CIMENTURILE CU IONOMERI

DE STICLĂ SAU

CIMENTURI GLASS-IONOMERE
Cimenturile cu ionomeri de sticlă (CIS)
 CIS sunt cimenturi autopolimerizabile care aderă intrinsec la
structura dură prin realizarea e schimburi ionice cu aceasta.
Aplicarea lor necesită, în principiu, pregatirea structurii dure cu
ajutorul acidului poliacrilic 10%. Această etapă se numeşte
condiționare. Prin condiționare, stratul de detritus dentinar
remanent (DDR) este îndepartat de pe suprafața dentinară
(fără a îndepărta dopurile intratubulare) favorizând un contact
mai strâns (cu schimburile ionice aferente) între material si
dentină. Există variante moderne care au structura
îmbunătățită şi care nu mai necesită conditionare înainte de
aplicare. Deşi conditionarea a fost gândită initial pentru
pregătirea structurii dentinare, există variante de condiţionanți
cavitari care se pot aplica si pe smalt, în sederea curăţării.
Aceşti condiționanți conțin acid poliacrilic cu concentraţie mai
ridicată.
Recunoaşterea lor în practica stomatologică se
datorează:
 -calităţilor fizionomice pe care le posedă
comparabile cu cele ale compozitelor
 -aderenţei deosebite la ţesuturile dure dentare
 -bio-compatibilităţii pulpare
 -obliterării lente a canaliculelor dentinare de către
fluor.
Formarea acestor cimenturi se bazează pe reacţia
acid-bază dintre substanţele polimerice constitutive.
Lichidul acid reacţionează cu pulberea bazică,
formând o sare de natură polimerică, ce acţionează
ca o matrice.
Compoziţie
Precum toate cimenturile, ionomerii de sticlă
cel mai des au ca prezentare cele 2
componente:
 -pulberea şi lichidul

dar si forma de
 capsule predozate cu mixare automata
Clasificarea cimenturilor glass-ionomere

 Tip I – pentru cimentari

 Tip II – pentru restauratii
 Tip III – lineri si baze
 Tip IV – pentru sigilarea fisurilor
 Tip V – ciment ortodontic
 Tip VI – reconstituire de bonturi
A.Pulberea – este formată dintr-o sticlă de silicat
de aluminiu şi calciu donatoare de ioni care
conţine şi:
 -fluor
 -pigmenţi
 -chiar şi substanţe radioopace.

Dimensiunile particulelor pulberii variază:

 -de la 50 microni pentru cimenturile de obturaţii
de durată
 -la 20 de microni pentru cele folosite la
cimentări.
B.Lichidul – este reprezentat în principal de
acidul poliacrilic care este o soluţie apoasă de
copolimeri ai acidului poliacrilic (40-50%) şi
acidului itaconic.
 Acidul itaconic reduce viscozitatea ac.
poliacrilic →previne gelificarea
Au mai fost introduse mici cantităţi de:
 -acid tartaric creste timpul de lucru, scade
timpul de priza
 -acid maleic care permite introducerea unor
sticle de alumino-silicaţi mai puţin reactive, ce
îmbunătăţesc transluciditatea materialelor.
Cimenturile glass-ionomere
fotopolimerizabile - conţin în plus pe
lângă cele amintite şi 10% răşină
fotopolimerizabilă.
Reacţia de priză
Aceasta se datorează ionilor de hidrogen din grupările
carboxilice ale acidului poliacrilic, care penetrează stratul
superficial al particulelor de pulbere de sticlă, de unde
captează cationii de aluminiu şi calciu rezultând un gel
silicic.
 Cationii de calciu sunt legaţi mai rapid de lanţurile
poliacrilice decât cei de aluminiu, formând săruri de
poliacrilat de calciu, răspunzătoare de gelificare şi de
priza primară a cimentului, care se instalează după 5
minute de la terminarea spatulării cimentului.
 Sărurile de aluminiu se formează mai lent, fiind
răspunzătoare de priza finală.
 După priză cimentul este format din particule de sticlă ne
reacţionate, „coafate” de un gel de oxid de siliciu şi incluse
într-o matrice de săruri multiple.
Proprietăţi ale cimenturilor glass-ionomere
a)-contracţie minimă după priză
b)-coeficient de expansiune termică de 16,
care comparativ este:
 -apropiat de 11, al smalţului
 -faţă de 19-25, al amalgamului
 -şi 28-38, al compozitelor convenţionale.

c)-aderenţa la ţesuturile dure dentare, este

foarte bună, mai ales când acestea sunt
perfect curate prin îndepărtarea de „smear
layer”.
„smear layer” = detritus dentinar remanent,
rezultă din frezaj, fiind un strat dentinar
mineralizat, impregnat cu bacterii şi puternic
aderent la dentina subiacentă. Pentru a fi
îndepărtat, el trebuie supus unei tehnici de
„condiţionare” dentinară, care constă în
aplicarea unui acid slab, numit agent de
condiţionare, pe suprafaţa ce trebuie
curăţată perfect.
Agenţi de condiţionare sunt:

1.-acizi poliacrilici care pot fi în concentraţii diferite de:

 -10%, ce se menţin în contact direct cu suprafaţa
dorită, timp de 20 de secunde şi
 -40%, ce se menţin numai 10 secunde (Dentin
Conditioner 20%, Durelon 50%)

 2.-acid tanic 25%.

 3.-acid citric 50%.

PROPRIETATI:
 - contractie minima dupa priza
 - aderenta - la smalt si dentina
 - la compozite: fizica + chimica
 - rezistenta: - relativa - in mediul acid
 - slaba - mecanica si la abrazie
 - solubilitatea mai mare ca pt alte
cimenturi
 - insuficient de fizionomice
 - timp de priza 4-8 min
PROPRIETATI BIOLOGICE

- biocompatibile: - cu pulpa dentara

- cu parodontiul marginal
- grosime dentina < 0,5mm  protectie pulpara
- proprietati anticariogene  eliberare de fluor in
timpul prizei si dupa priza secundara
Avantajele de bază ale variantelor clasice:*
 -au aderenţă intrinsecă la structurile dure permitând
realizarea unei închideri marginas foarte bune (la smaly mai
puternică decât la dentină), otel inoxidabil, staniu, cupru (nu
la ceramic metale nobile). Astfel, este posibilă prepararea
de cavităţi cu sacrificiu minim de ţesut dur (tehn minim
invazive), Ele pot restaura diferite tipuri de cavități în funcţie
de localizarea acestor exigenţele estetice, proprietățile
mecanice şi fizionomia tipului de ciment cu ionomeri utilizat.
 - pregătirea structurilor dure cu acid poliacrilic necesită
puține etape şi, deci, sunt şanse me reduse de apariţie a
erorilor tehnice (cu excepția unora dintre variantele
moderne care nu necesită conditionare);
 - contracție de priză compensată de absorbţia rapidă de apă
(spre deosebire de compozite unde absorbtia este lentă);
 - coeficient de expansiune termică similar cu cel
al dentinei;
 - bune izolatoare termic;
 - eliberare de fluor crescută (initial) şi lentă (pe
termen lung) consecutiv reincărcării din saliva;
 -elasticitate bună, fiind potrivite pentru
restaurarea zonelor cervicale
 - sunt hidrofile aderând la structurile dure chiar
și în prezenţa apei. De aceea, uscarea dup
spalarea acidului poliacrilic se realizează prin
uscare cu buleta de vată, nu cu aer.
Dezvantajele de bază ale variantelor clasice*
 -rezistenţă mecanică și duritate mai
scăzute decât cele ale răşinilor
compozite și CIMR (CIS<CIMR< RDC);
 -solubilitate crescută;
 -fizionomie redusă (transluciditate
scăzută);
 - sensibilitate postoperatorie (deoarece
amestecul proaspăt este foarte acid).
Indicaţiile majore ale glass-ionomerelor sunt în:

 -leziuni de tip eroziune-abrazie cu o adâncime mai mare de

1,5 mm, chiar înaintea materialelor compozite
 -cavităţi de clasa a V-a la cei cu predispoziţie cariogenă
deosebită, având în vedere necesitatea asigurării
carioprofilaxiei marginale
 -cavităţi de clasa a III-a şi a I-a
 -cavităţi pe dinţii temporari
 -sigilarea fosetelor şi fisurilor, care după unele estimări,
poate dura chiar şi 6 ani
 -reparaţia marginilor unor lucrări ceramice, incrustaţii
 -cimentări de lucrări protetice
 -obturaţii de bază, fiind bio-compatibile cu amalgamul şi
compozitele
 Indicatiile GI conventionale

 1.GI pt. cimentare (tip 1)

KETAC CEM (ESPE PREMIER)
FUJI 1 (GC INTERNATIONAL CORP)
TEHNICA DE LUCRU
 Indicatiile GI conventionale
 2.Restauratii
- Restaurarea dintilor de lapte
- Clasa III si V - dinti permanenti
- Eroziuni cervicale
- Restaurari temporare
 KETAC MOLAR
(ESPE PREMIER)
 FUJI II
(GC INTERNATIONAL CORP)
KETAC MOLAR
- condensabil
- elibereaza F
- restaurari dinti posteriori, dinti
temporari,bonturi, baza sub
compozit
 Indicatiile GI conventionale
 3. Lineri si baze (-tehnica sandwich)

•Kavitan plus (SPOFA)

autopolimarizabil

•Kavitan LC (SPOFA)
Fotopolimerizabil
• Fuji Lining LC (GC), Vitrebond (3M)
Obturaţia coronară tip Sandwich
- a fost introdusă de către McLEAN şi combina
beneficiile proprietatilor GI si compozitelor:
 -obturaţia de bază din ciment glass-ionomer
 -materialul compozit ca obturaţie de durată.

1.-tehnica Sandwich închis – atunci când

cimentul glass-ionomer este situat în interiorul
cavităţii, fără a comunica cu exteriorul
2.-tehnica Sandwich deschis – atunci când
cimentul glass-ionomer comunică cu exteriorul
la nivelul pragului cervical gingival aproximal.
EQUIA
• Sistem unic
• Noua generatie de particule de sticla+lac
rasinic
• Manipulare rapida+proprietati fizice+estetice
 Material de restaurare posterior auto-adeziv, cu
aplicare intr-o singura etapa
 O abordare complet noua a terapiei restaurative:
restaurarile bazate pe tehnologia ionomerilor de sticla
nu au fost niciodata ata de estetice si translucide!
 Conform studiilor clinice recente GC EQUIA poate fi
utilizat ca materiale de restaurare de lunga durata la
cavitatile de clasa I supuse stresului ocluzal si la
cavitatile de clasa II de marime redusa.
 Sensibilitate scazuta la umiditate
 Aternativa ideala la amalgam si compomeri
 Disponibil in mai multe nuante, cu o transluciditate
reala si luciu natural, aspect neted
 EQUIA
 Easy - toleranta ridicata la umiditate
- contractie de priza
- aplicare intr-o singura etapa
 Quick
 Timp de priza mai scurt
 Timp de lucru-3’25”
 EQUIA
 Unique
 1 strat de Equia coat
-protejeaza restaurarea
-imbunatateste proprietatile fizice ale umpluturii
-sigilare marginala excelenta
 Inteligent - lacul se abrazeaza uniform
-efect unic de maturizaresaliva,rezistenta >
-eliberare crescuta de F
 Aesthetic – proprietati bio-mimetice
- caracteristici optice naturale
Tehnica de lucru
 Preparare minim invaziva a cavitatii
 Aplicarea conditionerului
 Activarea capsulei si mixare 10”

 Tehnica de restaurare:
-se umple cavitatea-t de lucru-1’15”
-finisare la 2’30”
-aplicare G-Coat,fotopolimerizare
-rezultat final dupa 3’30”
Indicatiile GI modificati cu metal

-Adaugarea particulelor de amalgam de Ag.→creste

rezistenta si radioopacitatea
-Reconstituiri de bonturi
- MIRACLE MIX de GC, KETAC SILVER de ESPE
 COMPOMERII*
 sunt materiale hibride fotopolimerizabile,
între CIS şi RDC, cu aracteristici mai
apropiate de cele aie materialelor cu
răşini, necesitând pregătirea structurii
dure cu ajutorul unui sistem adeziv
(dedicat sau universal) înainte de
aplicare. Componentele de bază sunt
matricea organică polimerică cu grupări
acide carboxilice şi sticla fluoro-alumino-
silicatică.
 COMPOMERII
Compozitie:
= rasina metacrilica carboxilata + umplutura
(sticla fluoro alumino-silicat)

CIS CIS
Compomeri
conventionale modificate
cu rasini

Compozite
Proprietăți:*
 -rezistenţă mecanică şi duritate: RDC >COMP>CIMR
>CIS (cu cât un hibrid are mai multă răşină, cu atat e
mai rezistent şi dur față de CIS clasic);
 -fizionomie: RDC >COMP>CIMR >CIS;
 -prezintă variante fluide (flow) şi vâscoase (pastă);
 -eliberare de fluor: CIS >CIMR >COMP deoarece
ponderea reacţiei acid-bază e redusă;
 -elasticitate crescută fiind indicate pentru restaurarea
zonelor cervicale; u utilizări multiple lineri, baze,
obturații de durată ale tuturor tipurilor de cavități cu
atenţie asupra zonelor supuse unor forțe mecanice
directe foarte mari.
Indicatii compomeri
1. restaurari permanente:
- dinti de lapte
-leziuni cervicale
-restaurari clasa III
2. obturatii temporare
3. lineri (e.g. ANA liner)

Contraindicate in leziuni cu pierdere importanta de

substanta
Ex:- DYRACT
- COMPOGLASS
TEHNICA DE APLICARE:
- alegerea nuantei
- izolarea dintelui
- curatarea dintelui cu perii si paste abrazive
- protectia pulpara daca este nevoie, cu baza
- aplicarea primer/adeziv pentru compomeri
- aplicarea compomerului pentru restaurari
- fotopolimerizarea
- finisarea
 Giomerii*
 Sunt materiale hibride fotopolimerizabile cu
caracteristici mai apropiate de cele de materialelor
cu răşini. De aceea, structura dură necesită folosirea
unui sistem adeziv (dedicat sau universal) inainte de
aplicare. Componentele de bază sunt matricea
organică polimerică și particule de CIS
prepolimerizate. Acestea au suprafața modificată S-
PRG" (Surface Pre-Reacted Class) care eliberează
6 ioni: fluor, sodiu, stronţiu, aluminiu, siliciu, bor,
dovedind o capacitate crescată de inhibare a formării
plăcii bacteriene şi de neutralizare a produşilor acizi.
Au urmatoarele proprietăți principale:
 -au proprietăți mecanice bune/foartebune şi variabile
(de ex. există variante fluide cu rezistenţă ecanică
scăzută, variante pastă cu rezistență mecanică mare,
variante condensabile cu rezistenţă mecanică foarte
mare, etc.);
 -fizionomie bună/foarte bună;
 -eliberare de fluor,
 -longevitate crescută a obturației prin protejarea
miezului de CIS,
 -prezintă variante fluide (,,flow") şi vâscoase (pastā);
 -utlizări: lineri, baze, obturații de durată pentru toate
clasele de cavităţi.