TEST PREGĂTIRE BACALAUREAT

COMPARAȚII RELIEFUL ROMÂNIEI

REZOLVĂRI

Se acordă punctajul maxim (câte 2 puncte) pentru fiecare deosebire sau asemănare corect formulată între
cele două unități sau subunități de relief
Pentru răspunsuri parțial corecte se acordă jumătate din punctaj (câte 1 punct).
Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, altitudini, gradul de fragmentare, tipuri genetice de relief, orientarea culmilor și a văilor principale,
dispunerea depresiunilor, alte aspecte specifice ale reliefului.
Nota 1: Punctajul complet va fi acordat numai dacă deosebirile sau asemănările vor fi prezentate
comparativ și nu separat.
Pentru tratarea separată a celor două unități de relief se acordă jumătate din punctaj.
Nota 2: Se poate face referire la unitățile de relief respective fie cu literele/cifre cu care sunt marcate
pe hartă, fie cu denumirile lor reale.
1. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 11 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 15.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- grupa Munților Retezat-Godeanu s-a format doar prin încrețire, grupa centrală a Carpaților Orientali s-a
format și prin încrețire, și prin vulcanism;
- grupa Munților Retezat-Godeanu este alcătuită predominant din roci dure, Grupa Centrală a Carpaților
Orientali din roci vulcanice, roci dure și fliș;
- grupa Munților Retezat-Godeanu are altitudini de 2509 m, Grupa Centrală a Carpaților Orientali are
altitudini de 2100 m.

2. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 30 și relieful unităților marcate, pe
hartă, cu numerele 34-35.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Masivul Dobrogei de Nord (Pod. Dobrogei de Nord și Pod. Casimcei) s-a format prin încrețire (în orogeneza
hercinică respective caledoniană), iar Podișul Bârladului doar prin sedimentare;
- Masivul Dobrogei de Nord este alcătuit din roci dure, șisturi verzi (cele mai dure și vechi din România), in
timp ce Podișul Bârladului este alcătuit doar din roci sedimentare;
- Masivul Dobrogei de Nord se înclină de la est la vest, iar Podișul Bârladului de la nord la sud
- Masivul Dobrogei de Nord prezintă relief ruiniform, iar Pod. Bârladului relief de cueste și alunecări de teren
-
3. Precizați două asemănări și o deosebire între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 3 și relieful unității
marcate, pe hartă, cu cifra 9.

Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări și deosebirea vor fi prezentat
comparativ și nu separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- ambele unități de relief s-au format prin sedimentare;
- ambele unități de relief sunt alcătuite din roci sedimentare.
- ambele unități de relief prezintă relief fluvial

Deosebire:
- Câmpia Banatului se înclină de la est la vest, Câmpia Bărăganului se înclină de la vest la est.
- În C. Bărăganului apar -crovurile
4. Precizați două deosebiri și o asemănare între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 12 și relieful unității
marcate, pe hartă, cu cifra 18.

Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări și deosebirea vor fi prezentat
comparativ și nu separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Carpații Curburii s-au format numai prin încrețire, pe când Munții Apuseni s-au format prin încrețire și
vulcanism;
- Carpații Curburii sunt alcătuiți predominant din fliș, Munții Apuseni reprezintă un adevărat mozaic
petrografic, cu roci dure, roci vulcanice, calcare.
- Carpații Curburii au altitudinea maximă 1954 m in Vf. Ciucaș, iar Munții Apuseni au 1849 m in Vf. Bihor.
- în Grupa Sudică se află cea mai mare depresiune intramontană-Dep. Brașov iar în Munții Apuseni se
regăsesc depresiunile de tip golf
- în M-ții Apuseni apare relieful vulcanic și carstic, iar în Grupa Sudică apare relieful eolian

Asemănare:
- ambele unități sau format predominant prin cutare în orogeneza alpină
- în ambele unități întâlnim relieful fluvial

5. Precizați trei asemănări între relieful unităților marcate, pe hartă, cu numerele 13 și 37 și relieful unității
marcate, pe hartă, cu numărul 15.

Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- amândouă unitățile de relief s-au format prin încrețirea (cutarea) scoarței terestre în timpul orogenezei
alpine;
- amândouă unitățile de relief sunt alcătuite predominant din roci dure.
- amândouă unitățile de relief prezintă relief glaciar
- amândouă unitățile de relief prezintă relief fluvial
- amândouă unitățile de relief au altitudini de peste 2500 m.

6. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 5 și relieful unității marcate, pe hartă,
cu numărul 26.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Câmpia Teleormanului s-a format prin sedimentare, iar Subcarpații Curburii s-au format prin încrețirea
scoarței terestre în ultimele faze ale orogenezei alpine;
- sectorul central at Câmpiei Române este alcătuit din roci sedimentare moi, pe când Subcarpații Curburii sunt
alcătuiți predominant din roci friabile (roci sedimentare cutate);
- sectorul central at Câmpiei Române are altitudini de sub 200 m, iar Subcarpații Curburii au altitudini mai
mari (996 m in Măgura Odobești).
7. Precizați două asemănări și o deosebire între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 6 și relieful unității
marcate, pe hartă, cu numărul 32.

Nota 1: Asemănările și deosebirea se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de
formare, tipuri de roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte
aspecte specifice ale reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două asemănări și deosebirea vor fi prezentat
comparativ și nu separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- ambele unități de relief s-au format prin sedimentare;
- ambele unități de relief se înclină de la nord la sud
- ambele unități de relief prezintă relief fluvial

Deosebire:
- Câmpia Olteniei are altitudini mai mici (sub 200 m) decât Podișul Sucevei (688 m Dl Ciungi)

8. Precizați trei asemănări între relieful unităților marcate, pe hartă, cu numerele 13 și 37 (Grupa Făgăraș și
Bucegi) și relieful unităților marcate, pe hartă, cu numerele 34, 35,36 (Pod. Dobrogei).

Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- ambele unități de relief s-au format prin cutarea scoarței terestre (Dobrogea parțial, doar partea de nord,
respectiv centrală);
- ambele unități prezintă și roci dure;
- ambele unități de relief prezintă o structură cutată (Dobrogea parțial, în nord și centru).
-
9. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 12 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 30.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Carpații Curburii s-au format în orogeneza alpină prin cutare, iar Podișul Bârladului s-a format prin
sedimentare.
- Carpații Curburii sunt alcătuiți din fliș (roci sedimentare recutate), iar Pod. Bârladului din roci sedimentare
- Carpații Curburii prezintă structură cutată având sinclinale și anticlinale, iar Podișul Bârladului prezintă
structură monoclinală cu numeroase cueste
- în Grupa Sudică apare relieful eolian pe când în Pod. Bârladului apar alunecări de teren și torenți
10. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 6 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 25.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Subcarpații Getici s-au format prin cutarea, pe când Câmpia Olteniei s-a format prin sedimentare.
- Subcarpații Getici sunt alcătuiți din roci friabile, pe când Câmpia Olteniei din roci sedimentare
- în Subcarpații Getici ape cutele diapire, pe când în C. Olteniei apare relieful eolian (dune de nisip)
- Subcarpații Getici prezintă structură cutată, iar Câmpia Olteniei prezintă structură tabulară
- Subcarpații Getici s-au format în neozoic, iar Câmpia Olteniei s-a format în cuaternar

11. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 6 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 12.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Câmpia Banatului s-a format prin sedimentare, pe când Grupa Nordică a Carpaților Orientali s-a format prin
cutarea scoarței terestre și vulcanism
- Câmpia Banatului este alcătuită din roci sedimentare, pe când Grupa Nordică a Carpaților Orientali este
alcătuită din roci dure, vulcanice și fliș
- în comparație cu C. Banatului, în Gr. Nordică apere relieful glaciar și vulcanic
- în Gr. Nordică altitudinea maximă este de 2 303 m în vf. Pietrosul Rodnei, iar în C. Banatului nu depășește
150 m
- Câmpia Banatului s-a format ‹n Cuaternar, iar Grupa Nordică a Carpaților Orientali s-a format in mezozoic.
- Câmpia Banatului prezintă structură tabulară, iar Grupa Nordică a Carpaților Orientali prezintă structură
cutată.
12. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 26 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 36.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Subcarpații Curburii s-au format prin cutare , iar Podișul Dobrogei de Sud s-a format prin sedimentare.
- Subcarpații Curburii sunt alcătuiți din roci friabile , iar Podișul Dobrogei de Sud din roci sedimentare
- Subcarpații Curburii au altitudini maxime de 996 m Măgura Odobeștilor , pe când Podișul Dobrogei de Sud
are altitudini maxime de sub 200 m
- în Subcarpații Curburii se regăsesc alunecările de teren, iar in Podișul Dobrogei de Sud se întâlnește relief pe
loess, reprezentat de crovuri
13. Precizați trei asemănări între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 12 și relieful unităților marcate,
pe hartă, cu numerele 34-35 (Masivul Dobrogei de Nord).

Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- ambele unități de relief s-au format prin cutarea scoarței terestre
- în ambele unități de relief se întâlnesc roci dure.
- în ambele unități întâlnim relieful fluvial și antropic
- ambele unități de relief au o fragmentare accentuată.

14. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu cifra 5 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 32.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Podișul Sucevei are altitudinea maximă de 688 m în Dealul Ciung , iar C. Teleormanului (Sectorul Central
sau OIt-Argeş) are altitudini sub 300 m
- în Podișul Sucevei apar cuestele, iar în C. Teleormanului trei tipuri genetice de câmpii (înalte, orizontale și
joase)
- Podișul Sucevei prezintă înclinări de la N la S , iar Sectorul OIt-Argeş atât de la N la S cât și de la E la V
- Podișul Sucevei prezintă structură monoclinală, iar Sectorul OIt-Argeş are structură tabulară.
- Podișul Sucevei s-a format in Neozoic, iar Sectorul OIt-Argeş s-a format în Cuaternar.

15. Precizați trei asemănări între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 30 și relieful unității marcate,
pe hartă, cu numărul 33.

Nota 1: Asemănările se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei asemănări vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Asemănări:
- ambele unități de relief s-au format prin sedimentare.
- ambele unități de relief sunt alcătuite din roci sedimentare
- ambele unități de relief au o structură monoclinală.
- ambele unitățile de relief prezintă alunecări de teren
- ambele unități de relief s-au format în neozoic
16. Precizați trei deosebiri între relieful unității marcate, pe hartă, cu numărul 26 și relieful unității marcate, pe
hartă, cu numărul 30.

Nota 1: Deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele aspecte ale reliefului: mod de formare, tipuri de
roci, distribuția spațială a altitudinilor, gradul de fragmentare, tipuri genetic de relief alte aspecte specifice ale
reliefului.
Nota 2: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele trei deosebiri vor fi prezentat comparativ și nu
separat.
Exemplu de răspuns:
Deosebiri:
- Subcarpații Curburii s-au format prin cutare , iar Podișul Bârladului s-a format prin sedimentare.
- Subcarpații Curburii sunt alcătuiți din roci friabile , iar Podișul Bârladului din roci sedimentare
- Subcarpați(ii Curburii au altitudini maxime de 996 m Măgura Odobeștilor , pe când Podișul Bârladului
prezintă altitudini în jur 500 m
- în Podișul Bârladului întâlnim cueste și torenți, pe când în Subcarpații Curburii cute diapire
- Subcarpații Curburii prezintă structură cutată pe când Podișul Bârladului prezintă structură monoclinală