1.

Noțiunea si compozitia chimica a cimentului ionomer de

sticla . Modul de prezentare .
Cimenturile ionomere de sticla sau glasionomerii sunt poliacrilati complecsi
sau polialchiolati de sticlă rezultati din interactiunea unei solutii apoase de acid poliacrilic
sau copolimeri ai acidului acrylic cu un fluoroaluminosilicat de calciu.

Mod de prezentare intr-un system bicomponent: pulbere-lichid cu dozare manuala

sau predozare in capsule.Pulberea are are ca component de baza fluoroaluminosilicatul de
calciu. Dimensiunele particulelor pulberii variaza in functie de indicatiile materialului,de
obicei 13-19 microni.

Pentru CIS-urile de sticla utilizati pentru cimentare sau obturatie prezinta

particule mari.Marimea particulelor influenteaza proprietatile fizice finale ale
materialului.Pulberea este descrisa ca fiind o sticla ion-solubila suscptibila la atacul acid cind
raportul atomic Si/Al este mai mic de 2:1.

Pentru a creste radioopacitatea se adauga in pulbere bariu,strontium sau

lantan.Fluorul este de asemenea un component essential ce stimuleaza remineralizarea in
structura dentara adiacenta.Lichidul a fost reprezentat initial de o solutie apoasa de acid
poliacrilic,dar in ultimul timp se utilizeaza copolimeri acid acrilic – acid itaconic sau acid
maleic –acid acrylic.

Pentru a controla manipularea si reactia de prize se adauga in lichid mici

cantitati de acid tartric – sisteme anhidre in care acidul este liofilizat si incorporate in
pulbere. Pulberea se amesteca cu apa destilata.

(SAU )

Se realizeazǎ cimenturile ionomere de sticlǎ (glassionomerii) prin combinarea

propietatilor cimentului silicat si a cimentului policarboxilat in dorinta de a obține un
material de obturatie fizionomic si adeziv, pentru tratamentul leziunilor coronare ale dintilor
frontali.

Cimenturile ionomere din punct de vedere chimic sunt poliacrilati complecsi sau
polialchenolati de sticlǎ rezultată din interacțiunea unei soluții apoase de acid poliacrilic sau
copolimeri ai acidului acrilic cu un fluoro aluminosilicat de calciu.

Mod de prezentare :

- sub forma de capsule : reprezinta un mini conteiner confecționat din acrilat , într-o
parte este pulberea în alta lichidul

- sistem bicomponent : pulbere – lichid cu dozare manualǎ sau pre dozare in capsule.

Pulberea are drept component de baza fluoroaluminosilicatul de calciu. Dimensiunile

particulelor pulberii variaza in functie de indicatiile materialului.
 Pentru ionomerii de sticla utilizati pentru cimentare sau drept linerii, pulberea
prezinta particule mici, in timp ce materialele pentru obturatie prezinta particule mari.

Marimea particulelor influenteaza proprietatile fizice finale ale materialului.

Pentru a creste radioopacitatea se adauga in pulbere bariu, strontiu sau lantan. Fluorul
este de asemenea un component esential el stimuland remineralizarea in structura dentara
adiacenta

.Lichidul a fost reprezentat initial de o solutie apoasa de acid poliacrilic, dar in ultimul
timp se utilizeaza copolimeri acid acrilic-acid itaconic sau acid maleic-acid acrilic.

Pentru a controla manipularea si reactia de priza se adauga in lichid mici cantitati de

acid tartric-sisteme anhidre in care acidul este liofilizat si incorporat in pulbere. Pulberea se
amestecǎ cu apǎ distilatǎ.

2. Reactia de priza a cimentului ionomer de sticla

Reactia de priza este in principal o reactie acid-baza intre acidul din lichid si silicat.
Reactia de priza parcurge 3 etape si dureaza cel putin o luna dupa inserarea materialului in
cavitate.

Etapa 1- dizolvarea - consta in descompunerea suprafetei particulelor de silicat de catre

acid, realizandu-se o adeziune bazata pe difuziune intre particulele de sticla si matrice.
Stratul exterior al particulelor de sticla se descompune eliberand ioni de Ca, Na, Al si F,
ducand la formarea unui sol.

Etapa 2 – precipitarea sarurilor, gelificarea si solidificarea – se datoreaza legarii

ionilor de calciu si aluminiu de polianioni prin gruparile policarboxilat. Intr-o prima
subetapa se leaga ionii de calciu, ducand la formarea unui ciment care poate fi considerat
intarit din punct de vedere clinic, la 4-10 minute din momentul amestecarii. Reactia continua
insa si dupa intarirea cimentului cu legarea de matrice si a ionilor de aluminiu. Maturarea
cimentului este foarte rapida la inceput, astfel ca dupa 24 de ore, materialul atinge o mare
parte din rezistenta sa finala, dar continua apoi lent timp de cateva luni. In etapele initiale
ale prizei cimentul este predispus la contaminarea cu apa. Aborbtia apei va duce la pierderea
transluciditatii si va predispune cimentul la eroziune. Pe de alta parte,deshidratarea va duce
la aparitia fisurilor in ciment, inmuierea suprafetei si pierderea ionilor ce compun matricea.
De aceea, daca este folosit ca material de restaurare, cimentul trebuie protejat in primele 24
ore cu ajutorul unei solutii rasinice fluide.

Etapa 3 – hidratarea sarurilor- este asociata cu faza de maturare si duce la o

imbunatatire semnificativa a proprietatilor fizice.

Viteza reactiei de priza depinde de compozitia pulberii, marimea

particulelor,compozitia lichidului, concentratia acidului tartric, dar si de o serie de alti factori
controlati de clinician cum ar fi temperatura de amestecare, raportul pulbere/lichid,
caracteristicile manipularii.

3. Proprietatile cimentului ionomer de sticla

● Aderenţă foarte buna la ţesuturile dure dentare, realizând o
închidere marginală bună.
 ● Biocompatibilitate excelentă
● Efect cariostatic, fiind donatoare de fluor printr-un mecanism
de „reîncarcare”
● Relativ stabile în mediul umed
● Stabilitate coloristică şi timp de priză foarte bun

Cimenturile ionomere aderǎ chimic la smalt, dentinǎ,metale acoperite de un

strat superficial de oxizi, ghips, dar nu aderǎ la ceramicǎ, metale nobile.
Mecanismul adeziunii se bazeaza atat pe fenomenul de difuziune cat si pe cel de absorbtie.
Importanta acestui tip de adeziune intre structurile dentare si cimenturile ionomere consta
in aparitia unei adeziuni foarte puternice intre cele doua substraturi. Acest aspect a fost
confirmat de observatiile clinice care au evidentiat ca in cazul esecului unei restaurari cu un
ionomer, rezultatul este fisurarea obturatiei , dar mentinerea unui strat de ciment aderent de
dinte. Adeziunea se realizeaza mai bine pe medii curate. De aceea se recomanda
conditionarea suprafetelor dentare inainte de aplicarea cimentului cu o solutie apoasa de
acid poliacrilic.

Cimenturile ionomere prezinta o foare buna biocompatibilitate datorata in special

prezentei fluorului in compozitia lor. Acesta inhiba formarea placii bacteriene, protejeaza de
carie structurile dentare adiacente, comportandu-se ca un adevarat rezervor de fluor pe toata
perioada de viata a restaurarii. Raspunsul pulpei la cimenturile ionomere este de asemenea
favorabil, chiar si in cazul unor cavitati profunde. In cazul existentei unor deschideri ale
camerei pulpare este totusi recomandata aplicarea unui strat protector de hidroxid de calciu.

Ionomerii de sticla prezinta o contractie volumetrica de priza de 3%, care apare

progresiv in timpul procesului de priza. In prezenta adeziunii prin schimb ionic cu structura
dentara, contractia este controlata, iar percolarea marginala redusa.

Rezistenta lor mecanica este mai mare decat a cimenturilor fosfat de zinc si
policarboxilat de zinc. Duritatea creste cu proportia pulberii, dar si pe masura ce se
maturizeaza. Totusi rezistenta la fracturare este scazuta comparativ cu cea a rasinilor
compozite sau a amalgamelor ceea contraindica amplasarea lor in zone de stress ocluzal.

Aceste cimenturi prezinta o culoare si o transluciditate asemanatoare structurilor

dentare. In cazul expunerii premature la apa, stratul superficial isi modificǎ culoarea, de
aceea este importanta sigilarea restaurarii imediat dupa priza si realizarea modelarii finale
dupa cel putin 24 de ore. Daca aspectul estetic nu este satisfacator, restaurarea poate fi
mentinuta ca o obturatie de baza si laminata cu rasini compozite.

Majoritatea cimenturilor ionomere au o radioopacitate mai mare decat a dentinei.

Anumite produse indicate pentru restaurari fizionomice sunt radiotransparente, pentru ca
includerea unui radioopacifiant le-ar altera transluciditatea.

Sunt bune izolatoare termice.

 4. Indicatii si tehnica de lucru a cimentului ionomer de sticla
Indicatii:
- fixarea microprotezelor si a puntilor (-fixarea protezelor unidenatare si a puntilor)

- obturatii de bazǎ sub compozite (tehnica sandwich)

- obturatii retrograde

- obturatii la dintii temporari

-obturatii de durata in zone lipsite de stress ocluzal

- obturatii de duratǎ in cavitatile de clasa a V-a si eroziunii cervicale

- sigilarea santurilor si fosetelor.

Tehnica de lucru

● preparea cavitatii si apoi curatarea ei

● aplicarea de acid poliacrilic 10% pentru 10 secunde.
● spalarea cu apa 10 secunde
● uscarea atenta a cavitatii pentru a nu deshidrata suprafata
dentinara.

-prepararea cimentului: - prin metoda clasicǎ din pulbere si lichid pe o plǎcutǎ de sticlǎ
sau hartie ceratǎ folosind o spatulǎ de metal sau material plastic si respectand raportul
indicat de fabricant. Spatularea trebuie sǎ fie rapidǎ 15-30 secunde, pe o suprafatǎ cat mai
micǎ, aproximativ 3 cm pentru a evita evaporarea apei si a asigura omogenizarea
amestecului.

-prin metoda modernǎ care se utilizeazǎ in cazul sistemelor capsulate predozate, fiind
necesare aparate de mixat si diferite dispozitive de activare si aplicare pe care firmele le
livreazǎ pentru produsele lor si care nu se pot intrebuinta pentru produsele altor firme.

-inserarea cimentului se poate face cu o seringa in cazul materialelor cu o vascozitate

scazuta; se folosesc matrici pentru o adaptare perfecta la dentina si smalt.

-dupa priza, restaurarea trebuie sa fie protejata prin aplicarea unei rasini cu vascozitate
scazuta, care are rolul de a o izola de mediul bucal si de a asigura stabilitatea hidrica pentru
primele 24 de ore.

5. Clasificarea a cimentului ionomer de sticla dupa Wilson si McLcan

Clasificare

In anul 1988 Wilsson si Mc Lean clasificǎ cimenturile ionomere de sticlǎ

astfel:

- Tipul I – chituri adezive ( ionomeri de cimentare)

- Tipul II – cimenturi de restaurare

- Tipul III – cimenturi pentru obturatii de bazǎ.

Produse comerciale: - FUJI: - TYPE I (cimentari)

 TYPE II ( restaurari)

TYPE VII (sigilari)

TYPE IX (obturatii de baza)

- KETAC BOND

- KETAC – FIL – capsulat

- AQUACEM

- KETAC CEM

- KAVITAN

6. Dupa G.J.Mount si W.R. Hume

tip1 - glasionomer de restaurari - fixare si lipire
tip2 : glasionomer de restaurari :
subtip1: pentru restaurari estetice
subtip 2 : pentru restaurari armate
tip 3 - lineri / obturatie de baza cu priza rapida pentru obturatii estetice

7. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip I

Cimenturi ionomeri de sticlă tip I ( de fixare )

● mărimea particulelor de sticlă redusă ( 25 microni)

● raport pulbere/lichid redus (1,5/1)
● timpul de lucru redus
● raportul de oxizi de aluminiu și siliciu mai mare

Indicații: fixarea incrustațiilor, pivoturilor intracanalare,

fațetelor, coroanelor, punților, aparatelor ortodontice, etc.

SAU

(((Tip I: pentru cimentari – dimensiune fina a particulelor à film de 25 microni

FUJI 1 (GC INTERNATIONAL CORP)

KETAC CEM (ESPE PREMIER)

KETAC CEM
- cimentari de coroane, inlay,
onlay, stifturi, bracket
-radioopac
-elibereaza F
-solubilitate <
-rezistenta la compresiune)))

Tehnica de lucru

8. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip II

Cimenturi ionomeri de sticlă tip II (de restaurare)

● rezistența mai mare solubilitatea cea mai mică
● raport pulbere lichid mai mare (3-5/1)
● solidificarea 3-7 min

CIS FIZIONOMICE
● se mărește raporul dintre oxizii de aluminiu și siliciu în favoarea oxidului de
siliciu
 ● se adaugă o sticlă specialăcu dispersie înaltă care: oferă caracteristici
fizionomice, dar reduce rezistența, astfel ele nu pot fi folosite în zonele cu
solicitări mari.
● Indicații: obturații estetice la dinții frontali

CIS ARMATE
● Creșterea raportului pulbere/lichid
● Se adaugă în compoziție aditive metalice
● Au proprietăți estetice inferioare, dar rezistență mai mare.
● Se utilizează în zonele unde e nevoie de proprietăți fizice crescute, iar
aspectul fizionomic nu e important.

Indicații: Restaurări de durată a dinților temporari laterali, obturații

temporare pe un termen de 1 an, eroziuni ale smalțului dinților masticatori,
etc.
SAU
((Tip II: - materiale de obturatie
- in general autopolimerizabile
FUJI 2
KETAC FIL
KETAC MOLAR
PHOTAC FIL
KETAC MOLAR
- condensabil
- elibereaza F
● - restaurari dinti posteriori, dinti temporari,bonturi, baza sub compozit)))
 9. Clasificarea cimenturilor ionomeri de tip III
Cimenturi ionomeri de sticlă tip II ( lineri sau obturații de bază)
● Timpul de priză și de lucru reduse
● Rezistență mecanică suficientă
● Adeziune chimică la smalț și dentină
● Radioopacitate
● Formează un strat subțire care păstrează relieful suprafeței isolate
● Poate fi gravat, dacă stratul de material e cel puțin 1 mm.

Indicații:
1. liner– izolare termică sub amalgam
2. obturație de bază – sub material composite
3. sigilante fisurale.
SAU
((Tip III: MATERIALE PENTRU BAZE SI LINERI
III A: - mai putin rezistente:
* biocompatibilitate pulpara buna
* radioopace
* autopolimerizabile
Ex: GC LINING CEMENT; SHOFU LINER
III.B: - rezistenta mai mare:
* radioopace
* aciditate crescuta
* autopolimerizabile
* utilizate ca baze
Ex: KETAC BOND; SHOFU BASE; GC DENTIN CEMENT
III.C: - materiale fotopolimerizabile:
* radioopace
* rezistente si stabile in strat subtire
EX: VITREBOND)))))))))))))))))))))))))))

10. Modul de adeziune a cimenturilor ionomeri de sticla la tesuturile dentare

Mod de preparare:

- proportia pulbere/lichid = 3/1

- bloc de hartie cerata

- spatule din material plastic

- timp de amestec 30-45” sau 10” (capsule)

- timp de lucru 2

Mod de aplicare:
•izolarea dintelui – CIS foarte sensibil la contaminare cu apa in timpul prizei
• tratarea suprafetei eroziunii
- acid poliacrilic 10% - 20” (CONDITIONER liquid)
- acid citric 50%- 30” - spalare
- mentinerea izolarii stricte
• aplicarea materialului lipicios
• priza aproximativ 7’
• izolare cu lac sau adeziv foto
• finisarea – rapida – gume + spray apa
• reaplicarea lacului

PREPARAREA AMALGAMULUI:

* manuala

* mecanica: - DENTOMAT - SILAMAT

Avantaje fata de compozite:

- adeziunea la tesuturile dentare

- eliberarea de fluor

Dezavantaje fata de compozite:

- nuantele si capacitatea de finisare

- rezistenta scazuta

Avantaje fata de CIS:

- estetica superioara

- nu mai contine elemente ce trebuie amestecate

- modificari dimensionale mai mici in timp

- manipulare si capacitate de modelare mai buna

- capacitate de finisare mai buna

Dezavantaje fata de CIS:

- consistenta nu poate fi modificata

- exista numai variante fotopolimerizabile