Paulisan Carla, cls a XIIa F

Procese corticale
 Gandirea
 Gândirea sau cugetarea este însușirea
creierului omenesc de a reflecta în mod
generalizat și abstract realitatea obiectivă
prin teorii, judecăți etc.[1]
 Gândirea permite oamenilor să înțeleagă, să
interpreteze, să reprezinte sau să modeleze
lumea pe care o întâlnesc și să facă predicții
despre lumea aceasta. Este, prin urmare, util
pentru un organism cu nevoi, obiective și
dorințe pe măsură ce face planuri sau încercări
în alt mod de a realiza aceste obiective.
 Ratiunea
 Rațiunea este una dintre formele 
conștiinței, mintea conștientă de
sine, îndreptată asupra ei înșiși și
conținutul conceptual al cunoașterii
sale (Kant, Hegel). Rațiunea se
exprimă în principii, idei și idealuri.
Rațiunea trebuie distinsă de alte
forme de conștiință - contemplare,
rațiune, conștiință de sine și spirit. În
virtutea acestui fapt, rațiunea poate
avea contradicții. Hegel credea că
numai rațiunea ajunge, în sfârșit, la
adevărata expresie a adevărului ca
fiind concretă, adică include
caracteristici opuse în unitatea sa.
 Acțiunea rațiunii, ca înțelegerea universală, este strâns legată
de vorbirea umană (limbă), care stabilește un set nedefinit de
fenomene reale și posibile (trecut, prezent și viitor) similare sau
omogene unui semn. Dacă luăm în considerare semnul lingvistic ca un
întreg, inseparabil față de ceea ce este exprimat de el, atunci putem
recunoaște că esența reală a gândirii raționale este exprimată în
cuvinte, din care analiza rațională identifică diferitele sale forme,
elemente și legi
 Abordând problema posibilității gândirii non-verbale, Brouwer a arătat
că matematica este o activitate autonomă și independentă care nu
depinde de limbaj și că ideile matematicii merg mult mai adânc în
minte decât în limbaj, indiferent de percepția verbală. Potrivit lui
Brouwer, limba naturală este capabilă să creeze doar o copie a ideilor
corelate cu ea însăși, cum ar fi fotografierea cu un peisaj.
 Inteligenta
 . Cei mai multi oameni au o inteligenta medie
 IQ-ul este un scor format din rezultatele mai multor
teste de rationament, memorie, cunostinte dobandite
si viteza de procesare. Un scor mediu este stabilit la
100. Testele de inteligenta trebuie sa fie facute de
persoane specializate in acest sens. Cei mai multi
dintre oamenii pe care ii intalnesti intr-o viata au un
IQ mediu, iar cateva persoane sunt extraordinar de
inteligente. Doar 2,2 % au un IQ de 130 sau mai mare.
Oamenii devin mai inteligenti
Scorurile pe care oamenii le obtin la testele
de masurare a coeficientului de inteligenta
devin cu 2-3 puncte mai mari, cu fiecare
decada care trece. Acest lucru se datoreaza
imbunatatatirii conditiilor de trai, atat in
ceea ce priveste nutritia, cat si accesul la
educatie si sanatate, spune Stuart Ritchie,
cercetator in cadrul Universitatii din
Edinburgh.
 Citate:
Avantajul omului
inteligent este că
poate face pe
prostul ori de câte
ori are chef. –
Woody Allen

Tinereţea e timpul de a învăţa înţelepciunea,

bătrâneţea e timpul de a o aplica. – Jean
Jacques Rousseau

 Oamenii inteligenţi nu au nevoie de sfaturi.

Proştii nu le vor lua – Benjamin Franklin
 Memoria

  Memoria este
Exista diferite tipuri de
abilitatea creierului memorie. Memoria de
scurta durata stocheaza
de a codifica, stoca si informatii pentru cateva
secunde, in timp ce
de a reaminti ulterior memoria de lunga
informatii, senzatii, durata stocheaza
informatii pentru o
sentimente atunci perioada mai lunga de
cand sunt necesare, timp, uneori pentru
toata viata.
in mod automat sau
constient. 

 Cum iti reamintesti un numar de
telefon pe care l-ai cautat in agenda
telefonica? Daca il poti vedea,
atunci vei utiliza codificarea vizuala,
insa daca il spui cu voce tare, vei
utiliza codificarea acustica (prin
sunet). Un cuvant care este vazut
intr-o carte poate fi stocat daca este
schimbat (codificat) intr-un sunet -
citesti cu voce tare - sau daca i se da
un sens (procesare semantica).
Pentru formarea memoriei de
scurta durata, codificarea acustica
este principalul mecanism. Memoria
de lunga durata se formeaza in
special ca urmare a codificarii
semantice - prin sens, insa
codificarea vizuala si acustica sunt,
de asemenea, importante. Procesul
de codificare depinde de cat de
multa atentie acordam unui
eveniment sau informatii. Daca nu
acordam prea multa atentie unui
eveniment in timp ce acesta are loc
pentru ca suntem distrasi, atunci
foarte probabil ca nu ne vom aminti
detaliile evenimentului. Atentia
este o componenta necesara pentru
codificarea eficienta a
evenimentelor sau a informatiilor.
 Constiinta
 Un astfel de fenomen este strâns legat de simplul fapt de
a fi în stare de veghe. Noi descriem oamenii şi alte fiinţe
ca fiind conştienţi atunci când sunt în stare de veghe şi
sistemele lor senzoriale sunt receptive într-un mod
normal pentru o stare de veghe. Numesc acest fenomen
conştiinţă a fiinţei. În acest sens, conştiinţa este o
chestiune biologică, constând în aceea că o fiinţă nu este
inconştientă – adică, aproximativ starea opusă somnului.
Însă noi folosim termenul „conştiinţă” şi pentru alte
fenomene care par mult mai greu accesibile înţelegerii şi
explicaţiei. Astfel, distingem nu numai între fiinţe
conştiente şi inconştiente, ci şi între stări mentale ce sunt
conştiente şi cele ce nu sunt.
 Subconstientul si visele
 Curiozitati : Subconstientul iti
vorbeste prin intermediul
viselor
 Visele sunt o creatie a
subconstientului. Prin
intermediul visului, aspecte ale
subconstientului nostru prind
viata: dorinte, temeri, simboluri
– toate codate la nivel
subconstient prin intermediul
unor emotii complexe de care
nu suntem neaparat constienti
in viata reala.

 2. Subconstientul controleaza cel putin
70% din vietile noastre
„Studiile arata ca oamenii functioneaza
pe pilot automat peste 70% din timp,
perioada in care nu isi dau seama ca si-
au pierdut libertatea de a alege ce li se
intampla si cum reactioneaza la ceea ce
li se intampla. Traim ca si cum am fi un
fel de roboti, programati prin educatie si
auto-programati in baza experientei.” –
Ovidiu Brazdau, cercetator si psiholog
din Romania
3. Comportamentul nostru are la baza
actiuni si interactiuni care s-au format
prin intermediul repetitiei.
Mintea subconstienta, adica absolut
toate aspectele comportamentului,
persona3. Subconstientul este produsul
obiceiurilor
litatii sau actiunilor de care nu suntem
constienti, este formata in primii nostri
ani de viata. Sabloanele de
comportament s-au format intre 0-8
ani.Mintea subconstienta dirijeaza
obiceiuri ale vietii de zi cu zi cum ar fi
mersul sau modul cum utilizam obiect
sau functii fiziologice ale corpului cum ar
fi bataile inimii, respiratia, functionarea
rinichilor, digestia, etc. dar in acelasi
timp si mecanismele noastre psihologice
in interactiunile cu ceilalti.
 4. Bărbații și femeile visează diferit
 Cercetătorii au descoperit unele diferențe între bărbați și femei
când vine vorba de conținutul viselor lor. În mai multe studii,
bărbații au raportat că visează arme mult mai des decât femeile, în
timp ce femeile visau îmbrăcăminte mai des decât bărbații.
 Un alt studiu5 a arătat că visele bărbaților tind să aibă conținut mai
agresiv și activitate fizică, în timp ce visele femeilor conțin mai
multă respingere și excludere, precum și mai multe conversații
decât activitatea fizică.
 Femeile tind să aibă vise puțin mai lungi, care prezintă mai multe
personaje. Când vine vorba de personajele care apar de obicei în
vise, bărbații visează alți bărbați de două ori mai des decât femei, în
timp ce femeile tind să viseze atât femei, cât și bărbați în mod egal.
 5. Oamenii orbi pot visa în imagini
 Într-un studiu asupra oamenilor care au
10. Unele vise sunt universale
fost orbi de la naștere, cercetătorii au În timp ce visele sunt adesea puternic
descoperit că încă par să experimenteze influențate de experiențele noastre
imagini în visele lor și că au avut, de personale, cercetătorii au descoperit că
asemenea, mișcări ale ochilor corelate anumite teme legate de vis sunt foarte
cu reamintirea vizuală a viselor. comune în diferite culturi.
 Deși mișcările lor oculare au fost mai De exemplu, oameni din întreaga lume
puține în timpul REM decât participanții visează frecvent să fie urmăriți, atacați sau
în cădere. Alte experiențe comune legate de
văzători la studiu, participanții
vis includ senzația de înghețare și
nevăzători au raportat aceleași senzații incapacitatea de a se mișca, întârzierea,
de vis, inclusiv conținut vizual. zburatul și a fi gol în public.
 Cultura si comportamentul
Comportamentul relevă calitățile
 Cu toții suntem născuţi într-o anumită cultură. sociale ale unei persoane,
Cultura reprezintă combinația dintre particularitățile creșterii sale, nivelul
cultural, temperamentul, nevoile
cunoștințele omului, convingerile și normele
sale, credințele. Ea formează și
sociale pe care le adoptăm și transmitem
realizează atitudinea sa față de
ulterior viitoarelor generații. Cultura este realitatea naturală și socială
factorul principal de socializare care înconjurătoare, față de alți oameni și
reglementează diverse sfere ale interacțiunii față de sine. În sociologie, se
între oameni, începând cu comunicarea de zi de obișnuiește să distingem două forme
zi și până la funcționarea economiei mondiale.. de comportament - normativ și non-
normativ. Comportamentul social
este guvernat de un sistem de reguli,
norme și sancțiuni, unite printr-un
proces control social.
Dezvoltându-se ca persoană, o persoană își
schimbă și formele comportamentului. Prin
urmare, este un indicator al dezvoltării
individuale și personale.
Bibliografie

 https://domsireni.ru/ro/heating-system/form
y-socialnogo-povedeniya-lyudei-povedenie-v
-sociologii-ponyatie-i
/
 https://
www.garbo.ro/articol/Lifestyle/22314/subcon
stientul-7-secrete-uimitoare.html
 https://e-psihiatrie.ro/constientaconstiinta-ex
plicatii
/
 https://laurentiumihai.ro/citate-despre-inteli