa torusului mandibular
C.prezenţa torusului maxilar
Răspuns corect: b, d, e
63. Retenţia unei proteze totale este influenţată de :
E. correct: a,c,d,e
64. Caracteristicile unei linguri de amprentă standard sunt:
C.retentivităţile anatomice
pacientului
D.presiunea atmosferică
toleranţa
Răspuns
A. scopul principal al
amprentei preliminiare este
realizarea modelului preliminar
B. obiectivul major al
D. scopul principal al
A. compatibilitate cu
materialul de amprentă
amprentei este realizarea unei baze
protetice stabile
amprentei preliminiare este
realizarea lingurii individuale
E. Obiectivul de baza al
amprentei preliminare este
inregistrarea zonei de sprijn
B. creasta mandibulară
posterioara fibroasă nefavorabilă
D.creasta balanta anterioară
E. creasta mandibulară
aplatizată acoperită cu mucoasa
atrofică

B.să nu poate fi modificată

E.
rigidă Răspuns corect: a,c,d,e
65. Criteriile de selectare a unei linguri standard de amprentă sunt :
A. înălţimea jgheabului să corespundă crestei și să asigure un spaţiu de minim 5 mm pentru materialul de
amprentă
B. în regiunea linguală centrală să permită contracţia milohioidianului
C. în regiunea linguală laterală să nu jeneze contracţia genioglosului
Răspuns corect: d,e
66. Avantajele amprentării
preliminare cu alginate sunt: C.stabilitatea dimensională
E.
scurt Răspuns corect:
a,b,d,e
67. Dezavantajele gipsurilor utilizate în trecut în amprentarea campurilor protetice edentate total sunt:
A.distorsionarea ţesuturilor B. detaliile nu sunt
Raspuns corect: c,d,e
68. Amprentele preliminare vor fi însotite de instrucţiuni privind confecţionarea lingurii individuale:
D. nu se pot amprenta
campuri retentive
E. separarea amprentei de
fidel înregistrate
C.sunt materiale casante
C.compatibilitate cu mediul
bucal
D. să permita grosime
model este dificilă
relativ uniformă a
materialului de amprentă
să fie
A. materialul din care se va
confecţiona
D. manerul lingurii să nu
jeneze contracţia orbicularilor
E. forma jgheabului să
corespundă formei şi mărimii
crestelor
A.preţul de cost scăzut
B.uşurinţa de manipulare
D.confortul pacientului
timpul de priză

B. confecţionarea la distanţă
modelului în urma malaxării manuale
de model, dacă este cazul
D.gradul de rezilienţă a mucoasei
Raspuns corect: a,b,c,e
69. Cele mai adecvate sfaturi pentru evitarea reflexului de vomă sunt:
A. la prepararea alginatului se utilizează apă mai rece
D.se aplică cateva cristale de zahăr pe varful limbii
Raspuns corect: b,c,e
70. Deficienţele amprentei preliminare maxilare care necesită repetarea etapei sunt:
C.material de amprentă în exces
D.deficienţe în zona Ah
Raspuns corect: a,b,e
71. Deficienţele ce pot apare prin turnarea modelului şi demularea amprentei sunt:
C. suprafata modelului moale ţi cretoasă datorată secreţiei abundente de salivă
Răspuns corect: a,b,d,e
B. deformarea modelului în
C.poziţionarea manerului
A. goluri pe suprafaţa
cazul unei demulari precipitate
E. poziţionarea butonilor
de presiune
D. plusurile de pe suprafaţa
modelului datorate unei vibrări
insuficiente a gipsului
E. suprafaţa aspră şi rugoasă
datorată nerespectării proporţiei
mai vertical
B. se poziţionează
pulbere/apă
capul pacientului cat
C. se solicită pacientului să
respire adanc şi rar pe nas
E. se aplică lingura cu alginat
iniţial în zona posterioară
A. înregistrarea insuficientă
a palatului
B.deficienţe în vestibulul
labial
E. deficienţe în
regiunea
retrozigomatică

72. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de caracteristicile ce trebuie să le prezinte o
lingura individuală sunt adevărate?
A.trebuie să fie rigidă
B. se confectionează pe modelul final după trasarea limitelor
C. se recomandă distanţarea în totalitate faţă de campul protetic în orice situatie clinică
sac
Raspuns corect: a,d,e
73. În functie de contactul cu modelul se disting urmatoarele tipuri de linguri individuale :
D. distanţate în totalitate faţă de model ăn situaţia cand se utilizează material de amprentă foarte fluid
Răspuns corect: a,b,c,e
74. În funcţie de concepţia care stă la baza tehnicilor de amprentare ele se pot clasifica în urmatoarele
categorii:
A.simple si compuse
B.preliminare si finale
E.
75. Controlul lingurii individuale pe model urmăreşte :
A. cuprinderea întregii zone de
B. marginile să depăţească cu 1 mm fundul de sac
C. lingura mandibulară are în zona linguală central o grosime de 1, 5 mm care creşte spre canin pană la 3
mm
a,c,d,e
balante
D. grosimea marginilor
depinde de gabaritul fundurilor de
E. manerul să nu interfere cu
acţiunea orbicularului
A.distanţate în totalitate
B.cu contact marginal
C.în contact total cu modelul
E. distanţate în totalitate faţă
de model în situaţia crestelor
C. mucostatice
D.de despovarare
mocodinam
ice Raspuns corect:
sprijin

D.frenurile şi bridele sunt

. prin tracţiunea obrajilor
ocolite
antero- posterior se observă incizura
E. manerul să corespundă
pentru frenurile bucale
poziţiei si mărimii incisivilor
E. prin plasarea limbii pe
centrali
Raspuns corect: a,d,e
76. Care dintre afirmaţiile de mai jos legate de batoanele din mase
termoplastice sunt adevărate:
A.se ramolesc cu uşurinţă
B. batonul maro are cea mai
mică temperatură de lucru
D. batonul verde are cea mai mare temperatură de lucru
Raspuns corect: d,e
79. *Amprenta preliminară reprezintă: A. copia pozitivă a
câmpului protetic edentat
B. negativul câmpului protetic
C. copia negativă a protezei mobile
D. copia duplicat a protezei mobile
E. negativul protezei mobile Răspuns corect: b
b,c,d
78. Verificarea portamprentei individuale la mandibulă urmăreşte :
A. dacă marginile vestibulare urmăresc traiectul liniei oblice interne
B. dacă se solicită pacientului să deplaseze limba spre stanga şi lingura se ridică, marginile lingurii sunt prea
lungi în regiunea linguală stangă
C. prin deplasarea limbii în palat și la nivelul obrajilor se verifică
E. p
Raspuns corect: a,c,e
77. Verificarea portamprentei individuale la maxilar urmăreşte :
A. dacă la deschiderea largă a gurii lingura se deplasează înseamnă că este prea lungă în zona vestibulară
laterală
etape
D
marginea buzei superioare se
mare temperatură de lucru
verifică inserţia frenului lingual
C. batonul maro are cea mai
ermit modelarea
marginală pe
obrajilor
B. raportul lingurii cu
inserţia frenurilor prin tracţiunea
C. dacă la deschiderea largă a
gurii lingura se deplasează înseamnă
că este prea lungă în zona
ligamentului pterigomandibular
D. marginile lingurii in zona
vestibulară frontală trebuie să fie cu
2-3 mm inferior de reflexia
membranei mucozale
E. desprinderea lingurii la miscarea de lateralitate înseamnă o grosime prea mică a versantului vestibular al
lingurii Răspuns corect:
adaptarea la nivelul linguale laterale
zonei

80. *Amprentele funcţionale: A. se pot clasifica, după

numărul de materiale utilizate, în amprente funcţionale simple şi amprente funcţionale compuse
B. cele compuse utilizează în cursul procedurii de amprentare un singur material
D. cele compresive se adresează campurilor moi
E. decompresive se adresează câmpurilor protetice dure Răspuns corect: C
81. *Portamprentele individuale:
B. se confectioneaza pe modelul
final
C. grosimea marginilor nu
depinde de gabaritul fundurilor de sac
D. distantarea de camp se recomanda in zonele acoperite cu fibromuoasa groasa
E. manerul sa nu interfereze actiunea buccinatorului
Raspuns corect: A
82. *Testele lui Franz Herbst pentru maxilar sunt următoarele:
C. pot fi cu gura deschisa sau
mucodinamice
A. nu trebuie sa interfereze
cu traiectele procesului coronoid in
cursul miscarilor mandibulei
A. balansarea mandibulei dreapta- stânga ce realizează modelarea zonei anterioare- distale a pungii
Eisenring
C. umezirea roșului buzelor (de la o comisură la alta)
D. surâs forţat, realizează modelarea la nivelul zonei vestibulare laterale
celalalt
Răspuns corect: b
83. *Alegerea materialului şi a tehnicii de amprentare preliminară se face în funcţie de:
A. dotarea cabinetului
B. dotarea laboratorului
C. gradul de instruire
al personalului auxiliar D. duritatea câmpului protetic E. confortul
pacientului Raspuns corect: d
84. * Amprenta finala”ambulatorie” foloseste proteza veche a pacientului si ca material de amprenta:
A. silicon chitos B. alginat
D. gipsul
E. pasta ZOE Raspuns
corect: C
85. *Mișcările efectuate în amprentarea funcţională:
A. sunt efectuate doar de medic
86. În indicaţia de terapie a edentaţiilor reduse cu implante trebuie să se tină cont de:
E. varst a R: a,b,c,d.
E. Îvarful limbii intr-un obraz si in
B. sunt efectuate doar de pacient
87. Mi uti ed
B. mobilizarea periferiei
câmpului protetic în zona distală
prin deglutiţie
D. obrajilor
constau doar în tracţiunea
A. rezerva osoasă
B. direcţia crestei
C. gradul de atrofie a crestei
D. rapoartele ocluzale
C. sunt efectuate de medic și
sunt comandate de medic pentru a fi
executate de pacient
E. trebuie să se realizeze rapid Raspuns corect: c
C. material cu vascozitate
lent progresiva
le

sunt:
A. barele de conjunctie
B. ruptorii de forte
E.
R: a,c,d,e.
88. Mijloacele de retentie in terapia edentatiei totale cu implante trebuie alese în funcţie de:
C. dintii vecini
D. dintii antagonisti E. volumul limbii
R: a, b.
89. Dupa Zarb si Chapman principalele reguli ale conceptului ocluzal în implantologia orală sunt:
B. Realizarea unui relief ocluzal cu contacte de tip cuspid- fosă conform principiului de
"pointcentric".
C. magneţii
D. sisteme conice şi/sau
telescopice
butonii de
presiune
A. rezilienţa mucoasei
B. calitatea câmpului
A. Stabilirea unei relaţii
intermaxilare cu contacte bilaterale
multiple, stabile şi uniforme în PIM.
C. Inexistenţa contactelor
premature în PIM şi în ORC, şi
lipsa interferenţelor în cursul
mişcărilor mandibulare.
D. Inexistenta
contactelorocluzale pe părţile
nelucrătoare în mişcările de
lateropulsie.
E. Realizarea unui relief
ocluzal cu contacte de tip cuspid-
fosă conform principiului "freedom
in centric".
R: a,c,d,e.

90. Conceptul de ocluzie cu protectie mutuala, considerat compatibil la ora actuală cu o restaurare
protetică numai pe implante presupune urmatoarele:
A.
;
B. este bine să existe o
inocluzie frontală de 300μm (în cazul unei restaurări protetice în zona anterioară sau a unei punţi totale pe
implante).
mandibulară;
D. sisteme accesibile de
verificare a distribuţiei forţelor;
E. DVO să fie în armonie cu
echilibrul muscular şi spaţiul minim de vorbire;
R: a.
92. *Avantajele respectării principiilor ocluziei cu protecţie mutuală în protetica implantologică sunt:
A. scaderea eficienţei masticatorii;
necesitatea
existenţei contactelor
ocluzaletripodale
(de tip cuspid-
fosă) multiple, simultane,
uniforme şi stabile în zonele laterale
în PIM
C. existenţa dezocluziei la
nivel posterior în mişcările de
propulsie şi la nivelul părţii
nelucrătoare în mişcările de
lateropulsie mandibulară;
D. este de dorit ghidajul de
grup în mişcările de propulsie şi
lateropulsie ale
mandibulei;
E. este de dorit ghidajul canin în mişcările de propulsie şi lateropulsie ale mandibulei;
R: a,c,d.
91. *Schema ocluzala care întruneşte toate avantajele unei ocluzii cu protecţie
mutuală, implică
urmatoarele, cuexceptia:
B. ghidajul anterior să fie suportat de un număr cât mai mare de dinţi;
C. absenţa contactelor posterioare în timpul mişcărilor de propulsie şi lateropulsie
A. recepţionarea forţelor
exercitate orizontal în ocluzia
centrică;

B. asigurarea unei stabilităţi

în sens vestibulo-oral;
C. realizarea unei
fonatii corespunzătoare;
D. utilizarea obligatorie asimulatoarelor ADM E. asigurarea unei stabilităţi
în sens mezio-distal R: b.
93. *În faza iniţială a tratamentului complicaţiilor periimplantare nu se indica:
A. chiuretaje cu instrumente speciale (scaler din material plastic) şi netezirea ulterioară cu paste uşor
abrazive;
B. spălarea manşetei de mucoasă periimplantară cu soluţie de clorhexidină 0,2 %;
C. clătirea cavităţii bucale cu soluţie de clorhexidină 0,2% timp de două săptămâni;
E. administrarea de antibiotice timp de două săptămâni , în cazul periimplantitei de gradul 2, 3 sau 4 (când
implantul nu se îndepărtează)
R: d.
94. *Implantul cu tendintă de eşec:
B. prezintă la controlul periodic doar o inflamaţie periimplantară persistentă
C. prezintă o pierdere a osteointegrării, este mobil şi nefuncţional.
D. trebuie indepartat
E. prezintă o uşoară pierdere de substanţă osoasă care poate fi asociată şi cu o inflamaţie parţială a
mucoasei.
R: a.
D. completarea defectului
cu materiale de substituţie autologe
sau aloplastice (eventual în
amestec) şi acoperirea cu o
membrană
A. prezintă la controlul
periodic, pe lângă o pierdere
progresivă de substantă osoasă şi o
inflamaţie periimplantară
persistentă

95. *In cadrul clasificariiafectiuilorperiimplanta redup a Rosenberg si colab., sunt adevarate

urmatoarele:
A. clasa 1 - inflamaţia ţesutului moale periimplantar asociată cu o uşoară pierdere
verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la 1/5 din
lungimea părţii intraosoase a implantului);
C. clasa a 2-a - mucozită asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la
1/3 din lungimea părţii intraosoase a implantului);
D. clasa a 3-a - mucozită cu pierdere masivă (verticală şi orizontală) de substanţă osoasă (peste o treime din
lungimea părţii endoosoase a implantului).
E. clasa a 3-a - - mucozită asociată cu o uşoară pierdere verticală şi orizontală de substanţă osoasă (până la
1/5 din lungimea părţii intraosoase a implantului); R: b.
96. Principalele conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o membrana utilizata in tehnicile de augmentare
osoasa sunt:
B. suprafat ainterna a membranelor trebuie sa permita proliferarea tesutuluiconjunctiv gingival
C. sa indeplineasca functia de D. integrare tisulara
E. sa nu aibe efect de spacemaking R: a, c, d.
97. Implantele de aditie se clasifica din punct de vedere imunologicin :
A. neresorbabile
B. materialeomologe -
autogrefe
C. materiale aloplastice
D. materiale autologe - xenogrefe
R: c, e.
B. clasa a 2-a - mucozită
asociată cu o uşoară pierdere
E. materiale heterologe -
verticală şi orizontală de substanţă
xenogrefe
osoasă (până la 1/5 din lungimea
părţii intraosoase a implantului);
A. sa nu aibe potential
antigenic
bariera

98. *Avantajele materialelor aloplastice fata de celea utologe, omologe si

B. materialele aloplastice pot declansa reactii de corp strain
C. disponibilitate practiclimitata
D. manipulare dificila
E. proprietatiile lor fizice si chimice nu au posibilitatea de a fi imbunatatite
R: a.
99. In confectionarea suprastructurilor protetice pe implante trebuies a se tine seama de :
osoase
C. relatia activa dintre suprastructura sii nfrastructura
D. inaltimea suprafetei ocluzale in sensvestibulo-oral
R: a, b, e.
100. Tehnica directa de amprentare :
E. nu se poateaplica in
cazulimplantelorangulate R : a,b, d.
101. *Urmatoarele afirmatii despre extensiile permucozale sunt adevarate :
A. pot fi activate cu un produs siliconic
B. favorizeaza instalarea iritatiilor parodontale
heterologesunt :
A. prin standardizarealor se
poate obtine un nivel calitativ mai
ridicat si constant
A. cantitatea sicalitatea
ofertei
B. fortelepe care le dezvolta
muschii ridicatori ai mandibulei
E. diferentele de mobilitate
existente intre dintii naturali si
implante in cadrul agregarilor mixte
A. se utilizeaza
numaipentru
amprentarea finala
B. se face cu ajutorul unei
linguri individuale confectionate in
prealabil
C. nu necesita sta lpianalogi
D. unul dintre avantaje il
reprezinta riscul scazut de
deformare a amprentei

C. impiedica : adaptarea
suprastructurilor
E. nu permit
ancorareaprininsurubare R: d.
102. *Agregarea printelescopare : A. igenizare telescoapelor
este dificila
C. nu este recomandata pe implanturi datorita
lipsei pasivitatii
D. nu asigura sprijin
satisfacator suprastruturii
E. utilizeaza suruburi
care fixeazasuprastuctura la implante
R: b, .
103. Proteza cu retentie prinin insurubare se caracterizeaza prin :
A. acces usor la nivelul stalpilor posteriori
B. numar redus de etape
C. obtinerea dificila a
uneisuprastructuri pasive
D. distributie adecvata a forteloraxiale la nivelul
infrastructurii reprezentata pe implante
104. Particularitatile restaurarilor protetice pe implante la mandibula sunt
D. prezinta o serie de
particularitati in functie de sistemul
de implant
B. presupune utilizarea unor
cape secundare
E. realizare dificila,
necesitand etape suplimentare de
laborator
R: c, e.

D. in cazul unor creste mandibulare foarte late se recomanda o punte totala

mobilizabila E.
R: c, e.
105. Tehnica indirecta de amprentare -
afirmatiiadevarate :
A. foloseste linguri
individuale deschise
A. densitatea scazuta a osului mandibular impune inserarea unui numar mai crescut de implante
B. restaurarile de tip supraprotezare la mandibula ofera numeroasea vantaje precum
E. caracteristic metodei indirecte este ca dispozitivul de amprentare insurubat in implant nu ramane la locul
lui pe campul protetic, in momentulindepartariiamprentei
R: b, c, d.
*Valoarea optimă a unghiului de convergenţă ocluzală a bonturilor protetice este de:
A. 2°;
B. 3°;
C. 5°;
D. 6°;
E. 10°. Răspuns corect: D
45. *Din punct de vedere clinic poate fi considerată acceptabilă o dehiscenţă marginală (între
marginea preparaţiei dentare şi marginea restaurării protetice fixe) de:
A. 150 μm;
B. 125 μm;
C. 50 μm;
D. 75 μm;
E. 100 μm. Răspuns
corect: C
in cazul unorcrest
emandibulare " in muchie de cutit"
se recomanda o supraproteza
captusita la anumite intervale cu
materialereziliente
B. pe model este redata
pozitia implantului prin intermediul
unui dispozitiv de transfer indirect
C. poate utiliza dispozitive
de transfer indirecte de tipul capelor
fizionomie, genizare dificila
fonatie
sii
metalice sau plastice
D. cand se foloseste o capa de
transfer aceasta ramane in amprenta
C. cu timpul, datorita atrofiei
crestelor alveolare, acest gen de
proteza se va sprijini exclusiv pe
implante

46. *Care dintre următoarele suprafeţe dentare contribuie cel mai puţin la retenţia
bont preparată anatomic conferă
rigiditate restaurării prin: A. ”
B. ”efectul de ic” al vârfurilor de cuspizi;
C. ”efectul placebo” al restaurării protetice fixe;
totală a protetice fixe: A. mezială;
B. ocluzală;
C. vestibulară; D. distală;
E. orală.
Răspuns corect: B
restaurării
efectul ondulat” al
planurilor cuspidiene;
47. *Creşterea temperaturii în camera pulpară la prepararea bontului cu instrumente rotative diamantate
active, la turaţii mari şi sub răcire continuă cu apă este:
A. direct proporţională cu grosimea dentinei restante;
B. invers proporţională cu grosimea pulpei
dentare;
C. direct proporţională cu
grosimea pulpei dentare; D. independentă de
grosimea ţesuturilor dentare restante;
Răspuns corect: E
48. *Chanfrein-ul este o terminaţie gingivală care formează un unghi obtuz rotunjit de câte grade cu axul
lung al dintelui?
A. 100°; B. 90°; C. 125°; D. 155°; E. 135°.
Răspuns corect: E
49. *O suprafaţă ocluzală a unui
E. invers proporţională cu
grosimea dentinei restante.

D. ”efectul de piramidă” al pantelor cuspidiene;

E. ”efectul de seră” al foselor ocluzale.
Răspuns corect: A
50. *Pentru o stabilitate optimă a restaurării protetice fixe pe bonturile scurte se vor
prepara pereţii axiali ai bonturilor:
A. cât mai divergenţi ocluzal; B. cât mai convergenţi ocluzal; C. cât mai paraleli;
D. stabilitateanuarelegătură
cu unghiul de convergenţă ocluzală a bontului;
E. indiferent cum se prepară, bontul scurt nu poate oferi o stabilitate corespunzătoare.
Răspuns corect: C
51. Pentru ca şanţurile şi casetele (elemente adiţionale de retenţie a restaurărilor protetice fixe pe bont) să
fie eficiente, ele trebuie să prezinte:
A. direcţie perpendiculară pe axul de inserţie;
E. unghiuri rotunjite. Răspuns
corect: BCD
52. Dacă în cursul preparării bontului se omite prepararea unui bizou larg la nivelul cuspizilor de sprijin pot
să apară următoarele probleme:
A. Modelarea unei machete cu un contur exagerat va avea drept rezultat turnarea unei
restaurări cu pereţi groşi în dreptul muchiei formate de pereţii
ocluzali cu cei axiali
ai bontului. Proteza va fi rezistentă în această zonăde
mari solicitări funcţionale.
B. unghiuri bine exprimate;
C. pereţi perpendiculari pe
direcţia forţelor care tind să
producă dislocarea restaurării;
D. direcţie paralelă cu axul
de inserţie;

B. Se fracturează cuspidul de sprijin al dintelui antagonist datorită contactului prematur care apare în acest
caz.
din care se confecţionează
restaurarea;
D. pericolul de a supracontura
C. Modelarea unei machete cu
un contur normal va avea drept
rezultat turnarea unei
restaurări cu pereţi subţiri
 în dreptul muchiei formate de
pereţii ocluzali cu cei axiali
ai bontului. Proteza va fi
lipsită de
rezistenţă în această zonă de mari
solicitări funcţionale.
D. Dacă se modelează
macheta la o grosime suficientă,
restaurarea va fi supraconturată la
acest nivel şi vor apărea
contacte premature
Răspuns corect: CDE
53. Avantajele preparării cu prag sunt:
B. cea mai mică imprecizie în adaptarea restaurării pe bont determină apariţia unui
spaţiu în zona de joncţiune cervicală;
suficient spaţiu pentru o prelucrare
corectă şi estetică a materialului
suprafeţele cervicale ale restaurării
este minim;
E. prepararea pragului circular impune un sacrificiu mare de ţesuturi dure şi este traumatizantă pentru
pulpa dentară.
Răspuns corect: ACD
şi
interferenţe ocluzale. Medicii
lipsiţi de experienţă realizează
echilibrarea ocluzală în mod
incorect, şlefuind din dintele
antagonist.
E. Grosimea adecvată şi
controlul normal al restaurării fără
bizou la nivelul bontului se pot
obţine numai prin şlefuire
exagerată a peretelui axial. Pe
lângă sacrificiu
inutil de substanţă
dură dentară, procedeul anihilează
rolul de retenţie al suprafeţei
axiale.
A. limita de preparare este
precisă, cu vizibilitate bună;
C. oferă tehnicianului

54. Dezavantajele preparării

tangenţiale sunt:
A. sacrificiu relativ redus de ţesuturi dure dentare cu menajarea pulpei dentare;
majore:
C. obţinerea stării de ”restitutio ad integrum”;
D. obţinerea unei estetici ideale în detrimentul funcţionalităţii;
A. obţinerea unui răspuns
biologic corect;
B. obţinerea unor restaurări
corecte din punct de vedere
tehnic;
model;
B. limita de preparare este
imprecisă, atât pe bont cât şi pe
C. marginile subţiri ale
machetei de ceară se pot deforma
în cursul îndepărtării de pe model
şi/sau în timpul ambalării;
D. marginile restaurării vor
fi foarte subţiri, adeseori nu sunt
netede şi prezintă porozităţi, care
se pot deforma sub acţiunea
forţelor ocluzale şi cimentul se
va dizolva;
pentru a asigura o
grosime suficientă marginilor
restaurării,
tehnicianul realizează adesea
supraconturări cu
consecinţe nefavorabile
asupra
E.
parodonţiului marginal. Răspuns corect: BCDE
55. Cantitatea de căldură care ia naştere în timpul preparării depinde de:
A. turaţia, mărimea, forma,
granulaţia şi calitatea
instrumentului diamantat;
B. durata contactului dintre
instrumentul diamantat şi
suprafaţa dentinară;
C. mărimea presiunii
exercitate de medic asupra piesei;
D. eficienţa răcirii cu apă;
E. eficienţa răcirii cu aer. Răspuns corect:
ABCD
56. În toate restaurările protetice se vor urmări două obiective

E. obţinerea unui răspuns financiar îndestulător;

Răspuns corect: AB
57. În şanţul gingival se filtrează dinspre corion fluidul sulcular care are următoarele funcţii:
A. stimulează remineralizarea dentinei radiculare expuse în urma retracţiilor gingivale;
ameninţată nu numai la prepararea acestuia, dar şi în alte faze ale protezării, cum ar fi:
B. demineralizarea sau gravarea acidă a suprafeţelor dentinare;
C. cimentarea protezei fixe (materiale şi tehnici);
A. amprentarea (căldura şi
presiunea exercitate de materialele
termoplastice de exemplu);
nivel;
B. curăţă şanţul gingival de
impurităţile ce se filtrează la acest
C. consolidează
ataşamentul epitelial prin
proteinele adezive;
D. asigură apărarea locală
 prin conţinutul în imunoglobuline
şi anticorpi specifici
antimicrobieni;
E. oferă un efect de tampon mecanic prin elasticitatea lichidiană.
Răspuns corect: BCD
58. Pentru a face profilaxia afecţiunilor pulpare în timpul protezării se
indică:
A. evitarea desicării
suprafeţelor dentinare;
B. evitarea aplicării de
substanţe chimice pe plaga
dentinară proaspătă;
C. evitarea exercitării unor
forţe exagerate la cimentare;
D. controlul periodic al
vitalităţii pulpei traumatizate în
timpul etapelor protezării;
E. gravajul acid al bontului vital şi aplicarea unui bonding pentru protecţia pulpară.
Răspuns corect: ABCD
59. Vitalitatea bontului este

D. confecţionarea unor restaurări provizorii şi prelungirea nejustificată a perioadei de protezare provizorie

(peste două săptămâni);
E. scheletului metalic al protezei
fixe.
Răspuns corect: ABCD
60. Prepararea bontului cu prag se indică:
D. la coroanele de înveliş metalice turnate;
E. la restaurările integral polimerice.
Răspuns corect: ABC
61. Care sunt formele de preprare a zonei terminale a bonturilor:
A. cu prag;
E. în trepte. Răspuns corect:
ABCD
62. La prepararea feţei ocluzale a unui bont se va ţine cont de:
C. morfologia dintelui în cauză;
D. morfologia feţei vestibulare a dintelui simetric de
pe hemiarcada contralaterală; E. tipul de
ocluzie. Răspuns corect: AC
63. Reducerea posibilităţilor de dizlocare a unei restaurări protetice fixe la una singură (axă de
dezinserţie) se realizează prin:
A. evitarea unui design exclusiv circular, care suprimă posibilitatea de rotaţie;
A. la restaurările integral
ceramice;
B. la coroanele mixte
metalo- ceramice;
C. în cazul unei carii
cervicale pe bont, pentru a putea
efectua o exereză corectă;
B. cu prag cu bizou;
C. cu chanfrein;
D. fără prag;
A. morfologia dinţilor
antagonişti;
B. morfologia dinţilor vecini;

B. evitarea unui design paralelipipedic cu unghiuri bine exprimate;

C. eliminarea translaţiei în sens vestibulo-oral prin
prezenţa unor planuri opozante (pereţii meziali
şi distali ai unui bont preparat pentru coroană de înveliş, pereţii parapulpari ai casetelor
proximale labonturile preparate pentru inlay sau onlay);
65. Retenţia unei proteze fixe este condiţionată de următorii factori:
A. umiditatea relativă;
E.
bontului. Răspuns corect:
BCDE
tind să desprindă restaurarea;
C. rugozitatea suprafeţei
bontului;
D. rugozitatea suprafeţei
D. eliminarea translaţiei în
sens mezio-distal prin prezenţa
unor planuri opozante (pereţii
meziali şi distali ai unui bont
preparat pentru coroană de
înveliş, pereţii parapulpari
ai casetelor proximale la
bonturile preparate pentru inlay
sau onlay);
E. eliminarea translaţiei în
sens vestibulo-oral se obţine prin
prepararea unor pereţi opozanţi
externi (pereţii axiali
vestibulari şi orali ai unui bont
preparat pentru o coroană de
înveliş) sau interni (pereţii axiali
vestibulari şi orali ai şanţurilor
ocluzale şi ai casetelor
proximale la un bont preparat
pentru inlay sau onlay).
Răspuns corect: ADE
64. Stabilitatea unei restaurări protetice fixe depinde de următorii factori:
E. proprietăţile mecanice ale dentinei bontului
.Răspuns corect: ABCD
B. intensitatea forţelor care
interne a restaurării;
geometria
A. lungimea bontului;
B. diametrul bontului;
C. convergenţa ocluzală
a suprafeţelor axiale;
D. proprietăţile fizice
ale cimentului de fixare;

66. Impactul alimentar într-o zonă de contact interdentar este favorizat de:
B. plasarea corectă a zonei de contact în raport cu suprafeţele vestibulare şi orale, prin derogări de la
reperele anatomice;
prin tehnici directe pot fi reprezentate de:
A. Din amalgame de argint; B. Incrustaţii metalice;
C. Incrustaţii din răşini
compozite;
D. Incrustaţii din ceramică
sau metaloceramice;
A. cuspizi plonjaţi, care
tasează alimentele în spaţiul
interdentar antagonist;
C. nivel inegal al crestelor
marginale adiacente, creasta
marginală mai înaltă orientând,
ca un zid, alimentele într dinţi;
D. tabla ocluzală turtită
(plană), care nu favorizează
dirijarea alimentelor în afara
zonei de contact;
E. interferenţe ocluzale care
duc la distalizarea dintelui (de
obicei ultimii molari) şi
deschiderea
spaţiului interdentar.
Răspuns corect: ACDE
67. Manifestările clinice ale pătrunderii în spaţiul subsulcular în cursul protezării fixe se referă la:
B.
canici;
C. abfracţii de colet la dinţii
stâlpi;
Răspuns corect: ABDE
106. *Restaurări intracoronare
A. inflamaţie gingivală
persistentă, deşi controlul plăcii
dentare se face corect;
sensibilitatea dureroasă a
gingiei la stimuli me
D. retracţie gingivală, ca
reacţie de reconturare în caz de
parodonţiu subţire-festonat;
E. formarea de pungi, ca
reacţie de reconturare în caz de
parodonţiu gros- turtit.

E. Coroana dintelui şi restaurarea nu sunt dependente de rezistenţa structurilor dentare. Răspuns corect a)
107. *Următoarele afirmaţii sunt corecte în cazul utilizării restaurărilor directe cu amalgam:
A. Amalgamul nu este un material de elecţie în situaţiile de igienă bucală deficitară;
B. În orice situaţie trebuie ţinut cont de principiile lui Black;
C. Dinţii care au mai mult de jumătate din coroane didtruse se pot restaura cu obturaţii de amalgam
asociate cu mijloace suplimentare de retenţie;
D. Dezavantajul restaurărilor coronare cu amalgam este manipularea greoaie;
E. Avantajul major al restaurărilor de amalgam este economia de ţesuturi dentare Răspuns corect c)
108. *Sistemului de inlay-uri cerana are următoarele indicaţii şi avantaje :
A. Poate fi utilizat în cavităţi voluminoase de clasa a III-a;
B. Este indicat încavităţi de clasa a II-a, proces carios iniţial sau înlocuirea unor obturaţii vechi de amalgam
C. Restaurarea se poate finaliza în mai multe şedinţe;
D. Preţul de cost este mic;
E. Nu trebuie ţinut cont de mărimea distrucţiei carioase Răspuns corect b)
109. *Care din următoarele afirmaţii legate de indicaţiile incrustaţiilor nu este adevărată?
în restaurarea morfologiei şi funcţiei dinţilor care au suferit leziuni coronare prin carie sau fracturi;
B. Incrustaţiile sunt indicate ca şi şine fixe de imobilizare în parodontite marginale;
A. Incrustaţiile sunt indicate

C. Incrustaţiile sunt indicate ca elemente de agregare ale restaurărilor fixe în cazul

edentaţiilor extinse;
D. Incrustaţiile sunt indicate
în edentaţiile parţiale înrinse, restaurate cu proteze
mobilizabile scheletate, pentru îmbunătăţirea condiţiilor de
sprijin şi stabilitate;
E. Incrustaţiile sunt indicate
în leziuni carioase multiple pe aceeaşi hemiarcadă, când
pe baza unei singure amprente se realizează toate
incrustaţiile. Răspuns corect c)
110. *Inlay-urile nu sunt indicate în următoarele situaţii:
A. Leziuni cariate mici sau moderate;
B. Leziuni carioase mari cu margini de smalţ nesusţinute;
C. Încazuldinţilorcu tratament endodontic la care cavitatea de acces a compromis rezistenţa şi prognosticul
dintelui;
D. În cazurile în care dinţii antagonişti sunt restauraţi cu ceramică;
E. În cazul parafuncţiilor şi a uzurilor dentare exagerate.
Răspuns corect e)
111. *Dezavantajele inlay- urilor caeramice sunt:
A. Adaptare marginală scăzută;
B. Rezistenţă scăzută la uzură; C. Necesită echipamente
speciale;
D. Nu uzează arcada
antagonistă; E. Nu sunt
radioopace. Răspuns corect c)
112. *Dezavantajele faţetelor din RDC sunt:
A. Economie de ţesuturi dentare;
B. Riscul minim de iritaţie pulpară;
C.
Posibilitatea de
relipiri, optimizări în caz de deslipiri;
D. Efect estetic mulţumitor dar nu de durată;
Răspuns corect e)
E. Sunt susceptibile la
retenţia placă bacteriană.

113. Indicaţiile faţetelor sunt reprezentate de:

E. Prezenţa unor obturaţii coronare
masive
Răspuns corect a), b), c), d)
114. Contraindicaţiile faţetelor dentare sunt
C. Dinţi cu discromii
D. Bruxism;
E. Anomalii de formă; Răspuns corect a),
b), d)
115. Dezavantajele faţetelor de compozit sunt:
B. Fracturi la nivelul marginii gingivale;
D. Posibilitatea deslipirii faţetelor când preparaţia constă în mai mult de 40% suprafeţe de dentină;
Răspuns corect a), c), e)
116. Caracteristicile coroanelor parţiale sunt:
A. Nu păstrează o mare parte din particularităţile estetice ale dintelui natural;
B. Nu necesită preparaţii intempestive;
C. Permitverificareaulterioară a vitalităţii pulpare;
D. Limitele marginale ale coroanei nu sunt plasate în zone de autocurăţire;
vestibulară;
A. Prezenţa de fisuri amelare ;
B. Anomalii de formă;
C. Distrofii dentare de pe faţa
D. Închideri de diasteme
reprezentate de:
A. Predispoziţie la carii
dentare;
B. Igienă bucală defectuoasă
sau inexistentă
A. Modificări cromatice atât
la marginea gingivală, cât şi în restul
zonei de închidere marginală;
C. Posibilitatea deslipirii
faţetelor când preparaţia constă în
mai mult de 50% suprafeţe de
dentină;
E. Uneori apar modificări
cromatice ale faţetei însăşi.

E. Preparaţia marginală se face sub control direct.

Răspuns corect b), c) e)
117. Avantajele coroanelor parţiale sunt reprezentate de:
B. Preparaţie cervicală sub formă de prag circular;
C. Şanţuri parapulpare;
D. Formă de coroană 3⁄4 turnată; E. Retenţie prin efectul
de cuprindere laterală a preparaţiei.
Răspuns corect d), e)
120. Coroanele parţiale cu şanţuri, puţuri şi trepte de retenţie:
A. Prezintă cel mai bun mecanism de retenţie;
A. Conservarea ţesuturilor
dentare printr-o preparare
economicoasă;
B. Păstrarea aspectului
estetic conferit de
culoarea, forma
şi transluciditatea
smalţului suprafeţei vestibulare
libere;
C. Adaptarea pe bont în
cursul fixării se face cu mai multă
uşurinţă, deoarece nu apare
 efectul hidraulic ca la coroana
totală;
D. Marginile coroanei parţiale nu se găsesc în zone vizibile;
E. Marginile coroanei parţiale se găsesc în vecinătatea şanţului gingival reducându-se riscul iritaţiei
parodontale Răspuns corect a), b), c)
118. Coroanele parţiale sunt contraindicate în următoarele situaţii:
A. Indice de carie crescut sau igienă necorespunzătoare;
B. Coroane cu dinţi cervico- ocluzale
crescute;
C. Dinţi cu distrofii;
D. În toate situaţiile în care prevalează factorul
fizionomic;
E. Caninini superiori cu
pante incizale scurte Răspuns corect a), c), d)
119. Coroana Carmichael prezintă: A. Retentivitate crescută;

B. Coroana Rank este prevăzută cu două şanţuri axiale şi puţuri parapulpare;

C. Prin prepararea pragului parţial circular duce la obţinerea unui bont cilindric;
D. Preparaţia marginală este plasată subgingival;
E. Macheta se face exclusiv pe bonturi mobile din masă de ambalat de mare precizie. Răspuns corect a), b),
e)
121. Indicaţiile coroanei parţiale cu crampoane sunt:
A. Ca elemente de agregare în punţi laterale reduse ca întindere;
B. Ca elemente de agregare în punţi frontale reduse ca întindere;
C. Pe canin şi incisivul central atunci când lipseşte incisivul lateral;
D. Pe incisivul central şi pe caninul din partea opusă, pentru înlocuirea unui central şi lateral;
E. Nu pot fi utilizate ca sisteme de contenţie în tratamentul bolii parodontale. Răspuns corect b), c), d) )
122. Retenţia împotriva încovoierii în cazul coroanelor parţiale este asigurată de :
D. pereţi axiali paraleli;
E. axul de inserţie unic Răspuns corect a),
b), c) )
123. Indicaţiile pentru coroanele de înveliş turnate sunt:
Răspuns corect a), c)
124. Indicaţiile coroanelor Jacket ceramice sunt reprezentate de :
A. Fracturi ale marginilor incizale când fizionomia şi funcţia nu mai pot fi refăcute cu materiale plastice;
B. Discromii ale frontalilor;
C. La pacienţii tineri cu nevoi fizionomice deosebite;
D. Anomalii de formă şi poziţie care nu pot fi rezolvate prin tratament ortodontic;
E. În cazul dinţilor scurţi pentru pentru creşterea dimensiunii coroanei clinice.
Răspuns corect a), b), d)
125. Coroanele Jacket din răşini compozite prezintă următoarele avantaje:
A. Estetică bună;
B. Menţin în timp
stopurile ocluzale datorită durităţii crescute;
C. Tehnologie simplă de realizare;
D. Adaptare marginală bună; E. Posibilitate excelentă
de reproducere a diferitelor nuanţe.
Răspuns corect a), c), d), e) substanţă dură dentară nu mai pot fi reconstituite prin obturaţii, incrustaţii sau
coroane parţiale
B. Dinţi cu modificări de poziţie de 35 ̊ faţă de câmpul ocluzal;
C. Ca mijloc de prevenire a cariilor de colet;
D. Dinţi cu mobilitate avansată;
E. La pacienţi cu afecţiuni generale care nu suportă şedinţe lungi.
A. Pragul circular;
B. Ramă de rigidizare;
C. şanţuri axiale duble;
A. Oricând pierderile de

126. După Karlheinz Körber componenta fizionomică a unei coroane mixte trebuie să satisfacă următoarele
condiţii:
A. Sprijinul nu se face pe componenta fizionomică;
B. Să evite modificarea raporturilor ocluzale;
C. Să menţină neschimbate contactele ocluzale în timpul masticaţiei;
D. Să stimuleze funcţional dinţii antagonişti;
E. Să nu perturbe reflexele neuromusculare de control ale funcţiei ocluzale.
Răspuns corect b), d), e)
127. Dezavantajele coroanelor mixte sunt reprezentate de:

A. Agregarea lor mai slabă faţă de coroanele de înveliş metalice turnate;

B. Pretind sacrificii mici de ţesuturi dure dentare;
C. Uneori apare fenomenul de separare la interfaţa dintre cele două materiale care alcătuiesc CM;
D. Confecţionare suprafeţelor ocluzale din alte materiale decât metal duce la
denivelări ale planului de ocluzie;
E. CM nu sunt indicate în cazurile în care pacientul prezintă ocluzie adâncă. Răspuns corect a), c)
128. Condiţiile ideale pe care trebuie să le îndeplinească un bont dentar pentru o coroană mixtă sunt:
A. Evitarea
supraconturării marginii
supragingivale;
B. Protecţia împotriva
fracturilor dentare;
C. Grosimea minimă
a componentei fizionomice;
D. Grosimea adecvată a scheletului metalic;
E. Margini coronare
supragingivale. Răspuns corect a), b), d)
129. Sistemul ATR (Atraumatic Rehabilitation) prezintă următoarele caracteristici:
A. Are forma unei incrustaţii MOD cu trei pereţi: mezial, ocluzal, distal,
B. Pereţii proximali vin în contact cu bontul numai în în treimea de colet şi pe toată suprafaţa ocluzală,
C. Componenta machetei sunt confecţionate dintr-o răşină care arde fără reziduuri,
D. ATR asigură o izolare termică a bonturilor dentare vitale prin interpunerea stratului de ciment între ATR
şi Bont,
E. Sistemul ATR reconstituie zonele funcţionale ale CM n timp ce masa plastică asigură aspectul fizionomic.
Răspuns corect a), c), e)

130. Răşinile policarbonate prezintă următoarele avantaje:

A. Coeficient de dilatere termică
ridicat,
C. ,
D. Prezintă un coeficient de alungire de 50%, deci o rezistenţă crescută în timp
Răspuns corect b), c), e)
131. Verificarea exobucala a protezelor dentare urmareste:
C. Examinarea zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;
R: a, b,d,e
132. Cauzele erorilor ocluzale ale protezei totale pot fi:
A. Modificari aparute in timpul indesarii acrilatului;
B. Erori nedetectable la inregistrarea relatiilor
intermaxilare;
C. Modificari ale structurilor
de sprijin survenite dupa amprentarea campului protetic;
D. Absenta contactelor in zona frontala;
E. Degajarea insuficienta a marginii protezei in zona frenurilor
si a bridelor; R: a,b,c
133. Avantajele montarii modelelor in articulator sunt:
A. Reduce participarea pacientului;
B. Permite o vizualizare mai buna;
B. Absorbţie scăzută de apă,
Stabilitate cromatică
E. Adeziune bună la aliaje şi
ceramică.
A. Dintii sa fie montati corect;
B. Suprafetele mucozale ale
protezelor sa nu prezinte asperitati
decelabile la palpare;
D. Suprafetele lustruite ale
protezelor sa prezinte luciu de
oglinda, fara zgarieturi;
E. Baza protezei sa aibe o
suprafata continua, fara incluziuni
de aer, porozitati sau urme de ghips;

C. Ofera o baza solida pe care protezele sa alunece;

D. Marcajele cu hartie de articulatie in absenta salivei sunt mai precise;
E. Corectarea ocluziei se efectueaza in absenta pacientului; R: a,b,d,e
134. Evaluarea mentinerii si stabilitatii protezelor dentare presupune:
B. Slefuiri selective;
D. Aplicarea de ceara pe marginile protezei;
E. Verificarea raporturilor ocluzale prin montarea modelelor in articulator;
R: a,c
135. Reguli generale in slefuirile selective, sunt:
A. Se fac reduceri din cuspizii de
sprijin;
lateralitate;
R: b,c,d,e
136. Cauzele erorilor tehnice ale protezelor totale sunt:
A. Bordurile de ocluzie nu au
fost corect solidarizate;
B. Erori la solidarizarea cu
ghips a soclului modelului, de bratul
A. La maxilar, verificarea
ocluzorului sau articulatorului;
succiuni dupa inserarea protezelor;
C. Verificarea zonei Ah prin
presiuni oro-vestibulare aplicate pe
incisivii superiori, cu scop dislocant;
B. Nu se va incerca
“stabilizarea” protezei prin slefuiri
massive cuspidiene;
C. Hartia de articulatie se
aplica pe fetele ocluzale si marginile
incizale ale tuturor dintilor
mandibulari;
D. Slefuirile
selective se vor
practica in principal la nivelul
cuspizilor pasivi, reducand
versantele cuspidiene si
nu varful cuspizilor;
E. Slefuirea unui cuspid de
sprijin este permisa doar daca el
depaseste planul de ocluzie si
produce interferente in miscarea de

C. Presiunea excesiva exercitata de pacient in timpul inregistrarii relatiilor

intermaxilare;
R: a,b,d,e
137. Instructiunile legate de purtarea si igenizarea protezelor dentare sunt:
A. Protezele se poarta permanent ziua si noaptea, pe tot parcursul utilizarii acestora;
C. Incazulaparitieiunor leziuni ale gingiei, pacientul va scoate proteza si se va prezenta la medic dupa
vindecarea leziunilor;
D. In
moi;
E. Ori de cate ori proteza nu
se afla in cavitatea bucala, ea trebuie pastrata intr- un vas cu apa; R: b,d
138. *Evaluarea suprafetelor mucozale ale protezelor urmareste:
A.
si exactitatea reproducerii campului
protetic;
B. Stabilitatea protezelor in
cursul fonatiei si deglutitiei;
C. Existenta reporturilor
ocluzale echilibrate in toate miscarile mandibulei cu contacte
dento-dentare;
D. Absenta contactelor in
E. Adaptarea tesuturilor moi la baza sablonului de ocluzie;
R: a
139. *Igienizarea protezelor totale: A. Se realizeaza tinand
proteza intr-un vas cu apa; B. Nu presupune
dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala;
C. Se face cu ajutorul detergentilor;
D. Bazele sabloanelor de
ocluzie nu sunt corect asezate pe
model in timpul procedurii de
montare;
E. Articulatorul nu mentine
relatiile verticale si orizontale;
B. Suntrecomandate
exercitii de vorbire cu voce tare;
zona frontala;
prima saptamana este
indicat consumul de alimente mai
Examinarea axistentei
zonelor de presiune axagerata
D. Implica dezinsertia pieselor protetice din cavitatea bucala si periajul acestora pe toate suprafetele lor;
E. Se realizeaza doar daca pe suprafetele acestora se vor depune detritusuri moi sau tartru;
R: d
140. *Evaluarea marginilor protezei va urmari:
A. Verificarea succiuni protezei in cavitatea bucala;
B. Examinarea existentei zonelor de presiune exagerata si exactitatea reproducerii campului protetic;
C. Daca extinderea si conturul protezei este compatibil cu vestibului bucal;
D. Existenta unor contacte máxime pe molari si premolari;
E. Slefuirea selectiva a contactelor premature;
R: c
141. Atunci când se elaborează un plan de tratament, specialistul trebuie să ţină cont de cel puţin trei
deziderate:
A. pentru fiecare procedură sau variantă terapeutică trebuie să dispunem de o bază tehnico– materială
adecvată;
B. se poate realiza doar pe baza unei radiografi panoramice;
C. se poate realiza fără să se țină cont de doleanțele pacientului.
D. tratamentul să fie cât mai simplu şi concomitent eficient;
E. terapia trebuie să fie adaptată atât la condiţiile biologice, mecanice şi financiare) cât şi la disponibilitatea
pacientului pentru tratament.
Răspuns corect: a,d,e.
142. Orice plan de tratament al unei edentaţii trebuie să cuprindă după KÖRBER:
A. Care este întinderea şi topografia breşelor edentate?
B. Integritatea sau lipsa de integritate a reliefului ocluzal?

C.
Rapoartele ocluzale
145. Referitor la raportul coroană– rădăcină clinică care se modifică în funcţie de vârstă
sunt fiziologice sau nu? Funcţia neuro–musculară
D.
este normală sau perturbată?
este că:
A.
coroană– rădăcină clinică odată cu înaintarea în vârstă se datorează în mai mare măsură îmbătrînirii, şi mai
puțin efectului
E. Care este disponibilitatea
financiară a pacientului? Răspuns corect: a,b,c,d.
143. Eduard Kennedy a împărţit edentaţiile în patru clase, după cum urmează:
A. Clasa I. cuprinde arcadele edentate termino–terminal, deci breşele edentate sunt mărginite, bilateral,
doar mezial de dinţi;
B. Clasa I. cuprinde arcadele cu edentaţie terminală unilaterală , deci edentaţia este limitată doar mezial de
dinţi dar pe o singură hemiarcadă;
C. Clasa III cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi
distal de dinţi;
D. Clasa II cuprinde arcadele cu edentaţii laterale intercalate uni– sau bilateral, limitate atât mezial, cât şi
distal de dinţi;
E. Clasa IV cuprinde arcadele cu edentaţie în zona frontală, mărginite doar distal de
dinţi. Răspuns corect: a,c,e.
144. În alegerea dinţilor stâlpi trebuie să respectăm o anumită schema, care sa aibă în considerare:
A. statusul coroanelor dentare; B. morfologia radiculară;
C. statusul endodontal;
D. implantarea dinţilor;
E. resturile radiculare. Răspuns
corect: a,b,c,d.
adevărat
creşterea raportului

cumulat al agresiunilor de diverse tipuri;

B. localizarea marginii gingivale la copii este la nivelul smalţului, coroana clinică fiind mai micădecât
ceaanatomică;
C. la adultul tânăr gingia este ataşată în vecinătatea joncţiunii smalţ– cement;
D. la maturitate se produce o uşoară retracţie gingivală şi apare uzura ocluzală localizată la nivelul smalţului
şi uneori a dentinei mărindu–se totuşi raportul coroană– radacină
clinică;
E. la pacientul de vârsta a treia uzura coronară este decelabilă, în unele cazuri chiar marcată, iar retracţia
gingivală este mai accentuată;
Răspuns corect: b,c,d,e.
146. Gingivita şi parodontita adultului trebuiesc eliminate înaintea începerii procedeelor de
restaurare deoarece :
A. inflamaţia parodonţiului reduce capacitatea dinţilor stâlpi de a răspunde în mod corespunzător
necesităţilor funcţionale pe care trebuie să le îndeplinească;
B. restaurările proiectate
pentru dinţi cu parodonţiul afectat înainte de efectuarea terapiei parodontale pot induce tensiuni şi
presiuni nocive asupra parodonţiului tratat;
C. pentru o localizare corespunzătoare a marginilor viitoarei restaurări protetice, poziţia şanţului gingival
sănătos trebuie stabilită înaintea preparării dintelui ;
D. marginile restaurărilor situate subgingival în prezenţa unei gingii inflamate vor fi expuse când se produce
retracţia gingivală
consecutivă tratamentului parodontal. E. mobilitatea dentară şi
durerea nu interferează cu masticaţia şi alte funcţii ale dinţilorrestauraţi; Răspuns corect: a,b,c,d.

147. Evaluarea stării de sănătate parodontală se realizează în cursul examenului clinic iniţial şi examenului
radiografic, astfel:
A. la nivel gingival se evaluează: culoarea gingiei, textura suprafeţei ocluzale, tendinţa la
hemoragie, conturul gingival;
B. înălţimea gingiei keratinizate şi al gingiei aderente;
C. examenul şanţului gingival şi al pungilor parodontale se realizează cel mai clar prin
explorarea cu o sondă parodontală după detartraj si
eliminarea tuturor factorilor de retenţie ai plăcii;
D. pungile nu se determină numai prin examinare radiografică;
E. aprecierea profunzimii şanţului gingival se relizează prin inspecție radiologică și clinică.
Răspuns corect: b,c,d.
148. Anumite stări de mobilitate tranzitorie sunt grupate în aşa zisele mobilităţi iatrogene:
A. dinţi vecini cu o extracţie laborioasă;
B. dinţi supuşi unor intervenţii de chirurugie
parodontală şi periapcală;
C. dinţi supuşi unor terapii ortodontice;
D. dinții cu discromii marcate.
E. dinții fără suport osos; Răspuns corect:
a,b,c.
149. Din punct de vedere clinic se disting următoarele grade de mobilitate:
A. gradul I – mobilitate uşor mai mare decât cea fiziologică în
sens V–O, excursia exremităţii incizale sau ocluzale nu depăşeşte 1mm;
B. gradul II – mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 1 mm;
C. gradul II – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M–D, şi vertical( axial);
D. gradul III – mobilitate foarte accentuată în sens V–O, M– D, şi vertical( axial);
E. gradul IV - mobilitate mult mai mare decăt cea fiziologică, în sens V–O şi M–D, depăşind 2 mm; Răspuns
corect: a,b,d.
150. Mobilitatea patologică a dinţilor afectaţi parodontal trebuie diferenţiată de mobilitatea crescută care
însoţeşte unele stări fiziologice sau patologice ale organismului sau din sfera dento–maxilară, astfel:
A. mobilitatea fiziologică crescută din timpul sarcinii, datorită relaxineiluteinice;
B. mobilitatea fiziologică crescută din cursul erupţiei dentare datorită formării
incomplete a rădăcinii ;
C. mobilitatea dentară din cursul afecţiunilor parodonţiului periapical, datorită inflamaţiei acute a
ţesuturilor perapicale;
D. mobilitatea crescută a dinţilor stâlpi de punte sau ancoraţi de croşete cu epuizare
parodontală
datorită suprasolicitărilor funcţionale;
E. mobilitatea fiziologică din insuficienţa parodontală. Răspuns corect: a,b,c,d.
151. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:
A. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
B. procese de distrucţie desmo– osoasă prin extinderea inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi
ligamentar;
locale datorită utilizării contraceptivelor orale sau a altor terapii cu hormoni;
D. procese patologice la nivelul osului alveolar (osteomielite, tumori, traumatisme etc.)
E. ocluzie atraumatică care generează procese de liză desmo– osoasă; Răspuns corect: a,b,c,d.
C. modificări fizico–chimice

152. Mobilitatea patologică poate fi determinată de:

A. bruxismul;
B. boli metabolice între care diabetul ocupă un rol principal;
C. insuficienţa parodontală ( reducerea suportului parodontal ligamentar şi osos);
D. procese de distrucţie carioasă prin extinderea
inflamaţiilor gingivale la suportul osos şi ligamentar;
E. ocluzie traumatică care generează procese
de liză desmo–osoasă. Răspuns corect: a,b,c,e.
153. Mobilitatea dentară reversibilă poate fi:
A. Mobilitatea dentară de cauză protetică;
B. Mobilitatea dentară de origine inflamatorie;
C. Mobilitatea de origine ocluzală;
D. Mobilitatea de origine parodontală;
E. Mobilitatea de cauză carioasă. Răspuns corect: a,b,c.
154. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A. contur bine delimitat al ţesuturilor dure
155. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A. contur nedelimitat al ţesuturilor dure dentare;
dentare; B.
C. D. E.
continuitatea septului osos alveolar;
sept osos
interradicular compact; compacta osoasă alveolară continuă;
spaţiu periodontal
cu radiotransparenţă neuniformă;
Răspuns corect: a,b,c,d.
B. C.
continuitatea septului osos alveolar;
sept osos interradicular compact;
D. compacta osoasă alveolară continuă;
grade de afectare a furcaţiei:
A. Gradul I–leziune incipientă
– uşoară alveoliză în zona furcaţiei, septul interradicular este aproape intact,
defectul cuprinde mai puţin de 1/3 din spaţiul interradicular în sens vestibulo– oral;
spaţiu periodontal cu radiotransparenţă
neuniformă;
Răspuns corect: b,c,d.
156. Semnele radiologice în cazul dinţilor sănătoşi sunt următoarele :
A. structură uniformă a spongioasei prin proiecţia spaţiilor medulare şi a trabeculelor osoase;
B. linie de proiecţie continuă în zona apicală a spaţiului periodontal şi a compactei osoase alveolare;
C. cameră pulpară cu radiotransparenţă uniformă.
D. sept osos interradicular absent;
E. contur întrerupt al ţesuturilor dure dentare.
Răspuns corect: a,b,c.
157. Defectele angulare se clasifică în funcţie de numărul de pereţi osoşi:
A. hemisepturicareaparcel mai frecvent pe suprafaţa distală a rădăcinilor molarilor;
B. cratere interdentare – mărginite de două suprafeţe dentare şi două suprafeţe osoase;
C. defecte intra–osoase – mărginite de o suprafaţă dentară şi trei suprafeţe osoase;
D. defecte osoase combinate – când numărul pereţilor din zona apicală este mai mare decât numărul
pereţilor dinspre ocluzal;
E. cratere interdentare – mărginite de o suprafață dentară şi o suprafață osoasă;
Răspuns corect: a,b,c,d.
E.
158. În plan orizontal există patru

B. Gradul II– leziune parţială– alveoliză mai avansată, leziunea depăşeşte 1/3 din spaţiul interradicular în
sens vestibulo– oral, sondapătrunde interradicular dar nu ajunge pe faţa opusă;
C. Gradul III– leziune completă în care osul interradicular lipseşte furcaţia fiind acoperită vestibular şi oral
de ţesut gingival fără însă a putea fi observată clinic. Sonda parodontală pătrunde dintr– o parte în cealaltă
a spaţiului interradicular;
D. Gradul IV– osul interradicular este complet distrus, deschiderea furcaţiei fiind vizibilă clinic;
E. GradulIV–osul interradicular nu este complet
distrus, deschiderea furcaţiei încă fiind vizibilă clinic; Răspuns corect: a,b,c,d.
159. Referitor la edentaţia de molar prim permanent superior se poate afirma:
A. poate fi considerată urgenţă stomatologică;
B. expectativa bazată pe capacitatea de adaptare a
organismului tânăr trebuie abandonată;
C. protezarea fixă a edentaţiei de molar prim permanent superior previne tulburările ocluzale, parodontale
şi articulare care apar aproape constant şi inevitabil în timp;
D. amplitudinea deplasării dinţilor limitrofi breşei este cu atât mai mare cu cât a avut loc la o vârstă mai
mica;
E. daca edentatia a survenit in copilarie bresa nu se va inchide prin migrarea dintilor limitrofi
Răspuns corect: a,b,c,d.
160. Referitor la edentaţie de premolar prim superior, se poate afirma:
A. dezavantajul ei major este prepararea caninului;
B. coroana mixtă şi în general coroanele de înveliş riscă apariţia unor tulburări estetice;

C. la copii şi adolescenţi intră în discuţie şi o restaurare adezivă;

D. dacă dinţii limitrofi breşei sunt întregi şi rezerva osoasă corespunzătoare, inserarea unui implant
endoosos nu rezolvă problema fără sacrificii de ţesuturi dure dentare;
E. poate fi protezată prin sprijin distal pe doi stâlpi
(premolarul secund şi molarul prim permanent) la care se ataşează o extensie mezială;
Răspuns corect: a,b,c,e.
102.Referitor la edentaţie de incisiv central superior:
A. soluţia tradiţională este o restaurare fixă cu două elemente de agregare pe incisivul central de pe
hemiarcada opusă şi pe incisivul lateral de pe partea edentaţiei cu un intermediar;
B. se poate apela la o punte adezivă sau la inserarea unui implant;
C. unii autori susțin că o punte adezivă care se sprijină pe mai mult de doi dinţi, cu mobilităţi
inserarea unui implant și protezarea acestuia;
D. autotransplantele de canin inclus cu sau fără transfixaţii nu depăşesc la tineri o longevitate de 3– 4 ani;
E. dacă incisivul lateral este integru şi premolarii prezintă leziuni carioase sau obturaţii, se
va confecţiona o restaurare cu două elemente de
agregare pe
ambii premolari şi cu o extensie mezială.
diferite D.
este sortită eşecului;
este aproape imposibil de
se încadrează în clasa a I-a Răspuns corect: a,b,c.
103.Referitor la edentaţia de canin superior se poate afirma:
A. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea fixă cu două elemente de agregare;
B. tratamentul poate fi reprezentat de o restaurarea mobilizabilă cu două elemente de agregare;
protezat; E.
Kennedy.
C. se poate rezolva prin

Răspuns corect: a,c,d,e.

104.Restaurările protetice fixe prezintă următoarele caracteristici:
A. sunt proteze parţiale elastice , nedeformabile cu o rezistenţă remarcabilă la îndoire, rupere şi uzură;
B. realizarea lor incumbă colaborarea medicului cu laboratorul de tehnică dentarătransmit presiunile
masticatorii de la nivelul suprafeţelor lor ocluzale prin intermediul dinţilor stâlpi (dento– parodontal) osului
alveolar;
C. volumul lor este mai mic sau cel puţin egal cu cel al dinţilor naturali; D. designul suprafeţelor lor axiale şi
ocluzale ca şi axele lor de inserţie corespund de cele mai multe ori cu cele ale dinţilor pe care se sprijină
şi /sau îi înlocuiesc;
E. sunt fixate la dinţii stâlpi prin cimentare, lipire, înşurubare (cele demontabile), sau doar prin fricţiune
(culisare, telescopare etc. cele mobilizabile), ceea ce le conferă o
stabilitate remarcabilă în timp. Răspuns corect: b,c,d,e.

VARIANTA 2
insurubare??
1. Protetica dentara se ocupa cu:
a) Design-ul, realizarea, inserarea si mentinerea unor piese protetice care inlocuiesc exclusiv unul sau mai
multi dinti (tesuturile dentare) ???
b) Restaurarea sau inlocuirea dintilor naturali si/sau a structurilor orale sau maxilare cu piese protetice
artificial
c)
artificiali care pot fi
d)
(
e) Reabilitarea functional a sistemului masticator, prin inlocuirea naturala a dintilor lipsa si a tesuturilor
limitrofe
2. Urmatoarele afirmatii despre protezele unitare sunt adevarate:
a) Sunt alcatuite din
elemente de agregare si
intermediary b)
c)
unui
d)
mica
e) Transmit forta osului prin intermediul parodontiului dintilor stalpi, a implantelor sau a dintilor si
implantelor
Reface forma si functia
asigura
singur dinte sau
protectia lui
Sunt proteze de
Restaurarea si/sau
dimensiune
inlocuirea
dintilor cu
material sau
substituenti
indepartate din cavitatea
bucala
Inlocuirea tesuturilor lipsa
pierdute ) din cadrul
aparatului
prin
masticator
Se fixeaza la stalpi
cimentare,
lipire sau

3. Potrivit terminologiei scolii franceze urmatoarele afirmatii sunt false:

a)
b)
erau
c) Protezele fixe erau denumite conjuncte
d)
erau
e) Pentru protezele conjuncte primare unitare se utilizeaza, in tara noastra, termenul de proteza partial fixa
(punte dentara)
continua cu intermediarii
e) Intermediarii (corpul de punte) –
dinti
5. Pentru termenul de microproteza se mai folosesc urmatorii termeni:
4.
compun din:
Protezele fixe erau
denumite
Protezele partiale fixe se
a) Elemente de agregare – constituite din unul sau mai multi dinti artificiali, care inlocuiesc dintii naturali
lipsa si refac continuitatea arcadei intrerupte
b) care cu
c) Elemente de agregare – componenta protezei partiale mobilizabile care se agrega la stalp si de care se
fixeaza si/sau se continua cu intermediarii
d) Conector – component protezei partiale fixe care se agrega in stalp si de care se fixeaza si/sau se
adjunct
constituiti din unul sau mai multi
naturali
artificiali , care inlocuiesc dinti
lipsa si refac continuitatea
arcadei
intrerupte
Protezele mobilizabile
denumite
conjuncte
Protezele mobilizabile
denumite
interimare
Conector – portiunea protezei
uneste elementele de agregare
intermediarii

a) Proteza conjuncta plural ( in trecut ) b) Proteza unitara

c) Punte dentara
d) Proteza partiala fixa e) Restaurare unitara
6. Solidarizarea restaurarilor unitare la tesuturile dure ale dintelui sau la stalpii implantelor se poate face cu
ajutorul urmatoarelor metode:
a) Mecanic, prin insurubare b) Mecanic,
prin cimentare
d) Fixare, prin
pivoturi e) Fixare,
prin sigilare
7. Protezele fixe se pot realiza prin urmatoarele tehnologii:
a)
b) Tehnologii traditionale – polimerizare liniara la rece si presiune
c)
d) Tehnologii traditionale – injectare ( presare )
e)Tehnologii modern – sinterizare
8. Fatetele de uzura apar de cele mai multe ori in urmatoarele situatii:
a)
In mediotruzie pep anta distala a
prin frictiune
c) Fixare,
Tehnologii traditionale –
cuspizilor palatinali superiori
polimerizare
liniara la cald
Tehnologii traditionale –
ambutisare

b) a
c) In retropulsie pe panta meziala a versantului intern al cuspizilor vestibulari superiori
d)
e) In retropulsie pe panta meziala a versantului extern al cuspizilor palatinali superiori
9.Protezele partiale fixe se compun din:
a) Elemente de agregare – constituite din unul sau mai multi dinti artificiali, care inlocuiesc dintii naturali
lipsa si refac continuitatea arcadei intrerupte
b) care cu
c) Elemente de agregare – component protezei partiale mobile care se agrega la stalp si de care se fixeaza
si/sau se continua cu intermediarii
d) Conector – component protezei partiale fixe care se agrega la stalp si de care se fixeaza si/sau se
continua cu intermediarii
e)
– dinti
10.Incrustatiile se clasifica astfel:
a.
b. Onlay sau incrustatie intracoronara
d. Pinlay-onlay
In lateropulsie pep anta meziala
versantului intern al cuspizilor
vestibulari
superiori
Inlay sau incrustatie
intracoronara
incrustatie extracoronara
c. Onlay sau
In retropulsie pe panta meziala a
versantului intern al cuspizilor
palatinali
superiori
Conector – portiunea protezei
uneste elementele de agregare
intermediarii
Intermediarii ( corpul de punte )
constituiti din unul sau mai multi
artificiali, care inlocuiesc
dintii naturali
lipsa si refac
continuitatea arcadei
intrerupte

e. Pinlay ( onlay cu crampoane ) a)

11.
comparative cu obturatiile din amalgam au urmatoarele avantaje:
a)
b)
c) Refacereauneimorfologii ocluzale functionale optime, prin modelarea intrabucala in raport cu
antagonistii
d)Nu coloreaza tesuturile dentare e)
12.Incrustatiile din rasini composite au urmatoarele
avantaje:
a) Economia de tesuturi dure dentare la nivelul istmului
b) prin
c)
d)Timp de lucru mai scurt fata de tehnicile directe
e)
13. Indicatiile inlay-urilor din RDC sunt:
mic
b) Sa nu existe obturatii din compozit mai vechi
Incrustatiile din aliaje nobile
brunisarea efectuata
Cavitatea sa prezinte un istm mai
decat o treime din distant V-O
intercuspidiana
Economia de tesuturi dure
dentare la
nivelul istmului, datorita
maleabilitatii
metalului
Imbunatatirea adaptarii
marginale, prin
dupa cimentarea
incrustatiei
Refacerea perfecta a zonelor de
contact
interdentar
Adaptare marginala imbunatatita,
brunisare
Realizarea unei suprafete
ocluzale
functionale
Realizarea in conditii optime a
ariei de
contact

c)
Cerestore )
Necesitatea inlocuirii vechilor
obturatii
de amalgam din
considerente estetice
d)
e) Sine fixe de imobilizare in parodontitele marginale
14.Urmatoarele sisteme de inlay- uri din compozit au ca metoda unica de polimerizare lumina:
a)
Dentacolo
r b)
Conquest
c) Vision-Gem
d) Brilliant
DI e) EOS
15.Ceramica aluminoasa ( dupa Sadoun
) are urmatoarele subclase:
b) 65% continut in alumina ( Cerestore)c) 85%continutin
alumina ( In Ceram )
d) 65% continut in alumina ( In Ceram )
16. In functie de compozitie, masele ceramic pentru incrustatii se clasifica in:
a.
b. Ceramica aluminoasa – Dicor ( pe baza de tetrafluorosilicat)
Restaurarea morfologiei si
functiei
dintilor care au suferit
leziuni coronare
prin carie sau
c.
)
Ceramica feldspatica – cu
continut
crescut de leucit
fracturi
Ceramica sticloasa (
vitroceramica
) – Cerapearl ( pe baza de
apatita )
– 85%
d. Ceramica aluminoasa
continut in alumina ( In Ceram
A) 40% continut in alumina ( Mc
Lean )
e) 40% continut in alumina (

e. Ceramica feldspatica – 40% continut in alumina ( Mc Lean )

17.Indicatiile inlay-urilor ceramice sunt urmatoarele:
b. c.
e. Mentinerea sanatatii parodontale
a.
mica
20.
urmatoarele contraindicatii:
compozit )
b. Leziuni carioase mari, cu margini de smalt sustinute
c.
d. Mentinerea sanatatii parodontale
18. Prepararea cavitatii pentru inlay- urile din compozit presupune urmatoarele:
a. Prepararea este mutilanta
b. Prepararea este conservatoire
c. Prepararea cavitatii cu
chanfrein semirotund
d.
e.
19. Avantajele fatetelor din compozit se refera la:
cel
Fatetele vestibulare prezinta
d. Economia de
tesuturi dentare
Leziuni carioase mici sau
moderate
( adancimea
cavitatii trebuie sa fie
putin 2mm, daca este mai
a. Distrofii dentare de pe fata vestibulara
se prefer inlay-urile din
In cavitatile in care se poate
obtine
o forma retentive si
exista
deosebite
imperative estetice
e. In situatia cand
dintii antagonisti
sunt restaurati cu ceramic
Limita marginala – in smalt;
limita
cervical in smalt, la
nivelul gingiei
gingival
a. Estetica deosebita, de durata
sau supra-
Posibilitatea de relipiri,
optimizari
in caz de dezlipiri
Riscul minim de iritatie
pulpara
Asperizarea cu freze
diamantate

Predispozitie la carii
b.
d. e.
21.
coronare acoperite, diferentiem urmatoarele tipuri de coroane partiale:
a.
orala
b. Coroanele partiale 7/8 – sunt specifice pentru dintii laterali acoperind in plus fata de coroana partiala 3⁄4
si marginea ocluzala a suprafetei vestibulare
c. Coroanele partiale 4/5 – indicate la molarii superiori
d. e.
22. Urmatoarele reprezinta principii biologice de preparare comune tuturor preparatiilor:
a) Conservarea tesuturilor dentare restante b) Integrarea ocluzala a restaurarii
c)Protectia psihicului pacientului
e)Protectia parodontiului marginal 23.Umatoarele afirmatii sunt
adevarate cu privire la principiile prepararii dintilor:
a. Conservareatesuturilor dentare restante – principiu biologic
dentare
c. Obturatii
coronare massive
Prezenta de fisuri amelare
Bruxism
Dupa numarul suprafetelor
Coroanele partiale 1⁄2 -
specifice
zonei frontale
acoperind suprafata
pana la nivelul marginii
incizale si jumatate din
suprafetele
proximale
Coroanele partiale 3⁄4 -
suprafata
ramane complet
vestibulara integra
vizibila
Coroanele partiale 7/8 –
indicate la
molarii superiori
d)Margini subgingivale

b. c.
d. e.
Integrareasistemului stomatognat in contexul organismului – principiu biomecanic
forma geometrica a bontului
b) Retentia de manson este determinate de doua suprafete interne ( cum ar fi peretii vestibulari si orali ai
unei cavitati ocluzale preparate pentru un inlay )
c)
24. adevarate:
Suprafete ocluzale din
ceramica –
principiu esthetic
Integritate marginala –
principiu
biomecanic
Protectia psihicului
pacientului –
principiu
biologic
Urmatoarele afirmatii sunt
a.
b.
c.
d.
e.
unei
Forma de retentive previne mobilizarea protezei fixe sub actiune fortelor ocluzale
Forma de stabilitate se opune indepartarii restaurarii de-a lungul axei de insertie sau axei lungi a prepararii
dentare
25.
adevarate despre retentive:
Urmatoarele afirmatii sunt
a) Nu depinde in mod decisive de
Retentia prin incastrare este
determinate
ai unei cavitati ocluzale
de doua suprafete interne
( cum ar fi pereti
vestibulari si orali
preparate
pentru un inlay)
Forma de retentive se opune
indepartatii restaurarii de-a
lungul
axei de insertie sau
axei lungi a
prepararii
 dentare
Retentia si
stabilitatea se
conditioneaza
reciproc
Elementele de agregare ale
RPF necesita o
retentive si o
stabilitate
mai mare decat
restaurarile
unidentare

d) de-a
b)
c) Retentia creste pe masura ce unghiul de convergenta creste
d) Poate fi de 14 pentru premolari, oferind o retentie suficienta pe termen lung
Se opune indepartarii restaurarii
e) Previne dislocarea restaurarii de-a lungul unui ax diferit de axa de insertie, de catre forte ce actioneaza
in sens apical sau in directive oblica
26. Retentia unei proteze fixe este conditionata de urmatorii factori: a) Rugozitatea suprafetei bontului
b) Numarul posibilelor axe de insertie c) Tipul fixarii d)Grosimea stratului de ciment
e)Lungimea bontului
27. Stabilitatea depinde de urmatorii factori:
a) Lungimea
bontului b)
Diametrul
bontului
c) Marimea suprafetei bontului
d) Rugozitatea suprafetei bontului e) Tipul fixarii
28. Urmatoarele afirmatii cu privire la unghiul de convergenta sunt adevarate:
a) Valoarea optima a unghiului de convergenta ia nastere prin inclinarea fiecarui perete axial al bontului cu
6 fata de axa de insertie
Retentia scade pe masura ce
unghiul de
convergenta creste
lungul axei de insertie sau axei
lungi a
preparatiei dentare

e)
suprima posibilitatea de
rotatie c.
V-O
d.
M-D
e. Bizotareacuspizilordesprijin
Retentia creste prin
reducerea
posibilelor axe de insertie
geometrica a
Eliminarea translatiei in sens
prin prepararea unor
 pereti
opozanti externi sau
interni
Eliminarea translatiei in sens
prin prezenta unor
planuri
opozante, permite o
singura
posibilitate de
dislocare ce poate fi
suprimata
prin cimentare
29. Formulele pe baza carora se calculeaza unghiul de convergenta permis sunt:
a)T=arc sin (2r/w) b)T=arc sin (2w/r) c)r=(T sin w)/2
d) h=(w tan (90- T/2))/2 e) h=(r tan (90-T/2))/2
30. Referitor la formulele de calcul pentru unghiul de convergenta, urmatoarele afirmatii sunt corecte:
a. W=diametrulbontului(mm)
b. h=inaltimea puntului
tangent(mm)
c. W=lungimea
bontului(mm) d.
h=lungimea bontului(mm)
e. r=inaltimea punctului
tangent(mm)
31.
dislocare la una singura( echivalentul axei de dezinsertie) se realizeaza prin:
a.
de
b. Realizarea unui design exclusive circular, care
Reducerea posibilitatilor de
Evitarea unui design
exclusive
circular, care
suprima posibilitatea
rotatie

32. Prepararea cu prag prezinta urmatoarele

dezavantaje:
a.
b. Exista un pericol crescut de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii
c. Impune plasarea marginii restaurarii in santul gingival, pentru a masca colereta metalica
d.
in
bont
e.
90,
33. Pragul cu bizou prezinta urmatoarele
dezavantaje:
a. La coroanele dentare care au dimensiuni reduse pot aparea problem legate de retentive
b. Pentru a asigura o grosime suficienta marginii restaurarii, tehnicianul realizeaza adesea supraconturari cu
consecinte nefavorabile asupra parodontiului
marginal c.
d.
e. In cursul adaugarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare
34. Chanfrein-ul prezinta urmatoarele dezavantaje:
dificultatilor de
Este greu de realizat
Impune plasarea marginii
restaurarii in santul gingival,
Distantarea margini
pentru
a masca colereta
restaurarii de
prag datorita
metalica
refluare a
cimentului de fixare
Cea mai mica imprecizie
adaptarea restaurarii pe
determina aparitia
unui spatiu in
zona de
jonctiune cervical
Unghiul intern bine
exprimat de
concentreaza stresul in
tesuturile dentare

a.
b. c.
In cursul agregarii restaurarii pe bont, cimentul are posibilitati de refluare
Exista pericolul crescut de lezare a parodontiului marginal in cursul prepararii
aproximativ 100-150 um)
b)
c) Dure ( cu dimensiuni ale particulelor cuprinse intre aproximativ 125-180 um)
d)
e) Extrafine ( cu dimensiuni ale particulelor cuprinse intre aproximativ 10- 15 um)
d.
bont
Daca adaptarea restaurarii pe
este deficitara pot
aparea zone de
e.
35.
instrumentelor diamantate, in functie de dimensiunile particulelor este urmatoarea:
a. Extrafine ( cu dimensiuni ale particulelor cuprinse intre aproximativ 25-
40um)
b. Fine ( 75-125 um )
c.
um)
um)
e. Medii ( 100-150 um)
Ia nastere ca imagine negative exacta a instrumentului diamantat
Clasificarea
Extradure ( 125-180
d. Medii ( 75-125
36.
diamantate, in functie de dimensiunile particulelor este urmatoarea:
a)
retentionare
Clasificarea instrumentelor
Medii ( cu dimensiuni ale
particulelor
cuprinse intre
La coroanele dentare
dimensiuni
aproximativ 75-125 um)
care au
Fine ( cu dimensiuni ale
reduse pot aparea
particulelor
probleme legate de
aproximativ 25-40um)
cuprinse intre
retentie
a placii bacteriene
Dure ( cu dimensiuni ale
particulelor
cuprinse intre

37. Pragul gingival in zona vestibulara se poate conforma in patru feluri, si anume:
a)
b) In cazul pragului cu bizou, colereta metalica care se adapteaza la prag, determina cea mai slaba
stabilitate marginala in cursul arderii ceramicii
c) Pragul drept urmareste suprimarea coleretei metalice inestetice, dar mentine o margine metalica cu
ajutorul careia sa se previna contractia portelanului in cursul sinterizarii
d) cu
e)
38. Coroana partiala cu crampoane prezinta indicatii:
a)Cerinte estetice crescute
care asigura cea mai buna
b)Sine de imobilizare frontale c)Sine de imobilizare laterale d)Dinti devitali
Pragul cu bizou – terminatia
cervicala
inchidere
marginala a unei
restaurari metalo-
ceramice
Prag inclinat – prepararea se face
instrumente de mana
Chanfrein, a carui indicatie se
limiteaza
la dinti cu coroana clinica
lunga si in zona
furcatiilor pentru a
preveni
pulpectomizarea lor

e)
care deriva din coroana jacket
*45. Pentru coroana de invelis ceramica se indica un prag cu latime de:
a) 0,8mm b) 1,5mm
Distributie favorabila a
solicitarilor
ocluzale
39.
urmatoarele conditii esentiale:
Modelelor le sunt impuse
a)Exactitate dimensional
b)Manipulare usoara
c) Confectionarea rapida d) Duritatea suprafetelor
a
*44. Coroana Carmichael prezinta urmatoarele
caracteristici:
a) Este o coroana 3⁄4 turnata, cu santuri proximale, care ii asigura retentia
b)
c) Este o coroana partial cu cea mai mare retentie si rezistenta mecanica
d) Presupune realizarea mai multor santuri de retentie proximale si este prevazuta cu pinuri parapulpare
palatinale
e) Este o coroana partiala cu prag,
e) Capacitatea de reproducere fidela
detaliilor
Este o coroana 3⁄4 turnata, fara
santuri p
roximale, care necesita cel
mai mic
sacrificiu de substanta in
cazul dintelui
vital

c) 1,3m m d) 1
mm
e) 0,50-0,75mm
*46. In ordinea frecventei, coroana partiala se indica pe:
a. Incisiv central superior, canin, premolar, molari
b. Incisiv central inferior,
premolar, canin
c. Canin, premolar, incisiv
central superior
d.
e. Canin, incisiv central superior, premolar
*47. Urmatoarele material sunt destinate restaurarilor protetice provizorii:
a) Jet ( Lang dental Mfg) – RDC cu polimerizare chimica
b) Luxatemp Solar (DMG) – Polimetil- metacrilat termopolimerizabil
c)
d) Protemp Garant ( ESPE) – RDC cu dubla polimerizare
e) Protemp Garant ( ESPE) – Polimetil- metacrilat autopolimerizabil
*48. In protetica fixa se impune ca:
b) Detaliile tesuturilor moi peridentare sa fie redate cu o exactitate de minimum 25um
a) Detaliile de suprafata ale
preparatiilor
dentare sa fie redate cu
 o precizie de cel
putin 25um
Canin, premolar, incisiv
central
inferior
Provipont DC ( Vivadent) –
RDC cu
dubla polimerizare

c) Detaliile tesuturilor moi peridentare sa fie redate cu o exactitate de minimum 30um

d) Detaliile de suprafata ale preparatiilor dentare sa fie redate cu o precizie de cel putin 50um
e) Detaliile de suprafata ale preparatiilor dentare sa fie redate cu o precizie de cel putin 20um
*49. Protezele fixe se pot realize prin urmatoarele tehnologii traditionale:
a) Sinterizare b) Galvanizare c) Injectare
d) Polimerizare liniara la rece si presiune e) Ambutisare
*50. Pentru componenta fizionomica a coroanelor mixte sunt indicate urmatoarele
grosim i: a) 0,8-2 mm pentru CMMC
b) 0,8-2 mm pentru CMMP c) 1,2 mm pentru CMMC d) 1,5-3 mm pentru CMMC e) 1,5-3 mm pentru CMMP

11. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a) Cu cat unghiul de asezare este mai pozitiv, cu atat devine mai ascutit cu atat mai eficienta va devein
actiunea de sectionare
b) Frezele pentru finisare au de obicei 6 lamele, uneori 8 sau 12 lamele
c)
d)
un
e)
12. Coroanele partiale pe dinti frontali au urmatoarele avantaje:
a) Conservarea structurii dentare
b) Retentie adecvata
c)
d) e)
13. Contraindicatiile coroanelor partiale pe dinti frontali sunt:
a) Dinti
b)
c) Coroana clinica robusta de lungime medie sau mai lunga
Adaptarea limitata a
globulosi
Carii cervicale
d) Dinti devitali
e) Camere pulpare mari
Unghiul de asezare
reprezinta
unghiul sub
care partea din fata
intalneste de la muchia
taietoare catre axa frezei
Unghiul de asezare este
factor care afecteaza
cantitatea
pe suprafata
de material de
taietoare a
 unei freze
O freza tipica are sase
lamele
separate prin
santuri, iar fiecare
lamela
are o...
axei de
insertie
Acces usor la margini
pentru
igienizare
Implicare gingivala mai
redusa
decat la coroanele
de invelis

14. Clasificarea instrumentelor diamantate, in functie de dimensiunile particulelor:

a) 16.
partiale cu crampoane sunt:
Extrafine – cu
dimensiuni ale
particulelor cuprinse
intre
um b)
ale
c) Extradure – cu dimensiuni ale particulelor cuprinse intre aproximativ 100- 125 um
d) Medii – cu dimensiuni ale particulelor cuprinse intre aproximativ 125-180um
e)
intre
15. Coroanele partiale pe dintii posteriori au urmatoarele indicatii:
a)
b)Dinti scurti c)
aproximativ 15-30
d) Coroana clinica robusta de lungime medie sau mai
lunga
e)Dinti subtiri
a)Perete vestibular intact b)Sine imobilizare frontale c) Implicare
d)
e) Inestetice
Contraindicatiile coroanei
Fine – cu dimensiuni
particulelor
cuprinse intre
aproximativ 25-
40um
Dure – cu
dimensiuni ale
particulelor cuprinse
aproximativ
100-150um
Aliniere incorecta pe
arcada
 Fara conflict intre
amplasarea axiala a
dintelui si
axa de insertie
carioasa
Dinti devitali
propusa a...

17. Coroana partiala pe dinti tesuturilor restante

frontali are umatoarele contraindicatii:
a)Dinti vitali
b)Dinti globulosi
c) Coroana clinica robusta de lungime medie sau mai lunga d) Carii cervicale
e) Estetice
18. Cu privire la prepararea unui bont pentru o coroana partiala 4/5, sunt...:
a) b)
c)
...
d) Peretele vestibular
asigura integritatea
marginala
e) Suprafata ocluzala
asigura rezistenta structurala
19. Restaurarea protetica provizorie are urmatoarele roluri:
a)Precizarea diagnosticului b)Perfectarea planului de tratament c)
e) Restabileste functiile ADM pe o perioada nelimitata de timp
Santul transversal
ocluzal
asigura retentie,
stabilitate si
rezistenta...
Bizou extern pe
cuspidul de
ghidaj
asigura rezistenta
structurala
Zona terminala in
chanfrein
asigura
integritate marginala si
Favorizeaza comunicarea cu
pacientul
d) Impiedica vindecarea

20. Materialele destinate restaurarilor protetice provizorii trebuie sa ... conditii:

a) Biocompatibilitate
b) Stabilitatea cromatica in
mediul bucal este facultativa c) Rezistenta la uzura este facultativa d) Sa fie neiritante si
e)
21.
material destinat restaurarilor protetice... caracteristici:
a)
b) Duritatea la suprafata – 20-75 MN/m2
c)
d)
tractiune –
33MN/m2
e) Rezistenta la rupere – 40-65 MN/m2
22. Urmatoarele afirmatii sunt adevarate cu privire la restaurarile...:
a)
b) Impiedica vindecarea tesuturilor restante
c)Previn migrarile dentare 18. Indicatiilor fatetelor dentare...
c) Disfunctii dentare de pe fata orala
d) Dinti cu obturatii mari
a) Prezenta de fisuri
amelare
forma
b) Anomalii de
e) Inchideri de
fara miros
timpul
intaririi
Produsul Luxatemp,
diasteme
Stabilitatea dimensionala in
Rezistenta la
compresiune – 30
MN/m2
Temperatura in timpul
reactiei
de priza – 37 C
Rezistenta la
Au rol in perfectarea
planului de
tratament

*19. Adancimea de preparare pt o d) fateta...:

a) 0,3-0,7 mm
b) 1-1,5 mm
c) 0,2-0,7 mm d) 0,3-0,9 mm e) 1,5-2 mm
20. Urmatoarele afirmatii cu privire la coroane partiale sunt...:
a) Sunt proteze unidentare care pot fi utilizate ca elemente de agregare in restaurare edentatiilor intinse
b) Necesita preparatii intempestive
c) d) e)
21. Coroanele partiale au urmatoarele caracteristici:
a) coroane partiale 1⁄2 specifice zonei laterale
b) coroane partiale acopera jumatate din suprafatele proximale ale dintilor laterali,suprafata orala si
ocluzala pana la nivelul cuspizilor palatinali
c)
e)
coroane partiale 4/5
specifice
pe dinti laterali
coroane partiale 7/8
indicate la
molarii
 superiori
Permit verificarea
ulterioara a
vitalitatii
Limitele preparatiei se
plasate in
zone de autocuratire
Preparatia marginala se
face sub
control direct
coroane partiale 1⁄2
specifice
zonei frontale

22. Coroane partiale au urmatoarele contraindicatii: a)

b)
...
c) Dinti vitali, fara modificarea cromaticii
d) e)
25. Obiectivele amprentarii in protetica fixa sunt:
a)
b) Redarea cat mai fidela a formei, detaliilor si dimensiunilor preparatiei...(proximale ale acesteia)
c)
d)
o... e)
Indice de carie mare si/sau
igiena
necorespunzatoare
Coroane cu dimensiuni
cervico-
ocluzale reduse,care
Element de ancorare in
zona cu
solicitari ocluzale...
Conditii tehnice-
materiale
necorespunzatoare...
Redarea cat mai fidela a
formei,
detaliilor si
dimensiunilor
preparatiei...(cervicala a
acesteia)
Inregistratrea si redarea
cat mai
corecta a
reliefului dintilor
antagonisti
Preluarea si redarea cu
fidelitatea maxima a
rapoartelor
preparatiei cu
Redarea exacta a
 rapoartelor
preparatiei
cu dintii vecini

26. Portamprentele, indiferent de scopul utilizarii lor, trebuie sa indeplineasca...:

a)
b) Spatiul intre lingura si camp ar trebuie sa fie cuprins intre 2- 4mm in. permite revenirea elastica a
materialului
c) Sa retentioneze cat mai putin materialele de amprenta
d)
e) Sa limiteze miscarile functionale ale partilor moi
Elastomerii polisulfidici au urmatoarele indicatii:
a)
ale
b)
c) d)
unor
e) Amprentarea campurilor protetice pentru realizarea de proteze partiale...
cutit
c) Preparatii corono-radiculare
d) Cand nu se poate efectua o conditionare de calitate a santului gingival...
e) Pentru duplicarea modelelor
Sa cuprinda tot campul
Sa nu limiteze
Printre indicatiile
28.
hidrocoloizilor reversibili se numara urmatoarele:
a) La preparatiile in muchie de
b)
Amprentarea
preparatiilor
cavitare
protetic
27.
miscarile
functionale
ale partilor mai
In toate tipurile de amprentari
campurilor protetice
pentru
proteza...
Confectionarea mai multor
modele
pe baza aceleiasi
amprente
Amprente globale
Cand se doreste realizarea
modele deosebit de
fidele cu
multe...

29. Hidrocoloizii ireversibili conform clasificarii

dupa destinatia.urmatoarele clase:
a) Clasa A-pentru amprentarea de hemiarcade
arcade in totalitate modelelor de studiu portamprentelor individuale
30. Pulberea de alginat are in compozitie sa urmatoarele componente:
a) Alginat de potasiu 10-12% b) Fosfat trisodic 10-
12%
d)
78%
e) Florura de sodiu 1-2%
31. Portamprentele trebuie sa indeplineasca anumite conditii si anume:
a)
b) Sa limiteze miscarile functionale ale partilor moi
materialele de amprenta
(pelicule) adezive
vederea confectionarii
b) Clasa B-pentru amprentarea de
c) Clasa C- pentru realizarea d) Clasa D- pentru realizarea e) Clasa A-pentru amprente in
protezelor
c) Sulfat de
calciu 10-12%
Pamant(?) diatomeic 74-
Sa cuprinda tot campul
protetic
c) Sa asigure o grosime cat mai
d) Sa retentioneze cat mai bine
e) Sa contina pe suprafata lor lacuri
uniforma materialelor de
amprenta

32. Modelele se pot clasifica

dupa tehnologia de realizare mod.
astfel:
a) Turnate-metale/aliaje
b) Indesate-mase plastice
c)
34. Prepararea cu prag are urmatoarele caracteristici:
a) b)
Indesate-cimenturi
utilizeaza cu
elaborarea
realizarii
unidentare,puntilor
predilectie in
scopul
protezelor
(FOZ)
gipsuri
33.Urmatoarele sunt adevarate:
afirmatii
d) Turnate-din
e) Galvanizate-aliaje
a) Printre avantajele sistemului Nu-Logic Ez TRAY se numara...prezenta pinurilor
b) ACCU-TRAC este un sistem rapid,
economicos, care consta realizat din material plastic transparent si care prezinta
numeroase ..............................lamel e
c)
Limita de preparare este
si a....
precisa
are ca dezavantaj....
La insertia si dezinsertia
modelului din
conformatorul
sistem.
gliseaza pe lamelele cu
rol de pozitionare ale
acestuia
d) Modelul ZACK
este o varianta
noua de placa-
soclu,special,.
confectionate
din rasini epoxidice
sau
poliuretani(Alpha
Die..._
e) ACCU-TRAC se

38.
Contraindicatiile coroanelor partiale:
c) Implicarea subtiri
e) Camere pulpare mari
39.
mixta metalo-ceramica...:
b) Finisarea pragului
se
realizeaza...
d) Santurile de orientare
se
realizeaza cu
instrumente...
40. Dimensiunile orientative ale frezelor Pesso sunt urmatoarele:
a) Pesso nr.4 cu diametrul de 1,2mm indicata la canini...
b) 1,2
c) d) e)
41. Preparareapentru coroana de invelis ceramica
presupune...:
a) Slefuirea suprafetei vestibulare cu instrument diamantat...
b) Rotunjirea muchiilor cu
instrument
conic
diamantat cilindro-
c)
d) Obtinerea unor suprafete plane si continue, fara smalt....
e)
cu
Definitivarea pragului
gingival cu
instrument
diamantat cu...
carioasa
d) Dinti
Reducerea marginii incizale
Prepararea pentru coroana
instrument diamantat
cilindro...
Pesso nr.4 cu diametrul de
mm,indicata ...
Pesso nr.6 cu diametrul de
1,6mm,indicata la ...
Pesso nr.5 cu diametrul de
1,5mm
Pesso nr.5 cu diametrul de
1,4mm,indicata la incisivii

42. Materialele destinate restaurarilor protetice

urmatoarele conditii:
a)Sa nu prezinte rezistenta la uzura
b) Sa prezinte conductibilitate termica crescuta c)
d)Compatibilitate cu alte materiale
provizorii
Stabilitate dimensionala in
timpul intaririi
e) Pret de cost crescut, pt a fi neiritante si fara miros
44. Efectul de treinage care poate sa apara in dezinsertia...:
a)
b)
c) Tehnicile folosite, de compresiunea exercitata la insertie d)Numarul si repartitia dintilor
e) Materialele de amprentare, duritatea lor, propietatile lor elastice
Pozitia si lungimea coroanei
clinice
Prezenta intermediarilor intr-o
proteza fixa

45. Obiectivele amprentei in protetica fixa sunt:

a) b)
c) Redarea cu exactitate a campului protetic edentat total d)
e) Amprentarea dintilor antagonisti nu este obligatorie,este necesara...situatii speciale
*46. In protetica fixa se impune ca detaliile tesuturilor moi... exactitate de:
a)Minimum 50um
b)Minimum 30um c) Minimum 20um d) Minimum 25um e)Minimum 15um
Redarea cat mai fidela a formei,
detaliilor si dimensiunilor
preparatiei...cervicala a acesteia)
Preluarea si redarea cu
fidelitatea maxima a rapoartelor
preparatiei...marginal
Inregistrarea si redarea cat mai
corecat a reliefului dintilor
antagonisti