AŞEZĂRILE OMENEŞTI

SISTEMUL DE ORAŞE DIN EUROPA

Europa este continentul cu cel mai mare indice de urbanizare 77%
Clasificarea oraşelor:
a. După vechime:
- oraşele greceşti: Atena, Corint, Histia, Callatis(Mangalia), Tomis(Constanta).
- oraşele romane: Roma, Londinium(Londra), Lutetia(Paris), Vindobona(Viena).
- oraşe medievale: Madrid, Sevilla, Anvers, Amsterdam, Hamburg, Budapesta, Praga etc.
- oraşe moderne:revoluţia industrială: Manchestern, Liverpool, Rotterdam, Odessa, Sankt Petersburg
- oraşe contemporane adevărată explozie urbană după 1945, mai ales în ţările comuniste:orasele cu
populaţie mică, bazate pe funcţia industrială.
b. După mărimea demografică:
- peste 60 de oraşe au populaţie mai mare de 1 mil.loc.
- megalopolisuri:Middland(33 mil.loc):Londra, Manchester, Birmingham, Leeds,Liverpool- M. Britanie;
Ruhr (25 mil.loc.): Stuttgart, Frankfurt, Essen, Dortmund-Germania.
Randstad Holland (10 mil.loc.): Amsterdam, Haga, Rotterdam- Olanda.

SISTEMUL DE ORAŞE DIN ROMÂNIA

1. După vechime :
a. Oraşe antice
- înfiinţate de coloniştii greci în sec VII-VI î.Hr.: Histria (dispărut în prezent), Callatis
(Mangalia), Tomis (Constanţa)
- în perioada dacică apar „davele” sec.IV î.Hr.-II d.Hr.: Costeşti, Sarmisegetuza Regia, Blidaru,
Zimnicea.
- în perioada daco-romană apar şi se dezvoltă numeroase oraşe existente şi în prezent: Apulum
(Alba-Iulia), Napoca (Cluj Napoca), Potaissa (Turda), Drobeta (Drobeta Turnu-
Severin), Dierna (Orşova), Aegyssus (Tulcea).
b. Oraşe medievale -sec XII-XIX d.Hr.
- reşedinţe ale voievozilor sau oraşe cetăţi: Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Baia, Suceava, Iaşi,
Curtea de Argeş, Câmpulung, Târgovişte, Braşov, Sibiu, Sighişoara, Bistriţa,
Timişoara, Arad, Oradea, Satu Mare.
- ca oraşe-târguri la intersecţia unor mari drumuri comerciale, purtând şi astăzi numele de târg:
Târgu Jiu, Târgu Mureş, Târgu Neamţ, Târgu Frumos, etc.;
- altele: Bucureşti, Ploieşti, Craiova, Mediaş, Dej etc
c. Oraşe capitaliste- au apărut ca urmare a dezvoltării unor activităţi economice intense precum:
- minerit,- ind. prelucrătoare, transporturi,turism
d.Oraşe socialiste- au apărut ca urmare a dezvoltării activităţilor economice, fiind cele mai numeroase,
unele însă neîndeplinind un minim de condiţii urbane
c. După mărimea demografică
Cele 315 de oraşe ale României se clasifică după numărul de locuitori astfel:
- Oraşe foarte mari (metropole) – BUCUREŞTI ≈ 2 000 000 locuitori
- Oraşe mari – 100 000 – 350 000 locuitori– în număr de 24
-între 300 000-350 000 (7) – Iaşi, Constanţa, Timişoara, Cluj-Napoca
Galaţi, Braşov, Craiova
- Oraşe mijlocii –25 000-100 000 locuitori
Oraşe mici– sub 25 000 locuitori – în număr de 224
d. După extinderea în teritoriu
Se disting următoarele categorii:
- Oraşul iniţial – cu limite administrative bine definite şi o populaţie sub 50 000 locuitori
- sunt oraşe mici apărute în ultima perioadă, prin declararea unor aşezări rurale
- Motru, Odobeşti, Mioveni, Buziaş, Deta...
- Aglomeraţia urbană – o zonă urbanizată cu o populaţie de peste 50 000 de locuitori
- îşi exercită influenţa asupra aşezărilor situate pe o rază de 50 km
-Arad, Oradea, Timişoara, Piteşti...
- Microregiunea urbană- grupare de mai multe oraşe, apropiate spaţial, independente administrativ, cu
strânse legături socio-economice

1
 - gruparea Petroşani, gruparea de pe Valea Prahovei, Gruparea Năvodari-
Constanţa, Gruparea Galaţi-Brăila
- Metropola- un oraş multimilionar, extins foarte mult în suprafaţă, influenţând pe o suprafaţă întinsă
oraşele mici de tip „satelit”- Bucureşti
e. După funcţia îndeplinită
Reprezintă activitatea social-economică preponderentă desfăşurată de populaţia activă a unei aşezări urbane.
- Oraşe cu funcţii administrativ politice Cuprind capitala şi reşedinţele de judeţ
- Oraşe cu funcţii complexe -includ oraşele mari şi câteva oraşe mijlocii
- Oraşe cu funcţii industriale -sunt oraşele în care 75% din populaţia activă este ocupată în diverse
ramuri industriale.
- Oraşe cu funcţii agro-industriale- sunt oraşele în care se prelucrează produsele agricole
- Oraşe cu funcţii de servicii
- Subtipuri: Oraşe sanatoriu, oraşe staţiuni balneare, de
odihnă, oraşe noduri de comunicaţie

AŞEZĂRILE RURALE / SATELE

Clasificare:
1. După mărime demografică:
- sate foarte mici: < 100 loc., numite crânguri, iar în M-ţii Apuseni- cătune – zonele montane;
- sate mici: 100-500 loc.-zonele montane;
- sate mijlocii: 500-1500 loc.-zone de deal şi podiş;
- sate mari: 1500-3000 loc.- zone de câmpie şi dealuri/podis cu altitudini mici.
- sate foarte mari: > 3000 loc- în apropierea marilor oraşe.
2. După structură:
-sate risipite: zone de munte, distanţe mari între case, suprafeţe întinse cu păşuni şi fâneţe naturale;
-sate răsfirate: zone de deal, podiş: între case se întâlnesc culturi de viţă de vie si livezi de pomi fructiferi;
-sate adunate: zone de câmpie, depresiuni: terenuri intens cultivate agricol;
-sate compacte: zone de câmpie şi în sudul Depr. Colinare a Transilvaniei: case lipite perete în perete;
-sate liniare: desfăşurate de-a lungul unei ape curgătoare sau a unei căi de comunicaţie(sosea, cale
ferată).