Memoria

Definitie: proces psihic cognitiv de insemnatate centrala care consta in intiparirea,

pastrarea (depozitarea_ si reactualizarea informatiilor.
Caracteristici:
 In absenta memoriei, viata omului ar fi imposibila. Omul ar trai intr-un prezent
continuu, nu ar avea trecut, nu ar sti cine este, unde se afla si ce reprezinta lucrurile si
persoanele care-l inconjoara (amnezie totala, dementa senila, starea de coma);
 A memora = este proprietatea sistemului nervos de a retine informatii; pentru a retine
informatii trebuie sa le percepem si sa le intelegem, memorarea avand un caracter
logic, rational si constient;
 Nu memoram orice, ci doar informatiile care ne intereseaza si sunt utile, memorarea
este selectiva;
 Memoria este implicata in cele mai importante activitati pe care omul le desfasoara
(mers, scris, condus, citit, invatat);
 Furnizeaza gandirii informatiile necesare pentru procesarea si rezolvarea de probleme
(evaluare);
 Memoria leaga informatiile anterioare de cele prezente si faciliteaza intelegerea
informatiilor noi;
 Apeleaza la mijloace precum limbajul si imagini percepute anterior;
Secenov, fiziolog rus, considera ca memoria este oc onditie fundamentala pentru viata
psihica, asigurand sensul si continuitatea acestuia.
Memoria, la nivelul proceselor senzoriale exista si la animale, de aceea animalele de
companie isi recunosc stapanii, dar ele nu pot procesa si rezolva probleme.
Exista si memorie artificiala, creata de oameni si care usureaza desfasurarea
activitatilor umane (memorie ram).
Retinem mult mai usor informatiile interesante si care ne plac si uitam repede
informatiilro neinteresante, greu accesibile.

Etapele memoriei

1. Fixarea, intiparirea informatiilor sau a experientelor traite

Dupa prezenta sau absenta vointei, intentiei se a memora, memorarea este
neintentionata sau intentionata.
Memorarea neintentionata – nu ne propunem in mod constient sa memoram si nu
depunem un efor, dar retinem informatiile, imagini pe care le vedem si le auzim.
Memorarea intentionata – atunci cand ne dorim sa retinem informatiile pentru ca avem
nevoie de ele, sunt importante si ne vor ajuta in viitor. Aceasta forma a memorarii se
realizeaza prin efort voluntar, consum de energie si implicarea mai multor componente
psihice (atentie, concentrare).
 Dupa prezenta sau absenta gandirii si intelegerii, memorarea poate fi mecanica sau
logica:
Memorarea mecanica – retinem forma fara a deslusi continutul, este o invatare formala,
eficienta pentru o perioada scurta de timp. Este utila atunci cand trebuie sa retinem axact
informatiile: nr de telefon, date istorice, formule de calcul, denumire geografica.
Memorarea logica – apeleaza la itelegere si la descifrarea semnificatiei informatiiloe noi.
Face ca invatarea sa fie autentica si de lunga durata.

2. Pastrarea informatiilor, depozitarea, conservarea acestora presupune retinerea

pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a celor memorate.
La nivelul subconstientului informatiile memorate sunt ordonate si clasificate dupa domenii
de cunoastere. Depozitul memoriei fiind asemanator cu o biblioteca, de acolo ele pot fi
accesare cu usurinta atunci cand avem nevoie.
Dupa perioada de timp cat informatiile sunt pastrate avem:
- Memorie senzoriala – cateva secunde dupa ce stimulul nu mai actioneaza asupra
noastra;
- Memorie de scurta durata – 15-20 de min;
- Memorie de lunga durata – luni, ani de zile
Memoria afectiva presupune o implicare emotionala si amintirile din copilarie

3. Reactualizarea informatiilor – activarea selectiva si constienta a informatiiloe pastrate

in depozitul memoriei. Se realizeaza in 2 feluri: recunoastere si repoducere.
Recunoasterea presupune a ne reamnti ceea ce am mai vazut candva, in prezenta
obiectului sau a persoanei pe care o revedem.
Reproducerea insemana a reda imagini si informatii memorate in absenta surselor
informationale. Este mai dificila pentru ca presupune invatare, cunoastere, precizie.

Legile memoriei

1. Memoria pentru o anumita data, evaluare, verificare conditioneaza uitarea dupa

trecerea datei respective.
Sugestie: conditionati-va memorarea pentru a sti pe termen lung si nu pentru o nota sau o
anumita zi.
2. Materialul sau informatia cu sens (intelese, explicate) se retin mult mai usor decat cele
fara sens.
Extragerea ideilor principale, sublinierea notiunilor importante face ca pastrarea
informatiilor sa fie de durata.
3. Cand avem de memorat un volum mai mare de informtaii, mai usor se retine prima
parte si ultima parte a materialului, iar partea de mijloc se memoreaza mult mai greu.
Sugestie: se memoreaza mai usor cand suntem odihniti si ambientul este placut si in prima
parte a zilei 8-12 si dupa-amiaza incepand cu ora 16 (2-3).
Conditii de invatare
- Relatia activa cu materialul de memorat;
- Ceea ce este in concordanta cu interesele si experienta anterioara se retine mai usor
decat ceea ce ne place si ceea ce nu ne place.
- Cu cat implicam mai multi analizatori cu atat retinem mai usor!!!!
- Inlaturarea factorilor perturbatori (tel, TV, zgomote) pentru o memorare eficienta.

Diferente individuale si calitatile memoriei

 Fiecare persoana isi formeaza si isi dezvolta treptat un anumit stil de invatare si
memorare.
Cele mai importante calitati ale memoriei:
- Nivelul de aspiratie;
- Capacitatile;
- Efortul depus.
 Volumul memoriei;
 Elasticitatea, mobilitatea sau supletea memoriei;
 Rapiditatea intiparirii;
 Trainicia pastrarii;
 Fidelitatea sau exactitatea reactualizarii;
 Promptitudinea reactualizarii.

Uitarea

- Este fenomenul psihic opus meoriei prin care se scur din depozitul memoriei
informatiile;
- Este indicata atunci cand eliberam informatiile invechite, inutile lipsite de
semnificatie, amanuntele si detaliile;
- Daca nu am uita ar aparea supraincarcarea informationala si nu am putea simila
informatii noi importante;
- Uitarea esre negativa tunci cand nu ne putem aminti si utiliza informatii importante.

Formele uitarii
 Uitarea totala (amnezia totala)
 Uitarea partiala (aspecte pozitive si negative) – prin recunoastere si reproducere.
Presupune a ne reaminti, a recunoaste si a reproduce partial informatiile.
 Uitarea momentana – lapsus-ul.
 Ce uitam?
- Ceea ce nu este imprtant sau nu prezinta interes;
- Informatiile invechite, putin valoroase, fara importanta si care nu mai corespund
necesitatilor noastre.

De ce uitam?
- Oboseala, varsta, imbolnaviri
- Proasta invatare (subinvatarea)
- In suprasolicitarea psihica si intelectuala este bine sa luam o pauza pentru a ne odihni
creierul si a putea memora mai tarziu.

Care este ritmul uitarii?

- In primele 24 h uitam 60% din ceea ce invatam, dupa H. Ebbinghaus, dupa care
stagneaza;
- Daca repetam in primele 48h ceea ce am invatat scade procentul uitarii pana la 20%;

Cum combatem uitarea?

- Eliminand cauzele care duc la instalarea acesteia (invatam atunci cand suntem
odihniti, cand avem chef, dorinta);
- Repetarea materialului memorat – cel mai sigur mijloc de combatere a uitarii, dar nu
orice fel de repetitie;
- Nr optim de repetitii este de 50% din nr initial de repetitii necesare invatarii;
- Repetitia trebuie sa fie independenta de materialul de invatat.