Memoria

Procesul psihic de intiparire, pastrare si

reactualizare
(recunoastere sau reproducere)
de informatii
DEFINIȚIE
 CARACTERIZARE GENERALĂ
• readuce datele din trecut in prezent, cu ajutorul amintirii; ea sudeaza
elementele anterioare de cele care vor urma ( un gand de un altul care
urmeaza fie rostit ); ea da posibilitatea reanalizarii unor date
anterioare ale cunoasterii; memoria impinge cunoasterea mai departe
• reda trecutul ca trecut, tinand insa cont de conditiile schimbate si
actuale ale prezentului
• adauga o noua dimensiune vietii psihice, contribuind, in felul acesta,
la asigurarea continuitatii ei
 RELATIA MEMORIE -
PROCESE PSIHICE
memoria se afla in stransa interactiune si interdependenta cu
toate celelalte procese, insusiri si capacitati psihice, fiind
influentata de ele si influentandu-le totodata
 Legatura cu procesele psihice
senzoriale
Mare parte din materialul care se stocheaza si se pastreaza
in memorie este, de fapt, materialul provenit prin
contactul organelor de simt cu realitatea inconjuratoare
 Legatura cu gandirea

memoria nu inseamna numai acumularea de informatii, ci

si organizarea si structurarea lor, prin aceasta ea
raportandu-se la gandire, mai cu seama la operatiile ei, care
faciliteaza memorarea
 Legatura cu procesele afectiv-
motivationale
nu retinem si nu reactualizam orice, ci ceea
ce ne place, ceea ce corespunde unor dorinte,
aspiratii
 Legatura cu vointa

memoria implica prezenta unui efort

voluntar
Legatura cu temperamentul si caracterul
trasaturile temperamentale si caracteriale isi spun cuvantul
in ceea ce memoram sau actualizam ( anumite aspecte ale
realitatii vor fi retinute din lectura unui roman de catre un
optimist si altele de catre un pesimist)
PROCESELE / FAZELE
MEMORIEI
 este acel proces al memoriei prin care are loc
intiparirea, fixarea experientei; se produce de
asemenea o engramare a informatiei, adica
formarea ‘’codurilor’’ in structurile neuronale

Memorarea ( intiparirea )
 proces al memoriei care presupune retinerea
pentru un timp mai scurt sau mai indelungat a
celor memorate
fara pastrare nu ar exista invatare, acumulare de
experienta, continuitatea constiintei si a eului
Pastrarea ( retentia) :
reactualizarea informatiilor consta in scoaterea la
iveala a celor memorate si pastrate, in vederea
utilizarii, valoricarii lor

Reactualizarea
 Forme ale reactualizării
Recunoasterea: reactualizarea in prezenta materialului memorat

 relativ simpla, presupunand apelul la procesele de perceptie

• (ex. vizualizarea unor figuri geometrice conduce la recunoasterea acestora )

Reproducerea: reactualizarea in absenta materialului

 complexa, implica interventia unor procese ale gandirii

• (ex. a desena un romb, fara sa-l ai in fata)

R și R se aseamana prin faptul ca dispun de forme voluntare si involuntare

- recunoasterea si reproducerea dispun de grade diferite de precizie; asfel ele pot fi riguroase, dar si vagi,
imprecise sau chiar eronate, dependent de tipul materialului reprodus sau de tipul reproducerii ca atare
CARACTERISTICILE
MEMORIEI UMANE
 Caracterul selectiv al memoriei
selectivitatea tine de materialul de memorat, dar si de cel care
memoreaza; ea este determinata astfel de motivatie, de starea
generala a organismului, de caracterul optimist sau pesimist al
persoanei
Caracterul relativ fidel al memoriei

apare atunci cand se reactualizeaza continutul

celor memorate
 Caracterul activ al
memoriei
:

cele memorate se pun in legatura cu alte informatii, datele nu raman izolate

( ex. in invatarea scolara, cand lectiile se leaga unele de altele)
 Memoria este un proces intelectual
in memorare intervine intelegerea, iar cand reactualizam, intervine
semnificatia in ordonarea materialului ; cele trei caracteristici ale
memoriei sunt corelate si sunt prezente in toate fazele ei
Memoria se produce in legatura cu
perceptia si cu constiinta timpului
informatia actualizata este insotita de constiinta
apartenentei ei la trecut; in caz contrar, amintirile
devin halucinatii
 Memoria este inteligibila
materialul este inteles si prelucrat cu ajutorul gandirii, fiind folosite
in acest sens procedee mnemotehnice ( intre care asocierile intre
cifre, nume sau date, pentru a usura retinerea )
Memoria interactioneaza cu celelalte
fenomene psihice
 Memoria face posibila reglarea
comportamentului, asigura continuitate
actiunii
FORMELE MEMORIEI

Dupa durata pastrarii:

 dureaza cateva fractiuni de secunda
fara ea nu ar fi posibila perceptia
reprezinta mentinerea informatiei pe ‘’traseu’’ in organul de simt

Memorie de foarte scurta durata

pastrarea informatiei se intinde in limitele 1-2
secunde, si maxim 8-10 minute
este implicata in lectura rapida

Memoria de scurta durata: ( M.S.D.)

 este rezervorul de pastrare a intregii experiente de
viata; aceasta forma de memorie asigura continuitatea
trecut-prezent-viitor in viata psihica a omului

Memoria de lunga durata: ( M.L.D.)

 FORMELE MEMORIEI

Dupa prezenta sau absenta

vointei:
 Memoria involuntara sau spontana
( neintentionata )
 intiparirea si pastrarea se fac fara intentia subiectului, fara scop si fara a se folosi
mijloace speciale de intiparire (mijloace mnemotehnice)

 desi nu presupune un scop anterior, ea este legata de activitatea subiectului, in

sensul ca se retin mai bine, chiar fara sa vrem, acele informatii care se leaga,
corespund nevoilor, activitatii sau profesiei noastre

 cea mai mare parte din ceea ce persoana poarta in memoria sa de lunga durata se
datoreaza memoriei spontane: limbaj, cultura, sentimente, convingeri etc.

 de regula, ea dureaza putin, trecand foarte repede in forma intentionata a

memorarii
 Memoria voluntara ( intentionata )

 intiparirea se face cu intentia de a pastra si a reactualiza materialul respectiv; aceasta implica scop, motivatie
si procedee de memorare

 rolul scopului si al motivatiei este foarte important, caci ele sustin efortul voluntar de a memora, chiar si
atunci cand materialul nu este placut

 ea este necesara mai ales in activitati grele, dificile, monotone, neinteresante

• ( ex.importanta scopului - experiment -doua grupe de subiecti si scopul prezent/absent )

FORMELE MEMORIEI

Dupa criteriul intelegerii

materialului memorat:
 Memorarea mecanica

 nu se intelege materialul memorat

 in acest tip de memorie, interventia intelectului este foarte redusa
 uneori se soldeaza cu succes
 efectele ei sunt de suprafata, nedurabile in timp
 exista materiale in care nici nu este posibila intelegerea: date istorice,
numere de telefon, nume de persoane, denumiri geografice, formule
etc.
 Memorarea logica

 este bazata pe intelegere, pe dezvoltarea gandirii si a

operatiilor ei
 asigura realizarea unei invatari autentice, utilizabila in
practica, cu mari posibilitati operationale si de transefer in
cele mai diverse situatii
 este superioara memorarii mecanice prin: autenticitate,
economicitate, productivitate
FORMELE MEMORIEI

Dupa criteriul continutul

materialului memorat:
 Memorie perceptiva:
material concret, perceptibil :
de ex. figuri, melodii, culori, mirosuri,
gusturi
 Memorie verbal - logica :
material abstract : concepte, simboluri,
idei, ganduri etc.
Memorie motorie:
retinerea cu usurinta a
miscarilor
 Memorie afectiva
se retin mai ales trairile afective:
emotii, sentimente
 Memorie semantica:
se retin cuvinte, simboluri verbale
 Memorie episodica
memorarea experientelor concrete de viata,
a evenimentelor personale
Memorie imaginativa
se retin imagini
LEGILE MEMORIEI
( sunt in acelesi timp si ale invatarii )
Legea varstei

 in perioda de varsta 10-40 de ani se invata cu folos maxim

 consecinta va fi insusirea culturii, stiintei si tehnicii create
de omenire
 in perioda 8-17 ani memoria se dezvolta, in viata
copilului si adolescentului predominand tendinta de
acumulare de date si experienta, fara de care nu este
posibila educatia ulterioara
Legea intelegerii materialului:
 performanta in memorare, pastrare si reactualizare variaza in
functie de gradul de intelegere a materialului
 ritmul uitarii este mai rapid in cazul materialului care nu a
fost inteles, decat cand se intelege materialul
 la acelasi exercitiu numarul stimulilor memorizati este cu
atat mai mare cu cat gradul de semnificatie a acestor stimuli
este mai mare
Legea motivatiei:

 performanta in memorie depinde de motivatia

subiectului
 recompensa si sanctiunea este importanta
 ‘’ Motivele pastreaza organismul in activitate, pana
cand acesta ajunge la realizarea scopului. Scopul duce
activitatea pana la capat.’’
Legea dependentei de natura materialului
memorat:
• a.) La varstele mai mici, predomina memoria intuitiva,
bazata pe perceperea materialului concret. In jurul varstei de
15 ani, memoria verbala devine mai productiva decat cea
intuitiva
• b.) Materialul verbal-concret se reproduce mai fidel decat cel
intuitiv , incepand de la 7-8 ani. Dupa 15 ani, cunostintele
abstracte, care sunt intelese, se actualizeaza mai fidel si mai
prompt
Legea exercitiului:

 performanta creste odata cu numarul de repetitii, dar

nu nelimitat
 repetarea materilului invatat, nu numai ca intareste
reetinerea , dar si usureaza achizitia de materiale noi
CALITATILE MEMORIEI
 Volumul memoriei

reprezinta cantitatea de material cu care putem

opera ( pe care il retinem, pastram,
reactualizam)
unii oameni sunt ‘’enciclopedii ambulante’’
 Elasticitatea memoriei

capacitatea de a acumula cunostinte mereu noi, de a le

organiza si reorganiza pe cele vechi, de a le uita pe cele
necorespunzatoare
 Rapiditatea intiparirii
exprima faptul ca engramarea se
realizeaza repede, cu mare economie de
efort si de repetitii
 Trainicia pastrarii
exprima faptul ca cele memorate sunt conservate
corect, intr-o forma acceptabila, pentru o perioda
indelungata de timp ( durata )
 Exactitatea sau fidelitatea
reactualizarii celor memorate
indica gradul de precizie, de corectitudine si
acuratete dintre informatia memorata si cea
reactualizata
 Promptitudinea
reactualizarii
- viteza cu care se reactualizeaza
informatia necesara intr-o activitate
OPTIMIZAREA MEMORIEI
Se poate realiza prin:
 organizarea si sistematizarea informatiei
 asigurarea unui suport motivational si atitudinal adecvat
 fixarea unor scopuri diferentiate
 crearea unei motivatii intrinseci pentru activitate
 repetarea materialului etc.
 UITAREA – definiție
• Uitarea este un fenomen psihic opus memoriei
operative si se manifesta sub forma erorilor in
recunoastere sau reproducere, pana la imposibilitatea
de a reactualiza materialul memorat.
• Memoria operativa = procesul sau faza reactualizarii,
adica utilizarea materialului memorat.
 UITAREA – generalități
 fenomenul uitarii este un fenomen normal, natural, dar mai ales necesar
 in raport cu memoria, care tinde spre fixarea si pastrarea informatiilor,
uitarea este un fenomen negativ (atunci cand se uita informatiile de care
este nevoie)
 in schimb, in raport cu necesitatile practice, cu solicitarile cotidiene, ea este
un fenomen pozitiv (uitarea treptata a anumitor informatii contribuie la
echilibrarea psihicului individului)
 intre memorie si uitare exista relatii dinamice, fiecare actionand asupra
celeilalte, facilitandu-se sau impiedicandu-se reciproc
 UITAREA – forme

uitarea totala :

 stergerea, disparitia, suprimarea integrala a datelor memorate si pastrate

 poate interveni ca urmare a unui soc traumatic si psihic

uitarea partiala:

 reactualizarea partiala a informatiilor, dintre care unele sunt mai putin adecvate, sau chiar eronate

uitarea situationala ( uitarea de moment, lapsusul) :

 incapacitate de actualizare( moment de vid mental) sau inlocuirea unui element cu contrariul sau

 se uita exact in acel moment in care ar trebui sa ne amintim

 UITAREA – cauze
la baza uitarii stau mecanismele refularii; astfel, ceea ce este suparator,
penibil, are tendinta de a fi refulat, deci uitat
 stari de oboseala, surmenaj, anxietate, imbolnăvirea creierului
• !!! Cea care primeaza este insa insuficienta sau proasta organizare
a invatarii. O invatare nerationala poate lua:
• a.) forma subinvatarii ( cu mai putine repetitii decat este necesar )
• b.) forma suprainvatarii ( cu mai multe repetitii decat numarul
optim )
Ce se uita?

 informatii care isi pierd actualitatea, care se

devalorizeaza, care nu mai au semnificatie, care
nu mai raspund unor necesitati
 informatii neesentiale, amanunte, detalii
 informatii care ne sunt necesare, care au mare
semnificatie pentru reusita noastra
Ritmul uitarii depinde de:

 particularitatile materialului de memorat

 particularitatile psihoindividuale ( varsta,
exercitiul etc.)
 Combaterea uitarii :

repetarea materialului memorat