INGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI

OTO-RINO-LARINGOLOGICE(ORL)

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE

1.Cavitatea nazală este despărţită de septul nazal în două cavităţi numite fose nazale; comunică cu
exteriorul prin nări şi cu rinofaringele prin coane. în oasele vecine foselor nazale sunt situate sinusurile
paranazale - cavităţi pneumatice - cu rol de cutie de rezonanţă şi de menţinere constantă a temperaturii.Din
punct de vedere fiziologic cavitatea nazală se împarte în două etaje: unul inferior - respirator - şi altul superior
- olfactiv.
2.Urechea este organul cu funcţie acustic-vestibulară.Este formată din urechea externă (pavilion şi conduct
auditiv extern), urechea medie (cavitate pneumatică situată în stânga temporalului), separată prin timpan de
urechea externă, urechea internă (formată dintr-un sistem de încăperi - labirint osos -în interiorul cărora se
află un sistem de camere - labirintul membranos).Urechea externă are funcţie auditivă, pavilionul având rol de
cornet acustic, conductul auditiv extern transmite undele sonore. Prin perişorii şi cerumenul secretat previne
pătrunderea prafului în urechea internă. Timpanul participă la auz prin vibraţiile pe care le produce sub
influenţa undelor sonore.Urechea medie transmite undele sonore de la timpan prin oscioare (ciocan, nicovală,
scăriţă) la fereastra ovală.Urechea internă - aici se află organul cortireceptorul auditiv.
3.Laringele este segmentul căilor respiratorii situat la încrucişarea acestor căi cu cale alimentară. Este situat
sub pielea gâtului pe linia mediană.Este un organ cu dublă funcţie: aerovector şi organ al fonaţiei.

EDUCAŢIA PENTRU SĂNĂTATE PENTRU PREVENIREA BOLILOR

OTO-RINO-LARINGOLOGICE

Măsuri de profilaxie primară

- măsuri pentru fortificarea organismului prin sport şi activităţi în aer liber
- asigurarea unui mediu curat, nepoluat cu praf, substanţe chimice în oraşe, la locul de muncă
-învăţarea suflării corecte a nasului
-umezirea aerului din încăperi, saloane, locuinţe
-asigurarea unei temperaturi constante de 16-18°C în încăperi
-evitarea substanţelor iritante ale căilor respiratorii superioare: alcool, tutun, condimente
-folosirea aspiratoarelor de praf, ventilatoarelor şi măştilor de protecţie la locurile de muncă cu praf şi pulberi
-folosirea de căşti pentru amortizarea zgomotelor de către persoanele expuse profesional, zgomotelor
puternice şi trepidaţiilor (cazangii, lăcătuşi, telefoniste);efectuarea de controale periodice ale auzului
Măsuri de profilaxie secundară
-depistarea tuturor îmbolnăvirilor acute ale nasului, gâtului, urechii şi tratarea lor corectă pentru prevenirea
cronicizării şi a unor infirmităţi (surditate, tulburări de fonaţie şi respiraţie)
-tratarea corectă a rinofaringitelor sugarului pentru prevenirea otitelor
-reeducarea vorbirii, auzului la persoanele cu suferinţe ale urechii
Măsuri de prevenire terţiară
-îndrumarea persoanelor cu surditate medie pentru protezare auditivă
-educarea pacientului purtător de proteză cum să o utilizeze pentru a se adapta progresiv la mediul sonor
-educarea anturajului pentru a susţine psihic pacientul cu hipoacuzie
-examinarea periodică a hipoacuzicului pentru a se aprecia din timp accentuarea surdităţii şi necesitatea
schimbării protezei.

EVALUAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A ORGANELOR OTORINOLARINGOLOGICE

Examenul auzului
-acumetria fonică
-acumetria instrumentală
-examenul audiometric
Otoscopia - examenul pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern
Narinoscopia( Rinoscopia) - examinează narinele şi interiorul cavităţii nazale
Buco-faringo-scopia- examenul cavităţii bucale şi a faringelui
Laringoscopia:-indirectă si directă: examenul laringelui si examen pentru prelevarea de ţesuturi
pentru examen biopsie şi extragerea corpilor străini .
Radiografia sinusurilor feţei
Examene de laborator
-secreţie otică:se recoltează în condiţii de asepsie pentru examen bacteriologic
-secreţie nazală
-exsudatul faringian pentru examen bacteriologic
-sânge:-VSH,leucogramă,TS, TC
Instrumentar folosit în oto-rino-laringologie:Specul auricular; Sondă auriculară; Pense auriculare; Ac
de paracenteză; Cârlige; Bujii; Chiuretă; Tijă port-vată; Diapazon; Depârtător autostatic; Oglindă frontală;
Aspirator; Specul nazal; Spatulă linguală;Oglindă laringiană; Seringă laringiană; Oglindă mobilă pentru
rinoscopie
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE
1.Surditatea:
-hipoacuzia - tulburarea audiţiei ce constă în scăderea acuităţii auditive (vocea şoptită se aude de la o distanţă
de sub cinci metri). Poate fi cauzată de dop de cerumen, otite, parotidită, meningită
-surditatea - tulburare a audiţiei în care persoana nu aude vocea şoptită nici din apropierea urechii
-surditatea se poate instala lent sau brusc (în accidentele vasculare), la nivelul arterei auditive
-cofoza - tulburare în care persoana nu distinge nici un sunet
2. Infecţii:
-infecţiile otice se pot localiza:
-la nivelul pavilionului urechii
-în conductul auditiv extern
-urechea medie - otite
-mastoidă - otomastoidită
-infecţiile rinosinuzale se pot localiza:
-la nivelul cavităţii nazale, rinite, furuncul
-la nivelul sinusurilor - sinuzite
-infecţiile faringoamigdaliene - faringoamigdalită:
-infecţiile vegetaţiilor adenoide - adenoidită
-infecţiile laringiene – laringite
3: Corpi străini:
-Auriculari - hipoacuzie, acufene
- Nazali-obstrucţie nazală, rinoree
4.Tulburări de echilibru:
- apar în îmbolnăvirile acute ale canalelor semicirculare din labirint în cadrul infecţiilor otice, rinofaringiene
sau independent (sindrom Meniere)
-semnele: vertij - senzaţie că obiectele din jur se învârtesc sau se deplasează -, tulburări de echilibru,
hipoacuzie, greţuri şi vărsături la mişcările bruşte ale capului, nelinişte
5.Epistaxis:
-hemoragie ce ia naştere în fosele nazale cauzată de iritaţie mecanică locală sau leziuni ale vaselor mucoasei
nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale; apar şi în cadrul unor boli generale HTA, hemofilie, avitaminoza
C, K
-semnele însoţitoare sunt în funcţie de cantitatea de sânge pierdut
ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AFECŢIUNI ALE URECHII
EXTERNE
(dopul de cerumen, corpii străini, plăgi, contuzii, arsuri şi degeraturi ale
pavilionului urechii)
1.Culegerea datelor:circumstanţe de apariţie:
-dop de cerumen - persoane cu hipersecreţie a glandelor ceruminoase
-traumatismele pavilionului - expunere la temperaturi scăzute, accidente de muncă, traumatisme
2.Manifestări de dependenţă: ( semne şi simptome posibile)
- diminuarea auzului , disconfort auricular ,ameţeli , prezenţa plăgilor ,arsurilor, degeraturilor la
nivelul pavilionului ,secreţii purulente, sanguinolente la nivelul pavilionului urechii,durere,cicatrici
vicioase cu îngustarea orificiului conductului auditiv extern
3. Probleme
-comunicare ineficientă senzorială auditivă
-disconfort fizic cauzat de durere sau senzaţii auditive violente (în cazul corpilor străini animaţi)
-risc de complicaţii: infecţii ale timpanului urechii medii şi cicatrici vicioase
4. Obiective
-cicatrizarea plăgilor, arsurilor, fără complicaţii
-pacientul să afirme stare de bine fizic şi psihic
5. Intervenţii Asistenta:
-pregăteşte materialele şi pacientul pentru spălătura auriculară în vederea înlăturării dopului de cerumen şi a
corpilor străini
-aplică tratamentul în plăgile pavilionului urechii (spală tegumentele sănătoase din jur cu apă călduţă şi săpun,
le dezinfectează cu alcool, face dezinfecţia plăgii prin tamponare cu apă oxigenată, acoperă plăgile cu
comprese uscate fixând pansamentul cu faşa)
-aplică comprese umede în soluţie de rivanol 1/1000 în cazul infectării plăgilor
-educă pacientul să se prezinte în continuare pentru schimbarea pansamentului până la vindecarea plăgilor

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU INFECŢII NAZOFARINGIENE, SINUSALE ŞI LARINGIENE

Rinita acută este inflamaţia mucoasei nazale de natură virală sau alergică.
Sinuzita este inflamaţia unuia sau a tuturor sinusurilor, oaselor feţei (frontal, etmoidal, sfenoidal, maxilar).
Laringita este inflamaţia acută a mucoasei laringiene şi a corzilor vocale.
1.Culegerea datelor circumstanţe de apariţie:
- sezonul rece
- primăvara, pentru rinitele alergice
- inhalare de pulberi iritante, persoane cu eforturi vocale mari, în cazul laringitelor
- sinuzitele şi laringitele pot apărea ca urmare a unei rinite, acute sau cronice
2. Manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile)
- în rinite- obstrucţie nazală; respiraţie pe gură ;secreţie apoasă din nas
-în sinuzite- durere la nivelul feţei; secreţie purulentă nazală;tulburări respiratorii şi ale mirosului, febră,
fotofobie, cefalee
-în laringita- disfonie: care poate merge până la afonie; tuse seacă disfagie ,anxietate
3.Probleme
- alterarea respiraţiei
- lipsa confortului fizic
- risc de complicaţii (cronifcizare, prinderea şi a altor segmente a căilor respiratorii)
- anxietate
4.Obiective
- pacientul să respire liber pe nas, să aibă stare de bine psihic şi fizic
- pacientul să poată comunica eficient verbal
- să nu prezinte complicaţii, să se prevină cronicizarea infecţiei
5.Intervenţii Asistenta:
- asigură repausul la pat în încăpere aerisită, cu umiditate 65%, în poziţie care să favorizeze scurgerea
secreţiei (decubit ventral în sinuzite)
- asigură repausul vocal pentru pacientul cu laringita, învăţându-l să comunice în scris, reluarea vorbirii
făcându-se treptat cu voce şoptită şi apoi cu voce normală (atenţie la profesionişti: cântăreţi, avocaţi)
- asigură aport crescut de lichide calde în rinite, laringite
- învaţă pacientul să-şi evacueze secreţiile nazale fără violenţă, pe rând fiecare nară, iar la sugar aspiră
secreţiile cu o pară de cauciuc
- participă la puncţia şi spălătura sinusală efectuată de către medic
- administrează tratamentul recomandat:
-instilaţii nazale cu soluţii dezinfectante astringente în rinitele infecţioase şi instilaţii cu antihistaminice în
rinitele alergice
-antibioticoterapie pe cale generală, inhalaţie aerosoli cu soluţii antiseptice şi astringente în laringite
- pregăteşte fizic şi psihic pacientul pentru intervenţie chirurgicală pentru repararea viciilor câştigate sau
congenitale dare întreţin sinuzita cronică (deformaţii ale nasului, deviaţia de sept nazal, polipi nazali)
- educă pacientul să evite factorii care favorizează apariţia infecţiilor: fumatul, alcoolul, condimentele,
vaporii iritanţi, consumul de băuturi reci.

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU AMIGDALITĂ

Amigdalita este inflamaţia amigdalelor. Poate fi acută sau cronică, fiind determinată în mod deosebit de
streptococ hemolitic
1.Culegerea datelor
circumstanţe de apariţie:
-anotimpul rece
-schimbări bruşte de temperatură
-frecvenţă crescută la copii
-persoane astenice, convalescente cu rezistenţă scăzută
2.Manifestări de dependenţă: (semne şi simptome posibile)
-dureri la deglutiţie, uşoară senzaţie de sufocare
-febră 39-40°C, frison
3. Probleme:
-alterarea respiraţiei şi circulaţiei
-hipertermie
-incapacitatea de a se alimenta
-risc de complicaţii - flegmon amigdalian
4 Obiective.
-pacientul să afirme stare de bine fizic şi psihic
-să aibă respiraţie liberă, uşoară, eficientă
- pacientul să se poată alimenta pe cale naturală
- pacientul să-şi menţină temperatura corpului în limite fiziologice
- să nu intervină complicaţii
5. Intervenţii
-asigură repausul la pat în cameră caldă, cu umiditate corespunzătoare, pa faţa anterioară a gâtului aplică
comprese alcoolizate
- asigură alimentaţie lichidă (ceai, zeamă de compot, lapte, supe călduţe) în perioada febrilă; alimentaţia se
îmbogăţeşte cu alimente semiconsistente în funcţie de reducerea durerilor la deglutiţie
- măsoară temperatura, pulsul, respiraţia
- administrează tratamentul: antibioticoterapie, antitermice
- recoltează exsudatul faringian, sânge pentru cercetarea VSH-ului, ASLO, leucogramei
- pregăteşte pacientul care prezintă flegmon amigdalian de urgenţă pentru incizia şi evacuarea puroiului
- învaţă pacientul căruia i s-a făcut incizie să stea cu capul aplecat în faţă pentru a se scurge puroiul în
tăviţa renală şi periodic să facă gargară cu H202
- educă pacientul care prezintă amigdalite repetate să se supună intervenţiei chirurgicale pentru a
preveni reumatismul articular acut, glomerulonefrita
- Pregăteşte pacientul pentru amigdalectomie:
- măsoară pulsul, tensiunea arterială, respiraţia, temperatura
- recoltează sânge pentru determinarea hemoleucogramei, TS, TC
- recoltează urina pentru examen de laborator
- Ingrijeşte postoperator după amigdalectomie:
- supraveghere permanentă şase-opt ore. Internare 24 ore.
- asigură repausul complet la pat în decubit ventral cu capul sprijinit pe antebraţ sau şezând cu capul
aplecat în faţă cu tăviţa renală pe coapsă
-educă pacientul să nu înghită saliva, să nu facă mişcări de deglutiţie, copiii să nu plângă pentru a nu se
accentua sângerarea
- examinează secreţia care se scurge în tăviţa renală şi informează medicul în cazul hemoragiilor mari
pentru a se reinterveni chirurgical
- alimentează pacientul după atenuarea durerii şi opririi hemoragiei cu lichide reci în înghiţituri mari
- învaţă pacientul să nu sugă cu paiul lichidele, să nu facă gargară, să evite să tuşească, să strănute, să
vorbească tare (acestea putând determina hemoragii)
- educă pacientul ca timp de şapte zile să stea în casă şi îl informează că în a şasea-opta zi este posibilă
o mică hemoragie datorită desprinderii membranelor albicioase formate în lojele amigdaliene

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU VEGETAŢII ADENOIDE

Vegetaţiile adenoide reprezintă hipertrofia amigdalei faringiene. Se întâlnesc mai
frecvent între trei şi zece ani.
1.Culegerea datelor:-circumstanţe de apariţie:
-copii cu infecţii repetate - rinite
-anotimpul rece
-alimentaţie deficitară, avitaminoze
2.Manifestări de dependenţă: (semne şi simptome posibile)
-obstrucţie nazală care se accentuează în perioadele acute ale bolii ; secreţie nazală abundentă; respiraţie pe
gură; apetit diminuat ;astenie ;somn agitat ;apatie ;intelect redus ; tulburări în dezvoltarea scheletică (facies
caracteristic cu prognatism)
-cutie toracică deformată (torace globulos) ; scolioză ;coaste înfundate ;deficit ponderal
3. Probleme:
-alterarea respiraţiei
-intoleranţă la activitatea fizică
-comunicare ineficientă la nivel afectiv
 -comunicare ineficientă la nivel intelectual
-insomnie
-modificarea schemei corporale
-risc de complicaţii - otite, traheite, bronşiectazie
4. Obiective:
-copilul să prezinte respiraţie liberă pe nas
-să aibă apetit prezent, somn odihnitor
-să recupereze deficitul ponderal
-să atingă greutatea corespunzătoare vârstei
-să fie comunicativ, să se joace, să înveţe
5. Intervenţii:
-asistenta din ambulatoriu - dispensar, creşă, cămin, şcoală, informează familia, educatorii, învăţătorii
privind consecinţele negative ale vegetaţiilor adenoide asupra dezvoltării copilului
-îndrumă părinţii copiilor către medicul specialist otorinolaringolog
-asistenta din serviciul ORL, ambulatoriu sau spitalicesc pregăteşte copilul pentru intervenţia chirurgicală
(ca şi pentru amigdalectomie)
-supraveghează postoperator copilul trei-patru ore pentru ca secreţiile bucale să se scurgă în tăviţa renală.
Linişteşte copilul să nu plângă, să nu se agite, pentru a preveni hemoragiile; timp de 24 ore recomandă
regim hidric rece. Dacă intervin hemoragii administrează hemostatice
-asistenta din ambulatoriu va îngriji copilul în continuare pentru combaterea sechelelor (anemia, rahitismul
şi reeducarea respiraţiei)

NGRIJIREA PACIENTULUI CU EPISTAXIS

Epistaxisul sau rinoragia reprezintă hemoragia care ia naştere în fosele nazale, având cauze locale şi
generale
1.Culegerea datelor:
-circumstanţe de apariţie:
-persoane tinere, copii
-persoane cu inflamaţii sau tumori nazale
-persoane cu leucemie, hemofilie, HTA, avitaminoze
-traumatisme
2.Manifestări de dependenţă (semne şi simptome posibile)
-scurgerea sângelui prin fosa nazală de obicei unilaterală (când hemoragia este abundentă se
elimină şi pe gură)
-nelinişte; tahicardie, hipotensiune arterială (în funcţie de cantitatea de sânge pierdut); paliditate
3.Probleme
-alterarea respiraţiei şi circulaţiei
-anxietate
-stare de disconfort
-risc de şoc hemoragie
4. Obiective
-prirea hemoragiei în cel mai scurt timp
-pacientul să fie echilibrat respirator şi circulator
-pacientul să fie liniştit
-să se înlocuiască masa de sânge pierdută (dacă este cazul)
5. IntervenţiiAsistenta:
-aplică măsurile de prim ajutor - prin compresiune digitală asupra narinei care sângerează cel puţin 10
minute
- prin tampon compresiv îmbibat în soluţie hemostatică (antipirină 10%, H202)
-ajută medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau după caz posterior în vederea hemostazei
-evaluează gravitatea hemoragiei prin măsurarea pulsului şi a tensiunii arteriale; recoltează sânge pentru
determinarea hemoglobinei, hematocritului
-asigură repausul la pat pe partea care sângerează pentru pacienţii cu tendinţă la lipotimie
-administrează medicaţia hemostatică recomandată de medic şi înlocuieşte pierderile cu sânge integral sau
masă eritrocitară
-aplică îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale - HTA, hemofilie, avitaminoze

EVALUAREA MORFO-FUNCŢIONALĂ A ORGANELOR OTORINOLARINGOLOGICE

Examenul auzului
-acumetria fonică
-acumetria instrumentală
-examenul audiometric
În acutometria fonică se folosește vocea,în acutometria instrumentală se folosesc ceasul,
acumetrele și diapazoanele,iar audiometria se face cu ajutorul aparatului numit audiometru.
Acumetrie fonică

Acumetria fonică este explorarea funcțională a capacității de auz folosindu-se vocea. Prin această
metodă se măsoară distanța la care urechea percepe distinct, în mod clar, vocea șoptită.
Etape de execuție și măsuri de realizare

Asigurarea condițiilor de examinare și pregătirea bolnavului

- bolnavul este adus într-o încăpere cu izolare fonică.
-persoana este așezată pe un scaun, în profil, cu urechea de examinat spre direcția de unde vine vocea
examinatorului la distanța de 6m ,
-se execută otoscopie (inspecție să nu fie dop de cerumen).
-urechea cealaltă se astupă cu mâna.
Examinarea
- Examinatorul pronunță cu voce șoptită cuvinte bisilabice de
t o n a l i t a t e  joasă (nouă,lună); de tonalitate înaltă (trei,cinci).
- Dacă persoana examinată nu aude, examinatorul se apropie progresiv și repetă cuvintele.
- se notează distanța de unde persoana repetă cuvintele.
Interpretarea
- vocea șoptită se aude în mod normal la distanța de 6m.
-vocea de conversație se aude în mod normal la 20 m.
-când vocea nu se aude decât sub 5 m înseamnă că este o surditate ușoară.
-când nu se aude sub 1 m vorbim de surditate accentuată.
Observație: prin această metodă nu se poate defini tipul de surditate, ci numai gradul.
Acumetrie instrumentală
Se efectuează o serie de probe cu diapazoanele pentru a face diagnosticul diferențial între surditate de tip
transmisie ăi cea de tip percepție .Pentru examinare, diapazonul se pune în vibrație strângând între
police și index extremitatea liberă a celor două ramuri ale diapazonului și eliberându-le brusc (ca o
pișcătură).Diapazonul pensat cu degetele se pune în vibrație în fața pavilionului urechii , pe mastoidă și
pe vertex .
Se compară audiția pe cale obișnuită aeriană (timpanică) cu audiția pe cale osoasă și în acest fel se
stabilește sediul leziunii, deci și tipul de surditate.
  Examenul audiometric
Este o metodă modernă prin care se stabilesc tipul de surditate și gradul deficienței auditive. Se
efectuează cu adiometrul prin care se înregistrează grafic pierderile auditive pe frecvențe din scara
tonală. Audiometrele au posibilitatea de a înregistra pe cale aeriană, intensități până la 110 decibeli.
Astfel se obțin diferite curbe audiometrice.

Otoscopia - examenul pavilionului urechii şi a conductului auditiv extern

Narinoscopia( Rinoscopia) - examinează narinele şi interiorul cavităţii nazale
Buco-faringo-scopia- examenul cavităţii bucale şi a faringelui
Laringoscopia:-indirectă si directă: examenul laringelui si examen pentru prelevarea de ţesuturi
pentru examen biopsie şi extragerea corpilor străini .
Radiografia sinusurilor feţei
Examene de laborator
-secreţie otică:se recoltează în condiţii de asepsie pentru examen bacteriologic
-secreţie nazală
-exsudatul faringian pentru examen bacteriologic
-sânge:-VSH,leucogramă,TS, TC
Instrumentar folosit în oto-rino-laringologie:Specul auricular; Sondă auriculară; Pense auriculare; Ac
de paracenteză; Cârlige; Bujii; Chiuretă; Tijă port-vată; Diapazon; Depârtător autostatic; Oglindă frontală;
Aspirator; Specul nazal; Spatulă linguală;Oglindă laringiană; Seringă laringiană; Oglindă mobilă pentru
rinoscopie
MANIFESTĂRI DE DEPENDENŢĂ (SEMNE ŞI SIMPTOME POSIBILE
1.Surditatea:
-hipoacuzia - tulburarea audiţiei ce constă în scăderea acuităţii auditive (vocea şoptită se aude de la o distanţă
de sub cinci metri). Poate fi cauzată de dop de cerumen, otite, parotidită, meningită
-surditatea - tulburare a audiţiei în care persoana nu aude vocea şoptită nici din apropierea urechii
-surditatea se poate instala lent sau brusc (în accidentele vasculare), la nivelul arterei auditive
-cofoza - tulburare în care persoana nu distinge nici un sunet
ACUFENELE
Definitie: reprezinta zgomote auriculare ce sunt percepute in afara unor zgomote de
mediu.
Acufene=tinitus
Pot fi generate de:
-sufluri vasculare
-zgomote ale articulatiei temporo-mandibulare
-tulburari vasculo-nervoase la nivelul labi-
Rintului
Otoreea-Definitie: otoreea reprezinta secretia la nivelul urechii.
Poate avea urmatoarele caractere:
-seros
-mucos
-mucopurulent
-hemoragic=OTORAGIE
-l.c.r=OTOLICVOREE
Sindromul vestibular periferic:
1) Vertijul
2) Nistagmusul
Vertijul-Definitie:reprezinta deplasarea obiectelor sau a persoanei- una in jurul celeilalte, aceasta
facandu-se catre labirintul hipervalent.
Caracteristici: -mod de aparitie brusc
-dispare in general lent
-este insotit de:greata, varsaturi, ameteli.
-se accentueaza la miscarile rotatorii ale
capului.
Nistagmusul-Definitie: reprezinta miscari anormale ale globilor oculari(unilateral,bilateral,
orizontal,rotator).
Caracteristici: -tulburarile de echilibru reprezinta caderea spre labirintul hipovalent
-deviatiile segmentare sunt de partea sanatoasa in cel de tip iritativ si spre partea bolnava
in cel traumatic.
Alte simptome:
- Cefaleea de origine auriculara
- Pruritul
- Paralizia periferica a nervului facial

Infecţii:

-infecţiile otice se pot localiza:

-la nivelul pavilionului urechii

-în conductul auditiv extern

-urechea medie - otite

-mastoidă - otomastoidită

-infecţiile rinosinuzale se pot localiza:

-la nivelul cavităţii nazale, rinite, furuncul

-la nivelul sinusurilor - sinuzite

-infecţiile faringoamigdaliene - faringoamigdalită:

-infecţiile vegetaţiilor adenoide - adenoidită

-infecţiile laringiene – laringite

Corpi străini:

-Auriculari - hipoacuzie, acufene

- Nazali-obstrucţie nazală, rinoree

Tulburări de echilibru:

- apar în îmbolnăvirile acute ale canalelor semicirculare din labi¬rint în cadrul infecţiilor otice,
rinofaringiene sau independent (sindrom Meniere)

-semnele: vertij - senzaţie că obiectele din jur se învârtesc sau se deplasează -, tulburări de echilibru,
hipoacuzie, greţuri şi vărsături la mişcările bruşte ale capului, nelinişte

Epistaxis:

-hemoragie ce ia naştere în fosele nazale cauzată de iritaţie mecanică locală sau leziuni ale vaselor
mucoasei nazale, sau traumatisme ale oaselor nazale; apar şi în cadrul unor boli generale HTA,
hemofilie, avitaminoza C, K

-semnele însoţitoare sunt în funcţie de cantitatea de sânge pierdut

Rinita

Definitie: inflamatia acuta sau cronica a mucoasei nazale.

Clasificare:

-rinite acute: -r. acuta banala

-r. bacteriana

-rinite cronice: -r. nespecifice

-r. Specifice

Rinite acute

 Rinita acuta banala=guturai,coriza

1. Etiologie: virala

2. Factori favorizanti: -imunitate scazuta

-stress

-variatii termice

3. Mod de transmitere: -pe cale aeriana

4.Clinic: -obstructie nazala

-stranut

-prurit nazal
 -rinoree

-subfebrilitate

-cefalee difuza

5. Evolutie:

-spontana in 7-8 zile

-uneori,severa la n.n si copilul mic:febra, tulburari dispeptice,deshidratare.

6. Tratament:

-antitermice

-hidratare

-repaus la pat

Rinita bacteriana: apare in urma suprainfectiilor

1. Clinic:
-febra
-secretii mucopurulente
-stare generala alterata
-inapetenta
2. Tratament
-antitermice
-antibioterapie
-hidratare

Rinitele nespecifice:

-r. hipertrofica

-r. medicamentoasa

-r. din timpul sarcinii

-r. Alergica

Rinite cronice
Rinita hipertrofica
1. Factori favorizanti:
-poluare
-expunere la alergeni
-fumat
2. Clinic:
-obstructie nazala bilaterala:-intermitenta
-progresiva
-rinoree seroasa la variatii de temperatura
3. Investigatii:
-rinoscopia: mucoasa nazala congestionata si tumefiata,hipertrofiata difuz.
4. Tratament:
-forme usoare:-local:- vasoconstrictoare 5-7 zile
-lavaj cu sare marina
-AINS spray sau aerosoli
-general: -Paracetamol Sinus
-indepartarea fact.fav.
 -forme avansate: - tratament chirurgical

Rinita medicamentoasa
Cauza:- medicamentele vasoconstrictoare

Rinita din timpul sarcinii:

Cauza: -modificarile hormonale
-se regleaza dupa nastere
Rinita alergica
1. Clasificare:
-periodica: manifestata sezonier prin expunere la alergen
-aperiodica: manifestata tot timpul anului, datorata alergenilor respiratori/infectiosi
2. Clinic:
-criza: -obstructie nazala
-stranut in salve
-rinoree seroasa
-intre crize:
-obstructia dispare total sau partial
-boli asociate: eczeme, dermatite alergice, astm bronsic.
3. Diagnostic:
-paraclinic:- teste alergologice care se fac in afara crizelor
- euzinofilie
- valori crescute ale Ig E
4. Tratament:
-evitarea expunerii la alergeni
-desensibilizare specifica
-local: -antiinflamatorii steroidiene
-antihistaminice topice
-general: -antihistaminice
-chirurgical: -cand obstructia nazala nu mai cedează la tratamentul conservator.

Rinitele specifice=atrofice

Clasificare:
-rinita atrofica simpla

-ozena
1.Rinita atrofica simpla
Cauze:
-expunere la gaze toxice,pulberi metalice
-unele interventii chirurgicale
Clinic:
-cruste epidermice
-uscaciunea mucoaselor
-falsa senzatie de obstructie nazala
2.Ozena
Definitie: afectiune inflamatorie cronica,ca-
racterizata prin atrofia mucoasei,
apare la sexul F, la pubertate sau
la varsta adulta.
Clinic: - falsa senzatie de obstructie nazala
- cruste fetide,urat mirositoare
- anosmie
Investigatii: -rinoscopia anterioara
Tratament:
-instilatii cu vit. A
-aerosoli cu ape sulfuroase
 -vitaminoterapie+Ca
-interventie chirurgicala de recalibrare a foselor
nazale.
SINUZITA
Definitie: inflamatia acuta sau cronica a mucoasei sinusurilor paranazale.
Etiologie:
-virala
-bacteriana
-alergica
Factori favorizanti:
-rinita hipertrofica: - adenoidita cronica
- corpi straini nazali
- deviatia de sept
- alergia rinosinusala
-odontogeni: - abcese, supuratii
-fistule alveolo sinusale dupa extractii dentare
-traumatici: -fracturi de sinus frontal sau maxilar.
Mecanism de producere:
Initial, inflamatia mucoasei din timpul rinitelor acute sau cronice, ingustarea spatiului sinusurilor,
aparitia unei staze care se suprainfecteaza si determina acumularea secretiilor.
Clasificare:
- sinuzita acuta
- sinuzita cronica
Sinuzita acuta
Clinic:
-durere pulsatila
-obstructie nazala
-rinoree mucopurulenta
-cefalee: -frontala
-reg. geniana
-febra
-fotofobie
-lacrimare
Sinuzita cronica
Clinic:
-cefalee
-obstructie nazala
-rinoree:- posterioara si/sau anterioara
-mucoasa sau mucopurulenta
-halitoza(respiratie urat mirositoare).
Investigatii:
-Rx.: - sinusuri anterioare ale fetei
-ex. stomatologic
-punctia sinusului
-CT cranian
-RMN
Tratament-sinuzita acuta
-antibioterapie 7-10 zile
-AINS sau AIS
-vasoconstrictoare nazale
+/-
-antihistaminice
-mucolitice
-inhalatii, aerosoli
Tratament-sinuzita cronica
-antibioterapie 10-14zile in fazele de acutizare
-punctia sinusului:
 -drenaj
-lavaj
-ex. bacteriologic
-depistarea si tratarea fact. favorizanti
-tratament chirurgical:clasic sau endoscopic.
Adenoidita
Definitie: inflamatia amigdalei lui Lusca

Clasificare:
-adenoidita acuta

-adenoidita cronica
Adenoidita acuta
Clinic:
-obstructie nazala
-rinoree mucopurulenta
-febra
-sforait
-stare generala alterata
-insotita de otita medie acuta
Investigatii:
- radiografia sinusurilor
(dg. diferential cu sinuzita)
Tratament:
-antibioterapie
-antitermice
-vasoconstrictoare nazale
Adenoidita cronica
Definitie: inf. plurimicrobiana dupa pusee acute,fiind una din cele mai frec vente probleme
nasofaringiene din perioada copilariei.
Clinic:
- rinoree
- halitoza
- coexistenta unei otite medii
- obstructie nazala bilaterala persistenta
- sforait,respiratie pe gura,tuse nocturna
- paloare
- somnolenta
- tulburari de auz si fonatie
- enurezis nocturn
- deficit staturo-ponderal
Investigatii:
-rinoscopie posterioara
-fibroscopie
Tratament:
-adenoidectomie:
-clasic-chiureta
-radiofrecventa

ÎNGRIJIREA PACIENŢILOR CU OTITĂ

Otita este o infecţie a urechii medii care netratată în faza congestivă determină supuraţia.Otomastoidita
este complicaţia otitei medii supurate, netratate la timp, apărând la două-trei săptămâni de la debutul
otitei.
1.Culegerea datelor:
Circumstanţe de apariţie:
-în timpul unei rinofaringite
-la orice vârstă, mai frecvent la copii şi sugari
2. Manifestări de dependenţă: (semne şi simptome posibile)
- în otita acută supurată, durere la început moderată treptat devine vie şi insuportabilă, iradiază spre
maxilar ; senzaţie de tensiune în ureche ; febră 39-40°C ; frisoane; hipoacuzie
-în otomastoidita acută supurată: durere vie în regiunea mastoidiană, febră, dispnee, tahicardie
3. Probleme
-durere
-hipertermie
-anxietate
-insomnie
-comunicare ineficientă la nivel senzorial auditiv
-risc de complicaţii: alterarea respiraţiei şi circulaţiei, deshidra¬tare, paralizia nervului facial
4. Obiective
-pacientul să afirme stare de bine
-temperatura corporală să se menţină în limitele fiziologice
-să se obţină vindecarea fără complicaţii
5 Intervenţii: Asistenta:
-asigură repausul la pat în perioada febrilă într-o cameră liniştită, cu temperatură 20-22°C
-măsoară temperatura, pulsul şi le notează în foaia de temperatură
-administrează tratamentul: cu antibiotice pe cale generală; cu simptomatice pentru combaterea febrei şi
a durerilor
-face instilaţii auriculare cu soluţii călduţe decongestive şi analgetice
-aplică instilaţii nazale cu soluţii dezinfectante
-aplică comprese călduţe pe regiunea mastoidiană (în otomastoidita) pe care le schimbă la două-trei ore
-asigură alimentaţia hidrozaharată în perioada febrilă, bogată în vitamine şi lichide, pe care o
completează ulterior cu alte alimente
-pregăteşte pacientul şi participă la puncţia otică (paracenteză otică)
-scopul puncţiei: - exploratorie, recoltarea secreţiei otice
-terapeutică - evacuarea secreţiei urmată de spălătură
-îngrijiri ulterioare: educă pacientul să se prezinte la control (prezintă meşă pentru drenaj, este informat
că orificiul creat se vindecă fără a afecta audiţia)
-pregăteşte pacientul, când este cazul, pentru intervenţia chirurgicală - antromastoidectomie - şi îl
îngrijeşte postoperator

ÎNGRIJIREA PACIENTULUI CU SINDROMUL MENIERE

Sindromul Meniere apare în cadrul îmbolnăvirilor acute ale canalelor semicirculare din labirint, din
cursul infecţiilor acute rinofaringiene sau otice sau independent de ele. Boala Meniere reprezintă
distensia labirintului membranos prin acumulare de endolimfă.
1.Culegerea datelor:circumstanţe de apariţie:
- infecţii rinofaringiene şi otice
2.Manifestări de dependenţă: (Semne şi simptome posibile)
-tulburări de echilibru; ameţeli; senzaţie de zgomot în ureche;greţuri ; vărsături, mai ales la mişcările
capului; surditate de percepţie uni- sau bilaterală
3.Probleme dificultate
-de deplasare şi de menţinere a ortostatismului
-intoleranţă digestivă
-comunicare ineficientă la nivel senzorial auditiv
-anxietate
-risc de complicaţii – surditate
4 Obiective
-pacientul să-şi păstreze o bună poziţie, să se deplaseze fără dificultate
- pacientul să-şi păstreze integritatea fizică şi psihică
5. Intervenţii Asistenta:
-asigură cameră obscură, liniştită pentru repausul pacientului
-asigură alimentaţie desodată şi cu reducerea cantităţii de li¬chide/24 ore
- administrează medicaţia recomandată pentru scăderea presiunii intralabirintice: diuretice, sulfat
de magneziu 15% i.v., glucoza hipertonă i.v. şi antivomitive
- însoţeşte pacientul în micile deplasări în salon, la toaletă, protejându-l de căderi
- reeducă pacientul pentru menţinerea echilibrului
- îl învaţă să se culce pe partea sănătoasă şi să-şi întoarcă ochii pe partea bolnavă

SPALATURA AURICULARA

Definitie: introducerea unui current de lichid in conductul auditiv extern se numeste spalatura
auriculara

Scop:
- evacuator: indepartarea secretiilor, corpilor straini
Pregatirea pacientului:
- psihica: explicarea procedurii si obtinerea acceptului/acordului
- fizica:* OTOSCOPIE ( efectuata de catre medic)
 dop de cerum=instilare de substante medicamentoase pe baza de glicerina , cu
minim 12 ore inaintea efectuarii spalaturii
 insecte vii=tampon imbibat in alcool/eter
 corpi straini hidrofili=se extrag de catre medic cu ajutorul unei pense

Pozitia pacientului:
- sezand
- decubit dorsal

Materiale necesare:
- musama +aleza
- prosop
- tavita renala
- seringa Guyon
- comprese/tampoane sterile
- lichidul de spalatura la temperature corpului
- manusi de unica folosinta

Tehnica:
- pregatirea asistentei medicale
- pregatirea materialeleor necesare
- musama +aleza pentru protectia patului
- prosop in jurul gatului
- tavita renala sustinuta de catre pacient sub urechea la care urmeaza sa se efctueze
spalatura
- se aspira in seringa Guyon lichidul de spalatura si se verifica temperatura acestuia
- se cere pacientului sa deschida gura
- se trage pavilionul urechii în sus şi înapoi cu mâna stângă, iar cu dreapta
injectează lichidul de spălătură spre peretele postero-superior şi se aşteaptă
evacuarea
- se repetă operaţia până ce lichidul este curat
- se usucă conductul auditiv extern cu tampoane de vată
- se îndepărtează tăviţa renală
- medicul controlează rezultatul spălăturii prin otoscopie
- se introduce un tampon de vată în conduct
- se aşează pacientul în decubit dorsal 1/2-1 oră
- se examinează lichidul de spălătură
 - Se noteaza in F.O. :data efectuarii procedurii,urechea la care s-a efectuat spalatura si
numele asistentei care a efectuat procedura

Reorganizarea locului de munca

Incidente si accidente: lipotimie,varsaturi,otodinie,otalgie=se intrerupe procedura

 Anginele acute(faringoamigdalite acute, faringolimfoidite acute) sunt un grup de afecțiuni

inflamatorii acute specifice și nespecifice ale faringelui.
 Cauze:
- virale: -cele mai frecvente-prin picăturile Pflugge
-rinovirusuri
-bacteriene: -rare
-streptococul betahemolitic gr.A

 Angina virala:
Local:
-amigdale marite de volum
-amigdale congestive

 Angina bacteriana:
Local:
-amigdale marite de volum
-amigdale congestive
-exudat pultaceu in cripte
-adenopatie limfoggl.cervic.
 Angina virala:
-debut insidios
-disfagie usoara
-subfebrilitate
-obstructie nazala
-rinoree seroasa sau sero-
mucoasa
-tuse iritativa
-disfonie
-durere cu sediul în fundul gâtului și subangulomandibular

 Angina bacteriana:
-debut brusc
-disfagie inalta,intinsa
-febra 38-39*C
-frisoane
-otalgii reflexe
-astenie
-manifestari digestive:
-varsaturi
-dureri abdominale

 Investigatii:
-ex. bucofaringian
-prelevare exudat faringian-antibiograma
-paraclinic:HLG, VSH,ASLO, proteina C
reactiva.

ANGINELE ACUTE TRATAMENT

 Angina virala:
-AINS
-antipiretice
-antiseptice bucofaringiene:
(Strepsils,Tantum verde,
sol.ptr. gargara)
-vitaminoterapie
-antivirale( Z.Z):Aciclovir
-regim igieno dietetic
 Angina bacteriana:
-antibioterapie 10 zile
*Penicilina
*Macrolide
* Cefalosporine
*Acid clavulanic
*Clindamicina

 Complicatii:
-flegmonul periamigdalian palatin
-celulita cervicala
-septicemia
-R.A.A
-glomerulonefrita acuta

RECOLTAREA EXUDATULUI FARINGIAN

Definiţie: examen bacteriologic care constă din prelevarea de secreții de la nivelul cavității
faringiene. Scop: - explorator: depistarea germenilor patogeni de la nivel faringian.
Materiale necesare: - de protecţie (mască, mănuși); - sterile: spatulă linguală, eprubetă cu
porttampon faringian, ser fiziologic; - nesterile: tăviţă renală.

Pregătirea pacientului:
- psihică: se va explica pacientului tehnica și se va obține consimțământul.
- - fizică: se anunţă să nu mănânce, să nu bea apă, să nu ia antiseptice pentru gât, să nu-și instileze
soluţii dezinfectante în nas, să nu facă gargară, să nu se spele pe dinţi, în dimineaţa recoltării.

Execuția tehnicii:
- asistentul medical spală mâinile şi îmbracă mănuşile;
- își pune masca de protecţie;
- invită pacientul să se așeze pe scaun, să deschidă larg gura și să încline capul pe spate;
- va efectua presiune pe limbă cu ajutorul unei spatule apoi va examina gura și gâtul;
- -cu tamponul faringian steril se va preleva prin rotire o mostră de secreții de la nivelul părții
posterioare a faringelui, din jurul amigdalelor și de la nivelul oricărei zone inflamate a cavității
bucale;

- etichetează eprubeta în care s-a făcut recoltarea și transportă produsul la laborator evitând
suprainfectarea;
- se spală pe mâini cu apă şi săpun.
Reorganizarea locului conform P.U. Se notează în foaia de observaţie.
De reținut: - timpul scurs de la recoltare la însămânţare să nu depăşească 5-6 ore.
Incidente: - îmbibarea tamponului cu salivă, atingerea dinților (se recoltează din nou proba).
TRAUMATISME RINOSINUSALE
 Cauze:
- lovirea accidentala sau voluntara cu un corp
dur contondent
- accidente casnice
- sporturi combative ( lupte, box )
- agresiune
- lovire de un plan dur
- caderi
- accidente de munca, accidente de circulatie

 Clasificare:
- contuzii
- plagi
- fracturi

CONTUZIILE PIRAMIDEI NAZALE

  Clinic:
- tumefactia piramidei
nazale
- echimoze:palpebrale,
la niv. piramidei
- sensibilitate locala spontana sau la pal-
pare
- epistaxis
- absenta unei solutii de
continuitate

 Tratament:
- comprese reci
- antalgice :
ALGOCALMIN
PARACETAMOL

PLĂGI

 Clasificare:
a) dupa modul de producere:
- contuze(inclusiv cele muscate)
- taiate sau intepate
b) dupa tesuturile interesate:
- superficiale
- profunde
c) dupa vechime:
- recente<6 ore
- vechi>6 ore

 Tratament:
- local: - toaleta plagii
- evaluarea profunzimii si intinderii
- pansament-plagi mici
-plagi suprainfectate
- sutura plagilor profunde
- general: - profilaxia antitetanica
- profilaxia antirabica
- antibioterapie
- antalgice
FRACTURI

 Clasificare:
a) dupa traiect – simple
- cominutive
b) dupa deplasare ( cu/fara deplasare)
c) dupa existenta/nu a unei solutii de
continuitate: -fracturi inchise
- fracturi deschise

 Clinic:
- tumefactia piramidei nazale
- echimoze palpebrale
- deformarea piramidei ( fractura cu depla-
sare )
- plagi ( fracturi deschise)
- SEMN PATOGNOMONIC- crepitatii osoa-
se la palpare
 TRATAMENT: Fracturi fara deplasare:
- comprese reci
- antalgice

 Fracturi cu deplasare:
- reducere nechirurgicala:
- primele 48 de ore
- tamponament anterior bilateral
- fixare cu benzi de leucoplast
- reducere chirurgicala:
- fracturi cominutive
- fracturi vechi

- hemostatice sistemice
- antibioterapie
- antalgice

NEOPLASME RINOSINUSALE

 N. benigne
Clinic:
-obstructie nazala
-cefalee
-epistaxis unilateral

 N.maligne
Clinic(std. avansat):
-caderea dintilor sanatosi
-deformarea reg. geniene
-exoftalmie
-diplopie
-cefalee intensa
-adenopatii
-anosmie
-tulb. de echilibru
-paralizii de oculomotor
Investigații:
 N. benigne
-rinoscopie
-rx. Sinusuri frontale
-CT cranian
-ex.histopatologic

 N. maligne
-rinoscopie ant. si post.
-endoscopie+biopsie
-CT
-rx. torace(MTS pulm)
-echo. abd.(MTS hepatice)
Neoplasmele laringelui

 Localizare:
-supraglotic
-subglotic
-faringo laringian

 Manifestari clinice in fct. de localizare:

-n. supraglotic:
-tulburari de deglutitie
-disfagie
-schimbarea vocii
-n. subglotic:
-dispnee
-IRA
-disfonie
-n. faringo laringian
-tulburari de deglutitie
-otalgie reflexa
 -tulburari respiratorii

 Investigatii:
-laringoscopia indirecta si directa
-microlaringoscopia(biopsie)
-radiografia simpla
-CT
-RMN
 Tratament:
-in functie de: tip, stadiul, localizarea tumorii.
*chirurgical
*radioterapie
*chimioterapie
* combinatii
Neoplasmele rinofaringelui
 N.benigne
Clinic:
-obstructie nazala
-epistaxis sever
-rinoree
Investigatii:
-rinoscopia posterioara
-CT
-angiografia
Tratament:
-chirurgical
 N. maligne
Clinic:
-epistaxis
-otite
-hipoacuzie
-paralizii
-vertij
Investigatii:
-endoscopie
-rinoscopie posterioara
Tratament:
-radioterapie+chimioterapie
Tumori maligne ale orofaringelui
 Clinic:
-disfagie
-adenopatii
-halena fetida
 Investigatii:
-biopsia
-CT
 Tratament:
-radioterapia+trat. chirurgical