Oncologie si nursing �n oncologie , C1 SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE IN AFECTIUNILE

ONCOLOGICE
SEMNE SI SIMPTOME PREZENTE
IN AFECTIUNILE ONCOLOGICE

Desi frecventa cancerului creste o data cu inaintarea in varsta, istoria lui incepe
de cele mai multe ori inca din tinerete, insa e nevoie sa treaca 10-20 de ani pana
cand el ajunge sa se manifeste clinic.

Definitia cancerului:
- cancerul este o boala imuno-genetica: este rezultatul unor mutatii genetice => in
final, aparitia unor celule atipice care se inmultesc necontrolat si care nu sunt
indepartate de sistemul imun.

- la aparitia cancerului concura:

- factori interni: genetici, imunitari, hormonali, mecanici si radicali liberi
- factori externi: radiatiile,acoolul, tutunul, unele microorganisme (bacterii �
Helicobacter pylori, virusuri � Papilloma virus, virusul hepatitei B, v. Ebstein-
Barr), unele alimente (excesul de carne, grasimi, aditivi alimentari)
- daca unul sau mai multi factori de risc determina o mutatie a unei gene pro-
oncogene care poate determina aparitia unei celule canceroase, in conditiile unei
mutatii a unei gene anti-oncogene (care are rolul de a inhiba aparitia celulei
canceroase) => creste riscul de aparitie a unei celule canceroase

- pentru aparitia cancerului sunt necesare mai multe etape, care evolueaza o lunga
perioada de timp asimptomatic:
- etapa de initiere = stadiul 0 = cancer in situ : nu da simptomatologie, este dg.
prin microscopie, poate dura cativa ani
- stadiul I � cancerul are max 1-2 cm, nu determina simptomatologie, poate fi dg
daca afecteaza un organ accesibil (ex: cancerul de san)
- stadiul II - tumora > 2 cm, dar nu se extinde
- stadiul III � tumora invadeaza tesuturile invecinate si prinde ganglionii locali
- stadiul IV � cancer generalizat, cu metastaze

- in toata aceasta perioada mecanismele de aparare ale organismului lupta cu boala,

tocmai de aceea este nevoie de o lunga perioada de timp in care tulburarile se
acumuleaza ajungandu-se la depasirea capacitatii de aprare a organismului

Factorii de risc, preventia si depistarea cancerelor

1. Tutunul:
- este cel mai important factor de risc in apari�ia cancerului, care poate fi
evitat in totalitate
- implicat in oncogeneza a numeroase cancere: pl�man, ORL, vezic� urinar�,
pancreas, stomac,
col uterin, leucemie, rinichi
- cea mai bun� preven�ie este evitarea inceperii consumului de tutun
- renun�area la fumat, in cazul fum�torilor aduce un beneficiu demonstrat in
reducerea inciden�ei cancerului in raport cu popula�ia care continu� consumul de
tutun.
- fumatul pasiv � riscul de a dezvolta cancer pulmonar la un nefum�tor cre�te cu
25%, in cazul in care so�ul/so�ia fumeaz�

2. Alcoolul:
- este un factor de risc independent, dar ac�ioneaz� de cele mai multe ori prin
sinergism extrem de d�un�tor cu tutunul, in special in cazul cancerelor ORL
3. Factori profesionali:
- azbestul este agentul cel mai frecvent implicat -> cancer pulmonar
- principalele ocupa�ii care implic� expunerea la azbest sunt: constructorii,
constructorii industriali, mecanicii auto, muncitorii care prelucreaz� metalul

arsenicul -> angiosarcom, carcinom epidermoid cutanat

gudronul, funinginea �i derivatele c�rbunelui, inclusiv combustia acestuia ->
cancer pulmonar, cancer de vezic� urinar�, carcinom epidermoid cutanat
radia�ii ionizante -> leucemie, cancer pulmonar, sarcomul osos
amine aromatice -> cancer de vezic� urinar�
praf de lemn -> cancer al etmoidului �i al sinusurilor fe�ei
clorura de vinii -> cancer al ficatului
hepatita C sau D profesional� -> cancer al ficatului

4. Infectiile:
- virusurile: - HPV (v. papiloma uman) - este cea mai intalnit� infec�ie viral� cu
transmitere
sexual� din lume
- tipurile 16 �i 18 sunt oncogene, avand un rol recunoscut pentru provocarea
cancerelor anale �i anogenitale
- in prezent exist� un vaccin disponibil pentru prevenirea cancerului de col uterin

- virusul hepatitei (VHB, VHC): carcinomul hepatocelular survine dup� o infec�ie

cronic� cu virusurile VHB �i VHC �i este una din principalele cauze ale cancerului
in ��ri endemice;
HIV �i cancerul: risc crescut de cancer la pacien�ii infecta�i cu HIV, dar rolul
direct al
virusului nu a fost demonstrat; cre�terea riscului poate fi legat� de sc�derea
imunit�ii antitumorale specifice
- bacteriile: - Helicobacter pylori -> cancer de stomac

5. Factorii hormonali:
- o hiperestrogenie relativ� cre�te riscul de cancer de san (nuliparitate sau prima
sarcin� dup� 30 ani; terapia de substitu�ie hormonal� pentru menopauz�, obezitate)
- iar eunucii (barbatii castrati, care nu mai produc testosteron) nu dezvolt�
niciodat� cancer de prostat�.

6. Stilul de via��:
- expunerea la ultraviolete este responsabil� de apari�ia melanoamelor �i a
cancerelor de piele, prin lezarea direct� a ADN-ului; aceste tipuri de cancer sunt
in cre�tere constant� la popula�ia occidental�, din cauza comportamentului de
expunere la soare a popula�iilor cu fototip deschis la culoare
- alimenta�ia joac� un rol probabil in apari�ia cancerului colorectal, de san �i de
stomac
- in prezent, este admis faptul c� o alimenta�ie variat� �i echilibrat�, cu accent
pe aportul factorilor protectori �i limitarea consumul de b�uturi alcoolice,
impreun� cu activitatea fizic� pentru a preveni excesul de greutate, poate reduce
cu aproximativ 30% cazurile de cancer

7. Factori genetici:
- mai putin de 5% din tipurile de cancer este asociat cu o anomalii genetice
constitutionale si necesita management specific cu efectuarea unui control
oncogenetic atunci cand este identificat un sindrom de predispozitie genetica :
polipoza familiala -> cancer colorectal (proliferarea polipilor poate determina
cancer)

Preventia:
- preven�ia primar�: evitarea apari�iei cancerului (diminuarea fumatului �i a
consumului de alcool);
- preven�ia secundar�: evitarea apari�iei cancerului pornind de la o leziune
precanceroas� (exerez� a unui adenom colonic sau incetarea fumatului dup� exereza
unei leziuni precanceroase ORL);
- preven�ia ter�iar�: impiedicarea apari�iei unui al doilea cancer (principalul
aspect asupra c�ruia putem ac�iona este oprirea fumatului)

Depistarea cancerelor:
scopul depist�rii este de a reduce mortalitatea specific� cazurilor de cancer
depistate
depistarea trebuie s� indeplineasc� anumite principii pentru a fi eficient�:
- s� fie fiabil�, pu�in costisitoare, cu o bun� sensibilitate �i specificitate �i
cu pu�ine efecte secundare;
- s� permit� depistarea cancerului intr-un stadiu incipient, pentru a putea
institui un tratament
- s� ini�ieze un tratament cu scop curativ
- depistarea este generalizat� �i depistarea individualizat�:
- depistarea generalizat� se bazeaz� pe o politic� de s�n�tate public�, instituit�
pentru depistarea cancerului; exist� bugete specifice pentru screening
- depistarea individual� se bazeaz� pe responsabilitatea individual� a pacientului,
care trebuie s� solicite aceast� depistare medicului s�u
- principalele metode de screening: - cancerul de san (mamografie);
- cancerul colorectal (test Hemocult);
- cancerul de col uterin (frotiu de col uterin);
- cancer de prostat� (dozare PSA).

Diagnosticul cancerelor

- diagnosticul cancerului se face prin depistare, intampl�tor sau la apari�iei

semnelor clinice;
- diagnosticul se confirm� doar dup� efectuarea examenului histologic (biopsie
tumoral�)
- examenul anatomopatologic este indispensabil pentru stabilirea diagnosticului �i
contribuie la stabilirea prognosticului prin studiul diferen�ierii tumorale �i a
expresiei anumitor markeri
- bilan�ul de extensie = clasificarea TNM, permite definirea unei posibile
interven�ii chirurgicale: o tumor� localizat�, operabil� este, cel mai adesea,
poten�ial curativ�; o tumor� extins� beneficiaz� in general de un tratament
paliativ.

Diagnostic clinic:

Simptome generale posibile:

- alterarea st�rii generale (sc�dere in greutate inexplicabil�, anorexie,
astenie...);
- febr� de lung� durat�;
- sindroame paraneoplazice: - tulbur�ri endocrine (sindromul Cushing, reten�ia
hidric�)
- tulbur�ri neurologice (miastenie, polinevrit�,etc)
- tromboz� (flebit�, embolie pulmonar�)

Semne legate de o evolu�ie local� (T sau N) sau metastatic� (M):

- legate de tumor� (T) sau de adenopatii (N):
- tulbur�ri ale tranzitului intestinal,
- dureri,
- tuse sau dispnee, disfagie,
- hemoragie,
- icter,
- semne de compresie (edeme, sindrom de ven� cav� superioar�);
- legate de metastaze (M):
- distensie abdominal� care indic� o ascit�,
- fractur� patologic� sau semne care indic� o hipercalcemie,
- semne de insuficien�� medular� (anemie, infec�ii, hemoragii),
- tulbur�ri neurologice (confuzie, deficite, tulbur�ri ale vorbirii)
- tumori cerebrale, compresie medular�, meningit�

Examinari paraclinice:
Pentru diagnostic:
- examen citologic: - prelevare de probe cu ac fin (punc�ia unei mase de la nivelul
sanului sau a tiroidei, a unui ganglion),
- prelevarea unui lichid biologic (ascit�, colec�ie pleural�),
- prelevarea in cazul unei expectora�ii,
- prelevarea de material prin periaj bron�ic in timpul unei fibroscopii;
- examen histologic: - biopsie in timpul unei endoscopii (gastric� bron�ic�,
colorectal�...);
- microbiopsie a unei mase mamare;
- biopsie chirurgical�
Un examen anatomopatologic negativ nu exclude diagnosticul.

Bilant de extensie:
- la ex. clinic: - adenopatie, hepatomegalie,tulburari neurologice, tulburari
respiratorii, edeme ale membrelor inferioare, ascita, dureui osoase => investigatii
- imagistica de prima intentie: - Radiografie toracic�
- Ecografie abdominal�
- CT toraco-abdomino-pelvin
- imagistica de a doua intentie: - uneori sistematica in functie de tipul de
cancer:
- CT cerebral
- RMN
- Scintigrafie osoas�

- endoscopii: colorectal�, bron�ic�, ORL, eso-gastro-duodenal�, cistoscopie,

colposcopie
- explor�ri biologice: - hemoleucogram�
- ionogram� sanguin�, uree, creatinin�
- calcemie, transaminaze, LDH, fosfataz� alcalin�
- markeri tumorali (in special pentru monitorizarea tratamentului)
Cancerul este o boal� sistemic�, realizarea bilan�ului sistemic este obligatorie.

Bilant preterapeutic:
inainte de orice tratament chirurgical: EKG, Stare generala
bilan� biologic - Func�ie renal�
bilan� cardiologie: evaluarea func�iei ventriculare stangi inainte de utilizarea
antraciclinelor (antitumorale) din cauza riscului de insuficien�� cardiac�
- bilan� respirator: teste func�ionale respiratorii