Universitatea de Stat de Medicină și Farmacie « Nicolae

Testemiţanu »
Catedra de propedeutică stomatologică « Pavel Godoroja »

Cimenturi ionomere de sticlă

Cerințe, indicații către cimenturi ionomere de sticlă
Tipuri de cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)

Ê Wilson şi McLean (1988) au propus o clasificare a cimenturilor

ionomere de sticlă (CIS) în funcție de utilizare:

Ê • tip I – fixare (lipire) – luting cements

Ê • tip II – restaurări – restorative cements

Ê - CIS pentru restaurări fizionomice (aesthetic restorative cements)

Ê - CIS armate cu metale (reinforced restorative cements)

Ê • tip III – lineri sau obturații de bază (lining cements)

Ê • tip IV – refaceri de bonturi dentare (core build-up)

Ê Diferența dintre cele patru tipuri de CIS constă în:

Ê • dimensiunea particulelor de pulbere

Ê • tipul poliacidului/ de copolimeri

Ê • aditivii din pulbere

Cimenturi ionomere de sticlă (CIS)

Ê Cimenturile ionomere de sticlă (CIS) sunt împărțite (după G.J.

Mount. W.R. Hume, 1998) în:

Ê Tipul I – Glasionomeri de cimentare sau de fixare, de lipire

Tipul II – Glasionomeri de restaurare

Ê Subtipul 1 –pentru restaurări estetice

Ê Subtipul 2 – pentru restaurări armate

Ê Tip III – Lineri sau obturație de bază cu priză rapidă pentru

obturații estetice
Ê Cimenturile ionomere de sticlă ( CIS) pot fi:

Ê - autopolimerizabile – Fuji II ("GC")

Ê - cu polimerizare dublă :

Ê - 1. autopolimerizabile

Ê - 2. fotopolomerizabile: Fuji Light Cure (“GC")

Cimenturile ionomere de sticlă ( CIS) pot fi:
- autopolimerizabile – Fuji , IX GP, II ("GC")
Cimenturi ionomere de sticlă

Ê Cimentul ionomer de sticlă constă din două componente:

Ê - o pulbere de sticlă de fluoroaluminosilicat

Ê - lichidul pentru ciment este o soluție apoasă a homo- sau

copolimerilor acidului poliacrilic, polialchenoic, polimaleinic

Ê Din punct de vedere chimic, CIS sunt poliacrilați complecşi

sau polialchenolați de sticlă sau polimeri ionici, rezultați din
interacțiunea acestor două componente.
Pulberea în cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)

Ê Primele cimenturi ionomere de sticlă aveau pulbere compusă

din:

Ê -dioxid de siliciu cu aluminiu în proporție de 2:1

Ê - conținut de fluor 23%

Pulberea în cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)
Pulberea în cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)

Ê In prezent pulberea cimentului ionomer de sticlă constă din:

Ê - sticlă de calciu sau fluoralumosilicată fin măcinată, cu o cantitate

mare de calciu şi fluor, precum şi o cantitate mică de fosfați și sodiu
Ê Componentele principale sunt:

Ê - dioxid de siliciu

Ê - oxid de aluminiu

Ê - fluorură de calciu

Ê - cantităti mici de fluoruri de sodiu, aluminiu, fosfați de calciu sau de

aluminiu
Pulberea în cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)

Ê Pulberea CIS este preparată prin:

Ê - amestecarea de cuarț şi alumină, folosind ca bază fosfat de

aluminiu, criolit, fluorină

Ê Amestecul se coace la o temperatură de 1000-1300°C şi la

răcire formează o sticlă opalescentă, care este mărunțită până
la obținerea pulberii.
Pulberea în cimenturi ionomere de sticlă
(CIS)

Ê Dimensiunea particulelor de pulbere depinde de destinația

materialului:

Ê -la materiale de restaurare- 40-50 microni

Ê - la cimenturi de fixare, obturații izolatorii -20-25 microni

Ê Opacitatea la raze X este asigurată prin adăugarea unei sticle

radiopace de bariu sau oxid de zinc
Poliacizii în CIS

Ê În calitate de polimer sunt utilizate combinații a acizilor

policarboxilici cu formule şi configurații variate.

Ê Pentru polimerizare se utilizează, de obicei, trei acizi

carboxilici nesaturați: acrilic, itaconic sau maleic - raport 2:1
În acest caz lichidul poliacid se numeşte acid polialchenoic.
Poliacizii în CIS- acizii poliacrilici2020
Copolimer

Ê Copolimerul este un produs de polimerizare sau

copolimerizare a unui amestec din doi monomeri diferiți.
Utilizarea copolimerului se deosebeşte avantajos de folosirea
unui amestec obişnuit de polimeri. La copolimerizare se
produce o polimerizare simultană a ambilor monomeri cu
formarea de copolimer.

Ê Odată cu creşterea concentrației acidului poliacrilic scade

solubilitatea cimentului şi creşte rezistența la compresiune şi la
întindere.
Lichidul în CIS

Ê Lichidul cimentului ionomer de sticlă:

Ê - soluție apoasă de 47,5% (40-55%) a unui copolimer de acizi

acrilic şi itaconic sau acrilic şi maleic

Ê - apa este solvent, are rol important în procesul de

solidificare, este un mediu în care se produce schimbul de ioni
Lichidul în CIS
Lichidul în CIS

Ê În lichidul poliacid se adaugă aditivi ca:

Ê acidul tartric sau cel itaconic

Ê Acidul tartric este adăugat în lichid pentru îmbunătăţirea CIS:

Ê -acceleraraea prizei fără afectarea timpului de manipulare

Ê - mărirea rezistenţei mecanice

Ê Acidul itaconic conferă CIS adeziune la colagen, reduce

viscozitatea şi inhibă gelificarea.
Priza CIS

Ê Priza CIS este o reacție de tip acid-bază în mediu apos, între

pulberea de sticlă şi poliacid. In rezultat se formează o matrice
complexă silicată şi poliacrilică.

Ê Priza CIS se desfăşoară în trei etape:

Ê 1. Dizolvarea

Ê 2. Îngroșarea

Ê 3. Solidificarea
Ê Sistemele hidrice ale CIS reprezintă un amestec de poliacid
și apă, pulbere din sticlă fluoroaluminosilicatică fin mărunțită
şi un lichid de copolimer al acizilor carboxilici cu adăugarea
unui acid tartric de 5%.

Ê Sisteme anhidre ale CIS conțin acid anhidru reprezintă

ciment cu priză hidrică amestecate cu apă distilată.

Ê Sistemele semihidrice ocupă o poziție intermediară între cele

hidrice şi anhidre. Poliacidul se conține atât în pulbere, cât şi
în lichid.
Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - adeziunea chimică la țesuturile dure dentare fără gravaj acid

este realizată prin două mecanisme:
Ê 1. grupurile carboxilate ale acidului poliacrilic sunt capabile de a
forma compuși chelați cu calciul hidroxiapatitei țesuturilor dure
dentare. Gravajul acid nu este necesar.

Ê 2. în stadiul final de întărire se produce o uşoară creştere a volumului

de CIS, ceea ce oferă o adaptare marginală strânsă a obturației.
Ê - adeziunea chimică la majoritatea materialelor de restaurare :
compozite, amalgame, materiale care conțin eugenol, adeziunea la
platină, folie de staniol, oțel inoxidabil, staniu, aliaj de aur. Se
explică prin capacitatea cimenturilor ionomere de sticlă de a forma
legături chelate şi de hidrogen cu diverse substraturi
Proprietățile de bază ale cimenturilor ionomere de sticlă - adeziunea
chimică la țesuturile dure dentare fără gravaj acid
Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - efectul cariostatic fluor-dependent se bazează pe degajarea

fluorului și formarea unui strat de fluorapatită la interfața
material de obturație - țesuturi dure dentare.

Ê Degajarea ionilor de fluor începe în prima fază după

amestecarea pulberii şi lichidului CIS, ajungând la maxim
peste 24-48 ore, scăzând brusc peste 24 – 72 ore. In această
perioadă se creează o "rezervă" de fluorură, care se va elimina
în cantități descrescânde după solidificarea cimentului în
decurs de o lună, apoi la 6-12 luni.
Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - proprietățile antibacteriene a cimenturilor ionomere de

sticlă se explică prin acțiunea fluorului degajat. Suprafața
obturațiilor din cimenturi ionomere de sticlă are un nivel mai
redus a numărului de bacterii

Ê -biocompatibilitate înaltă şi lipsa de toxicitate

Ê Aceasta oferă posibilitatea de a le folosi şi fără obturație

izolatorie. In cazul cavităților profunde, asociate unei evoluții
acute a procesului carios se vor utiliza obturații curative

Ê .
Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - coeficient de dilatare termică apropiat cu cel al smalțului şi

al dentinei

Ê Degajarea de căldură în procesul de întărire a cimentului

ionomer de sticlă este nesemnificativă și exclude posibilitatea
unei influențe termice nefaste asupra pulpei.
Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - Modulul redus de elasticitate permite utilizarea CIS la

cavitățile de clasa a V-a.

Ê -Contracția de priză a cimenturilor ionomere de sticlă este de

circa 1,0-3,6 % în volum.

Ê -Stabilitatea marginală bună

Proprietăţile de bază ale cimenturilor
ionomere de sticlă

Ê - rezistența redusă la abraziune ale CIS limitează utilizarea

lor în zone expuse unor solicitări mari

Ê - proprietățile estetice ale CIS sunt satisfăcătoare, apropiate

de țesuturile dure dentare, dar sunt mai inferioare față de
materiale compozite

Ê - rezistența mare la compresiune face posibilă utilizarea CIS

în tehnica “sandwich”
Indicații pentru utilizarea CIS:
Ê 1. obturarea cavităților carioase de clasa a III-a şi a V-a ale dinților permanenti,
inclusiv cariile radiculare

Ê 2. obturarea cavităților carioase de clasa I în fosetele oarbe ale molarilor, situate

vestibular şi oral

Ê 3. obturarea cavităților tuturor claselor carioase a dinților de lapte, și sigilarea

profilactică a fisurilor dinților permanenți

Ê 4. obturarea leziunilor țesuturilor dure dentare cu localizare cervicală, de origine

necarioasă (defecte cuneiforme, eroziuni ale dinților permanenți, fluoroză)

Ê 5. obturarea cavităților în carii radiculare (inclusiv a cavităților de clasa a II-a, cu

acces bun

Ê 6. obturare temporară amânată (pe 1-2 ani) a dinților permanenți

Indicații pentru utilizarea CIS:
Ê 7. sigilarea fisurilor

Ê 8. tratamentul cariilor dentare cu utilizarea tehnicii ART (Atraumatic Restorative

Treatment)

Ê 9. tratamentul cariilor cu utilizarea unor tehnici de preparare prin tunelizare

Ê 10. acoperirea defectelor marginale ale coroanelor în cazul retracției gingivale

Ê 11. substituirea dentinei la utilizarea variantei închise a tehnicii „sandwich"

Ê 12. reconstrucția, crearea unui bont dentar în cazul unei coroane dentare puternic
distruse, înainte de protezare, de confecționare a incrustațiilor corono- radiculare
Indicații pentru utilizarea CIS:

Ê 13. ca obturație de izolare sub materiale compozite, amalgame

dentare, incrustații ceramice

Ê 14. fixarea fațetelor, construcțiilor protetice, coroanelor, punților

dentare, aparatelor ortodontice

Ê 15. fixarea intracanalară a incrustațiilor şi a pivoturilor metalice

Ê 16. obturarea retrograda a canalelor radiculare în cazul rezecției

apexului radicular

Ê 17. închiderea operatorie şi non-operatorie a perforațiilor peretelui

radicular şi ale fundului cavității dintelui
Indicații pentru utilizarea CIS:

Ê Cimenturilor ionomere de sticlă au prioritate în următoarele

cazuri:

Ê - igienă bucală deficitară

Ê - carii dentare multiple sau secundare

Ê - distrucții ale țesuturilor dure dentare, localizate mai jos de

nivelul gingiei

Ê - imposibilitatea de a realiza tehnic restaurarea cu compozite

din cauza salivației ridicate la copii, lipsei condițiilor necesare
Cimenturile ionomere de sticlă de fixare ( CIS) de tip I pot fi:

Ê Proprietăți ale cimenturilor ionomere de sticlă de fixare (CIS)

de tip I de fixare sunt:

Ê -mărimea redusă a particulelor de sticlă -până la 25 microni

Ê -reducerea raportului de pulbere / lichid până la 1,5:1

Ê - durata timpului de lucru

Ê -raportul mai mare de oxid de aluminiu şi de siliciu

Cimenturile ionomere de sticlă de fixare ( CIS) de tip I :

Ê Cimenturi ionomere de sticlă de tip I de cimentare sunt

indicate pentru:

Ê fixarea incrustaţiilor, faţetelor, coroanelor, punţilor dentare,

pivoturilor intracanalare, aparatelor ortodontice şi a altor
construcţii protetice.

Ê Reprezentanţi ai acestui grup de materiale sunt:

Ê “CX-Plus” (SHOFU), Aqua-Cem (Dentsply); Fuji-I (GC); Ketac-

Bond (ESPE).
Cimenturi ionomere de sticlă de tip I de
cimentare
Cimenturi ionomere de sticlă de restaurare de tip II

Ê Proprietăți ale cimenturilor ionomere de sticlă de restaurare de tip II sunt:

Ê - rezistenţa mai mare și solubilitatea mai scăzută comparativ cu

reprezentanții altor grupuri,

Ê -un raport mai mare de pulbere / lichid (în medie - de 3:1, a sistemelor
anhidre – 5:1-6:1).

Ê -Solubilitatea în apă este cea mai mică dintre toate grupurile de CIS – circa
0,4%.

Ê -Unele CIS sunt radiotransparente

Ê -Priza durează în medie de la 3 până la 7 min.

Cimenturi ionomere de sticlă de
restaurare de tip II

Ê Glasionomerii de tipul al II-lea sunt destul de rezistenți și pot

fi gravați cu acid, atunci când sunt utilizaţi ca obturație de
bază sub o restaurare.
Ê Aceste CIS de tip II sunt indicate pentru:

Ê - restaurarea defectelor dentare; cimentarea coroanelor,

punților dentare, incrustațiilor, dispozitivelor ortodontice
Ê - viteza de priză este rapidă

Ê -raport pulbere/ lichid 1,5: 1

Ê - unele CIS de tip II posedă radioopacitate

Tipul II – Cimenturi ionomere de sticlă de restaurare
Subtipul 1 –pentru restaurări estetice

Ê CIS tip II subtip 1 fizionomice,estetice sunt obținute prin

modificarea raportului dintre oxid de aluminiu şi oxid de
siliciu, în favoarea oxidului de siliciu.

Ê Introducerea în compziția de CIS tip II subtip 1 a unei sticle

speciale cu dispersie înaltă cu realizarea unor proprietăți
fizionomice ca transparența, dar reduce din rezistența CIS.

Ê Este imposibilă utilizarea de CIS tip II subtip 1 în zone ce

suportă solicitări mari (la dinții masticatori).

Ê CIS tip II subtip 1 au timp de priză uşor prelungit.

CIS tip II
Subtipul 1 – CIS pentru restaurări estetice
Indicații pentru CIS tip II
Subtipul 1 – CIS pentru restaurări estetice

Ê - obturații estetice a dinților frontali

Ê - la defecte carioase de clasa a III-a și a V-a

Ê - mici defecte carioase de clasa I,

Ê - leziuni necarioase,

Ê - eroziuni ale smalțului,

Ê - caria radiculară a dinților frontali, obturare prin metoda “sandwich”

Ê Ex.: ”Harvard Ionogas Fill Extra”, “Chelon- Fil” (ESPE), “Chemfil

Superior” (Dentsply), “Fuji-IX” (GC),
CIS tip II
Subtipul 1 – CIS pentru restaurări estetice
CIS tip II
Subtipul 2 – CIS pentru obturații armate

Ê Cimenturile ionomere de sticlă armate sunt obținute prin:

Ê - creşterea raportul de pulbere / lichid,

Ê -introducerea a unor fibre speciale, aditive metalice- pulbere

de amalgam de argint

Ê - schimbări în compoziția pulberii: o prelucrare specială cu

arderea particulelor metalice şi de sticlă (chermet-cimente),

Ê -creştere densității prin optimizarea dimensiunea particulelor

de umplutură.
CIS tip II
Subtipul 2 – CIS pentru obturații armate

Ê CIS tip II Subtipul 2 – CIS pentru obturații armate au

proprietăți fizionomice inferioare față de CIS tip II
subtip 1, dar posedă o rezistențaă mai mare și o viteză mai
mare de solidificare, cu o rezistență timpurie la umiditate.

Ê Se recomandă în situațiile, unde sunt necesare proprietăți

fizice crescute, iar aspectul estetic nu este important.
CIS tip II
Subtipul 2 – CIS pentru obturații armate

Ê Proprietăți:

Ê -viteza de priză – priză rapidă

Ê -raport pulbere / lichid - 3:1 sau mai mare

Ê -proprietăți de radioopacitate
Indicații pentru CIS tip II
Subtipul 2 – CIS pentru obturații armate :

Ê - obturații de durată pentru dinților laterali - în defecte carioase de clasa I și a II-

a a dinților temporari,

Ê - obturații în defecte carioase de clasa a V-a

Ê - obturații temporare pe o perioada de un an în tehnica “sandwich” pentru a

înlocui stratul de dentină

Ê -obturații de bază

Ê -sigilarea fisurilor

Ê - eroziuni ale smalțului, defecte cuneiforme

Ê - refaceri de bonturi dentare sub coroană artificială

Ê - incrustații corono-radiculare
CIS de tip III
Ê Proprietățile CIS de tip III sunt:

Ê - durata redusă a timpului de lucru și de priză

Ê - rezistență mecanică suficientă,

Ê - adeziunea chimică la smalț și la dentină,

Ê - radioopacitate,

Ê -formarea unui strat subțire de obturație de CIS tip III, ce asigură

păstrarea reliefului suprafeții izolate.

Ê Gravarea acestui ciment ionomer de sticlă poate fi realizat doar cu

condiția, ca grosimea grosimea stratului de material să constituie cel
puțin 1 mm.
CIS de tip III. Indicaţii :
Ê In dependență de rezisitența necesară CIS de tip III pot fi folositi ca obturații
izolatorii de bază și lineri sub restaurare.

Ê CIS de tip III. Indicații :

Ê 1. lineri (indicații – în strat subțire, ca izolare termică sub amalgam dentar; viteza
de priză - rapidă; raport pulbere / lichid 1,5:1

Ê Glasionomerii lineri sunt obținuți prin modificarea raportului pulbere/lichid.

Ê 2. obturație de bază (indicații- în combinație cu materiale compozite, în tehnica

“sandwih"; viteza de priză – rapidă, raport pulbere / lichid -3:1; posedă
radioopacitate.

Ê 3. sigilante fisurale (raport pulbere / lichid – 1,5:1).

Ê Repezentanti : Aqua lonobond (VOCO); Base Line (Dentsply), Ionosit.

“Ionosit” (Ciment ionomer de sticlă hibrid fotopolimerizabil folosit ca
liner)
Cimenturi ionomere metalice, cimenturi ionomere armate cu metale

Ê Cimenturi ionomere metalice "cermet” din l. engl. „ceramic-metal

mixture - „amestec de ceramică-metal " - cimenturi ionomere de
sticlă, modificate prin adăugarea metalului.

Ê Introducerea particulelor de argint crește duritatea cimentului

ionomer de sticlă, rezistența la abraziune, îmbunătățeşte
caracteristicile de rezistență ale materialului, densitatea acestuia,
reduce porozitatea, asigură radiopacitatea, crește ușor coeficientul de
dilatare termică.

Ê Cimenturile glasionomere armate cu argint au un timpul de priză mai

mic ce reduce sensibilitatea la umiditate şi absorbția apei.
Cimenturi ionomere metalice, cimenturi
ionomere de sticlă armate cu metale

Ê Pulberea cimenturilor ionomere de sticlă armate cu argint

poate fi de 2 tipuri:

Ê 1. pulbere din amestec ordinar din sticlă şi argint

Ê Acest tip nu duce la o creștere a rezistenței la abraziune, nu

modifică rezistența materialului, dar sporeşte radioopacitatea
schimbă consistența materialului în timpul lucrului. Rezistența
la abraziune creşte usor grafie fomării aşa-numitului înveliş
Bielba ca urmare a a distribuției particulelor de argint pe
suprafata obturației în procesul lustruirii sau a masticației.
Ê 2. argint încorporat într-o pulbere de sticlă (cermet adevărat)
Cimenturi ionomere metalice, cimenturi
ionomere de sticlă armate cu metale

Ê Pulberea cimenturilor ionomere de sticlă armate cu argint poate fi de două tipuri:

Ê 1. pulbere din amestec ordinar din sticlă şi argint

Ê 2. argint încorporat într-o pulbere de sticlă (cermet adevărat)

Ê Al doilea tip de amestec din pulberea de sticlă și argint (particule cu un diametru de 3,5
microni) se formează în bile şi se coace la temperatura de 800 c până la fuzionarea sticlei şi
argintului. Substanță solidă zgurificată este măcinată până a o stare pulverulentă, particulele
fiind rotunjite prin pisare. Se adaugă 5 % TiO, pentru a îmbunătăți proprietățile fizionomice
de nuanțe mai deschise.

Ê Cermetele tipice conțin în total aproximativ 40% de argint. La sporirea cantităţii de argint în
componerta cimentului se reduce cantitatea de sticlă fluoroaluminosilicat, corespunzător se
reduce eliberarea de fluor, precum și adeziunea la țesuturile dintelui.

Ê Ex. Argion si An on Molar (VOCO); Chelon Silver, Chelon Silver/Maxicap (ESPE); Ketac
Silver Aplican Maxicap (ESPE)
 Cimenturi ionomere de sticlă hibride = cimenturi
ionomere modificate cu răşini

Ê Componența cimenturilor ionomere de sticlă hibride:

Ê- Pulberea cimentului este o sticlă de
fluoroaluminosilicat, radiopacă, uneori cu un
copolimerizat desicat, ca și în sistemele ionomere de
sticlă anhidre.
Ê - Lichidul este o soluție de copolimer al acizilor, dar
moleculele poliacizilor sunt modificate prin cuplarea la
ei a unui număr oarecare de grupări metacrilice
nesaturate, polimerizabile, ca și la dimetacrilații
materialelor compozite. În lichid se conține, de
asemenea, o soluție apoasă de 2-hidroxietilmetacrilat
(HEMA), acid tartric, fotoinițiator ca camforchinonă,
necesar pentru fotopolimerizare.
Reacția de priză a cimenturilor
ionomere de sticlă hibride

Ê Se produc două reactii în paralel la amestecarea pulberii cu lichid:

Ê -una repetă reacția clasică de întărire a CIS-urilor tradiționale cu

percolarea ionilor de metal și fluor din particulele de sticla, prin
suturarea moleculelor de poliacizi de către ionii de metal, degajarea
şi fixarea fluorului către țesuturile dure dentare. Acestă reacție
glasionomeră este lentă (15-20 min), ceea ce asigură un timp de lucru
mai îndelungat.

Ê - imediat după solidificarea cu lampa de fotopolimerizare, se

produce polimerizarea radicalilor liberi ai grupărilor metacrilice ale
polimerului şi HEMA (hidroxietilmetacrilat) cu participarea
sistemului de fotoinițiere, activat cu lumină. Imediat se formează o
structura rigidă în care se desfășoară reacția glasionomeră acid- bază.
CIS hibrid “Ionoresin Fill Extra Harvard”
 3 mecanisme de întărire a CIS hibride

Ê CIS-uri hibride au 3 mecanisme de întărire:

Ê 1. fotopolimerizare (polimerizare metacrilică fotoinițiată) a

radicalilor liberi;

Ê 2. reactie ionomeră de sticlă acid-bază, cu eliberare de fluor şi

schimb de ioni cu țesuturile dentare;

Ê 3. autopolimerizare a radicalilor metacrilici liberi, fără

acțiunea luminii, la amestecarea pulberii şi lichidului, şi care
asigură o întărire integrală în zonele inaccesibile pentru
pătrunderea fascicolului luminos al lămpii de fotopolimerizare
CIS hibrid “Ionoresin Fill Extra Harvard”
Proprietăţi ale glasionomerilor hibrizi

Ê Proprietăți ale glasionomerilor hibrizi sunt asemănătoare cu cele ale

glasionomerilor, dar diferă de acestea prin:

Ê - solidificare rapidă

Ê - în cazul cimenturilor cu polimerizare triplă- o rezistență mai mare, imediat după

fotopolimerizare

Ê - lipsa microfisurilor

Ê -o adeziune bună

Ê -rezistența la umezeala

Ê - posibilitatea lustruirii imediate

Ê - manipulare ușoară
Ê Reprezentanţi ai cimenturilor ionomere de sticlă hibride:

Ê • de restaurare:

Ê Ionoresin Fill Extra (Harvard), VitremerTC (3M); Photac-Fil®

(ESPE); Fuji II LC° (GC).

Ê • pentru lineri sau obturaţii de bază:

Ê “Ionosit”, Vitrebond (3M), Ionosealº (VOCO), Fuji Bond LC;

Fuji Lining LC (GC).
“Ionosit” (Ciment ionomer de sticlă hibrid fotopolimerizabil folosit ca
liner)
Ê Au fost create CIS-uri hibride pentru fixarea lucrărilor
protetice, care se solidificau prin mecanism dublu:

Ê 1. reacție ionomeră de sticlă

Ê 2. reacție ca compozit autopolimerizabil.

Ê Ex: Vitremer Luting Cement (3M), Fuji Plus

Bibliografie
Ê A. Terehov, C. Năstase, Gh. Nicolau, V. Nicolaiciuc “Odontologie
practică modernă”, Chișinău, 448 p.

Ê Mount G.J., Hume W.R. Conservarea si restaurarea structurilor

dentare. Bucuresti, 1999, 272 p.

Ê Iliescu A., Gafar M. Cariologie si odontoterapie restauratoare.

Bucuresti, 2006, 494 p.

Ê Bonsor S. J., Pearson G. J. Applied Dental Materials. Livingstone,

2013, 454 p.

Ê Николау Г.Ю., Терехов А.Б., Настасе К.И. Основы практической

Кариесологии.
Mulţumesc pentru atenţie!