Universitatea de Medicina si Farmacie Grigore. T.

Popa, Iasi
Facultatea de Medicina Dentara

Corectarea angrenajului invers cu

ajutorul protezelor partiale fixe

Andronache Cosmin-Andrei
Anul IV, seria A, grupa 7
Edentatie Partial Redusa
 Corectarea angrenajului invers cu ajutorul protezelor
partiale fixe

Introducere
Angrenajul invers este o problema ocluzala care isi pune amprenta asupra functionalitatii si
asupra esteticii. Pentru a obtine o relatie ocluzala normala si totodata sa se pastreze integritatea
dintilor se recurge la tratamentul ortodontic dar aceasta metoda este consumatoare de timp si
bani. In unele situatii clinice se pot folosi protezele partial fixe pentru a corecta acest angrenaj
invers. Proteza partial fixa din cearamica este solutia optima pentru un pacient care vrea sa
corecteze angrenajul invers si nu vrea sa apeleze la ortodontie. Scopul acestui tratament este de
a reface functia masticatorie, de fonatie, comfortul pacientului, durata de viata cat mai lunga a
reabilitarii orale si cost cat mai scazut. In acest articol este descris un pacient care a carui
angrenaj invers a fost tratat cu ajutorul protezei partial fixe.

Studiu de caz
Un pacient de sex masculin in varsta de 43 ani s-a prezentat departamentului de protetica al
universitatii de medicina dentara datorita esteticii deficitatre provocate de angrenajul invers. El
cauta o solutie de tratament estetica, ieftina, rapida si durabila.
La prima intalnire studentii din departamentul de protetica au interogat pacientul pentru a afla
istoricul medical si cel dentar al acestuia, s-a realizat examenul clinic intraoral si extraoral,
fotografii intraoral si extraoral, amprenta dentara, inregistrarea ocluziei si montarea modelului
intr-un articulator.

Fig.1: Poza cu zambetul pacientului inainte de tratamentul protetic.

Fig.2: Fotografie intraorala a arcadelor dentare,prezentand proteza partial fixa la nivelul 1.3 si
1.1 si angrenajul invers.

Fig.3: Ortopantomografie care evidentiaza lucrarea protetica de la nivelul 1.3-1.1 si angrenajul

dintelui 2.1, tratamentul endodontic incorect la nivelul dintelui 2.2
Fig.4: Radiografia dintelui 2.2 care prezinta tratamentul endodontic deficitar precum si leziunile
periapicale si leziunile carioase.

La examenul intraoral s-au descoperit urmatoarele;

Dintele 2.2 prezenta carii radiculare, un tratament endodontic incorect realizat, leziuni
periapicale si mobilitate de gradul 1; s-a constatat ca restul dentar 2.2 nu este optim
pentru protezare deoarce prezenta distructie coronara extinsa.
Dintele 3.1, 3.2 si 3.3 sunt in supraocluzie iar dintele 2.3 prezinta obturatii incorect
realizate.
Cel mai important element al examenului extraoral a fost linia buzei inferioare.
S-a discut cu pacientul despre urmatoarele optiuni terapeutice:
1. Extractia dintelui 2.2, corectie ortodontica a dintelui 2.1, implant cu coroana pentru
dintele 2.2, si o microporteza pentru 2.3
2. Extractia dintelui 2.2, microproteza pentru dintele 2.1( impreuna cu rezectia apicala a
radacinii), implant si coroana pentru dintele 2.2, microproteza pentru dintele 2.3
3. Extractia dintelui 2.2 si plasarea unei proteze partiale fixe, cu design optim astfel incat
sa fie suportata de dintii 2.1 si 2.3 si tratament chirurgical periodontal al incisivului
central.
Pacientul a ales cea de a treia varianta terapeutica dar fara tratamentul chirurgical datorita
pozitiei joase a buzei inferioare.

Tratamentul
S-au efectuat urmatoarele manopere in urmatoarele sedinte:
A 2 a sedinta: prepararea dintor 2.1 si 2.3, extractia dintelui 2.2, preparea unei
machete in ceara. Marginea incizala a dintilor 3.1, 3.2 si 3.3 a fost redusa pentru a
corecta planul ocluzal ( paralel cu linia bipupilara)

Fig.5: Macheta in ceara a protezei dentare partial fixe.

A 3 a sedinta: dupa vindecarea plagii postextractionare s-a reazliat amprenta finala

cu elastomeri de aditie prin tehnica in 2 pasi dupa care ampretele au fost trimise la
tehnician.
 Fig.6: Prepararea dintilor 2.1 si 2.3 pentru coroana metalo-cearamica, preparare
redusa la nivelul fetei vestibulare a incisivului central; plaga postextractionala la
nivelul 2.2

A 4 a sedinta: Proba scheletului metalic

Fig.8: Macheta in ceara

Fig.9: Proba scheltului metalic care prezinta adaptarea marginala si corectarea

angrenajului.
 A 5 a sedinta: Cimentarea protezei partiale fixe cu ciment glasionomer.Dupa
corectarea planului ocluzal pacientul a fost trimis sa refaca obturatiile incisivilor
inferiori

Fig.10: Cimentarea protezei dentare partiale, petnru dintii 2.1-2.3, cu ciment

glasionomer

Fig.11: Vedere laterala a feteleor vestibulare a protezei partiale.

Fig.12: Zambetul pacientului dupa cimentarea protezei la nivelul dintilor 2.1 si 2.3

Discutie

Conceptul general al esteticii dentare combina mai multe principii cum ar fi simetria,
continuitatea, inchiderea. In cazul clinic prezentat, pacientul a avut o problema
functional( angrenajul invers) combinat cu perturbari ale esteticii ( care erau grija cea
mai mare a pacientului)
Deoarece dintii stalpi era vitali s-a realizat o slefuire conservativa pentru a pastra
vitalitatea acestora. Doar suprafata palatinala a dintelui 1.1 a fost acoperita cu metal iar
linia coletului a realizata intenionat la nivele diferite si asimetric datorita pozitiei buzei
inferioare.
Varianta terapeutica de electie ar fi fost tratamentul ortodontic pentru 2.1 si realizarea
unei punti dentare dar pacinetul a refuzat aceasta varianta datorita timpului si costului
acesteia.
Avantajul principal al folosirii protezei dentare fixe include corectarea angrenajului
invers mai rapid si mai ieftin decat in cazul tratamentului ortodontic sau cel al
implantului pentru 2.2 si microproteze pentru 2.1 si 2.3

Dezavantajul major al acestei tehnici este acumularea masiva de placa bacteriana

datorita formei si adaptarii metalo-cearamice la nivelul conturului gingival. Pacientul
trebuie sa viziteze un medic igienist pentru a discuta aceasta problema dar si datorita
igienei sale orale deficitare. Pentru a facilita igiena orala a pacientului marginea
gingivala a incisivluil lateral din cadranul 2 a fost lasata intr-o pozitie supragingivala.
Acest plan de tratament este sustinut si de alti autori ca Ning care a studiat 27 de cazuri
de angrenaj invers care au fost tratate corect cu proteze dentare partiale fixe. In acel
studiu nu au fost identificate tulburari functionale si estetice la 3 ani de la tratament.

Concluzie
Succesul tratamentului cu proteza dentara partiala fixa depinde de diagnostic, de planul
de tratament al dentistului sau al proteticianului, de tehnicianul dentar si de cerintele
pacientului. In acest caz planul de tratament s-a bazat pe tratamentul endodontic al
dintilor, estetica, timpul si costul tratamentului. O evaluare corecta a pacientului,
designului protetic si al prepararii dintilor cat si o igiena orala riguroasa sunt necesare
pentru obtinerea succesului.