37.

FACTORI DE
OPTIMIZARE DE CARE
DEPINDE MEMORIA

Constantinescu Andra Ioana

Psihologie An 1 Sem. 1

1
 Memoria este baza vieţii psihice a personalităţii. Fără păstrarea urmelor excitanţilor ce
au acţionat, fiecare senzaţie şi percepţie ar fi trăită ca apărută pentru prima dată. Omul ar înceta
să se orienteze în mediul înconjurător. Pentru a opera cu reprezentările şi noţiunile, e necesar a le
păstra în memorie. Observările clinice arată că "omul fără memorie" încetează a mai fi
personalitate; el este un automat, ce acţionează sub influenţa trebuinţelor primitive şi a stimulilor
exteriori imediaţi.

Înainte de a vedea cum putem îmbunătăți memoria, este important să vedem cât din
cantitatea de informaţii reţinem, în funcţie de canalele senzoriale pe care le folosim, şi anume:

- 10 % din ceea ce citim;

- 20 % din ceea ce auzim;

- 30 % din ceea ce vedem;

- 50 % din ceea ce vedem şi auzim în acelaşi timp;

- 80 % din ceea ce spunem;

- 90 % din ceea ce spunem şi facem.

Luând în considerare elementele de mai sus, există mai multe metode de optimizare a
memoriei:

Imaginea mentală şi encodarea. Imaginile mentale sunt utile în special la conectarea

perechilor de itemi fără legătură, iar, din acest motiv imaginea vizuală este ingredientul principal
pentru majoritatea sistemelor mnemonice / mnezice (sisteme care vin în ajutorul memoriei). Un
binecunoscut sistem mnemonic este metoda loci (loci este cuvântul latin pentru “locuri”). Primul
pas constă în a încredinţa memoriei o succesiune de locuri ordonate, să zicem poziţii localizate la
o plimbare scurtă prin casă. Intri pe uşa din faţă pe hol, apoi te deplasezi spre biblioteca din
sufragerie, apoi spre televizorul din sufragerie etc. Odată ce poţi face cu uşurinţă această
plimbare mentală, eşti pregătit să memorezi tot atâtea cuvinte fără legătură câte localizări există.
Odată ce ai memorat itemii respectivi în acest fel, poţi să ţi-i reproduci foarte uşor prin simpla
reluare a plimbării mentale. Metoda este foarte bună şi este preferată de cei care îşi antrenează
memoria în mod profesionist.

2
 Organizarea informaţiilor. Suntem capabili de stocarea şi reactualizarea unei cantităţi
masive de informaţie dacă o organizăm. S-au făcut unele experimente în care subiecţii au
memorat cuvinte de pe o listă; prin organizarea cuvintelor de pe listă sub forma unei poveşti
subiecţii au putut reproduce 90 % din cuvinte. Memoria pare să ne ajute mai bine dacă
organizarea este realizată de noi înşine.

Exersarea reactualizării. Să ne punem întrebări despre ceea ce încercăm să învăţăm. Să

presupunem că ai la dispoziţie două ore ca să înveţi un material care poate fi citit în aproximativ
30 de minute. Citirea şi recitirea de patru ori a materialului este în general mai puţin eficientă
decât citirea lui o singură dată, însoţită de punerea de întrebări pe text. Apoi urmează recitirea
părţilor selectate din text, pentru a clarifica unele aspecte care au fost greu reactualizabile după
prima citire. Încercarea de reactualizare a materialului este un mod eficient de utilizare a
timpului.

Un procedeu înrudit cu exersarea reactualizării este cel utilizat în situaţiile de memorare

implicită; este vorba de practica mentală care implică repetarea imaginară a deprinderii
perceptual- motorii în absenţa oricărei mişcări efective (de exemplu, atunci când înveţi să
conduci şi îţi imaginezi mental ce trebuie să faci când eşti la un semafor: dacă este culoarea roşie
trebuie să pregăteşti maşina pentru a putea porni când apare culoarea verde).

Metoda RICAR – este destinată îmbunătăţirii abilităţii elevului/studentului de a învăţa şi

reproduce materialul prezentat într-o carte. Metoda îşi ia numele de la primele litere ale celor
cinci etape ale sale: răsfoire, întrebări, citirea textului, amintirea punctelor principale,
recapitularea în gând.

Metoda cuvântului cheie. Tehnica se recomandă în învăţarea unei limbi străine. Atunci
când trebuie să reţină un cuvânt nou, elevul va asocia o parte a acelui cuvânt cu unul din limba
maternă. La reactualizare va trebui să ne amintim mai întâi cuvântul cheie.

Memorarea prin crearea unei poveşti. Metoda are în vedere legarea tuturor cuvintelor
pe care trebuie să le memorăm sub forma unei poveşti, în care cel care memorează are un rol
activ.

3
 Memorarea datelor prin tehnica vizuală, auditivă, tactilă sau kinestezică. Fiecare
individ are predilecţie pentru o anumită manieră de a memora. Unii pot să verbalizeze mai uşor
ceea ce au memorat, alţii să facă asocieri auditive, vizuale etc.

Procedeul „pâlniei”. El sugerează faptul că în efortul de memorare trebuie să plecăm de

la ideile generale spre detalii.

Acronimele. Ele au în vedere gruparea iniţialelor cuvintelor de memorat pentru a se

forma cuvinte cu sens. De exemplu, VANA PS CAPI poate reprezenta acronimul de la verb,
adjectiv, numeral, articol, pronume, substantiv, conjuncţie, adverb, prepoziţie şi interjecţie.

Memoria trebuie susținută și prin alte procese psihice, ca de exemplu:

Atenția. Ca să-ti amintești ceva, trebuie să fi învățat acel lucru, iar pentru a invata e
nevoie de atenție. Se crede că e nevoie de 8 secunde de concentrare asupra unei informații pentru
a fi procesată și integrată în centrul memoriei.

Exercițiile de memorie. Asa cum exercițiile fizice vă mentin corpul în forma, la fel si
memoria trebuie "antrenată" pentru a obține performanțele pe care vi le doriți. Organizati-vă
informatia, faceți conexiuni, repetați, concentrati-vă pe întelegerea ideii de bază decat pe
memorarea detaliilor.

Evitarea stresului. O minte clara, relaxată este mult mai eficace cand vine vorba de
memorie. Faceți plimbări dese, mențineți o atitudine pozitivă, adoptați un stil de viată mai putin
stresant. Meditatia poate ajuta diminuand stresul și îmbunătățind remarcabil memoria
dumneavostră.

Somnul influențeaza mai mult decat ați putea crede activitatea psihică. Nu odihneste doar
fizic ci si psihic, ne ascute memoria și consolidează amintirile. Opt ore de somn, fără tulburări,
îmbunatățesc memoria și functiile acesteia, lucru demonstrat de studii relevante efectuate in
Germania și USA.

Motivația. Un feedback mental pozitiv aduce rezultate uimitoare. Spune-ți că poti sa

înveți și că trebuie să-ți reamintești si vei putea învata si-ți vei aminti.

4
 De asemenea,

Oxigenul este foarte important pentru metabolismul neuronilor și pentru producerea de

neurotransmițători. Secția de Psihologie a Universitătii Northumbria din Marea Britanie a
efectuat un studiu care a demonstrat îmbunătățirea considerabilă a memoriei de scurta durată in
prezența unui nivel crescut de oxigen iar pentru cazuri grave de pierdere a memoriei există
posibilitatea unei terapii cu oxigen hiperbar (cu presiune crescută). Asigurați-vă așadar ca vă
desfășurați activitatea într-un spatiu aerisit, bine oxigenat, evițati zonele poluate, faceți plimbări
în locuri deschise cu aer curat.

Implicarea în diferite activități care îți solicită creierul într-un mod antrenant și plăcut,
și anume cititul, ieșirile cu prietenii, pot îmbunătăți în mod considerabil memoria.

Renunțarea la informații inutile cum ar fi numere de telefon, adrese, date, care îți pot
încărca memoria.

Oferă lucrurilor o semnificație personală- uneori, un mod eficient care te ajută să îți
amintești lucruri este acela de a le da o semnificație personală. Această strategie face ca acel
ceva de ținut minte să aibă mai mult sens - un aspect foarte important pentru memoria de
lungă durată.

Pe langă metodele precizate mai sus, consumul de alimente sănătoase poate să

imbunatațeasca semnificativ memoria, puterea de concentrare și starea de spirit pe termen lung,
confirmă oamenii de știință. In afară de varsta, stres, calitatea și cantitatea somnului, nutriția
joaca un rol-cheie in funcționalitatea memoriei. Prin urmare, dieta joaca un rol crucial pentru
integritatea memoriei, o serie întreaga de alimente purtand numele de hrana pentru creier, din
această categorie făcand parte:

Fructele de pădure. Fructele de pădure au cel mai mare conținut de antioxidanti. O serie
de studii de specialitate au descoperit ca o dieta bogata în flavonoizi (un tip de antioxidanti)
poate sa încetineasca pierderea memoriei la oameni. Afinele sunt asociate de cercetătorii
britanici cu îmbunătățirea memoriei spatiale și a capacitatii de invatare. In plus, experimentele
efectuate pe cobaii de laborator arată ca afinele protejează creierul de procesul oxidării celulelor
pe fond de stres și pot controla simptomele bolilor care survin la varste inainte, precum

5
sindromul Alzheimer sau demența. Medicii recomandă consumul de fructe de pădure în fiecare
zi, in orice forma proaspătă, congelată sau uscată.

Peștele gras. Carnea de pește bogată in grasimi esentiale omega-3, precum cea de somon,
sardine, hering și macrou, previne eficient instalarea demenței. Intr-un studiu efectuat de
cercetatorii Universitatii de Medicina Rush din Chicago, pe un eșantion de 3000 de participanți
de ambele sexe, s-a observat că subiectii cu o dieta axată pe un nivel crescut de acizi grași
omega-3 au prezentat un risc mai scăzut de a dezvolta afecțiuni ale functiei cognitive. Puteti
beneficia de efectele pozitive ale acestui aliment, consumand carne de pește de 3 ori pe
săptamana sau folosind suplimente alimentare cu ulei de pește.

Legumele cu frunze verzi. Legumele cu frunze verzi, precum spanacul, varza verde,
frunzele de mustar sau frunzele de nap, sunt alte alimente cu efect pozitiv asupra memoriei.
Acestea furnizează o sursă bogata de acid folic, substanța care reglează nivelul de homocisteina
in organism (un aminoacid asociat cu un risc crescut de dezvoltare a bolilor cardiace si
deficientelor de memorie).

Cafeaua. Daca apreciați gustul cafelei, oamenii de știință va recomandă sa o consumati

în fiecare zi. Cofeina este un excitant excelent pentru memorie și concentrare, chiar dacă efectele
sale sunt temporare. Un studiu australian efectuat pe un esantion de 7000 de persoane a
descoperit că subiectii care au depășit varsta de 65 de ani prezintă un randament cognitiv mai
bun, comparativ cu cei care nu beau cafea de regulă.

Ciocolata neagră. Proprietățile antioxidante puternice ale ciocolatei negre includ acest
desert sănătos în lista alimentelor care îmbunătățesc memoria. Motivul este acela că ciocolata
neagră conține stimulenți naturali importanți, așa cum este cafeina, substanță ce crește puterea de
concentrare.

Memoria nu este imposibil de îmbunătățit, dar este nevoie de ceva efort și interes
pentru a face acest lucru.

6
 BIBLIOGRAFIE

Edward E. Smith, Barbara L. Fredrickson, Susan Nolen-Hoeksema, Geoffrey R. Loftus (2005),

Introducere în psihologie (ed. a XIV-a), Ed. Tehnică, Bucureşti.

Mielu Zlate (2000), Fundamentele psihologiei, Ed. Pro Humanitate, Bucureşti.

http://www.helpguide.org/articles/memory/how-to-improve-your-memory.htm; 19:00,
16.02.2015.

http://www.sfatulmedicului.ro/Educatie-pentru-sanatate/10-alimente-care-imbunatatesc-
memoria_11717; 19:00, 16.02.2015.