.

Geografia așezărilor umane, Secția Turimului, An II, Lect univ.dr. Mariana NAE

C8. Suprastructurile spaţiale

•Conurbaţiile
• Interurbaţiile
•Aglomeraţiile urbane
•Megalopolisurile
Suprastructurile spaţiale
• Efectul unei creşteri rapide a
populaţiei şi a intravilanului
oraşului;
• Conurbaţiile (P. Geddes)
• Mod de apariţie: strângerea
legăturilor şi apropierea
intravilanelor unor oraşe dinamice;
• Profil funcţional identic sau foarte
asemănător;
• Prag situat (arbritar) de O.N.U. la
1,4 milioane de locuitori;
• Fiecare oraş îşi păstrează un
anumit grad de autonomie;
• Organizarea unor structuri edilitar -
urbanistice comune;
• Instituirea unor organisme
administrative comune (de
exemplu, conurbaţia Ruhr);
• Conurbaţii tipice: marile bazine
carbonifere ale lumii;
• Au o dezvoltare haotică, fără un
trecut monumental
•Cele 16 Länder germane şi
reţeaua de oraşe mari
•Aglomeraţii monocentrice –
Berlin
Source : Documentation photographique n° 8044 : Le Rhin : une géohistoire (auteur : N. Beaupré)
 Interurbaţiile
• Denumite de geograful Exemple de interurbaţii
suedez Nils Björsjö Mannheim, pe dreapta
• Sunt diferite şi Rhinului, cu Ludwigshaven,
complementare ca pe stânga Rhinului
profil funcţional; (Germania);
• Specializare Marsilia – Aix –en- Provence
industrială; (Franţa);
• Specializare terţiară; Edinburgh –Leith (Scoţia);
• Elemente diferenţiate Ranstadt Holland (3,5
ca vârstă şi origine; milioane de locuitori) (Haga
• Cazuri frecvente: oraş –oraş administrativ,
vechi cu funcţie Amsterdam –oraş complex
comercial- comercial, Rotterdam –oraş
administrativă şi un portuar-industrial)
oraş mai nou, cu Hanshin (16,8 milioane de
funcţie industrială locuitori): Kyoto, Osaka,
Kobe
Reţelele urbane din Olanda şi Elveţia

•Ranstadt Holland

• Regiuni urbane:
Zürich, Basel,
Berna, Lusanne,
Geneva
 Aglomeraţiile monocentrice
• Superorganisme urbane apărute în jurul unui singur
centru puternic;
• Centrul este singurul oraş cu un profil funcţional complex;
• Exemple
• aglomeraţia Paris
• Funcţie turistică (Versailles)
• Industrială (Saint-Denis, Saint-Quen, Boulogne-
Billancourt);
• Portuară (Gennevilliers);
• Transport aerian (Roissy, Orly);
• Învăţământ superior şi cercetare (Fontenay-aux-
Roses, Massy, Antony, Orsay);
• Rezidenţială (Meudon, Châtillon-sous-Bagneux);
• Aglomeraţia Lille – cu elemente secundare Roubaix şi
Tourcoing
Lille –Roubaix-Tourcoing
 Exemple agomeraţii monocentrice

• Londra, Manchester, Birmingham, Glasgow;

• New York, Los Angeles;
• Buenos Aires, Tokyo, Moscova, Baku,
Shanghai, Beijing, Seul, Mumbai;
• Elemente secundare ale aglomeraţiilor:
suburbiile mai apropiate de centru (centură
compactă şi o aureolă externă);
• Aşezări-satelit cu funcţionalitate mai complexă;
• Marea Britanie (Londra, Glasgow), S.U.A.,
Franţa, Rusia (Moscova, Sankt Petersburg)
 Megalopolisurile
Altă structură metropolitană emergentă:
• Forma cea mai înaltă de hipertrofie urbană
coridorul Chicago-Pittsburgh (30 milioane de
• termen introdus de Jean Gottman locuitori): Chicago, Detroit-Windsor, Cleveland,
(Megalopolis, The Urbanized Northeastern Milwaukee, Pittsburgh.
Seaboard of the United States (1961, The MIT
Press) ;
Megalopolis în curs de formare: Los Angeles –
• Cuprind şi subordonează conurbaţii, San Diego
interurbaţii, aglomeraţii monocentrice, oraşe
propriu-zise;

• Se dezvoltă pe anumite axe favorizate de

căile de comunicaţie;

Exemple

• Megalopolisul nord-vest american (Boswash

sau Bosrich);
• Are peste 600 km, între Boston şi
Washington, cu o populaţie de peste 42
milioane de locuitori (New York, Philadelphia,
Baltimore);
• Boston-conurbaţia Blatimore-Washington,
cuprinzând aglomeraţiile Hartford, New York,
Philadephia şi o multitudine de oraşe de
peste 100.000 de locuitori
• Spaţiu de conjunctură favorabilă: colonizarea
faţadei nordice, schimburile comerciale cu
Europa, Victoria Nordului asupra Sudului în
războiul de secesiune şi prezenţa unei elite
urbane.
http://www.neilpeterson.com/index.php/2009/05/from-exurbia-to-megalopolis-the-rise-of-super-cities/
 Zone transmegalopolitane?

• Cascadia (Portland, Oregon, Seattle, Washington)

• Nord-Est – expansiune a BosWash
Robert Lang • 1-35 (San Antonio, Dallas, Texas, Kansas City, Missouri)
• Peninsula (Tampa-Miami)
Zonele metropolitane din SUA
 • Tokaido (Japonia) (65 milioane de locuitori)

• Dezvoltat pe direcţia NE-SV

• Organizarea sa este în funcţie de axele feroviare clasice

1. Tokyo (34 milioane de locuitori)

2. Interurbaţia Hanshin (17,7 milioane de locuitori)
3. Nagoya (8 milioane de locuitori)
4. Conurbaţii industriale – Kitakyushu, Fukuoka
5. Osaka –Kyoto –Kobe (17,4 mil.locuitori)
Oraşele principale
din Japonia
 În Europa Pentagonul oraselor europene (SDEC)

• Structuri
emergente
• Conurbaţia
Yorkshire,
aglomeraţiile
Birmingham,
Manchester;
• Structura urbană
Rhin-Ruhr
• Denumiri plastice:
Europolis, Blue
Banana, Triunghiul,
Flexigonul;
• Structurile vest-
europene au o
tendinţă de
fuzionare;
Source : Europe, Europes (Auteur : sous la dir. de Michel Foucher)
Bazinul Ruhr
Megalopola europeană (“Banana Blue”), DATAR, 2003
 În Asia

Gruparea
urbană din
delta Râului
Perlelor
(58 milioane de
locuitori):

Metropola
Hong-Kong;
Guangzhou
(Canton)
Foshan,
Shenzhen,
Zhuhai,
Dongguang,
Zhonshang,
Jiangmen;
• Alte megalopolisuri
emergente:
Shanghai, Nanjing, Wuxi,
Suzhou;

• Triunghiul urban (peste

25 milioane de locuitori) :
Beijing-Tianjin, Tangshan

Gruparea Shanghai
 Alte situaţii

• Structuri de tip megalopolis mai rar

întâlnite din cauza morfologiei cadrului
natural;
• São Paolo, Rio de Janeiro (Brazilia);
• Ciudad de Mexico, Puebla (Mexic);
• Santiago de Chile, Valparaiso (Chile);
• Gauteng, cu aglomeraţiile Johannesburg,
Pretoria şi conurbaţia Vereeniging-
Vanderbildpark (Africa de Sud);
 Santiago de Chile
(imagine satelitara Spot)