SISTEMUL DE ORASE AL

EUROPEI SI ROMANIEI
• http://online.seterra.net/ro/cm/1003

• http://online.seterra.net/ro/vgp/3073
SISTEMUL DE ORASE AL EUROPEI SI ROMANIEI
• Sistemul de oraşe al Europei este
alcătuit din totalitatea aşezărilor urbane
 URBANIZAREA EUROPEI
• Dupa
Australia,
Europa este
cel mai
urbanizat
continent
• Cu exceptia
Albaniei,
Moldovei si
Bosniei-
Hertegovina,
in statele
Europei pop.
urbana este
predominanta
• Nivelul de
urbanizare al
Europei: 77 %
populaţie urbana.
Nu toate orasele si ariile urbane sunt
in crestere Toate centrele urbane ale
Italiei si Greciei pierd locuitori La fel
si orasele din Baz. Ruhr, Katowice,
Ostrava, Bucuresti.

Marii castigatori? Istanbul si Ankara,

Bruxelles si Amsterdam, orasele din UK si Scandinavia
Scurt istoric

– Roma
• În diferite perioade istorice oraşele în Antichitate,
europene au fost
cele mai mari din lume: – Constantinopolul în Evul
Mediu
– Londra în epoca
modernă.
Generatii urbane

• Urbanizarea – Generatia oraselor

Europei a inceput antice
acum cca. 4000 – Generatia oraselor
ani si a cunoscut medievale
– Generatia oraselor
mai multe etape
moderne
(generatii urbane):
Generatia oraselor antice (grecesti, feniciene, romane)

– în jurul
• Cele maiMării
vechi Mediterane (pe actualul
centre urbane teritoriu
ale Europei
aualapărut:
Greciei, Italiei, Franţei)

– pe ţărmul Mării Negre

 1. Generatia oraselor antice

• Civilizatia minoica:
• Cnossos (I.Creta)
• Orasele grecesti:
– bazinul
mediteranean
• Atena,
• Corint
• Byzantion
• Marsala
– Bazinul Marii Negre:
• Tomis,
• Callatis,
• Histria
-Asia Mica
• Orasele romane,
ca si urmasele
lor moderne,
aveau marimi si
aspecte diferite
– de la marile
aglomeratii
urbane (Roma), la
micile centre din
provinciile
imperiului (ca
cele din Britania,
Germania Minor,
Galia, Hispania,
Moesia,
Cappadocia,
Dacia).
Urbanizarea in Imperiul Roman
Forumul Roman – aria centrala in jurul careia
s-a dezvoltat orasul Roma
• Roma si • Roma,
oraşe • Londra (Londinium),
romane din • Paris (Lutetia),
cadrul • Viena (Vindobona)
Imperiului:
• Kőln(Colonia),
• Belgrad (Sigismundum)
• Orasele din Dacia:
Drobeta, Apulum, Potaissa,
Napoca,Turris. Aegyssus
2. Generatia oraselor medievale
https://www.youtube.com/watch?v=WZFaoF5zdq4&feature=youtu.be

• Milano
• Venetia
• Verona
• Padova
• Florenta
• Parma

Milan in 1621.
 • oraşele hanseatice (Anvers, Bruges, Hamburg
• În Evul Mediu şi Bremen),
orasele s-au • orasele bazinul mediteranean (Bizantium-
dezvoltat pe
seama Constantinopol, Genova, Milano, Veneţia,
comertului si a Siena, Toledo, Dubrovnik
mestesugurilor • orasele baltice:Tallinn
• Unele erau • Orasele scandinave: Stockholm
orase inchise, • Orasele din Marea Britanie: Nuremberg
fortarete aparate
de ziduri cu Regensburg, Bruges, Edinborough (Scotia),
porti si turnuri si York, Londra Nottingham
santuri de • oraşele din Europa Centrală : Paris,,
aparare Carcassonne, Cracovia, Praga, Viena,
• Altele, mai ales Budapesta, Sighisoara, Braşov, Târgovişte,
cele situate la Iaşi, Budapesta Amsterdam)
intersectia
marilor drumuri • orasele din Europa de Est (Kiev, Moscova, St.
comerciale, erau Petersburg).
orase deschise • Orasele din Transilvania
(targuri)
Tallinn
Carcassonne, France
 3. Generatia oraselor moderne (dupa revolutia
industriala)
• În Epoca Modernă
urbanizarea a cunoscut o
• Manchester,
crestere semnificativa
datorita Revoluţiei Industriale • Liverpool (Marea
si a extinderii rapide a Britanie),
acesteia din vestul • Rotterdam
continentului, pe toata (Olanda),
intinderea lui (sec 18-19) • Sankt Petersburg
• Au aparut orase industriale si (Rusia),
porturi a caror populatie a • Odessa (Ucraina),
crescut rapid. • Essen
• Principalii factori ai (Germania),
urbanizarii: industria, • Reşiţa şi
comertul, transporturile Hunedoara
(România).
 4. Generatia oraselor socialiste din Europa Centrala si de Est

• Nowa al
După Huta
Doilea
(Polonia),
Război Mondial a apărut o explozie de
• centre urbane(Ungaria),
Dunaujváros înfiinţate fie prin acordare de statut
• urban unor comune,
Eisenhüttenstadt fie prin înfiinţarea de oraşe noi
(Germania),
în jurul unor obiective industriale nou construite
• Victoria (România).
• Localizarea
Localizareagrupată
grupatăa oraşelor
a oraşelor europene se referă la ariile cu grad sporit de
concentrare a acestora sub formă de
– aglomeraţii urbane
– conurbaţii
– megalopolisuri.
• Cele mai reprezentative concentrari urbane din Europa sunt
– 1 metropolele: Moscova (12,2 mil. loc.),
– Paris (11,3 mil. loc.),
– Londra (11,2 mil. loc.),
– Berlin (4,1 mil. loc.),
– Milano, Madrid, Roma, Atena.
• după mărimea demografică
În prezent,
Europa există
aglomeraţia
peste 60
urbană
de oraşe
Moscova
cu populaţie
este ceacemai
depăşeşte
mare entitate
1 mil.
loc.
urbană a Europei (cu o populaţie de 12,1 mil. loc.).
•
În viitorul oraşul Istanbul va deveni cel mai mare oraş al Europei
Metropole si megalopolsuri in Europa de Vest: a - Glasgow-Edinburgh;
b – West Middlands; c - Londra; d - Paris; e - Randstad-Holland; f - Rin-
Ruhr; g - Berlin.
 • A. Middland,
• Aglomeraţiile de tip megalopolisul
megalopolis se englez, înglobează
conturează în
câteva areale: cam jumătate din
populaţia Marii
Britanii (cca. 33 mil.
loc.)
• cuprinde marea
Londră şi oraşele
• Birmingham,
Manchester,
• Liverpool,
• Schefield,
• Nottingham,
• Leeds,
• B. Rhine-Ruhr in Germania una dintre cele mai mari arii urbane
(11,800,000 loc).

• situat in landul North Rhine-Westphalia

• Se desfasoara intre aria Ruhr( Dortmund-Essen-Duisburg), in N si
concentrarea urbana Mönchengladbach, Düsseldorf Wuppertal, Koln (cel
mai mare oras) si Bonn, in S
• C. Randstad-
Holland,
megalopolisul
olandez, care
ocupă jumătatea
vestică a ţării şi
concentrează
60% din populaţia
Olandei (cca. 10
mil. loc.), include
cele două
capitale
Amsterdam şi
Haga precum şi
oraşele
Rotterdam şi
Utrecht.
 • Its main cities are
• Almere,
• Amsterdam,
• Delft,
• Dordrecht,
• Gouda,
• Haarlem,
• The Randstad is a conurbation in the • Netherlands.
Hilversum, It consists of the
four largest Dutch cities (Amsterdam, • Rotterdam,
Leiden, The Hague and
Utrecht), and the surrounding areas.• Rotterdam,
• The Hague,
• Utrecht,
• With its 7.5 million inhabitants (almost
•
half of the population of the
Zoetermeer.
Netherlands; • Alphen aan den Rijn,
• when other conurbations connected• to this area are also taken into
Amstelveen,
consideration, it would have a population
• a little
Capelle aanover 10 million,
den IJssel,
almost 2/3 of the entire Dutch population)
• it is one of the largest
Hoofddorp,
conurbations in Europe. • Katwijk,
• Leidschendam,
• Maassluis,
• Nieuwegein,
• Houten,
• Purmerend,
• Rijswijk,
• Schiedam,
• Spijkenisse,
• Vlaardingen,
• Voorburg,
• Zeist
• Zaanstad.
 D. Blue Banana
• covers one of the world's highest
concentrations of people, money, and
industry.
• The Blue Banana
(Hot Banana, European
Megalopolis,European
Backbone)
• este un coridor
discontinuu de
urbanizare in Europa
Occidentala.
• Se extinde din NV Angliei
pana in N Italiei
– Bruxelles,
– Amsterdam,
– Koln,
– Frankfurt,
– Leeds
– Londra,
– Basel,
– Torino,
– Milano
– Zurich,
• acopera una dintre cele
mai mari concentrari
demografice (90 mil loc),
urbanizate, industriale si
de capital din lume
• It stretches approximately from North West England in the
north to Milan in the south.
•
• The curvature of this corridor (hence the "banana" in the
name) takes in cities such as London, Brussels, Amsterdam,
Cologne, Frankfurt am Main and Milan, and covers one of the
world's highest concentrations of people, money, and industry.

• Around 90 million people live within the Blue Banana

• The concept was developed in 1989 by RECLUS, a group of

French geographers managed by Roger Brunet.
• The multinational Blue Banana stretching from the conurbations of the
•
• West Midlands
• North West England(around 6 million) and then through
• London (14 million) all in the United Kingdom, across the English Channel, through
• Paris (12 million), France, the
• Lille-Kortrijk-Tournai Euregion (1.8 million), France and Belgium,
• the Flemish Diamond (5.5 million), Belgium,
• the Randstad (the Brabantse Stedenrij and Knooppunt Arnhem-Nijmegen agglomerations
included) (10.5 million), Netherlands,
• the Meuse-Rhine Euregion (3.9 million), Belgium, Netherlands and Germany,
• the Rhine-Ruhr (11.8 million), Germany,
• Frankfurt Rhine Main Area (5.3 million), Germany,
• Basel metropolitan area (around 700.000 people), Switzerland,
• Zurich metropolitan area (1.3 million), Switzerland, to
• Milan (9 million),
• Rome (around 6 million) and
• Turin (2,5 million), Italy
• Total around 91 million, also called European Megalopolis.

•
The Oresund Region comprising Zealand and adjacent islands in Denmark and Skåne,
Sweden, has 3.7 million inhabitants, linked together by the Oresund Bridge.
•
The Mälaren Valley region in Sweden links up the cities of Stockholm, Uppsala, Västerås,
Örebro and Eskilstuna and their surroundings, creating a region of 3.1 million people.
• Bazinul
Alte zoneParisului,
cu grad sporit de concentrare a
• oraşelor
sud-estulsunt
Ucrainei
• valea fluviului Volga,
• nord-estul Franţei
• litoralul mediteranean al Spaniei,
• sudul Poloniei.
 Le Bassin parisien. Une région métropolitaine

Paris Paris
Petite couronne Val-de-Marne, Seine-Saint-
Denis, Hauts-de-Seine
Grande couronne Seine-et-Marne, Val-d'Oise,
Essonne, Yvelines,
Troisième couronne Loiret, Oise, Eure, Yonne,
Eure-et-Loir, Marne, Aube,
Aisne
Périphérie du Bassin Calvados, Indre-et-Loire, Loir-
parisien et-Cher, Somme, Seine-
Maritime, Orne, Cher, Indre,
Sarthe, Manche, Haute-Marne,
Ardennes
 Clasificarea oraşelor după criterii geografice

•• Oraşe
-dupăsituate pe litoral,
poziţia oraşe-port:
geografică
– Londra,
– Sankt Petersburg,
– Rotterdam,
– Odessa,
– Istanbul,
– Barcelona.
• Oraşe situate în interiorul continentului:
– Paris,
– Viena,
– Berlin,
– Moscova,
– Kiev,
– Bucureşti.
 • În Europa există 36 de
oraşe cu populaţie ce
depăşeşte 1 mil. loc.
• după mărimea demografică
În prezent, aglomeraţia
urbană Moscova este
considerată cea mai
mare entitate urbană a
Europei (cu o populaţie
de 12,1 mil. loc.).

În viitorul apropiat
oraşul Istanbul ar putea
deveni cel mai mare
oraş al Europei, ca nr
de loc.
• With a population of more than eight million,
Moscow, Russia’s capital city, emerged as the
largest European city in City Mayors' survey of
Europe’s 500 largest towns and cities.
• London, the UK capital, is placed second,
followed by St Petersburg, Berlin, Madrid and
Rome.
• The City Mayors survey of European cities
identified 36 cities with populations of more
than one million.
• Another four cities have populations of above
900 000
 Largest City Metro Populations In Europe

Rank Cities In Europe Metro Population

1 Moscow, Russia 16,200,000
Ruhr-Essen-Dusseldorf,
2 13,400,000
Germany
3 Paris, France 10,900,000
4 London, United Kingdom 10,200,000
Amsterdam, the
5 7,500,000
Netherlands
6 Madrid, Spain 6,200,000
7 Munich, Germany 6,100,000
8 Rhine-Frankfurt, Germany 5,800,000
9 Milan, Italy 5,300,000
10 St. Petersburg, Russia 5,100,000
11 Barcelona, Spain 4,700,000
12 Hamburg, Germany 4,600,000
13 Berlin, Germany 4,100,000
14 Rome, Italy 3,900,000
15 Athens, Greece 3,500,000
 • Oraşe cu funcţie comercială:
Genova, Leipzig, Veneţia,
Anvers, Lyon, Cracovia, Narwik,
Cardiff, Arhanghelsk, Odessa.
- Oraşe cu funcţie industrială:
• după funcţia urbană Manchaster, Birmingham,
Essen, Katowice, Doneţk,
Torino, Braşov
- Oraşe cu funcţie culturală:
Viena, Florenţa, Sankt
Petersburg, Cannes, San Remo,
Davos, Versailles, Oxford,
Cambridge, Heidelberg
- Oraşe cu funcţii de servicii:
Băile Herculane, Vichy, Karlovy-
Vary, Nisa
- Oraşe cu funcţie financiară:
Londra, Paris, Zűrich, Frankfurt
- Oraşe cu funcţie portuară:
Rotterdam, Hamburg, Liverpool,
Gdansk, Constanţa
• ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN EUROPA SI ROMANIA
•
Londra
Este capitala Regatului Unit situată în sud-estul ţării, pe valea fluviului Tamisa la aproape 80 km de locul de
vărsare a acestuia în Marea Nordului.
Poziţia geografică extrem de favorabilă a facilitat dezvoltarea unor funcţii economice complexe, dar şi afirmarea
oraşului ca centru de importanţă mondială. A fost reşedinţa celui mai mare imperiu colonial pe care l-a cunoscut
omenirea – Imperiul Britanic, dar a rămas şi astăzi unul dintre cele mai mari şi influente centre comerciale şi
financiar-bancare ale lumii (Bursa de la Londra este un important barometru al stării economice a lumii).
Londra îşi are originile în antichitate (Londinium), dar a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă începând cu Evul
Mediu. Timp de 150 de ani, între 1800-1950, a fost cel mai mare oraş al lumii.
Este un mare centru industrial, cu întreprinderi industriale situate la distanţe mari de oraş, cu o producţie
diversificată (avioane, automobile, nave maritime, aparate de precizie electronică, optică, petrochimie, textile,
mobilă, produse de lux).
Funcţia de transport a oraşului este dată de port, 21 de aeroporturi, metrou (cel mai vechi metrou din lume –
1861) şi de Eurotunel.
În prezent, Londra este centrul administrativ al ţării, reşedinţa reginei, precum şi sediul Guvernului, al
Parlamentului şi al puterii judecătoreşti.
Oraşul are şi funcţie culturală, universitară, turistică. Cele mai mari atracţii ale oraşului sunt: Catedrala Saint
Paul’s, biserica gotică a Mănăstirii Westminster, Palatul Eltham, Palatul Buckingham, Palatul Parlamentului,
British Museum, Turnul Londrei, celebrul centru al afacerilor „City“, Hyde Park.
• Paris
Este unul din marile oraşe ale Europei şi capitală a Franţei, situat în partea central-
nordică a ţării pe fluviul Sena.
Este considerat nucleul originar al Franţei şi elementul determinant al formării
teritoriale a statului francez. Originile sale se găsesc în antichitate unde oraşul iniţial
era situat în partea centrală a Parisului (Île de la Cité), dar a cunoscut o dezvoltare
deosebită începând cu Evul Mediu, când a prosperat pe plan comercial şi intelectual.
Mult timp a fost principala metropolă comercială şi culturală a Europei.
Economia Parisului este dominată de servicii (73% din locurile de muncă) cele mai
performante domenii fiind asigurările, sectorul bancar, editurile, presa, comerţul,
turismul (20 milioane vizitatori anual), meşteşugurile (confecţii, bijuterii, mobilă,
mecanică de precizie). Este cel mai mare port fluvial al Franţei şi deţine un sfert din
producţia industrială a ţării.
În prezent funcţia culturală şi turistică joacă un rol foarte important (Parisul este cea
mai vizitată metropolă din lume). Este un mare centru financiar şi de comunicaţii.
Este cel mai important nod de transport al Franţei: 11 magistrale feroviare, 25
magistrale rutiere, Eurotunelul şi mai multe aeroporturi.
• Viena
Situată în nord-estul Austriei la ieşirea Dunării din cursul său superior în
Câmpia Panonică (Bazinul Vienei).
Oraşul îşi are rădăcini în antichitate unde în timpul Imperiului Roman a
apărut ca aşezare cu funcţie militară şi administrativă (Vindobona). Viena a
cunoscut o dezvoltare continuă după sec. XII când ajunge reşedinţă
imperială (Imperiul Habsburgic 1438-1918).
În prezent este o veritabilă metropolă europeană, un oraş al culturii şi al
muzicii. Are o populaţie de 1,6 mil. locuitori şi este cel mai important centru
industrial al Austriei.
Funcţia culturală este dată de universităţi, biblioteci, muzee, teatre, galerii
de artă, etc.
Funcţia turistică a oraşului este dată de vestigiile arhitectonice şi de
prezenţa fluviului Dunărea. În prezent, Viena începe să exercite o influenţă
crescândă asupra spaţiului sud-est european.
• Moscova
Cel mai mare oraş al Europei (10,2 mil. locuitori), este situat în centru părţii europene
a Federaţiei Ruse a cărei capitală este, se află situat pe malurile râului omonim, într-o
zonă de coline joase.
A fost fondat în secolul XII şi a avut un rol deosebit de important în organizarea
statală a populaţiilor slave din estul Europei.
Este unul dintre cele mai importante centre economice ale lumii cu o industrie extrem
de variată.
Este unul dintre marile noduri de comunicaţii de pe glob din care pleacă magistrale
feroviare şi rutiere. Are 4 aeroporturi mari şi 3 porturi fluviale (este legat la 5 mări:
Marea Neagră, Marea Azov, Marea Caspică, Marea Baltică, Marea Albă), are cel mai
circulat metrou din lume (3 mil. călători pe an).
Are funcţie culturală importantă dată de 100 de universităţi dintre care cea mai
importantă este Lomonosov, teatre, muzee, biblioteci. Funcţia turistică este
reprezentată de Kremlin (trad. cetate), palate (Marele Palat), catedrale (biserica
,,Vasile Blajenîi”).
• Roma
Capitala Italiei, este situată în Peninsula Italică, pe rama vestică, aproape de ţărmul
Mării Tireniene. A fost capitala Imperiului Roman, este numită „Cetatea Eternă”,
“Oraşul celor Şapte Coline“, “Oraşul Sfânt”. Roma reprezintă leagănul civilizaţiei
europene, un oraş reprezentativ al antichităţii, al evului mediu creştin şi al Renaşterii
italiene.
În prezent are o populaţie de 2,7 mil. locuitori, iar împreună cu aria metropolitană
numără 5 mil. locuitori.
Este unul dintre marile centre culturale artistice, ştiinţifice şi universitare ale lumii. Are
una dintre cele mai mari universităţi europene (“La Sapienza”), numeroase academii,
teatre, muzee.
Astăzi Roma se detaşează prin funcţiile sale turistice, de comerţ, culturale şi de
servicii (77% din locurile de muncă) şi mai puţin prin funcţiile industriale.
Funcţia turistică este dată de cele 2.000 de monumente istorice şi de artă, dintre care
amintim: Colosseum-ul, Columna lui Traian, bazilici, catedrale, pieţe, fântâni,
Catedrala Sf. Petru, Muzeul Vatican, Capela Sixtină.
SISTEMUL DE ORAŞE AL ROMÂNIEI
• mil. loc. este oraş capitală cu funcţii
Cele mai vechi centre urbane din
România sunt oraşele colonii
întemeiate de greci pe litoralul
Mării Negre: Tomis, Callatis,
Histria.
de oraşe antice sunt cele romane:
Drobeta, Dierna, Napoca, Potaisa,
Ulpia Traiana Sarmizegetusa.
Oraşele întemeiate în Evul Mediu:
Braşov, Bistriţa, Suceava,
Târgovişte, Craiova, Iaşi,
Bucureşti, Timişoara, Oradea.
Oraşele moderne au apărut fie
prin dezvoltarea oraşelor
preexistente, fie prin apariţia de
oraşe noi: Hunedoara, Reşiţa.
Sistemul actual de oraşe din
România cuprinde următoarele
categorii după mărimea
demografică:
• municipiul Bucureşti cu aproximativ 2
complexe;
• oraşe cu populaţie cuprinsă între
200.000 şi 350.000 locuitori:
– Iaşi, Galaţi, Braşov, Constanţa,
Ploieşti, Brăila, Craiova, Timişoara,
Oradea, Cluj – unele dintre acestea au
pentru România şi funcţie de
metropolă regională;
• oraşe cu populaţie cuprinsă între
100.000 şi 200.000 locuitori:
– Suceava, Botoşani, Piatra Neamţ,
Bacău, Focşani, Buzău, Piteşti,
Râmnicu-Vâlcea, Drobeta-Turnu
Severin, Arad, Satu Mare, Sibiu, Târgu
Mureş;
• oraşe cu populaţie între
– 50.000 şi 100.000: Tulcea, Târgovişte,
Bârlad, Vaslui, Reşiţa, Deva, Bistriţa
Slobozia, Călăraşi – sunt oraşe de
echilibru cu influenţă judeţeană şi
interjudeţeană;
• cele mai multe oraşe sunt oraşele mici
şi foarte mici cu influenţă locală în
teritoriu
 Circa 20% din populatia Romaniei este concentrata in 10 orase

• Municipiul Bucuresti detinea 16,7 % din • primele 10 mari orase

populatia urbana si 9,4% din populatia tarii.
• 320 orase, din care In 85,6% au o populatie
• Bucuresti (2 103 346),
mai mica de 50 mii persoane, reprezentand • Iasi (357192),
18,1% din populatia tarii.
• Timisoara (333 613),
• Cluj-Napoca (322 108),
• Constanta (319 168),
• Craiova (307 022),
• Galati (305 805),
• Brasov (291 195),
• Ploiesti (234 969)
• Oradea (223 237).
• ANALIZA GEOGRAFICĂ A UNOR ORAŞE DIN ROMÂNIA
•
Bucureşti
Capitala României, este situat în sudul ţării, în centrul Câmpiei Române, într-o regiune
bogată cândva în păduri (codrii Vlăsiei) şi străbătută de râurile Dâmboviţa şi Colentina. Are
o suprafaţă de 228 km2, cu un plan radiar-concentric şi este împărţit în şase sectoare.
Bucureşti, capitala României, are un statut de unitate administrativă aparte, fiind cel mai
mare şi mai important centru politic,administrativ, economic, financiar-bancar, comercial,
cultural ,ştiinţific, de învăţământ, de transport, informaţional, sportiv şi turistic al ţării.
Este menţionat documentar în 1459 ca reşedinţă domnească a lui Vlad Ţepeş, devine
capitala Ţării Româneşti în 1659 şi capitala României în 1862 şi a României moderne în
1918.
În prezent este una dintre metropolele Europei, a doua ca mărime din regiune (aprox. 2
mil. locuitori), fiind depăşită, in regiune, doar de Istanbul.
Este un puternic centru industrial deoarece concentrează 1/5 din producţia industrială a
României.
Are funcţie de transport important: 9 magistrale feroviare, 9 magistrale rutiere (între care 2
autostrăzi), 2 aeroporturi şi metrou.
Funcţia comercială importantă dată de o reţea de supermarketuri, asemănător marilor
metropole europene.
• Este cel mai important centru financiar-bancar, administrativ şi cultural al ţării.
Funcţia de capitală îi asigură polarizarea economică, socială şi culturală a întregului
teritoriu al ţării.
• Iaşi

Cel mai mare oraş din estul ţării, situat în Câmpia Moldovei, pe
valea râului Bahlui, amplasat pe 7 coline, în centrul Moldovei
istorice. Este un oraş medieval întemeiat în secolul XIV. A fost
capitala statului Moldova timp de 300 de ani până la unirea
principatelor.
Este un centru industrial (metalurgie, utilaje, industria uşoară,
industria alimentară), are funcţie comercială, culturală, turistică
(palate, case memoriale, biserici: Mitropolia, Biserica ,,Trei Ierarhi“).
Este al doilea centru universitar din România, aici funcţionând cea
mai veche universitate din ţară, precum şi alte instituţii de
învăţământ superior şi o filială a Academiei Române.
Pentru România municipiul Iaşi îndeplineşte rolul de metropolă
regională.
• Constanţa
Situată în sudul ţării, este cel mai important port românesc la Marea
Neagră. Reprezintă cel mai bun exemplu de dezvoltare teritorială rapidă, de
creştere economică şi de organizare raţională a spaţiului urban din
România.
Funcţia portuară este dată de portul Constanţa-Sud Agigea şi de canalul
Dunăre-Marea Neagră.
Funcţia turistică este dată de staţiunile balneo-climaterice de pe litoral dintre
care cea mai importantă este Mamaia.
Funcţia industrială este dată de întreprinderile chimice, petrochimice şi de
şantierul naval.
În perspectiva dezvoltării durabile apar oportunităţi noi, cum ar fi tranzitarea
unei părţi din petrolul exploatat în jurul Mării Caspice, dezvoltarea capacităţii
portuare, apariţia unor localităţi satelit şi dezvoltarea funcţiilor culturale şi
comerciale.
• Timişoara

Cel mai important oraş din partea de vest a ţării, ocupă o poziţie
specială în reţeaua urbană a ţării, foarte cunoscut la nivel
internaţional (locul de origine al Revoluţiei din Decembrie 1989).
Timişoara prezintă diversitate etnică, o puternică bază economică şi
o organizare radial concentrică. Activitatea economică se
caracterizează printr-o restructurare rapidă, punându-se accentul pe
sectorul terţiar.
În perspectivă, dezvoltarea durabilă a oraşului are în vedere
reamenajarea centrului istoric, conservarea spaţiilor verzi,
alimentarea cu apă, reciclarea deşeurilor urbane, precum şi
ameliorarea reţelei de transporturi internaţionale. Este nod feroviar,
rutier şi aerian internaţional.
• Braşov

Cel mai mare centru urban din regiunea montană a ţării situat în
Depresiunea Braşov, la 520-650 m altitudine, la poalele masivului
Tâmpa. Oraşul datează din secolul XIII şi s-a dezvoltat ca centru
comercial şi meşteşugăresc în perioada feudală. Începând cu
secolul XX, Braşovul a devenit un centru economic complex
(industrie constructoare de maşini, tractoare, rulmenţi).
• Industria constructoare de maşini are cea mai mare pondere în
producţia globală industrială a oraşului, urmată de chimie, şi
materiale de construcţii.
Este centrul celei mai importante zone turistice montane din ţara
noastră. Aici se află cea mai importantă staţiune montană (Poiana
Braşov) şi numeroase monumente istorice şi de artă (fortificaţii
medievale: Cetăţuia, turnuri, bastioane; Biserica Neagră; case
vechi; muzee).