Data:02.02.

2021

Nume:Beldiman Sergiu-Andrei

Clasa:M13

An:III

Evaluare sumativa la modulul 35 la oncologie si nursing specific

Semestrul I, anul 2020-2021

1.Cresterea numarului de boli canceroase este o problema reala, reprezentand principala

cauza a mortii la nivel mondial. Aceasta se datoreaza numerosilor factori de risc. Tutunul,
reprezentand cauza principala a cancerului de plamani. Consumul de tutun creste riscul de a
dezvolta nu mai putin de 14 tipuri de cancer. Alcoolul, creste riscul aparitiei cancerului de
esofag, dar si al cancerului mamar, dieta este asociata cu cea mai mare parte a deceselor,
obezitatea, persoanele supraponderale si obeze prezinta un risc crescut de deces din cauza
cancerului de colon, poluarea, expunerea la compusi organici volatili, la formaldehide, la
metale reprezinta cauze ale cancerului.

Multe tipuri de cancer pot fi prevenite prin mentinerea unei greutati corporale sanatoase,
fara fumat si fara consum excesiv de alcool, consumand legume, fructe si cereale integrale
din abundenta, cu vaccinele contra anumitor boli infectioase, fara a consuma prea multa carne
rosie si evitand expunerea excesiva la soare. Depistarea timpurie prin teste de depistare este
utila in cazul cancerului cervical si colorectal. Beneficiile testelor de depistare in cazul
cancerului mamar sunt controversate.

(https://ro.wikipedia.org/wiki/Cancer)

2.La aceasta pacienta ne gandim la un cancer mamar datorat modificarilor aparute la nivelul
sanului stang atat la prima vedere, cat si la examenul fizic.

Investigatiile utilizate la stabilirea diagnosticului de cancer mamar sunt examenele de

laborator(probe inflamatorii, markeri tumorali,etc.), mamografia bilaterala, biopsia nodului
mamar. eventual tomografie computerizata, IRM,etc.

Investigatia care precizeaza cu certitudine diagnosticul de neoplasm mamar este biopsia.

Biopsia mamara se realizeaza de catre medicul chirurg. Aceasta se face cu anestezie locala,
cu respectarea regulilor de asepsie si a antisepsie, se localizeaza leziunea mamara si se face o
mica incizie, se introduce acul de biopsie, care va recolta minimum 3 fragmente. Acest pas
este urmarit tot timpul cu ajutorul ecografului, vizualizand in permanenta pe ecranul acestuia
pozitia acului si pozitia leziunii.
Metodele de tratament in cancerul mamar sunt interventia chirurgicala, prin eliminarea
tumorii, radioterapie care utilizeaza radiatii ionizante, terapie sistemica, chimioterapie, sub
forma unor perfuzii intravenoase, terapii endocrine, terapia tinta si alte tratamente.

Screeningul mamar vizeaza depistarea precoce a cancerelor de san si consta, in principal, in

realizarea unei mamografii de screening, care poate detecta tumorile atunci cand acestea sunt
prea mici pentru a fi vazute sau palpate.

(https://www.centrul-provita.ro/articole/414/punctia-biopsie-de-san-sub-ghidaj-ecografic-
ajuta-la-diagnosticarea-precoce-a-cancerului-de-san)

3.Diagnosticele de nursing al pacientului cu cancer bronhopulmonar sunt, alterarea functiei

respiratorii, cauzata de procesul neoplazic bronho-pulmonar, manifestata prin tuse,
expectoratie, jungi toracic, dispnee; alimentatie inadecvata prin deficit, cauzata de febra si
greata, manifestata prin inapetenta si scadere in greutate; alterarea echilibrului termic, cauzata
de procesul inflamator, manifestata prin febra ridicata, anxietate cauzata de spitalizare,
manifestata prin neliniste, ingrijorare.

Obiectivele de ingrijire sunt, mentinerea unei respiratii eficiente, pacientul sa fie echilibrat
nutritional, pacientul sa prezinte temperatura corporala in limite normale, pacientul sa fie
echilibrat psihic.

Interventiile autonome ale asistentului medical pentru mentinerea unei respiratii eficiente
sunt: asigurarea conditiilor de mediu, asigurarea repausului la pat, evaluarea intensitatii
durerii toracice, observarea tusei si a expectoratiei, masurarea si notarea respiratiei, educarea
pacientului privind renuntarea la fumat.

Interventiile delegate sunt: participarea la examenul clinic, recoltarea sputei pentru examenul
de laborator, participarea la investigatii de specialitate.

(Curs oncologie)

Pregatirea psihica a pacientului pentru bronhoscopie este informarea pacientului cu privire la

efectuarea procedurii, obtinerea consimtamantului informat al pacientului; pregatirea fizica
este anuntarea pacientului sa nu manance nimic in dimineata examinarii, se conduce
pacientul in sala pentru bronhoscopie, se aseaza pe un scaun, in mana dreapta va tine o tavina
renala, iar cu mana stanga isi imobilizeaza limba sustinand-o cu doua degete deasupra si cu
policele dedesupt.

(https://paginadenursing.ro/bronhoscopia-pregatirea-pacientului-pentru-
bronhoscopie/#Pregatirea_pacientului_pentru_bronhoscopie)
4.Rolul asistentului medical in ingrijiea si intretinerea cateterelor venoase este de a verifica
permeabilitatea cateterului prin aspirare inaintea oricarei administrari intravenoase,
permeabilizarea cateterului cu ser fiziologic si schimbarea pansamentelor si a fixatoarelor
astfel se previn infectiile.

Factorii de risc sunt: cateterizarea prelungita, mielosupresia, intretinerea deficitara, tipul

cateterului, manipularea in conditii de asepsie incorecte a cateterului, diagnosticul
pacientului, malnutritia.

Cauze determinante: contaminarea capatului cateterului, nerespectarea regulilor de asepsie

tromboza, lipsa cunostintelor necesare intretinerii cateterului.

Manifestari locale si generale:

Locale: manifestate prin aparitia eritemului, acesta poate fi prezent la locul de insertie in
tunel sau la nivelul „buzunarului” subcutanat

Generale: bacteriemie la un pacient cateterizat, cu cel putin o hemocultura pozitiva si

simptome sugestive, agenti etiologici frecventi.

Scala de evaluare a flebitei

Gradul 0: fara simptome

Gradul 1: eritem ± durere la locul de insertie

Gradul 2: durere la locul de insertie, cu eritem si/sau edem

Gradul 3: durere la locul de insertie, aparitia de dungi pe piele, cordon venos palpabil

Gradul 4 : durere la locul de insertie, aparitia de dungi pe piele, cordon venos palpabil mai
lung de 2,5 cm, secretii purulente

(Curs oncologie)

5.Efectul secundar tardiv care poate surveni in urma iradierii pelvisului este cistita radica,
care debuteaza dupa 2-3 ani de la iradiere prin micsorarea de volum a vezicii urinare
manifestata prin disurie si polakiurie

Efectele secundare acute care pot surveni in urma iradierii pelvisului sunt: cistita acuta, care
debuteaza la 2-4 saptamani de la iradiere si se manifesta prin disurie, polakiurie si hematurie;
vaginita acuta, se manifesta prin eritem al mucoasei vaginale, mucozita confluenta,
dispareunie care se remit in 2-3 luni dupa tratament, unele cazuri se pot complica cu
ischemie, ulceratii si necroza.
(Curs oncologie)

6.Problemele potentiale ale pacientului cu colostoma pot fi complicatii ale pielii din jurul
stomei, cum ar fi: escoriatii, cauza fiind scurgeri ale continutului intestinal, alergii la adezivul
sistermului stomic, infectii; Candida Albicans, care este prezenta in traiectul gastrointestinal;
inflamatii ale foliculilor de par aflati pe pielea din jurul stomei, cauza fiind indepartarea
brutala a sistemelor stomice. Se recomanda indepartarea parului de pe pielea din jurul stomei.
(https://www.pharmatelnet.ro/ghiduri/ghid_practic_pacient_stomizat.pdf)

7.Informatiile medicale de pe retelele de socializare au facut din unii oameni asa-zisi

„specialisti in medicina” autodiagnosticandu-se, si chiar dand sfaturi medicale altor persoane.
Ei ofera chiar si tratamentul „cel mai bun”, ins afara a consulta un specialist in domeniu.

Tot aceste persoane propaga si o lipsa de incredere in medici si incearca sa o argumenteze

in toate modurile si se dau atotstiutori. Din pacate sunt oameni educati care nu au incredere in
medici si asculta de aceste persoane „specialiste in medicina”, tratandu-se dupa „ureche”.