z

Memoria
Roşca Alexandrina
 z Cuprins:
 1.Ce este memoria?

 2.Tipurile de memorie ( Memorie de lunga

durata ,Memorie de scrurta durata )

 3.Înregistrarea memorie

 4.Reamintirea informaţiei

 5.Uitarea

 6.Îmbunătăţierea memorie ,,Cele mai importante metode”

 7. Cele 6 Metode de optimizare a memorie

 8.Concluziile
z
Memoria
z
Tipurile de Memorie
z
Tipuri de Memorie
 z
Memoria senzorială

 Memoria senzorială Se mai numeste memorie imediata si este capacitatea de a retine senzatii provocate de
stimuli vizuali, auditivi sau tactili, pentru un timp scurt, chiar dupa ce sursa excitatiei a incetat sa mai actioneze.
Aceasta memorie functioneaza in afara campurilor constiente (vedem, auzim, intelegem, simtim, dar nu suntem
constienti de asta), iar informatiile sunt stocate pentru un interval de timp foarte scurt. Stimulii care activeaza
memoria senzoriala sunt permenent inlocuiti de altii noi, dar daca ceva este important si capteaza atentia, acest
fapt trece imediat in planul constient si intra intr-o alta zona de memorie.

 Memoria senzoriala functioneaza ca un selector. Lucram, citim sau ne uitam la un film si in jur sunt o
multitudine de stimuli, la care nu reactionam, pentru ca acestia nu ajung in campul constient, dar putem deveni
imediat atenti daca auzim alarma propriei masini, de exemplu, sau daca plange copilul, adica reactionam la un
stimul care este important pentru noi sau care ne atrage atentia.
 z
Tipurile de memorie senzorială
 Iconica - ce retine pentru foarte scurt timp o imagine;

 Echoic - este memoria senzoriala care stocheaza pentru cateva secunde un stimul auditiv;

 Tactila - cu referire la stimulii tactili.

 z
Înregistrarea memoriei

 Este procesul prin care informatiile sunt intelese, asimilate si invatate, fiind: vizuale
(cum arata ceva), acustice (cum suna ceva), semantice (ce inseamna) si tactile (cum
se simte ceva). Acestea ajung sa fie memorate trecand prin unul sau mai multe din
aceste canale senzoriale. Sunt stocate de memoria imediata, trec in campul memoriei
de scurta durata, sunt repetate si devin date in memoria de lunga durata, daca sunt
importante, necesare si daca in mod constient stim ca trebuie retinute.
 z
Reamintirea informaţiei

 Aceasta este functia principala a memoriei. Exista doua tipuri de reamintire:

amintirea cautata in mod voluntar si recunoasterea. In primul caz, vorbim despre
amintiri pe care le aducem voluntar in campul constientei, le derulam in minte,
verbal ori in scris. Recunoasterea este generata de un stimul care este cunoscut,
familiar si care aduce la suprafata un eveniment, o situatie, o informatie, o stare.

 Unul din fenomenele care insotesc reamintirea este interferenta. Exista un „amestec”
de date noi cu cele anterior stocate in memorie. Poate sa fie proactiva, cand
amintirile trecute pot inhiba stocarea noilor informatii (nu putem retine un numar
nou de telefon, pentru ca numarul vechi este cel pe care ni-l amintim in primul rand).
Interferentele pot sa fie retroactive, cand informatia recenta le activeaza pe cele
vechi4.
 z
Uitarea
 Nu putem vorbi despre memorie fara sa luam in calcul procesul natural al uitarii. Memoria
nu este perfecta si nici statica. Stocarea si gasirea informatiei necesare nu este un proces
perfect. Sunt implicate procese biologice, neurologice si psihologice complexe, multe
insuficient intelese. Unele reactii pot avea loc eronat sau deloc. In consecinta, unele amintiri
sau date dispar din memorie, acesta fiind un proces care este pana la un punct normal si
necesar.

 Modul in care ne amintim un eveniment, o informatie sau cunostinte invatate depinde de un

numar mare de variabile, principale fiind emotiile (pozitive sau negative) si importanta
pentru sine a evenimentului.

 Unul din principalele motive pentru care uitam, dincolo de posibilele cauze patologice, este
faptul ca informatiile stocate nu sunt frecvent utilizate sau interfereaza cu cele noi 6.
 z
IMBUNATATIREA MEMORIEI:
CELE MAI IMPORTANTE METODE

 O memorie care nu-ti joaca feste depinde de sanatatea si vitalitatea creierului.

Indiferent de varsta, se pot face cateva lucruri care sa sustina si sa imbunatateasca
memoria. Creierul uman are o capacitate uimitoare de adaptare si imbunatatire,
chiar si la varste mai inaintate. Aceasta este cunoscuta sub numele de
neuroplasticitate. Cu o stimulare corecta si constanta, creierul formeaza noi retele
neuronale, se poate adapta si poate fi performant. Capacitatea spectaculoasa a
creierului de a se modela incontinuu este valabila cand vine vorba de invatare si
memorie si nu depinde de varsta8.
 z
6.Metode de optimizare a memorie

 Creierul activ - memoria, ca si activitatea musculara, trebuie intretinuta. Actiunile care depasesc rutina,
provocarile, orice demers care solicita functia cerebrala (cititul, invatatul unei limbi straine, jocurile de logica,
mentinerea interesului pentru informatii si orice activitate logica) sunt benefice si tin creierul antrenat. Activitatile
sociale si interactiunea umana sunt de asemenea utile pentru a tine creierul activ. Afla cateva metode care
imbunatatesc memoria:

 1. Activitatea fizica - desi activitatea creierului este importanta, miscarea este vitala pentru un creier sanatos.

 2.Somnul sanatos - peste 95% dintre adulti au nevoie de 7 - 9 ore de somn. Lipsa acestora
afecteaza memoria, creativitatea, capacitatea de concentrare si gandirea critica, abilitatile de rezolvare
a problemelor.

 3.Stresul sub control - stresul este unul dintre cei mai mari dusmani ai creierului. Stresul cronic distruge
neuroni, iar studii elaborate au probat legatura dintre stres si tulburarile de memorie;
 z

 4.Rasul - este cel mai bun medicament si acest lucru este valabil atat
pentru creier, cat si pentru memorie, dar si pentru corp. Rasul
activeaza multe zone din creier, iar momentele asociate cu emotii
pozitive sunt mai rapid si mai bine fixate in memoria de lunga durata;

 5.Recapituleaza inteligent - atunci cand inveti ceva nou, trebuie sa

recapitulezi informatiile in mod inteligent, pentru a le retine. Sa citesti textul
cu atentie o singura data nu este suficient. Este recomandat sa incerci sa
memorezi informatiile de mai multe ori sub diverse forme, de exemplu, in
scris, ca un quiz, rezumate ori diagrame. Creierul va fi fortat sa foloseasca
alternativ memoria pe termen lung si cea pe termen scurt, iar astfel va codifica
mai eficient informatiile. De asemenea, este recomandat sa distantezi treptat
sesiunile de recapitulare, la o zi, apoi trei, sapte si tot asa.
 z

 6.Hrana buna - creierul este un foarte mare consumator de

energie. Circa 20 la suta din caloriile arse intr-o zi sunt
consumate de activitatea cerebrala. Alimentele bogate in omega-
3, pestele, nucile, legumele verzi, fructele, grasimile sanatoase,
alimentele bogate in antioxidanti, protejeaza celulele creierului
de deteriorare. Ceaiul verde se dovedeste a fi un aliat care
previne imbatranirea creierului. Mentinerea consumului de alcool
sub control este esentiala, deoarece acesta reduce numarul de
neuroni. Potrivit unor studii, cofeina imbunatateste memoria cel
putin pentru o zi, iar aceasta vizeaza mai ales detaliile legate de
imagini. Cofeina ar avea un efect protector si contra declinului
cognitiv, o explicatie fiind aceea ca blocheaza actiunea
hormonilor stresului responsabili de deteriorarea neuronilor.
 z

 7.Tratarea problemelor de sanatate - nu doar

dementa sau boala Alzheimer provoaca pierderi de
memorie. Bolile de inima, nivelul ridicat al
colesterolului si tensiunea arteriala crescuta au fost
asociate cu o afectare cognitiva. La fel si diabetul,
dezechilibrele hormonale, afectiunile glandei
tiroidei, menopauza si andropauza, depresia pot
produce afectarea memoriei si a altor functii
cerebrale.
z
Concluzie

 Memoria, in ansamblul ei, arata cine suntem,

este esenta pentru statutul de fiinte umane
inteligente si unice. Memoria reprezinta
biografia fiecaruia, traseul urmat in viata si
sursa deciziilor viitoare. Fara memorie, ne
pierdem identitatea, locul si scopul pe care il
avem in familie si in societate.