CIMENTURI

POLIELECTROLITICE
1. CIMENTURI PCZ (policarboxilat de zinc)

2. CIMENTURI IONOMERE DE STICLĂ (CIS)

sau GLASIONOMERII
 CIMENTURILE
POLIELECTROLITICE
 Au componenta lichidă reprezentată de acizi
policarboxilici (acid poliacrilic=acid organic!)
 Se obţin în urma unei reacţii acid-bază cu
sau fără polimerizare (polimerizarea
fotochimică)
 Pulberea e anorganică.Acidul atacă pulberea
anorganică şi rezultă un polimer ionic ( un
hidrogel dur cu aspect sticlos ) cu R mare şi
cu proprietăţi adezive
 CLASIFICARE:
 1.Cimenturi policarboxilat de zinc=PCZ

 2. Cimenturi ionomere-silicaţi

 3.Cimenturi ionomere de sticlă (glasionomeri)

=CIS
 CIMENTURI POLICARBOXILAT
DE ZINC (PCZ)
 Sunt de 2 tipuri:☺ pentru lipire (fixare)
☺ pentru obturaţii

 PREZENTARE:●pulbere+lichid (uzual)

●sisteme anhidre
(pulberea cu poliacid)+apa
sau acidul tartric
 COMPOZIŢIA PCZ:
 Pulberea: conţine ZnO, MgO, aditivi (săruri,
oxid de Al,dioxid de Si ).
 La sistemele anhidre pulberea conţine şi
poliacidul- caz în care se amestecă cu apă.
La sistemele armate pot conţine şi florură de
Sn sau diferite fibre, pulberi metalice (agenţi
de armare) care cresc R mecanică ,
îmbunătăţesc manipularea.
●Mai există coloranţi (pt a îmbunătăţi
cromatica)
 Lichidul:
 Lichidul : compoziţia acestuia determină
specificul cimenturilor PCZ
 Lichidul poate fi o soluţie apoasă (50%) de
acid policarboxilic (poliacrilic)
 Este un acid vâscos, care se poate gelifia la t*
mici. De aceea se poate încălzi şi agita înainte
de preparare
 Vâscozitatea lichidului depinde de concentraţie
 În sistemele anhidre lichidul e incorporat în
pulbere
 REACŢIA DE PRIZĂ:
 Prin amestecul p+l timp de câteva secunde se
formează o pastă care se întăreşte în câteva
secunde, printr-o reacţie acid+bază
 Apa serveşte ca mediu de reacţie
 Timpul de priză depinde de compoziţia, dar
şi de amestecul p+l (aprox 5-9 min la 37*C,
T’ de priză scăzând cu creşterea t*
 Pt tipul I (de fixare) t’ de priză =9 minute
 Pt tipul II (obturaţii) t’ de priză = 5 min

La sistemele anhidre t’ de priză e mai lung!

 PROPRIETĂŢILE PCZ:
 Sunt influenţate- de compoziţia pulberii
-de raportul p/l
- de conc. acidului
 Dacă se modifică unul din aceşti factori se
pot obţine cimenturi cu diferite
caracteristici: comportament reologic
(curgerea), timp de manipulare şi de priză,
propr. fizico-chimice şi biologice.
 Proprietăţile reologice:
 Depind de ●t* la care se face prepararea
(creşterea t* accelerează priza)
●de viteza de spatulare
(vâscozitatea pastei scade cu creşterea
vitezei de spatulare)
 Timpul de manipulare poate fi prelungit prin
scăderea t* la care se face spatularea
(metoda plăcuţei răcite sau chiar răcirea
pulberii-!pt că acidul se gelifiază prin răcire)
 Pasta proaspătă de PCZ e pseudoplastică
(fals plastică!). Adică pare mai vâscoasă decât
pasta de ciment FOZ, dar la manipularea sub
presiune au acelaşi grad de curgere!

 Acest comportament e cauza erorilor pe care

mulţi practicieni le fac preparând pasta de PCZ
cu aceeaşi vâscozitate cu cea a cim. FOZ. De
aceea, ei în mod greşit modifică raportul p/l
(rapoarte mai mici decât prospectul) cu
modificarea proprietăţilor PCZ! De aceea se
respectă prospectul!!!
 Vîscozitatea iniţială a pastei de ciment
PCZ nu e influenţată în mod considerabil de
temperatură. După 2 minute după amestec
vâscozitatea scade considerabil cu creşterea
t*

 Grosimea filmului realizat prin presarea în

condiţii standard a pastei e puţin mai mare
decât la cimenturile FOZ, dar în general e
inferioară limitei de 25μm impusă
materialelor de cimentare
Consistenţa pseudoplastică a
cimenturilor PCZ:
 PROPRIETĂŢILE MECANICE:
 1. REZISTENŢA LA COMPRESIUNE: variază în
funcţie de produs
 2. REZISTENŢA LA TRACŢIUNE şi
COMPRESIUNE: la tracţiune R e mai mare
decât la FOZ (cu 40%) iar la compresiune e
mai mică decât la FOZ. Propr.fizico-mecanice
depind de raportul p/l şi de t’ scurs de la
prepararea pastei.
 ! Şi după priza completă cim.PCZ au un
caracter plastic mai pronunţat decât celălalte
cimenturi!
 3. REZISTENŢA LA ÎNCOVOIERE este
asemănătoare cu a cimenturilor FOZ

 Toate proprietăţile mecanice depind de

raportul p/l şi de timpul scurs de la
prepararea pastei

 Chiar după terminarea prizei cim. PCZ au

un caracter plastic mai pronunţat decât
celălalte cimenturi!
 Rezistenţa în mediul bucal:
 Scade cu creşterea cantităţii de ZnO rezidual
şi a MgO din pulbere! MgO e mai solubil!
 Sunt cimenturi relativ instabile în mediul
bucal, datorită dizolvării în salivă, cu
pieredere de substanţă
 Oricât de perfect ar fi executate protezele
unidentare , la zona de adaptare marginală
poate rămâne o microzonă de ciment în
contact cu mediul bucal. Cimentul se
solubilizează şi poate să apară o lipsă de
substanţă sub formă de şanţ
 Gradul dizolvării cim PCZ depinde de
compoziţia şi structura cimentului dar şi
de natura factorilor agresivi.

 Prezenţa MgO în pulbere micşorează

rezistenţa cimenturilor, deoarece MgO e
mai solubil decât ZnO. De aceea cim PCZ
cu un conţinut mai mare de MgO sunt
mai puţin R în mediul bucal pt că sunt
mai solubile în mediul bucal!
 Adeziunea chimică:
 PCZ au fost primele cimenturi capabile să adere la
ţesuturile dure dentare

 PCZ aderă la
-smalţ (mai puternic) şi dentină (mai slab decât la
smalţ ,datorită conţinutului mai redus de fază
anorganică în dentină ): adeziune chimică; de aceea
se foloseşte termenul de lipire a lucrărilor protetice ,
nu termenul de fixare!
-contaminarea suprafeţelor dentare cu proteinele
salivare micşorează considerabil rezistenţa adeziunii
(cu 50%)
 Excesul de ioni de F îmbunătăţeşte adeziunea
PCZ la suprafaţa dentară (de aceea se pot
folosi soluţii care îmbunătăţesc adeziunea
PCZ, care se pot aplica local 10-15 minute)
 Cim PCZ aderă şi la metale şi aliaje printr-un
mecanism similar adeziunii la ţes dentare;
adeziunea depinzând de compoziţia metalului
dar şi de textura acestuia
 Aderă mai slab la metale nobile, dar dacă
suprafeţele se acoperă cu un strat superficial f
subţire (acoperire galvanică) de Sn,Zn sau Ni-
adeziunea la metalele nobile creşte
considerabil!
 Aderenţa PCZ la metale nenobile (mai ales
oţel inoxidabil) e mai puternică decât la
metale nobile

 Dacă se introduc fluoruri în compoziţia

cimentului PCZ e îmbunătăţită adeziunea
la metale

 Legarea PCZ de ceramică e pur mecanică

(prin metalizare ionică=acoperirea internă
a coroanelor cu un strat metalic adeziunea
e îmbunătăţită)
 Proprietăţile biologice
 PCZ au o biocompatibilitate bună
 pH uşor acid la începutul amestecului, dar
care creşte rapid spre neutru
 Datorită fluorurilor au efect anticariogen
(ionii de fluor se absorb uşor)
 PCZ au efect bactericid prin eliberarea
ionilor de Zn
 Sunt mai puţin toxice decât FOZ
 Indicaţii:
 Deşi au fost marginalizate de CIS, se
folosesc :
◊PCZ tip I ●fixarea protezelor
unidentare (incrustaţii, coroane de înveliş)
●pentru lipirea atelelor de imobilizare şi a
inelelor ortodontice
◊ PCZ tip II ●obturaţii de bază, obturaţii
de canal radicular, obturaţii pe dd
temporari, obturaţiile bonturilor dentare
ce vor fi acoperite de proteze unidentare
 Atenţie!
 Spatulele cu care se mixează
cimenturile PCZ se vor curăţi
înainte de întărirea cimentului.
Curăţirea lor ulterioară nu se mai
poate face decât prin imersie în
soluţie de NaOH adusă la fierbere
(metoda veche)! (sau cu soluţiile
speciale pentru curăţat materialele
aderente de pe metale)
 Capsule mixer (GIC Mixer)
 1-99 sec mixare/capsula

 APLICATOR CAPSULA
 CIMENTURILE
IONOMERE DE STICLĂ
(GLASIONOMERII)
CIS
CIS
 CIS silver (armat)
CIS (+APA)
 Capsule mixer (GIC Mixer)
 1-99 sec mixare/capsula

 APLICATOR CAPSULA
 CIS
 Au fost elaboraţi în
1971 cu scopul de a
obţine un material de
obturaţie adeziv şi
fizionomic,
combinând avantajele
cimenturilor CS şi PCZ
 Clasificare:
 Tip I= Chituri adezive

 Tip II= Cimenturi de restaurare

-CIS pt restaurări fizionomice
-CIS armate

 Tip III= CIS pt obturaţii de bază

Reconstituire bonturi cu CIS
 Prezentare şi compoziţie:
 Pulberea= sticlă multicomponentă
(alumino-silicaţi, fluoruri, fosfaţi,cuarţ)
-particule metalice înglobate în sticlă
la CIS cermet
- în unele CIS sunt sticle radioopace
-La unele CIS poliacidul e incorporat
în pulbere
 Lichidul=poliacid (soluţii apoase da acizi
carboxilici stabilizaţi cu acid tartric)
 Reacţia de priză:
 Este de tip acid-bază, în mediu apos
 Poliacidul “atacă” sticla la exterior, cu
eliberare de ioni
 Apa e mediu de reacţie cu formarea unei
matrici prin gelificare-precipitare
 Acidul tartric creşte timpul de manipulare şi
scade timpul de priză
 R de polimerizare poate fi chimică sau
foto (la CIS fotopolimerizabile)
 Proprietăţile CIS:

 Reologice
 Mecanice
 Optice
 Eroziunea şi stabilitatea dimensională
 Adeziunea
 Biologice
 Proprietăţile reologice:
 Pentru tipul I curg uşor şi formează o
peliculă de maximum 25μm (de aceea
dimensiunile particulelor pulberii CIS tipI sunt
mai mici)
 Vâscozitatea e suficient de mică pt a curge
uşor, asigurând o adaptare şi o sigilare
perfectă

 Tipul I= pt cimentare (fixare)

 CIS pentru lipire

2013
2011
 Proprietăţile mecanice:
 CIS se întăresc rapid, în câteva minute, dar
proprietăţile mecanice cresc continuu,
atingând valori mari după 24 de ore după
priza finală!
 Depind de modul de depozitare a CIS!
 Duritatea CIS creşte cu proporţia pulberii
 Rezistenţa la compresiune este mai mare
decât la FOZ şi PCZ
 Proprietăţile optice:
 Sunt translucide (inferioare din
acest pdv compozitelor)
 Depind de compoziţia sticlei
 Modificarea cromaticii e cea mai
frecventă cauză a alterării
aspectului fizionomic a CIS, pt că în
timp stratul superficial îşi modifică
culoarea

 CIS cu metale sunt radioopace

 Eroziunea şi stabilitatea
dimensională:
 Factorii care influenţează eroziunea sunt:
compoziţia CIS, timpul scurs de la
preparare, particularităţile mediului bucal
 Sunt 2 etape care duc în final la dizolvarea
unor componente ale cimentului:

1. Eroziunea de scură durată (eluţia)

2. Eroziunea de lungă durată

1.Eroziunea de scurtă durată a CIS
(eluţia)
 Se datorează mecanismului de priză
 Apare imediat după inserarea în cavitatea
bucală, dar are un caracter temporar
 Solubilitatea CIS proaspăt e mare (1,2%
după o oră)
 De aceea CIS trebuie protejate prin
acoperire cu lacuri (foto) care să formeze
o protecţie temporară a cimentului,
împiedicând pătrunderea fluidelor bucale
în ciment , dar care împiedică şi eliminarea
apei conţinute în ciment!
 2.Eroziunea de lungă durată:
 Are un mecanism diferit. Dacă eluţia durează
câteva zile, cea de lungă durată în condiţii
normale poate fi considerată ca fiind
nesemnificativă

 Se consideră că pe termen lung CIS rezistă f

bine la factorii agresivi (acizi mai ales) din
cav buc
 Stabilitatea dimensională:
 CIS au o bună stabilitate dimensională,
care determină capacitatea lor de etanşare
(imporatantă la CIS tip I) dar şi
capacitatea de adaptare marginală
(importantă la CIS tip II)
 Adeziunea CIS:
 Aderă chimic de suprafeţele :
-smalţ (mai puternic)-prin legături ionice
-dentină(mai slab datorită colagenului)
-metale acoperite de oxizi (oţel inoxidabil,
staniu, cupru)

 Nu aderă de suprafeţele chimic nereactive:

ceramică, metale nobile
 Proprietăţile cariostatice:
 Se datorează eliberării ionilor de
F
 Capacitatea de eliberare continuă
a ionilor de F conferă avantaje
biologice
 Ionii de F acţionează pe o rază de
3 mm în smalţ şi dentină! Smalţul
devine mai R la dizolvare,
adeziunea PDM (placa dentară
microbiană) e mai dificilă,
pericolul formării cariilor
secundare scade
 Indicaţii:
 Lipirea protezelor unidentare, punţilor

 Obturaţii (de bază, de durată, chirurgicale-

parodontale, dd temporari,reetanşări ale
unor obturaţii vechi etc)

 Sigilări de şanţuri şi fosete

Reprezentanţi comerciali.
 Aspa (AD International)

 Fuji (GC-Co)

 Hy-Bond (Shofu)

 Ketac-Cem (3M ESPE)

 Ketac-Fil (capsule)

 Aquacem (De Trey)

Consistenţa CIS pentru obturaţii
 CIS fotopolimerizabile:
 Se combină r. acid-bază cu polimerizarea
fotochimică sau există CIS doar
fotopolimerizabile
 Se prezintă în sistem ◊bicomponent
pastă+lichid sau pată+pastă sau
◊monocomponent: pastă
 Toate conţin în plus un fotoiniţiator (în p,
l, pastă)
???
 Reprezentanţi comerciali:
 3M Vitremer (3M Espe)
 Fuji LC (GC-Co)
 CIS metalice (Cermet)
 S-au obţinut prin
amestecul pulberii de
sticlă cu particule de
aliaje metalice (Ag, Au,
Pd)
 R mai bine la abrazie,
dar propr mecanice pt
zona laterală sunt
inferioare amalgamelor
sau compozitelor pt
zona laterală
 Lineri, lacuri, cimenturi pe bază
de hidroxid de calciu
 Se folosesc pentru protecţia pulpo-
dentinară (protecţia plăgii dentinare)
 Linerii se aplică într-un film subţire pe
dentină, se usucă cu jet de aer 15-20 sec,
solventul volatil se evaporă şi rămâne un
film de 15μm de hidroxid de Ca care
protejează pulpa.
-se formează o barieră fizico-chimică
-nu protejează electric sau termic!
Liner
CIS liner
 Linerii:
 Au un pH=11
 Sunt solubili în mediul bucal
 Au o R mecanică şi o duritate scăzută
 Pot conţine agenţi antimicrobieni
 Cei mai noi sunt linerii-ionomeri de sticlă
(auto sau fotopolimerizabili)
 Ex: Ionoseal (Voco), Vitrabond (3M Espe),
BaseLine VLC ( De Trey)
 Lacuri:
 Sunt răşini naturale sau sintetice dizolvate în
solvenţi
 Se aplică pe pereţii cavităţilor pt a produce o
barieră împotriva agenţilor toxici eliberaţi de
materialele restaurative
 Au şi dezavantaje: diminuează retenţia, pot
irita pulpa în cavităţi profunde (de aceea se
aplică lineri în aceste situaţii)
 Se pot aplica sub obturaţii de amalgam
 Cimenturile pe bază de hidroxid de
calciu
 Se prezintă sub formă de pastă+pastă,
sisteme încapsulate; există şi variante
fotopolimerizabile
 Se aplică sub obturaţii pentru protecţie pulpo-
dentinară în cavităţi profunde sau ca produs
medicamentos (antalgic, desensibilizant, pt
neodentinogeneză)
 Au o conductibilitate termică redusă dar nu pot
izola termic (grosimea e de doar 1,5-2 mm)
 Au un pH=11-12 (de aceea poate
neutraliza excesul de acid fosforic din
FOZ); dar un strat de numai 0,25 mm nu
e suficient pt a funcţiona ca barieră
 Au o solubilitate crescută
 Stimulează neodentinogeneza
Ciment pe bază de hidroxid de Ca
(pastă+ pastă)
Materiale pentru coafaj indirect
 Materiale pentru cofajul pulpar
indirect
 La noi în țară se utilizează predominant
materiale pe bazo de Ca (OH)2 sau cimenturi
tip ZOE plasate în zonele cele mai profunde ale
cavității
 Aplicarea acestora pe întreg peretele pulpar va
crea o slabă ,,Fundație” pt că rezistența
mecanică a acestor cimenturi este de 10X mai
mică decât a altor cimenturi
 Ar fi corect eventual să se utilizeze
cimenturi ZOE armate (EBA; HV-EBA)
(!atenție la incompatibilitatea ZOE-
compozit)
Ciment foto pe bază de
Ca(OH)2
 Materiale folosite pentru cofajul
pulpar direct
 MTA agregat mineral trioxid
 Sistemele adezive (atenție studiile
actuale publicate cu date
histologice nu sunt studii pe
termen lung!); probabil va fi o
soluție viabilă pe viitor
 Hidroxidul de calciu sub formă de
liner, ciment clasic sau pulbere
pură (Dycal –LD Caulk)
Ciment pe bază de hidroxid de Ca
Aplicarea cimentului pe bază de
hidroxid de Ca (coafaj indirect)
Aplicarea cimentului pe bază de
hidroxid de Ca (coafaj direct)
 MTA
agregat mineral trioxid

 Material biocompatibil (lansat de

Dentsply DeTrey) induce mai des și
într-un timp mai scurt formarea
punții dentare, cu riscuri mult mai
mici de apariție a inflamației pulpare
 Primele materiale făceau priză în 3-4
ore
MTA (agregat mineral trioxid/
mineral trioxide aggregate)
 MTA
 Cei 3 oxizi din compozitia MTA, ( oxid de
calciu, aluminu și seleniu) îl recomandă în
coafajul direct, chiar și în pulpitele reversibile .
 Mărimea particulelor (sub 10 microni) fac
posibilă hidratarea completă a materialului
 MTA are un mecanism de acțiune similar cu cel al
cimentului pe bază de Ca(OH)2 (Calcium
Hydroxide)
 Calități:

- pH-ul de 12,5,
-crearea unui mediu impropriu dezvoltării
microorganismelor (efect antibacterian) pentru o
lungă perioadă de timp
 ! Spre deosebire de preparatele pe bază de
Ca(OH)2: (DYCAL® -Dentsply, York, PA), MTA
Angelus (Angelus, Londrina, Brazil/Clinical Research
Dental, London, ON) MTA are o solubilitate scăzută
(sub 0,1%), așa că se menține cu o consistență
dură și cu o excelentă închidere marginală .
 1. Situația clinică inițială
 2. Aplicarea MTA
 3. Formarea unei punți de dentină după 40
de zile de la aplicare

1. 2. 3.
 Biodentina
(Active Biosilicate Technology™, pe
bază de silicat tricalcic)
Capsule cu biodentină
Prepararea cavității și aplicarea
biodentinei: nu necesită
condiționare sau bonding
Cimenturi oxisulfat de zinc
 Sunt materiale de obturaţie provizorii care
se prezintă sub forma unei paste care se
întăreşte după inserarea în cavitatea
bucală
 Sunt bune izolatoare electrice şi termice
 Au o R scăzută la compresiune şi la factorii
agresivi din cavitatea bucală
 Au culori diferita care atrag atenţia că sunt
provizorii ,de ex Cimpatcolor (Septodont),
cu 4 variante de culoare cu propr. diferite
şi cu scop clinic diferit.
 Au o consistenţă chitoasă, după inserare îşi
pierd plasticitatea, se usucă şi devin friabile
 Se aplică şi se îndepărtează f uşor din cavitate
 Fac priză după 30-60 minute
 Nu aderă de pereţii cavităţii
 Culoarea lasă de dorit (alb, roz, gri mat)
 De aceea sunt indicate în: obturarea
provizorie (de ex la tratamentul canaleleor
radiculare cu substanţe medicamentoase, sau
pt a închide pt puţin timp pansamentele As,
AB, calmante) sau pt îndepărtarea gingiei
hiperplazice
 Alţi reprezentanţi: Cavidur
Provimat
Se aplică în cavitate şi se netezesc cu o
buletă îmbibată în apă