Cum functioneaza memoria: de ce nu retinem

tot?

Suntem cine suntem ca urmare a amintirilor noastre. Memoria implica capacitatea de a pastra si de a
ne aminti informatiile pe care le-am invatat sau experimentat candva. Este un proces complex pe care
medicii inca incearca sa-l inteleaga. 3 procese majore sunt implicate in memorie: codificarea, stocarea
si amintirea informatiei. Exista diferite tipuri de memorie. Memoria de scurta durata stocheaza
informatii pentru cateva secunde, in timp ce memoria de lunga durata stocheaza informatii pentru o
perioada mai lunga de timp, uneori pentru toata viata.

Desi suntem capabili sa ne amintim o cantitate uimitoare de informatii, memoria nu este un proces
care functioneaza mereu perfect. Uneori uitam sau ne amintim gresit. Alteori, informatia nu a fost
codificata (inregistrata) corect inca de la inceput. Problemele de memorie pot varia de la neplaceri
minore, cum ar fi sa nu mai stim unde am pus cheile de la masina, pana la afectiuni importante, cum
ar fi boala Alzheimer sau alte tipuri de dementa, care afecteaza calitatea vietii si capacitatea de a
functiona a pacientului.

Cum se formeaza memoria

Memoria este esentiala pentru viata noastra. Fara sa putem sa ne amintim trecutul, nu putem
opera in prezent si nu ne putem gandi la viitor. Fara memorie, nu am putea invata.

Psihologul cognitiv Margaret W. Matlin a descris memoria ca fiind „procesul de retinere a

informatiilor in timp”, iar Saul Sternberg, profesor emerit in psihologie si un pionier in
domeniul psihologiei cognitive, a subliniat ca memoria „este mijlocul prin care ne bazam pe
experientele noastre trecute pentru a folosi acele informatii in prezent.”

Etapele memoriei

Exista 3 stadii importante de procesare a informatiei care sa poata fi retinuta si amintita:

 Codificarea

 Stocarea

 Amintirea
Pentru a forma noi amintiri, informatia trebuie schimbata intr-o forma utilizabila, proces
cunoscut sub numele de codificare. Odata ce informatiile au fost codificate cu succes, acestea
trebuie sa fie stocate in memorie pentru utilizare ulterioara. O mare parte din aceasta
memorie stocata se afla de cele mai multe ori in afara constientizarii noastre, cu exceptia
cazului in care trebuie sa o folosim. Procesul de recuperare ne permite sa aducem amintirile
stocate la nivelul constientului.
Codificarea

Pasul initial in formarea unei memorii se numeste codificare, care este procesul de primire si
inregistrare a informatiilor. Codificarea este necesara pentru a crea reprezentari in memorie
ale informatiilor sau evenimentelor pe care le experimentam. Cand informatia pe care o
percepem senzorial este inregistrata in zonele din creier ale memoriei, trebuie sa fie
schimbata intr-o forma care sa-i permita sa fie stocata. Este asemanator cu schimbarea banilor
intr-o alta moneda atunci cand calatorim dintr-o tara in alta.

Exista trei modalitati principale prin care informatiile pot fi codificate (inregistrate):

 Vizual (cum arata ceva)

 Acustic (cum suna ceva)

 Semantic (ce semnifica ceva)

Cum iti reamintesti un numar de telefon pe care l-ai cautat in agenda telefonica? Daca il poti
vedea, atunci vei utiliza codificarea vizuala, insa daca il spui cu voce tare, vei utiliza
codificarea acustica (prin sunet). Un cuvant care este vazut intr-o carte poate fi stocat daca
este schimbat (codificat) intr-un sunet - citesti cu voce tare - sau daca i se da un sens
(procesare semantica).

Pentru formarea memoriei de scurta durata, codificarea acustica este principalul mecanism.
Memoria de lunga durata se formeaza in special ca urmare a codificarii semantice - prin sens,
insa codificarea vizuala si acustica sunt, de asemenea, importante.

Procesul de codificare depinde de cat de multa atentie acordam unui eveniment sau
informatii. Daca nu acordam prea multa atentie unui eveniment in timp ce acesta are loc
pentru ca suntem distrasi, atunci foarte probabil ca nu ne vom aminti detaliile evenimentului.
Atentia este o componenta necesara pentru codificarea eficienta a evenimentelor sau a
informatiilor.
Stocarea/Consolidarea

Urmatorul pas in formarea memoriei este procesul prin care informatiile codificate sunt
consolidate, stabilizate si stocate pentru a facilita recuperarea (amintirea) ulterioara.

Modalitatea in care stocam informatiile afecteaza modul in care ni le putem readuce aminte.
Stocarea se refera la cum, unde, cat de mult si cat timp sunt retinute informatiile inregistrate
in memorie.

Modelul modal de memorie (de stocare) evidentiaza existenta a doua tipuri de memorie:
memoria de scurta durata si memoria de lunga durata. Informatiile codificate sunt mai intai
stocate in memoria pe termen scurt si apoi, daca este necesar, sunt stocate in memoria pe
termen lung. Exista numeroase cercetari cu privire la diferentele dintre memoria pe termen
scurt si memoria pe termen lung.

Procesul de consolidare are loc in decurs de zile pana la saptamani si este supus reorganizarii
atunci cand sunt invatate informatii noi, relevante. Aceasta reorganizare ajuta la stocarea
noilor informatii, insa continua si sa consolideze informatiile asimilate anterior. Cand o
informatie memorata initial a fost consolidata, aceasta poate fi stocata pentru a fi recuperata
ulterior pe termen nelimitat.
Cat de multa informatie poate fi stocata in orice moment?

Majoritatea adultilor pot stoca intre 5-9 (in medie 7) elemente in memoria de scurta durata. In
anul 1956, psihologul George Miller a prezentat aceasta idee si a numit-o „numarul magic 7”.
O persoana are o capacitate limitata de memorizare pe termen scurt de doar 7 (+/- 2) „unitati
de informatie”, existand un numar limitat de informatie care poate fi stocata. O „unitate”
poate fi sub foma de cifre, cuvinte, pozitii de sah sau fetele oamenilor. Totusi, daca reusesti
sa grupezi informatia in categorii, probabil ca iti vei aminti mai mult. Conceptele de
fragmentare si capacitatea limitata a memoriei pe termen scurt au devenit un element de baza
al tuturor teoriilor ulterioare ale memoriei.

Fa urmatorul exercitiu de memorare

Uita-te la lista de cuvinte de mai jos timp de doua minute. Memoreaza cat mai multe cuvinte
poti in aceasta perioada de timp. Apoi, ia o foaie de hartie. Fara sa te uiti la lista, acorda-ti
doua minute pentru a nota cat mai multe cuvinte din lista.

 Cifra 9 A schimba Celula Inel Dorinta

 Priza Lampa Mar Masa A balansa

 Armata Banca Foc A tine Vierme

 Ceas Cal Culoare Bebelus Sabie

 Birou A apuca A gasi Pasare Stanca

Cate cuvinte ai reusit sa-ti amintesti? Acest expercitiu demonstreaza una dintre limitarile
memoriei de scurta durata. Daca esti ca majoritatea oamenilor, ti-ai amintit intre cinci si noua
cuvinte dintre cele enumerate. Daca insa vei folosi ca strategie de memorare formarea de
categorii de elemente, probabil ca iti vei aduce aminte mai multe cuvinte. Exemple de
categorii:

 Cal Pisica Caine Peste Pasare

 Portocaliu Galben Albastru Verde Negru

 Masa Scaun Birou Biblioteca Pat

 Profesor Scoala Elevi Teme pentru acasa

 Mar Banana Kiwi Struguri Mango

Elementele pe care ti le-ai amintit au fost stocate in memoria de scurta durata. In principal,
informatia care este inregistrata acustic este stocata in memoria pe termen scurt si este
pastrata doar prin repetare constanta (repetitie). Trecerea timpului si lipsa de atentie fac ca
informatiile stocate pe termen scurt sa fie uitate. Asta deoarece acest tip de memorie pentru a
stoca informatii dureaza doar 20 - 30 de secunde.

In contrast, capacitatea de a memora pe termen lung este considerata a fi nelimitata - putem

retine o cantitate infinita de informatii pentru perioade lungi de timp, uneori toata viata. In
principal, informatia stocata pe termen lung este codificata semantic - asta inseamna ca este
inregistrat sensul sau intelesul a ceva (un cuvant, o fraza, o imagine, un eveniment, etc), spre
deosebire de inregistrarea sunetului sau imaginii acestuia.
Amintirea

Ultimul pas al memoriei este amintirea (sau rechemarea), care reprezinta amintirea constienta
a informatiilor care au fost codificate si stocate. Amintirea inseamna sa accesezi informatia
stocata pentru a o folosi in prezent. Daca nu ne amintim ceva, poate fi pentru ca nu putem sa
recuperam acea informatie din memorie.

Cand ni se cere sa ne amintim ceva din memorie, diferentele dintre memoria de scurta durata
si memoria de lunga durata devin evidente:

 Memoria de scurta durata - informatia este stocata si reamintita secvential. De exemplu, daca
ti se spune o serie de cuvinte si apoi ti se cere sa-ti amintesti al patrulea cuvant din lista,
pentru a ti-l reaminti vei parcurge seria in ordinea in care ai auzit-o pentru a identifica cel de-
al patrulea cuvant.

 Memoria de lunga durata - informatia este stocata si reamintita prin asociere. De exemplu,
acesta este motivul pentru care iti vei putea reaminti de ce ai urcat la etaj daca te vei intoarce
in camera in care te-ai gandit gandit prima data la asta. Sau iti vei aminti unde ai parcat
masina daca revii la usa prin care ai intrat in mall.

Amintirea este un proces supus erorilor, deoarece reflecta reconstructia memoriei. Depinde
atat de timpul scurs de cand informatia a fost invatata, cat si de cat de puternica este
memoria.

Organizarea informatiilor poate ajuta sa ne amintim mai usor. Putem organiza informatiile in
secvente (ca de exemplu, alfabetic, in functie de dimensiune sau succesiunea in timp). De
exemplu, atunci cand mergem la cumparaturi, putem sa facem lista in functie de locul unde
alimentele se gasesc in magazinul respectiv (daca este acelasi magazin). Un alt exemplu, este
cel al unui pacient care tocmai a fost externat si al carui tratament acasa implica luarea
diferitelor pastile in diferite momente ale zilei, schimbarea pansamentului si efectuarea unor
exercitii de recuperare. Daca medicul ii va da instructiunile in ordinea in care trebuie sa fie
efectuate pe parcursul zilei (adica, tinand cont de succesiunea in timp), acest lucru il va ajuta
pe pacient sa si le aminteasca.
Tipuri de memorie

Desi au fost propuse mai multe tipuri diferite de memorie, modelul etapelor memoriei este
adesea folosit pentru a explica structura si functia de baza a memoriei. Propusa initial in anul
1968 de Richard Atkinson, profesor american de psihologie si stiinte cognitive si Richard
Shiffrin, psiholog american si profesor de stiinte cognitive, aceasta teorie contureaza trei
etape separate ale memoriei: memoria senzoriala, memoria de scurta durata si memoria de
lunga durata.

Memoria senzoriala

Memoria senzoriala este cea mai timpurie etapa a memoriei. In aceasta etapa, informatiile
senzoriale din mediu sunt stocate pentru o perioada foarte scurta de timp, in general nu mai
mult de o jumatate de secunda pentru informatiile vizuale si 3 - 4 secunde pentru informatiile
auditive. Doar anumite informatii percepute de memoria senzoriala vor trece in urmatoarea
etapa: memoria pe termen scurt sau memoria de scurta durata.

Memoria de scurta durata

Memoria de scurta durata cunoscuta si sub denumirea de memorie activa sau „de lucru”, este
informatia despre care suntem constienti sau la care ne gandim in prezent. In psihologia
freudiana, referirea la acest tip de memorie reprezinta mintea constienta. Memoria senzoriala
careia ii acordam atentie genereaza informatii in memoria de scurta durata. Desi multe dintre
amintirile noastre pe termen scurt sunt rapid uitate, aceste informatii permit trecerea la etapa
urmatoare: memoria de lunga durata.

3 aspecte cheie ale memoriei de scurta durata:

 Capacitate limitata - pot fi stocate doar aproximativ 7 elemente o data.

 Durata limitata - 20 - 30 de secunde. Stocarea este foarte fragila si informatiile se pot pierde
odata cu distragerea atentiei sau trecerea timpului.

 Codificare - in primul rand acustica, inclusiv traducerea informatiilor vizuale in sunete.

Memoria de lunga durata

Folosind analogia cu un computer, informatiile din memoria de lunga durata ar fi

asemanatoare informatiilor care sunt salvate pe hard disk. Acestea nu sunt pe desktop (similar
memoriei de scurta durata), insa pot fi cautate si extrase atunci cand este nevoie de ele si de
cate ori este nevoie.

Memoria pe termen lung se refera la stocarea continua a informatiilor. Teoretic, capacitatea

memoriei pe termen lung ar putea fi nelimitata, principala constrangere a reamintirii fiind mai
degraba accesibilitatea, decat disponibilitatea. In psihologia freudiana, memoria de lunga
durata este denumita subconstient si inconstient. Unele dintre aceste informatii sunt destul de
usor de reamintit, in timp ce alte amintiri sunt mult mai greu de accesat.

Durata poate fi de cateva minute sau o viata intreaga. Modalitatile de codificare a informatiei
pentru a deveni memorie de lunga durata sunt in principal semantice (sa asociezi un sens) si
vizuale (picturale), insa pot fi si acustice (sunet).

Memoria pe termen lung este de 2 tipuri:

Memoria explicita

Este memoria in care faci un efort constient sa-ti reamintesti:

 Se formeaza in mod deliberat prin repetitie

 Poate fi inregistrata legat de emotii

 Poate fi amintita prin asociatii

Exemple de lucruri care sunt amintite prin memorie explicita:

  Ce ai invatat la scoala

 Numarul tau de telefon

 Cand trebuie sa te intalnesti cu un prieten

 Articolele de pe lista de cumparaturi

 Datele de nastere ale prietenilor si membrilor familiei

 Evenimente importante din viata ta, cum ar fi absolvirea scolii, nunta sau o alta etapa notabila

 Numele si locatiile diferitelor tari pe o harta

Memoria implicita

Este memoria care readuce informatii cand nu incerci intentionat sa sa iti amintesti si fara sa
faci vreun efort de amintire:

 Incepe cu invatarea abilitatilor si stapanirea efectuarii unei sarcini

 Este adesea procedurala si se bazeaza pe intelegerea proceselor pas cu pas necesari pentru a
finaliza o sarcină

 Devine automata prin repetitie in timp

 Poate avea ca rezultat raspunsul in acelasi mod la stimuli similari

 Este adesea dependenta de context si factori declansatori

Exemple de lucruri care sunt amintite prin memorie implicita:

 Sa canti un anumit cantec sau sa-ti amintesti cuvintele unui cantec popular dupa ce ai auzit
primele note

 Sa te speli pe dinti

 Sa te imbraci in hainele de zi cu zi

 Sa mergi pe bicicleta

 Sa conduci masina

 Sa tastezi la calculator

 Sa stii sa folosesti ustensilele de bucatarie

 Sa mergi intr-o zona familiara, cum ar fi in cartierul tau

Urmatorul exercitiu exemplifica cum functioneaza memoria de lunga durata implicita si

explicita. Tasteaza la calculator urmatoarea propozitie fara sa te uiti de fiecarea data la maini:
„Ziua buna de dimineata se cunoaste”. Acum, fara sa te uiti, incearca sa spui cele zece litere
care apar in randul de sus al tastaturii.
Probabil ti-a fost destul de usor sa testezi proverbul de mai sus fara a sa fie nevoie sa te
gandesti in mod constient unde se afla fiecare litera pe tastatura. Aceasta sarcina a necesitat
memoria implicita. Totusi, pentru a-ti aminti ce litere apar in primul rand al tastaturii este
nevoie de memoria explicita. Deoarece cel mai probabil nu ai intentionat vreodata sa retii
ordinea acelor litere, nu vei putea sa le redai cu usurinta.

Uitarea

Uitarea este un eveniment foarte frecvent. Insa de ce uitam informatiile pe care le-am invatat
in trecut? Exista patru explicatii principale:

 Stocarea nu a reusit

 Interferenta (competitia) intre informatii

 Uitarea motivata

 Reamintirea nu a reusit
Cercetarile au aratat ca unul dintre factorii critici care influenteaza uitarea este timpul.
Informatiile sunt adesea uitate rapid, mai ales daca oamenii nu revizuiesc si nu repeta in mod
activ informatiile. Uneori, informatiile se pierd pur si simplu din memorie, iar in alte cazuri
nu au fost niciodata stocate corect inca de la inceput. Uneori, amintirile concureaza intre ele,
ceea ce face dificila amintirea anumitor detalii. In alte cazuri, oamenii incearca in mod activ
sa uite lucruri pe care pur si simplu nu vor sa si le aminteasca.
Cat dureaza memoria
 Unele amintiri dureaza foarte putin, doar o fractiune de secunda si ne permit sa percepem
informatii senzoriale despre mediul din jurul nostru.

 Memoria de scurta durata dureaza aproximativ 20 - 30 de secunde. Aceste amintiri constau in

principal din informatiile asupra carora ne concentram in prezent si la care ne gandim.

 Exista insa amintiri care sunt capabile sa reziste mult mai mult, zile, saptamani, luni sau chiar
zeci de ani. Cele mai multe dintre aceste amintiri pe termen lung se afla in afara
constientizarii noastre imediate, insa le putem aduce in constient atunci cand ne sunt necesare.