14.

Referitor la eruptia continua a dintilor, urmatoarele afirmatii sunt adevarate:

a. se datoreaza contactului ocluzal necorespunzator(malocluzie clasa 2 Angle)

b. apare mai frecvent la nivelul dintilor posteriori

c. pe masura ce dintii erup, complexul dento-gingival se misca odata cu dintii, determinand o linie
gingivala estetica

d. . pe masura ce dintii erup, complexul dento-gingival se misca odata cu dintii, determinand o linie
gingivala inestetica

e. se datoreaza artiritiei dintilor

15. Selectati afirmatiile corecte referitoare la criteriul 1 clasasificarea ACP:

a. absenta unui canin incadreaza pacientul in clasa a 3-a (corect clasa a 2-a)

b. bresa laterala a doi molari incadreaza pacientul in clasa a 3-a

c. singura bresa frontala mandibulara de 4 incisivi incadreaza pacientul in clasa a 4-a

d. bresa frontala maxilara de 2 incisivi asociata cu o bresa frontala mandibulara de 3 dinti incadreaza
pacientul in clasa a 2-a

e. bresa laterala maxilara care include un premolar asociata cu o bresa laterala mandibulara care
cuprinde un premolar si un molar incadreaza pacientul in clasa a3-a (corect clasa a 2-a)

16. Selectati afirmatiile corecte referitoare la criteriul 2 din clasificarea ACP:

a. un caz clinic prezinta intr-o singura sextanta structuri dentare insuficeinte pentru mentinerea unor
restaurari si in care dintii stalpi necesita tratament preparator in 2 sextante, se incadreaza in clasa 1.

b. un caz clinic prezinta in 4 sextante structuri dentare insuficiente pentru mentinerea unor restaurari si
in care dintii stalpi necesita tratament preoperator in 5 sextante, se incadreaza in clasa a 3-a.

c. un caz clinic prezinta in 2 sextante structuri dentare insuficiente pentru mentinerea unor restaurari si
in care dintii stalpi necesita tratament preoperator intr-o singura sextanta, se incadreaza in clasa a 3-a.

d. un caz clinic prezinta in 2 sextante structuri dentare insuficiente pentru mentinerea unor restaurari si
in care dintii stalpi necesita tratament preoperator intr-o singura sextanta, se incadreaza in clasa a 2-a.

e. un caz clinic prezinta in 5 sextante structuri dentare insuficiente pentru mentinerea unor restaurari si
in care dintii stalpi necesita tratament preoperator in 6 sextante, se incadreaza in clasa a 4-a.
17. Care din urmatoarele afirmatii cu privire la interferentele ocluzale sunt adevarate: (Bratu, pag. 103)

a. interferenta centrica apare la inchderea gurii in IM, iar traiectul mandibular deviaza in directie
laterala.(si/sau anterioara)

b. interferenta centrica apare la inchderea gurii in IM, iar traiectul mandibular deviaza in directie
posterioara.

c. contactul de parte lucratoare poate fi considerat interferenta doar daca determina dezocluzia dintilor
anteriori.

d. contactul de parte lucratoare poate fi considerat interferenta doar daca determina dezocluzia dintilor
posteriori.

e. interferenta protruziva apare in urma contactelor premature dintre fata distala a dintilor laterali
mandibulari si fata meziala a dintilor laterali maxilari.

18. La examinarea clinica a unui pacient edentat partial se observa instabilitatea raporturilor ocluzale.
Care sunt potentialele motive care conduc la aceasta situatie:

a. consecinta prepararii tuturor dintilor

b. absenta unitatilor dentare maxilare 1.8, 1.7, 1.4, 2.3, 2.7, 2.8 si a celor mandibulare 3.6, 3.5, 3.4, 3.2,
3.1, 4.1, 4.2, 4.3, 4.5, 4.6

c. hiperactivitatea musculara

d. tulburari neurologice

e. uzura marcata ca urmare a bruxismului.

19. Atunci cand se analizeaza mobilitatea buzei superioare, iar aceasta este normala, sunt false
urmatoarele:

a. mobilitatea buzei este intre 8-12mm

b. mobilitatea buzei este intre 6-8mm

c. mobilitatea buzei este intre 3-6mm

d. mobilitatea buzei se masoara in repaus in zambet complet

e. mobilitatea se masoara cu pacientul in repaus

20. Un pacient se prezinta cu o edentatie de 3.5 si 3.6. Urmatoarele afirmatii sun incorecte:

a. includerea lui 3.3 pe langa 3.7 si 3.4 imbunatateste prognosticul tratamentului

b. factorii de risc pentru o restaurare maxilara cu aceeasi extindere(2.7-2.4, 2.3) si design sunt mai
crescuti.

c. o restaurare avand ca dinti stalpi 3.4 si 3.7 din zirconia monolitic are un risc de fractura mai sporit
decat una din zirconia placata cu disilicat de litiu

d. in cazul existentei unei mobilitati dentare a 3.4 si 3.7 de gradul I/II post tratament parodontal, se
indica pulpectomia acestora.

e. in cazul in care 3.4 si 3.7 sunt integrii, se poate opta pentru o ancorare minim invaziva de tipul
incrustatiilor(distal pe 3.4 si mezzial pe 3.7), cu prognostic favorabil pe termen lung.

21. Un pacient se prezinta cu o edentatie de 1.4 si 1.5. In urma prepararii celor doi dinti stalpi(1.3 si 1.6)
se observa ca o reducere ocluzala si axiala mai mare de 1mm ar prezenta multiple dezavantaje atat
pentru vitalitatea bonturilor cat si pentru rezistenta mecanica a acestora. Care din urmatoarele variante
de tratament sunt corecte:

a. alegerea unei RPF metalo-ceramice cu reducerea de 0,5mm in intreaga suprafata ocuzala a 4.3, 4.4,
4.5, 4.6 pentru a asigura grosimea optima a componentei fizionomice

b. alegerea unei RPF din zirconia monolitic

c. alegerea unei RPF din ceramica leucitica pentru a satisface cerintele estetice dar si mecanice.

d. alegerea unei RPF din zirconia placata cu disilicat de litiucu reducerea de 0,5mm in intreaga suprafata
ocuzala a 4.3, 4.4, 4.5, 4.6 pentru a asigura grosimea optima a componentei fizionomice

e. alegerea unei RPF din ceramica feldspatica este contraindicata

22. In cazul clinic al unei RPF avand ca dinti stalpi 2.3, 2.5 si 2.7, pot sa apara urmatoarele situatii clinice:

a. bontul cu implantarea cea mai rigida va prelua doar o mica parte a solicitarilor ocluzale

b. in timp, toate bonturile isi vor egaliza mobilitatea

c. dislocarea RPF va avea loc cel mai frecvent la nivelul lui 2.5

d. daca 2.7 are implantarea cea mai buna, iar 2.5 implantare mai slaba, atunci RPF are efect stabilizator

e. atunci cand solicitatarea ocluzala este aplicata pe 2.7, tendinta lui 2.4 este de a efectua o miscare de
rotatie cu punct de sprijin pe 2.5.
23. Care din urmatoarele situatii clinice se preteaza pentru tratamentul prin RPF cu extensie?

a. edentatie de 1.5 avand ca dinte stalp 1.6

b. edentatie de 2.6 avand ca dinte stalp 2.7

c. edentatie de 1.7 avand ca dinte stalp 1.6 si 1.5

d. edentatie de 4.3 avand ca dinte stalp 4.4

e. edentatie de 1.2 avand ca dinte stalp 1.1

24. Selectati afirmatiile incorecte referitoare la criteriul 3 din clasificarea ACP:

a. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a II-a subdiviziunea 1,
incadreaza cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a.

b. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a II-a subdiviziunea 2,
incadreaza cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a.

c. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a III-a, incadreaza cazul
conform criteriului 3 ACP in clasa a 3-a.

d. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a III-a, incadreaza cazul
conform criteriului 3 ACP in clasa a 4-a.

e. Un caz clinic care prezinta raporturi interarcadice si intermaxilare de clasa a I-a si nu necesita
tratament preparator ocluzal, incadreaza cazul conform criteriului 3 ACP in clasa a 1-a.

25. Selectati afirmtiile corecte referitoare la situatiile clinice cu un prognostic rezervat atunci cand se
incearca incadrarea cazului clinic intr-o clasa ACP:

a. microglosie

b. manifestari orale severe ale unor boli sistemice

c. diskinezie/ ataxie maxilo-mandibulara

d. pacient refractar

e. cheilita angulara

26. Alegeti afirmatiile corecte cu privire la configuratia radiculara a dintilor stalpi.

a. este importanta deoarece toate fortele ocluzale care actioneaza asupra lui se transmit osului alveolar
prin intermediul coroanei.

b. radacinile ovale sau aplatizate care au un diametru V-O mai mare decat cel M-D sunt mai valoroase
decat cele rotunde pe sectiune
c. molarii cu radacini convergente ofera un suport parodontal mai bun decat molarii ai caror radacini
diverg

d. in cazul dintilor monoradiculari sunt de preferat cei cu radacini lungi, fara curburi in 1/3 apicala

e. diametrul V-O al radacinii premolarului maxilar este mai mare decat al incisivului central maxilar, a
carui radacina este sferica pe sectiune, ceea ce il face cel mai valoros ca dinte stalp.