Cat de tare pot sa ascult muzica in casti

Pierderea auzului indusa de zgomot nu este doar o poveste, este din pacate o realitate a zilelelor
noastre, a generatiei care s-a nascut cu acces la gadgeturi si care comunica din ce in ce mai putin prin
viu grai. Sigur ca se intampla dupa multi ani de expunere continua, dar vorbim de o surditate in
adevaratul sens al cuvantului (surditate neurosenzoriala).

Pentru scaderea auzului nu sunt necesari neaparat 10 sau 20 de ani, acest lucru se poate
intampla mult mai repede. In general pierderea auzului cauzata de zgomot nu progreseaza
odata ce se evita pentru totdeauna factorul favorizant.

Pierderea auzului se intampla mai degraba pentru frecvente intre 3000 si 6000 Hz decat
pentru frecventele mai mici (500-2000 Hz). Primul semn este reprezentat de un auz slabit
atunci cand pacientul se afla intr-o camera foarte zgomotoasa, fara insa niciun efect negativ
pentru conversatiile uzuale. Pe masura ce surditatea neurosenzoriala progreseaza (expunerea
la zgomote inalte continua) indivizii pot avea dificultati in a intelege vocile inalte (femeile
sau copii), chiar si in situatii de conversatii linistite. Conversatia la telefon nu este in general
afectata, deoarece telefoanele nu folosesc frecvente peste 3000 Hz.

Din punct de vedere clinic, surditatea cauzata de zgomote incepe cu o deplasare temporara a
pragului auzului, practic ca o pierdere de auz neurosenzoriala temporara, care se recupereaza
aproape complet odata ce stimulul nociv este eliminat. Timpul de recuperare insa este neclar
si controversat. 16 ore au fost folosite in trecut, dar unele persoane necesita perioade mai
lungi de recuperare, chiar si de 24 de ore. Sunt pareri conform carora pot fi necesare zile sau
luni pentru a recupera aceasta deplasare temporara a pragului auzului, mai ales daca exista o
asociere cu traume acustice.

Zgomotul de inalta frecventa – mai daunator

Zgomotul de inalta frecventa este mult mai daunator decat zgomotul de joasa frecventa, prin
urmare, intensitatea nu poate prezice riscul de una singura. Din acest motiv, a fost dezvoltata
o scara speciala pentru masurarea zgomotului din mediu atunci cand scopul este de a evalua
potentialul sau de a produce pierderea auzului. Stimulii continui sunt mai daunatori decat
stimulii intrerupti.

Sistemul auditiv al unor indivizi pare sa fie capabil sa reziste timpilor de expunere mai lungi
la niveluri de sunet mai ridicate decat sistemul auditiv al altora. Astfel, normele stabilite
pentru programele de conservare a auzului, desi protejeaza grupul ca intreg, pot sa nu
protejeze persoanele cele mai sensibile. Simptomele persoanelor cu tinitus (tiuituri in urechi)
post-expunere sau pierderea auzului ar trebui luate in serios intotdeauna.

Nivelurile sonore sunt masurate in decibeli. In fiecare zi, oamenii sunt supusi la diferite grade
de sunet, in functie de locul lor de munca, zona in care locuiesc (oras industrializat sau sat) si
activitatile desfasurate.
Sunetele de peste 85 decibeli pot deteriora urechile

Potrivit Institutului National de Sanatate al Spaniei, sunetele de sub 70 decibeli sunt

considerate in general sigure, dar pe de alta parte, urechile noastre pot fi deteriorate de
zgomote de doar 85 decibeli (asadar o diferenta foarte mica fata de normal). In general
conversatia uzuala se intampla de obicei la 60 de decibeli, insa un concert de rock incepe de
la 120. Cu cat urechile sunt supuse la zgomote mai puternice, cu atat este mai mare riscul ca
acestea sa fie deteriorate si sa apara pierderea auzului indusa de zgomot.

Exista mai multe moduri de a va asigura ca muzica nu este prea tare pentru urechi. O regula
generala este ca, daca alte persoane din aceeasi camera pot auzi muzica atunci cand castile
sunt pornite, este prea tare. De asemenea, daca sunt scoase castile si inca se aude muzica este
un alt semn clar ca volumul este prea ridicat.

Desi pierderea auzului cauzata de zgomot este un proces lent, este extrem de usor de prevenit.
De exemplu, exista aplicatii telefonice care pot avertiza cand zgomotul este prea mare.
Aceasta afectiune nu se face simtita, nu da semne si nu doare inainte de a se instala, de aceea
este bine sa invatam copiii si adolescentii sa fie precauti, pentru ca intotdeauna este mai usor
sa previi decat sa tratezi.

Pe zi ce trece suntem tot mai conectati la tehnologie, iar utilizarea castilor e din ce in ce mai frecventa.
Acest lucru a putut fi observat cu atat mai mult in timpul pandemiei de COVID-19, cand interactiunile
fata in fata au fost restrictionate. Vorbim la telefon prin casti, ascultam muzica. Aceste dispozitive
sunt usor de utilizat si permit o mobilitate ridicata.
Un studiu recent a aratat ca utilizarea castilor are un impact mult mai mare asupra
ascultatorilor comparativ cu difuzoarele externe. Potrivit unuia dintre autorii studiului, castile
produc fenomenul numit ”localizare in cap” iar ascultatorii ii percep pe comunicatori ca fiind
mai apropiati atat din punct de vedere fizic, cat si social. Astfel, impactul asupra perceptiilor,
judecatilor si comportamentelor ascultatorilor, dar si a modului in care se aude mesajul, este
mai puternic. La aceasta concluzie s-a ajuns dupa o serie de experimente si sondaje care au
implicat peste 4.000 de persoane.

Descoperirile, ce urmeaza sa fie publicate in jurnalul Organizational Behavior and Human

Decision Processes, ar putea avea un impact si asupra mai multor domenii de activitate,
inclusiv in ceea ce priveste munca la distanta si formarea la locul de munca.
Este utilizarea castilor sigura, dincolo de confort?

Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) estimeaza ca un miliard de tineri din intreaga lume
ar putea fi expusi riscului de pierdere a auzului din cauza unor practici de ascultare nesigure.
OMS mai atrage atentia ca din totalul adolescentilor si adultilor tineri cu varsta cuprinsa intre
12 si 35 de ani, din tari cu venituri medii si mari, aproape 50% sunt expusi la niveluri
nesigure de sunet atunci cand utilizeaza dispozitivele audio personale.

Astfel, dincolo de confortul si utilitatea sporita a castilor stau multe intrebari legate de
siguranta utilizarii lor. Oamenii de stiinta spun ca aceste dispozitive pot fi folosite in
siguranta, fara efecte majore asupra sanatatii, daca nivelurile de sunet sunt setate
corespunzator si daca se fac pauze regulate de la utilizarea acestora.
Cum poate afecta sunetul din casti auzul?

Sunetul reprezinta un instrument de comunicare si de constientizare a mediului in care traim

(masurat in decibeli - dB), insa urechea interna prezinta o sensibilitate ridicata fata de sunetul
pe care il percepe.

Expunerea la sunete puternice iti poate cauza oboseala la nivelul celulelor senzoriale ale
urechii, iar impactul temporar este pierderea auzului sau tinitus (o senzatie de tiuit in ureche),
potrivit OMS. O imbunatatire a auzului o poti observa pe masura ce celulele senzoriale se
refac. Dacă expunerea este, insa, foarte puternica, regulata sau prelungita, pot aparea leziuni
permanente ale celulelor senzoriale si ale altor structuri. Acest fapt genereaza o pierdere
ireversibila a auzului.
Cand poate fi periculos sunetul din casti?

Nivelurile de ascultare sigure depind de intensitatea, durata si frecventa expunerii. Acesti trei
factori sunt interconectati.

Ghidul Organizatiei Mondiale a Sanatatii pentru zgomotul comunitar concluziona, in 1999,

ca un nivel de zgomot echivalent pe 24 de ore, de 70 dB sau mai mic, ar elimina riscul unei
deficiente de auz la 95% dintre oameni, chiar si pe parcursul unei expuneri de-a lungul vietii.

Castile sunt reglate la un volum maxim de aproximativ 105 pana la 110 dB, atrag atentia
oamenii de stiinta de la Harvard. Adica peste pragul la care se produce deteriorarea auzului.
Expunerea la o astfel de intensitate a sunetelor poate provoca leziuni ale urechii in cinci
minute. De asemenea, posibile leziuni pot aparea si la o expunere mai mare de doua ore, la
niveluri de sunet ce depasesc 85 dB, respectiv echivalentul zgomotului unei masini de tuns
iarba. De altfel, nivelul cel mai inalt de expunere sigur, la o durata a expunerii de maximum
opt ore, este de 85 dB. Timpul permis pentru o ascultare sigura scade pe masura ce nivelul
sunetului creste.

Pentru siguranta sanatatii urechii tale, este recomandat ca sa existe un intensitatea sunetelor
din casti sa fie de 70 dB sau mai mica.
Cat timp putem utiliza castile, fara ca acestea sa ne afecteze sanatatea urechii?

Specialistii in sanatatea urechii atrag atentia ca nu doar volumul din dispozitivele personale
de ascultare este important pentru a evita posibile leziuni la nivelul urechii, ci si durata
expunerii la sunet.

Utilizarea castilor la niveluri de sunet putin mai ridicate iti poate provoca diferite afectari ale
urechii in mai putin de o ora. De aceea se recomanda ca ascultarea in casti sa se faca la un
nivel confortabil si sigur, mai ales daca timpul de ascultare este mai mare de o ora.
Sfaturi pentru a utiliza castile in siguranta, fara a afecta auzul

OMS recomanda ca in momentul in care alegi sa utilizezi castile, sa tii cont de cateva reguli:

 Fii constient de timpul de ascultare si de intensitatea sunetului

 Ia o pauza dupa o perioada mai lunga de ascultare

 Mentine volumul la un nivel jos redus

 Monitorizeaza nivelurile sigure de ascultare