Sunteți pe pagina 1din 2

Rezumat individual

Prezentul rezumat evidențiază caracteristicile memoriei generației Z și efectele vieții online


asupra acesteia.
Memoria este capacitatea creierului de a codifica, stoca și reaminti automat sau conștient
informații, senzații și emoții atunci când este nevoie mai târziu. Cu alte cuvinte, este
abilitatea de a folosi situații învățate din trecut sau experimentate pentru a rezolva și prezice
evenimente curente sau viitoare.
Aceasta poate fi:
1. Memorie senzorială
2. Memorie de scurtă durată
3. Memorie de lungă durată.
Memoria senzorială - numită și memorie imediată, este capacitatea de a reține senzațiile evocate
de stimulii vizuali, auditivi sau tactili pentru perioade scurte de timp, chiar și după ce fenomenul
provocator a încetat. Această memorie operează în afara tărâmului conștient (vedem, auzim,
înțelegem, simțim, dar nu suntem conștienți de ea) și informația este stocată pentru o perioadă
foarte scurtă de timp. Stimulii care activează memoria senzorială sunt înlocuiți constant cu alții
noi, dar dacă ceva este important și atrage atenția, acest fapt intră imediat la nivel conștient și
intră într-o altă zonă a memoriei.
De asemenea, memoria senzorială este de mai multe tipuri:
1. Memorie iconică – reține o imagine pentru scurt timp.
2. Memoria ecoică – stochează un stimul auditiv
3. Memoria tactilă.

Memoria de scurtă durată - cunoscută și ca memorie de lucru, reprezintă capacitatea de a reține


cantități mici de informații pentru o perioadă scurtă de timp. Este diferită de memoria senzorială
și memoria pe termen lung, abilitatea de a memora o anumită ordine depinzând de efortul
conștient al individului.
Repetarea informațiilor activează memoria pe termen lung, dar procesul depinde de intervalul de
timp și cantitatea de detalii în care este stimulată memoria de lucru. Deoarece procesul de
transfer de la memoria pe termen scurt la memoria pe termen lung implică codificarea și
consolidarea datelor, informațiile trebuie repetate pentru a fi păstrate pe perioade lungi de timp,
conținutul emoțional al informației contribuind la activarea memoriei pe termen lung.

Memoria de lungă durată – numită și memorie de referință, este etapa finală, semi-permanentă a
memoriei. Spre deosebire de memoria senzorială și de cea pe termen scurt, memoria pe termen
lung are o capacitate teoretic infinită de a reține și stoca informații, cuprinzând tot ceea ce știm la
un moment dat.

De asemenea, accestul la informație, internet și, în general, la tehnologie facilitează stocarea


informațiilor când vine vorba despre generația Z. Materialele didactice și jocurile interactive
găsite pe platformele online ușurează procesul de învățare, de reținere a informațiilor, această
generație având numeroase beneficii prin intermediul acestor mijloace.

S-ar putea să vă placă și