Universitatea Spiru Haret București

Facultatea de Psihologie și Științele Educației

PIIP-Anul I

Fundamentele psihologiei

Student:Necula(David) Nicoleta-Florentina

1
 Optimizarea memoriei

Memoria este functia de baza care face posibile fixarea,

conservarea ,recunoasterea si reproducerea informatiilor. Aceasta este implicata in
toate procesele psihice si se desfasoara in 3 etape: memorarea ,stocarea si
reactualizarea. Memoria este suma totala a ceea ce ne amintim, este capacitatea de a
invata si de a adapta experientele anterioare la situatiile prezente. Memoria este
abilitatea creierului de a codifica, stoca si de a reaminti ulterior informatii, senzatii,
sentimente atunci cand sunt necesare, in mod automat sau constient. Altfel spus, este
capacitatea de a utiliza situatii invatate sau experimentate din trecut pentru a rezolva si
anticipa evenimente din prezent, respectiv viitor. Memoria influenteaza
comportamentul si este parte din procesul continuu de adaptare la mediu cu tot ce
presupune acesta.
Etimologic, cuvantul memorie vine din latinescul memoria. Este vorba despre un
proces cognitiv, logic, reprezentand capacitatea creierului uman de a codifica, stoca,
pastra si apoi aminti informatii dobandite si experiente trecute. Este esentiala pentru
dezvoltarea omului si depinde de procesele de invatare, pentru ca asocierea datelor va
stimula si perfectiona procesul de memorare.
Pe de o parte, memoria depinde de invatarea constienta, dar exista si in absenta
acesteia. Pe de alta parte, invatarea depinde de memorie, dar si de capacitatea
exceptionala a creierului de a face conexiuni intre experientele traite si cele invatate. De
exemplu, invatam constient cuvintele dintr-o limba straina, dar atunci cand le folosim,
utilizam memoria pentru a le reproduce. Memoria este legata de procesul de invatare,
dar difera de ce este in sine mecanismul prin care omul dobandeste cunostinte prin
actiunea constienta a invatatului.
Exista mai multe tipuri de memorie, in functie de modul in care se manifesta, de
reactiile si de efectele produse la nivelul creierului. La baza clasificarii sta o teorie ce
dateaza din anii 1968, formulata de psihologul Richard Atkinson si de medicul Richard
Shiffrin, care au identificat trei tipuri diferite de memorie: memoria senzoriala,
memoria pe termen scurt si memoria pe termen lung. Este o clasificare simplificata, dar
sta la baza teoriilor actuale, mult mai complexe.
MEMORIA SENZORIALA
Se mai numeste memorie imediata si este capacitatea de a retine senzatii provocate
de stimuli vizuali, auditivi sau tactili, pentru un timp scurt, chiar dupa ce sursa
excitatiei a incetat sa mai actioneze. Aceasta memorie functioneaza in afara campurilor
constiente (vedem, auzim, intelegem, simtim, dar nu suntem constienti de asta), iar
informatiile sunt stocate pentru un interval de timp foarte scurt. Stimulii care activeaza
memoria senzoriala sunt permenent inlocuiti de altii noi, dar daca ceva este important si

1
capteaza atentia, acest fapt trece imediat in planul constient si intra intr-o alta zona de
memorie.
Memoria senzoriala functioneaza ca un selector. Lucram, citim sau ne uitam la un
film si in jur sunt o multitudine de stimuli, la care nu reactionam, pentru ca acestia nu
ajung in campul constient, dar putem deveni imediat atenti daca auzim alarma propriei
masini, de exemplu, sau daca plange copilul, adica reactionam la un stimul care este
important pentru noi sau care ne atrage atentia.
MEMORIA DE SCURTA DURATA
Este numita si memorie de lucru, avand capacitatea de a retine o cantitate mica
de informatii, pe termen scurt. Este separata de memoria senzoriala si de cea pe termen
lung. Capacitatea de a retine anumite secvente depinde de efortul constient pe care il
face individul.
Fara repetitie si intretinere activa, informatia este retinuta doar cateva secunde. De
exemplu, pentru a intelege ceea ce citim, trebuie sa tinem minte inceputul frazei in timp
ce o parcurgem pana la capat. Memoria pe termen scurt are o capacitate limitata in
ceea ce priveste cantitatea de informatii pe care le poate rula si se descompune rapid.
Repetarea informatiei activeaza memoria de lunga durata, dar procesul depinde de
intervalul de timp in care este stimulata memoria de lucru si de cantitatea de detalii.
Procesul de transfer de la memoria pe termen scurt la cea pe termen lung presupune
codificarea si consolidarea datelor, de unde nevoia de a repeta o informatie, pentru a o
retine pe termen lung. Continutul emotional al informatiei contribuie la activarea
memoriei pe termen lung, caz in care vorbim despre o componenta aparte a memoriei
de lunga durata, numita memorie afectiva.
MEMORIA DE LUNGA DURATA
Memoria pe termen lung este etapa finala, semi-permanenta a memoriei. Spre
deosebire de memoria senzoriala si de cea pe termen scurt, memoria pe termen lung are
o capacitate teoretic infinita de a retine si stoca informatii si cuprinde tot ceea ce stim la
un moment dat, de la ceea ce am invatat in clasa I, la vechile adrese, la ceea ce am facut
ieri. Unele amintiri pot dura din momentul in care sunt create pana cand murim.
Amintirile sunt fie semantice (memoria semantica este cea care ajuta intelegerea,
semnificatiile si cunostintele care nu au legatura cu cele acumulate prin experienta), fie
episodice (bazate pe fapte sau pe evenimente specific).
Memoria de lunga durata se mai numeste si memorie de referinta si este impartita
in doua mari categorii: memorie explicita si implicita.
1. Memoria explicita este memoria constienta, implica fapte, concepte si
evenimente care sunt aduse in mod voluntar in campul constientei. Ne gandim la
momentele unui concediu consumat cu ceva timp in urma, la ceea ce s-a
intamplat cand am dat un examen, cand ne-am casatorit si asa mai departe, iar
evenimentele sunt rememorate. Memoria explicita are o componenta semantica,
ce se refera la date abstracte (de exemplu, cunostintele pentru a rezolva un test
sau formulele care ne ajuta sa calculam volumul unui cilindru ori faptul de a sti
ca Bucurestiul este capitala Romaniei etc.), si o memorie episodica, ce se
raporteaza la date personale sau autobiografice, contextualizate si asociate cu
senzatii, emotii.O componenta speciala este memoria asociata unor evenimente
majore personale sau colective. Toata lumea stie detaliile personale asociate zilei

1
 de 11 septembrie 2001 sau pe cele petrecute in ziua nuntii ori la inmormantarea
bunicii (memorie episodica).
2. Memoria implicita este cea inconstienta, procedurala si se dezvolta prin practica
in timp. Aptitudinile atletice, mersul pe bicicleta, sofatul sunt exemple de
memorie implicita. Sunt zeci de activitati zilnice pe care le putem realiza pe baza
memoriei implicite, de la legatul sireturilor, la tastarea literelor pe computer.
Toate acestea sunt accesate inconstient (nu ne mai gandim unde este o litera
anume pe tastatura sau maneta care actioneaza stergatoarele de parbriz), fiind
transformate automat in actiuni.Amintirile implicite difera de cele explicite: de
cele mai multe ori, acestea implica miscare si coordonare motorie, in timp ce
memoria explicita este legata mai mult de comportament, emotii si reactii
afective.

CUM FUNCTIONEAZA
Memoria este un proces continuu prin care sunt pastrate informatiile acumulate,
fiind vitala pentru a intelege realitatea prezenta, dar si pentru a planifica viitorul. Cum
functioneaza? Memoria este un proces dual in cursul caruia gandirea inconstienta,
automata, interactioneaza cu procese de gandire constiente, voluntare, analitice. Cele
doua procese se combina, se sustin reciproc si participa la procesul de invatare.
Un exemplu: cand omul invata o abilitate noua - sa citeasca, sa mearga pe
bicicleta sau sa conduca o masina, totul este un proces activ, astfel ca este constient de
fiecare miscare pe care o face, pe de o parte, pentru a intelege cum se face, pe de alta,
pentru a o face corect. In momentul in care deprindem noua abilitate, nu va mai fi
vorba de un proces voluntar, ci de unul intuitiv, automat.
Modul in care functioneaza memoria este caracterizat de trei procese esentiale:
inregistrarea sau codificarea informatiilor, stocarea (procesul prin care informatia este
inregistrata in memoria de lunga durata) si actualizarea sau reamintirea informatiei
prin care aceasta este adusa in campul constientei.

INREGISTRAREA INFORMATIEI
Este procesul prin care informatiile sunt intelese, asimilate si invatate, fiind:
vizuale (cum arata ceva), acustice (cum suna ceva), semantice (ce inseamna) si tactile
(cum se simte ceva). Acestea ajung sa fie memorate trecand prin unul sau mai multe din
aceste canale senzoriale. Sunt stocate de memoria imediata, trec in campul memoriei de
scurta durata, sunt repetate si devin date in memoria de lunga durata, daca sunt
importante, necesare si daca in mod constient stim ca trebuie retinute.

STOCAREA INFORMATIILOR
Se refera la modul in care, unde si cat timp se pastreaza informatiile. Initial, sunt
stocate in memoria pe termen scurt si, daca sunt repetate, sunt transferate in memoria
pe termen lung5. Timpul si neatentia pot determina uitarea informatiilor stocate, dar, cu
toate acestea, memoria pe termen lung are o capacitate de stocare imensa, iar datele,
experientele si emotiile acumulate in memoria de lunga durata raman acolo la nesfarsit.
In memoria de scurta durata, datele intelese sunt preluate in ordinea in care au fost
primite (de exemplu, o lista cu nume), in timp ce in memoria de lunga durata sunt
1
combinate, asociate, sintetizate (de exemplu, ne amintim unde am lasat masina in
parcare, dar si regula de trei simpla, pe care am invatat-o in scoala gimnaziala).
Avem 86 de miliarde de neuroni, fiecare are in medie conexiuni cu sute de alti
neuroni. Conexiunile si combinatiile sunt esenta memoriei de lunga durata.

REAMINTIREA INFORMATIEI
Aceasta este functia principala a memoriei. Exista doua tipuri de reamintire:
amintirea cautata in mod voluntar si recunoasterea. In primul caz, vorbim despre
amintiri pe care le aducem voluntar in campul constientei, le derulam in minte, verbal
ori in scris. Recunoasterea este generata de un stimul care este cunoscut, familiar si care
aduce la suprafata un eveniment, o situatie, o informatie, o stare.
Unul din fenomenele care insotesc reamintirea este interferenta. Exista un
„amestec” de date noi cu cele anterior stocate in memorie. Poate sa fie proactiva, cand
amintirile trecute pot inhiba stocarea noilor informatii (nu putem retine un numar nou
de telefon, pentru ca numarul vechi este cel pe care ni-l amintim in primul rand).
Interferentele pot sa fie retroactive, cand informatia recenta le activeaza pe cele vechi.

UITAREA
Nu putem vorbi despre memorie fara sa luam in calcul procesul natural al
uitarii. Memoria nu este perfecta si nici statica. Stocarea si gasirea informatiei necesare
nu este un proces perfect. Sunt implicate procese biologice, neurologice si psihologice
complexe, multe insuficient intelese. Unele reactii pot avea loc eronat sau deloc. In
consecinta, unele amintiri sau date dispar din memorie, acesta fiind un proces care este
pana la un punct normal si necesar.
Modul in care ne amintim un eveniment, o informatie sau cunostinte invatate depinde
de un numar mare de variabile, principale fiind emotiile (pozitive sau negative) si
importanta pentru sine a evenimentului.
Unul din principalele motive pentru care uitam, dincolo de posibilele cauze
patologice, este faptul ca informatiile stocate nu sunt frecvent utilizate sau interfereaza
cu cele noi.

IMBUNATATIREA MEMORIEI: CELE MAI IMPORTANTE METODE

O memorie care nu-ti joaca feste depinde de sanatatea si vitalitatea creierului.
Indiferent de varsta, se pot face cateva lucruri care sa sustina si sa imbunatateasca
memoria. Creierul uman are o capacitate uimitoare de adaptare si imbunatatire, chiar
si la varste mai inaintate. Aceasta este cunoscuta sub numele de neuroplasticitate. Cu o
stimulare corecta si constanta, creierul formeaza noi retele neuronale, se poate adapta si
poate fi performant. Capacitatea spectaculoasa a creierului de a se modela incontinuu
este valabila cand vine vorba de invatare si memorie si nu depinde de varsta.

6 METODE DE OPTIMIZARE A MEMORIEI

Creierul activ - memoria, ca si activitatea musculara, trebuie intretinuta.
Actiunile care depasesc rutina, provocarile, orice demers care solicita functia cerebrala
(cititul, invatatul unei limbi straine, jocurile de logica, mentinerea interesului pentru
informatii si orice activitate logica) sunt benefice si tin creierul antrenat. Activitatile
1
sociale si interactiunea umana sunt de asemenea utile pentru a tine creierul activ. Afla
cateva metode care imbunatatesc memoria:

 Activitatea fizica - desi activitatea creierului este importanta, miscarea este vitala
pentru un creier sanatos. Aceasta stimuleaza circulatia sangvina si oxigenarea
creierului, dar si producerea de substante utile creierului, ce reduc nivelul
hormonilor de stres. Exercitiile fizice joaca un rol important in sustinerea
procesului de neuroplasticitate, prin stimularea factorilor de crestere si a noilor
conexiuni neuronale. Deci fa sport pentru optimizarea memoriei.
 Somnul sanatos- peste 95% dintre adulti au nevoie de 7 - 9 ore de somn. Lipsa
acestora afecteaza memoria, creativitatea, capacitatea de concentrare si gandirea
critica, abilitatile de rezolvare a problemelor. Somnul este necesar pentru
consolidarea memoriei, activitatea cheie de imbunatatire a memoriei avand loc
in etape de somn profund; Somnul permite consolidarea memoriei, unele studii
evidentiind faptul ca persoanele care recapituleaza informatii seara retin cu
pana la 40% mai mult decat cele care nu o fac in acest interval orar. Totusi, acest
mecanism ar fi mai eficient la persoanele mai tinere, comparativ cu cele mai in
varsta.
 Stresul sub control - stresul este unul dintre cei mai mari dusmani ai creierului.
Stresul cronic distruge neuroni, iar studii elaborate au probat legatura dintre
stres si tulburarile de memorie;
 Rasul - este cel mai bun medicament si acest lucru este valabil atat pentru creier,
cat si pentru memorie, dar si pentru corp. Rasul activeaza multe zone din creier,
iar momentele asociate cu emotii pozitive sunt mai rapid si mai bine fixate in
memoria de lunga durata;
 Recapituleaza inteligent - atunci cand inveti ceva nou, trebuie sa recapitulezi
informatiile in mod inteligent, pentru a le retine. Sa citesti textul cu atentie o
singura data nu este suficient. Este recomandat sa incerci sa memorezi
informatiile de mai multe ori sub diverse forme, de exemplu, in scris, ca un quiz,
rezumate ori diagrame. Creierul va fi fortat sa foloseasca alternativ memoria pe
termen lung si cea pe termen scurt, iar astfel va codifica mai eficient informatiile.
De asemenea, este recomandat sa distantezi treptat sesiunile de recapitulare, la o
zi, apoi trei, sapte si tot asa.
 Hrana buna - creierul este un foarte mare consumator de energie. Circa 20 la
suta din caloriile arse intr-o zi sunt consumate de activitatea cerebrala.
Alimentele bogate in omega-3, pestele, nucile, legumele verzi, fructele, grasimile
sanatoase, alimentele bogate in antioxidanti, protejeaza celulele creierului de
deteriorare. Ceaiul verde se dovedeste a fi un aliat care previne imbatranirea
creierului. Mentinerea consumului de alcool sub control este esentiala, deoarece
acesta reduce numarul de neuroni. Potrivit unor studii, cofeina imbunatateste
memoria cel putin pentru o zi, iar aceasta vizeaza mai ales detaliile legate de
imagini. Cofeina ar avea un efect protector si contra declinului cognitiv, o
explicatie fiind aceea ca blocheaza actiunea hormonilor stresului responsabili de
deteriorarea neuronilor.

1
  Tratarea problemelor de sanatate - nu doar dementa sau boala Alzheimer
provoaca pierderi de memorie. Bolile de inima, nivelul ridicat al colesterolului si
tensiunea arteriala crescuta au fost asociate cu o afectare cognitiva. La fel si
diabetul, dezechilibrele hormonale, afectiunile glandei tiroidei, menopauza si
andropauza,depresia pot produce afectarea memoriei si a altor functii cerebrale.
Memoria, in ansamblul ei, arata cine suntem, este esenta pentru statutul de fiinte
umane inteligente si unice. Memoria reprezinta biografia fiecaruia, traseul urmat in
viata si sursa deciziilor viitoare. Fara memorie, ne pierdem identitatea, locul si scopul
pe care il avem in familie si in societate.

Repere bibliografice:
- Tony Buzan -”Imbunatatirea memoriei”
- Jonathan Hancock, Jonathan Weyers- “Memoria. Ghid practic”
- https://www.secom.ro/blogs/ghidul-secom/memoria-ce-este-care-e-rolul-
ei-si-cum-o-putem-imbunatati
- https://ro.scribd.com/document/332986458/Modalitati-de-Optimizare-a-
Memoriei
- https://isabelageorgescu.com/imbunatatirea-memoriei/