Memoria senzoriala 

si memoria de scurta durata

Memoria de lunga durata

Reactualizarea si uitarea

Conditiile memorarii si invatarii eficiente

Obiective

Dupa parcurgerea capitolului studentii vor reusi:

sa inteleaga rolul memoriei in viata psihica;

sa constientizeze factorii care pot distorsiona amintirile;

sa inteleaga structura memoriei si rolul componentelor sale in stocarea, prelucrarea si

reactualizarea informatiilor;

sa acorde consiliere elevilor (parintilor, cadrelor didactice), studentilor privind metodele

eficiente de invatare si memorare.

MEMORIA

DEFINITIA, ROLUL SI CARACTERISTICILE

MEMORIEI

! Memoria este procesul psihic cognitiv care realizeaza intiparirea, pastrarea si

reactualizarea informatiei.

Memoria are un rol central in viata psihica deoarece stabileste legatura dintre trecut,

prezent si viitor, adica asigura continuitatea vietii psihice. Toate functiile psihice utilizeaza
informatiile stocate in memorie. Memoria este esentiala pentru recunoasterea obiectelor
percepute, intelegere, rezolvarea de probleme, constientizare etc.

Memoria are un caracter selectiv si activ. Noi nu memoram toate informatiile receptionate,

si nu reactualizam informatiile exact asa cum le-am inregistrat. Informatiile
sufera modificari pe perioada pastrarii.

Multi cercetatori au facut experimente pentru a stabili care sunt factorii care selecteaza si
modifica informatiile inregistrate. Dintre acesti factori fac parte:

a.       limbajul - denumirile care insotesc stimulii, intrebarile prin care sunt

solicitate relatari despre evenimentele trecute influenteaza amintirile;

Doi cercetatori (Loftus si Loftus) au prezentat subiectilor un film cu un accident de circulatie

si apoi le-au pus intrebari despre ceea ce au vazut. Un grup a fost intrebat: "Cat de repede
mergeau masinile cand s-au tamponat?" Unui alt grup i s-a pus intrebarea: Cat de repede
mergeau masinile cand s-au facut praf?" Dupa o saptamana ei au fost din nou intrebati
despre film si li s-a cerut sa spuna daca au vazut vreun geam spart (in realitate nu a fost
nici unul). Subiectii care dupa vizionarea filmului au auzit cuvintele "s-au facut praf", au
raspuns ca au vazut sticla sparta imprastiata. Amintirile lor au fost influentate de modul in
care a fost formulata intrebarea.
b.      gandirea - memoria modifica amintirile astfel sa le faca mai inteligibile si sa

le puna in concordanta cu parerile, conceptiile persoanei;

c.       emotiile - de ex. daca suntem intr-o stare depresiva, trista ne amintim de

evenimente triste.

Psihologul Bower a cerut subiectilor sa noteze timp de o saptamana toate lucrurile placute si
neplacute care li se intampla. La sfarsitul saptamanii au fost hipnotizati. Unora dintre
subiecti li s-a sugerat ca sunt intr-o dispozitie buna, altora ca sunt deprimati, indispusi. Apoi
li s-a cerut sa vorbeasca despre evenimentele din timpul saptamanii. Cei din primul grup si-
au amintit mai multe evenimente placute, iar cei din al doilea grup evenimente neplacute.
(Hayes, Orrell, 1997, p. 167-169; Miclea, 1999, p. 168).

Memoria are 3 faze (etape): memorarea, pastrarea si reactualizarea.

2. MEMORAREA

Memorarea este prima etapa in care are loc intiparirea (fixarea) informatiilor.

Memorarea, in functie de absenta sau prezenta intentiei de a memora poate fi

memorare involuntara sau voluntara.

Memorarea involuntara (neintentionata): in acest caz intiparirea se produce

intamplator, fara stabilirea prealabila a scopului de a memora si fara utilizarea unor
procedee speciale pentru memorare. Cele mai multe informatii sunt memorate involuntar.
Memoram chiar fara sa vrem ceea ce se repeta frecvent, ceea ce este in legatura cu
interesele, dorintele, preocuparile noastre, ceea ce ne impresioneaza profund.

Memorarea voluntara (intentionata) se caracterizeaza prin prezenta scopului de a

memora, depunerea uni efort voluntar pentru realizarea acestui scop, utilizarea unor tehnici
de memorare (de ex. repetitia).

Memorarea, in functie de prezenta sau absenta intelegerii informatiilor poate fi

memorare logica sau mecanica.

Memorarea logica se bazeaza pe intelegerea informatiilor memorate. Cunostintele

memorate logic sunt pastrate mai mult timp si ajuta intelegerea noilor informatii.

Pentru ca o persoana sa poata memora logic un material este necesar sa dispuna de

cunostinte de care sa lege materialul respectiv. Din aceasta cauza profesorul, inainte de a
preda o lectie noua, trebuie sa le reaminteasca elevilor cunostintele invatate anterior, care
sunt in legatura cu noile cunostinte. Pentru a memora logic, elevul trebuie sa aiba
capacitatea de a sesiza esentialul, de a organiza materialul pe unitati logice, de a stabili
relatii intre partile materialului. Capacitatea de a memora logic se dezvolta datorita
dezvoltarii gandirii, acumularii cunostintelor, insusirii unor metode eficiente de invatare.

Memorarea mecanica: in acest caz memorarea are loc fara ca materialul sa fi fost inteles.
In acest fel sunt memorate numele de persoane, numerele de telefon, denumirile
geografice, datele istorice, cuvintele in limbi straine, dar si in aceste cazuri uneori se pot
face asociatii logice. Tot in acest fel memoreaza elevii definitiile sau lectiile pe care nu le
inteleg. Memorarea mecanica in aceste cazuri este ineficienta, deoarece cunostintele
memorate fara a fi fost intelese nu vor putea fi utilizate in viitor, pentru a intelege noile
cunostinte.   
 MEMOR
IA SENZORIALA SI

MEMORIA DE SCURTA DURATA

Informatiile sunt pastrate un timp mai scurt sau mai lung. In functie de durata
pastrarii vorbim despre memoria senzoriala, memoria de scurta si de lunga durata.
Relatiile dintre ele sunt prezentate in fig. nr. 8.

Stimulii care actioneaza asupra analizatorilor produc o stare de excitatie care nu dispare

imediat dupa ce dispare stimulul, ci se mentine cateva sutimi de secunde. Aceasta retinere
a informatiilor senzoriale pentru acest interval foarte scurt este realizata de catre memoria
senzoriala. O parte a informatiei stocate in memoria senzoriala este transmisa memoriei
de scurta durata (Baddeley, 1998, p.15, Miclea, 1999, p. 189).