“PUNTEA OVATA” – IMBUNATATIREA ESTETICII RESTAURARILOR IN

GRUPUL FRONTAL
Dr. Shruti Mehta (1), Dr. Dipi Kohli (2), Dr. Mira Patel (3), Dr. Viral Shah (4)
(1) Sef de Catedra, Profesor; (2) Profesor; (3) Absolvent; (4) Absolvent – Departamentul de Protetica, Colegiul de Stiinte Dentare
si Cercetare, Ahmedabad - 380058

ABSTRACT
Estetica este o prioritate in cadrul protezarii oricarui dinte frontal. Lucrarea protetica trebuie sa
imite indeaproape dentitia naturala adiacenta. Din multe alte tipuri de corpuri de punte, puntea
ovata ar putea indeplini scopul obtinerii unor functii estetice si fonetice satisfacatoare. Aceasta
mentine papila interdentara si ajuta la pastrarea sanatatii gingivale. Pe langa acestea, puntea
ovata prezinta si avantajul de a inlocui imediat dintele frontal absent.
Acest articol a avut ca scop punerea accentului pe faptul ca restaurarea esteticii, dar si a
fonetici dintilor din grupul frontal sunt obiective extrem de importante in vederea
tratamentului.
Cuvinte cheie: Punte ovata, Estetica, Profil de emergenta, Sanatate gingivala, Papila
interdentara, Restaurare provizorie.

INTRODUCERE
Design-ul corpului de punte este crucial pentru orice restaurare prin protezare partiala,
conjuncta in grupul frontal, deoarece un aspect artificial al lucrarii va afecta increderea
pacientului si functia fonetica a acestuia. Se pot realiza multe tipuri diferite de contact in cazul
restaurarilor frontale, printre care si contactul in sea, semi-sea, tangential si ovat. Contactele in
sea prezinta dezavantajul unui aspect inestetic. Pentru imbunatatirea acestui aspect, s-au
realizat puntile cu contact in semi-sea, dar acestea rezultau in dificultati ale mentinerii unei
igiene corespunzatoare. Problema a persistat si in cazul modificarii acestora prin reducerea ariei
linguale de contact, aparand si tulburari ale functiei fonetice.

Dewey si Zugsmith au sugerat ca puntile cu contact ovat pot conferi un profil de emergenta
satisfacator in cadrul restaurarilor frontale. Acestea prezinta o suprafata convexa inspre plaga
postextractionala, ajutand astfel la mentinerea papilei interdentare. In acest caz, corpul de
punte va fi pozitionat subgingival in plaga, astfel incat se vor pastra contactele axiale care nu
vor permite accesul resturilor alimentare, pastrand sanatatea gingivala. Contactul minim si
gradul mic de presiune sunt doua aspecte importante pentru realizarea puntii ovate care sa
previna acumularea de placa bacteriana si ulcerarea gingivala.
In vederea restaurarii cat mai eficiente din aceste doua puncte de vedere, de-a lungul timpului,
s-au creat mai multe disign-uri ale corpului de puncte, de la sea, la semi-sea si in nu ultimul rand
ovat. Dupa studii amanuntite asupra primelor tipuri de corp de puncte s-au observat
dezavantaje in estetica corpului de tip sea si in mentinerea deficitara pe fata orala a corpului de
tip semi-sea, care mai apoi au fost modificate, dar s-a ajuns la diminuarea functiei fonetice.

Astfel, s-a creat corpul de punte de tip ovata, concav in zona contactului cu plaga
postextractionala intr-un contact intim, dar in acelasi timp mic si cu un grad mic de presiune, ce
favoriza atat la aspectul fizionomic, prin pastrarea papilelor interdentare, cat si prin contactul
stans cu plaga, favorizand astfel neacumularea placii bacteriene si astfel o igiena optima.
Totusi, pe langa avantaje, aceste punti sunt contraindicate in cadrul crestelor inguste si
ascultite, datorita dimensiunilor sale atat v-o cat si c-oc. Aceste punti sunt recomandate mai
ales in cazul realizarii unor restaurari imediat dupa extractie pentru a putea preveni trauma
psihologica.
Puntile ovate sunt contraindicate in cazul crestelor inguste, ascutite, deoarece necesita o latime
vestibulo-orala si o inaltime cervico-apicala suficiente pentru incorporarea in creasta edentata.
Aplicarea restaurarii imediat dupa extractie poate preveni trauma psihologica a pacientului de a
fi edentat.

Acest articol descrie o tehnica de realizare a unui profil de emergenta corect prin aplicarea unei
proteze conjuncte cu punte ovata imediat dupa extractia unui dinte central maxilar.

Acest articol descrie o tehnica de a inlocuire a unui incisiv central maxilar cu ajutorul unei
proteze conjuncte cu corp de punte ovata, chiar imediat dupa extractia acestuia.
RAPORT DE CAZ
Un pacient in varsta de 41 de ani s-a prezentat la Departamentul de Protetica al Colegiului de
Stiinte Dentare si Cercetare (Ahmedabad, Gujarat) acuzand un incisiv central, maxilar, drept cu
leziuni carioase importante si care prezenta discromie. In urma examenului clinic, s-a decis ca
dintele prezenta prognostic negativ, luandu-se hotararea de a-l extrage. Pacientul insa, s-a
aratat ingrijorat de aspectul sau si de abilitatea de a vorbi dupa momentul extractiei dintelui
frontal.

Pacientul nu a dorit o protezare partiala amovibila, iar optiunea unui implant a fost exclusa pe
motive financiare. Pentru a obtine o terapie satisfacatoare pentru pacient si a-i oferi o
protezare cat mai naturala, s-a luat decizia de a realiza o proteza cu punte ovata.
 FIgura 1. Conditia preoperatoare a
dintelui; prepararea substructurilor
organice vecine

S-a realizat prepararea substructurilor organice pentru proteza conjuncta: incisivul maxilar,
lateral, drept si incisivul maxilar, central, stang. Amprentarea preliminara s-a realizat cu
hidrocoloid ireversibil, iar modelul a fost turnat din gips dentar de Tip III. Incisivul maxilar,
central, drept a fost apoi razuit de pe model si s-a creat cu aproximatie o plaga
postextractionala in dreptul lui. S-a realizat wax-up-ul diagnostic pentru restaurarea provizorie.
S-a efectuat extractia cat mai atraumatic posibil.

FIgura 2. Dupa razuirea incisivului

maxilar drept de pe model si crearea
restaurarii provizorii

Figura 3. Restaurarea provizorie cu

suprafata convexa inspre plaga
postextractionala

Dupa obtinerea hemostazei initiale, s-a realizat din nou amprentarea folosind un hidrocoloid
ireversibil si s-a turnat modelul. Restaurarea provizorie realizata in prealabil a fost captusita
gingival cu rasina acrilica autopolimerizabila de culoarea dintelui si aplicata pe modelul de lucru
final. S-au verificat apoi inchiderea marginala si stabilitatea iar restaurarea a fost cimentata in
cavitatea orala folosind ciment provizoriu fara eugenol.

Figura 4. Cimentarea restaurarii

provizorii imediat dupa extractie
Pacientului i s-a explicat importanta mentinerii igienei orale si a fost chemat la consult la
intervale regulate.

Figura 5. Papila interdentara dupa 3 luni

Dupa trei luni, dupa ce se formase o alveola postextractionala bine conturata, s-a efectuat
amprentarea finala pentru proteza conjuncta metalo-ceramica. Restaurarea provizorie a fost
inlocuita cu lucrarea protetica metalo-ceramica conjuncta. Terapia edentatiei mandibulare s-a
realizat prin intermediul unei proteze partiale amovibile din acrilat.

Figura 6. Restaurarea finala cu profil

de emergent satisfacator

DISCUTIE
Acest articol descrie o tehnica simplificata pentru inlocuirea imediata a unui dinte din grupul
frontal in urma extractiei, tinand cont si de profilul de emergenta.

In cazul de prognostic negativ, dintele trebuie extras cat mai atraumatic. Un profil de
emergenta corect va ajuta la pastrarea tesutului lateral, impiedicand depunerea resturilor
alimentare pe lucrarea protetica. Cu toate acestea, daca intr-adevar se doreste realizarea
protezarii imediat dupa extractie, trebuie acordata o atentie deosebita adaptarii marginale si
finisarii suprafetei restaurarii. Este recomandabila amprentarea finala pentru proteza finita
imediat dupa indepartarea restaurarii provizorii. In caz contrar, tesuturile moi isi vor recapata
forma, ingustand alveola. Odata cu vindecarea completa, este indicata inlocuirea restaurarii
provizorii cu o proteza finita, total fizionomica, metalo-ceramica. Un punct de contact plasat
mai vestibular va duce la un profil de emergenta al restaurarii imbunatatit.

SUMAR
S-a facut descrierea unei tehnici de inlocuire imediata a unui dinte maxilar, frontal. Prin
intermediul acestei tehnici non-chirurgicale se poate pastra forma tesuturilor interproximale,
creandu-se iluzia de emergenta a dintelui din tesuturile moi. Proteza finita va preveni trauma
psihologica si va conferi pacientului o buna restaurare a functiei estetice.

BIBLIOGRAFIE

1. Edelhoff D, Spiekermann H, Yildirim M. A Review of Pontic Design Options. Quintenssence Int 2002;
33:736-746.
2. Stein RS. Pontic-Residual Ridge Relationship: Research Report. J Prosthet Dent 1966;16:251-85.
3. Dewey KW, Zugsmith R. An Experimental Study Of Tissue Reactions About Porcelain Roots. J Prosthet
Dent 1933; 13:459-72.
4. Johnson GK, Leary JM. Pontic Design And Localized Ridge Augmentation In Fixed Partial Denture
Design. Dent Clin North Am 1992; 36:591-605.
5. Henry PJ, Johnston JF, Mitchell DF. Tissue Changes beneath Fixed Partial Dentures. J Prosthet Dent
1966; 16:937–947.
6. Mhatre S,Ram SM, Shah N. Modified Ovate Pontic Design For Immediate Anterior Tooth Replacement.
Journal Of Contemporary Dentistry 2012; 2:64-68.
7. Banerjee R, Banerjee S, Radke U. Ovate Pontic Design: An Aesthetic Solution to Anterior Missing
Tooth- A Case Report. Journal of Clinical And Diagnostic Research 2010; 4:2996-2999.
8. Dylina TJ, Merced. Contour Determination For Ovate Pontics. J Prosthet Dent 1999;82:136-42.
9. Liu C_LS. Use Of Modified Ovate Pontic In Areas Of Ridge Defects: A Report Of Two Cases. J Esthet
Restor Dent 2004;16:273-84.

Realizator Proiect : Iurea Stefana, MD IV, Seria A, Grupa 5