Imagineaza-ti copilul urmand un liceu bun si apoi facultatea pe care si-o doreste.

... Are timp sa respire, sa socializeze, aloca timp studiului si ia note mari fara a avea nevoie de ajutor
suplimentar.

... Capacitatea sa de memorare este crescuta, are forta sa se concentreze la teste si nu se mai
blocheaza!

... Este fericit.

... Vezi ca incepe sa gandeasca singur, sa se concentreze, sa fie eficient, sa ii faca placere sa invete …
are abilitatea de a-si construi succesul … de astazi.

Au inceput sa ia NOTE MAI BUNE la scoala in urmatoarele zile.

Au putut sa se CONCENTREZE si sa ASCULTE mai bine.

Au inceput sa invete de bunavoie, doar pentru ca erau MOTIVATI sa invete.

Acum au INCREDERE ca pot aborda orice subiect la scoala, chiar si acele subiecte la care credeau ca
nu sunt buni deloc.

George Miller afirma că în medicină există două feluri de cunoaştere: o cunoaştere teoretică,
referitoare la acumularea de cât mai multe informaţii şi noutăţi din domeniu, dar care nu este, din
păcate, suficientă. Pentru a deveni un medic bun, ai nevoie şi de cunoaşterea practică, să înveţi cum să
abordezi pacienţii şi să te poţi descurca în diverse situaţii complexe. Baza cunoaşterii practice se
realizează sub îndrumarea unui profesor, dar, cu siguranţă, ea trebuie să se dezvolte mereu ca urmare
a experienţei proprii şi a diverselor situaţii în care te vei afla. Pe de altă parte, cunoaşterea practică se
bazează pe cunoştinţele teoretice pe care le-ai acumulat şi le-ai stocat în creier şi pe care acum poţi să
le accesezi. Doar aşa îţi poţi desăvârşi pregătirea ca tânăr medic şi să devii ceea ce ai visat.

V-aţi întrebat vreodată de ce trebuie să învăţăm continuu? Poate că de la un anumit nivel al

cunoaşterii nici nu ne-am putea opri, chiar dacă am dori. Învăţatul, la fel ca şi respiratul sau mâncatul,
poate deveni la un moment dat un reflex necondiţionat. De când suntem mici, cu paşi mărunţi, ne
obişnuim creierul cu hrană intelectuală, astfel învăţatul devine o stereotipie, iar informaţia, o nevoie
biologică, potenţată de o curiozitate naturală încă de la primul „de ce?”
1
Starea de sănătate fizică şi psihică influenţează în mod esenţial capacitatea de concentrare a
individului. O bună stare de sănătate permite concentrarea eforturilor individului către acumulare de
cunoştinţe şi performanţă. Pentru menţinerea sănătăţii există o multitudine de factori de risc pe care îi
putem controla: alimentaţia, activitatea fizică, fumatul, consumul de alcool, consumul de substanţe
psihostimulante sau euforizante. Adoptarea unei diete sănătoase de tip mediteranean, încurajarea
consumului de legume şi fructe, evitarea consumului de dulciuri, sare şi grăsimi saturate şi limitarea
consumului de alcool constituie fundamentul unei bune stări de sănătate.

Durata normală a somnului variază între şapte şi opt ore pentru un adult şi este necesară pentru buna
funcţionare a aparatelor şi sistemelor. Deprivarea de somn, ca şi alterarea calităţii somnului, cu
scurtarea perioadelor de somn profund, aşa cum se întâmplă frecvent în cazul studenţilor la Medicină
obişnuiţi să înveţe intensiv înaintea examenelor şi în sesiuni, determină modificări la nivelul
întregului organism, favorizează apariţia bolilor cardiovasculare şi a diabetului zaharat şi determină în
timp modificări psihologice şi anxioase, ce au ca efect reducerea atenţiei şi a capacităţii de învăţare.
Igiena somnului, prin stabilirea unui program de somn adecvat, organizarea camerei de dormit din
punctul de vedere al temperaturii, luminozităţii şi zgomotului şi efectuarea unei activităţi relaxante
înainte de a merge la culcare, reprezintă câteva elemente de care ar trebui să ţinem seama.

Un alt factor extern care influenţează procesul de învăţare este reprezentat de modul de organizare a
activităţii şi de rutina zilnică. Planificarea activităţii nu este un lucru uşor de făcut, mai ales în cazul
unui student sau rezident la Medicină, unde, de cele mai multe ori, timpul ne este inamic. Găsirea
echilibrului între viaţa personală şi cea profesională, între relaxare, învăţare şi activităţile din cabinet
sau spital, rămâne probabil un deziderat în viaţa oricărui medic.

De aceea, pentru a atinge niveluri ridicate de performanţă personală, este necesar ca fiecare să îşi
creeze propriul program şi propria rutină adaptate personalităţii lui. Unele persoane sunt deosebit de
active în cursul dimineţii, iar randamentul pentru învăţare va fi maxim în prima parte a zilei, alţii, din
contră, sunt mult mai activi şi mai atenţi în a doua jumătate a zilei şi spre seară, când se liniştesc
zgomotele de peste zi. Până la urmă, ceea ce contează sunt organizarea activităţii şi existenţa unei
rutine minime care să ne ajute să punem un pic de ordine în haosul zilelor supraîncărcate. Existenţa
unei minime rutine zilnice, a activităţilor cotidiene, este considerată că ar putea reduce oboseala
cognitivă cauzată de luarea deciziilor; duşul matinal sau vesperal, cafeaua obişnuită, momentul
ascultării ştirilor, micile plăceri pe care ni le permitem zilnic ne ajută să ne eliberăm de stresul
cotidian, ca apoi să putem să ne planificăm cu grijă ziua. Ideal ar fi să poţi să îţi planifici activitatea
pe termen scurt, mediu şi lung; dacă nu îţi organizezi activitatea de învăţare, poţi ajunge înainte de un
2
examen cu mare parte din materie neparcursă, se instalează panica pe parcursul învăţării, iar
randamentul tinde spre minim. Planificările trebuie să fie însă realiste, nu îţi propune lucruri
irealizabile, consideră mai bine timp în plus pentru o anumită activitate, pentru ca apoi să îţi poţi oferi
o mică pauză de relaxare. Dacă poţi, planifică-ţi cu o zi înainte ce vei face mâine, cel mai bine ar fi de
făcut în scris, cu menţionarea clară a intervalului orar dedicat fiecărei activităţi.
În afară de timpul dedicat procesului de învăţare, o influenţă importantă o are şi locul în care îţi alegi
să se desfăşoare acest proces. Şi în acest caz intervin variaţii individuale în funcţie de personalitatea
fiecăruia. Sunt persoane care învaţă mai bine într-o bibliotecă, unde simpla prezenţă a altor colegi
care învaţă are un efect stimulativ. Alţii, dimpotrivă, vor avea randament mai bun într-o cameră
liniştită, aşezaţi la birou, cu lucruri familiare în jur şi cu toate materialele de care au nevoie la
îndemână. Sunt persoane care învaţă mai bine singure, pe care ritmul prea lent sau prea rapid al altora
de învăţare i-ar deranja, alţii învaţă cu randament mai mare în grup restrâns de 2-3 prieteni,
considerând că fixarea cunoştinţelor se face mai bine dacă există comentarii legate de subiectul
învăţat. Învăţatul în pat, pe canapea, în parc, în cafenea sau în alte locuri asemănătoare nu este
considerat extrem de productiv. De asemenea, existenţa unor factori perturbatori, cum ar fi ascultatul
muzicii, vorbitul la telefon, cititul mesajelor, urmărirea unui film sau alte astfel de activităţi
desfăşurate în paralel cu învăţatul, scade atenţia şi capacitatea de învăţare, creierul fiind dirijat către
prea multe activităţi în mod simultan.
Se consideră că vremea ne influenţează activităţile şi starea de spirit. Este adevărat că o vreme
mohorâtă, ca şi iluminatul prost pot să determine o stare de somnolenţă şi încetinire a gândirii, în timp
ce climatul însorit determină o excitabilitate crescută a sistemului nervos şi, de cele mai multe ori, o
atenţie mărită. Dar temperaturile extreme (prea frig sau excesiv de cald) sunt la fel de neconfortabile
şi nu creează un climat propice pentru învăţare. Căldura excesivă, lipsa aerisirii camerei determină
hipoxie, cu afectarea consecutivă a procesului de gândire şi atenţie. Pe de altă parte, există studii, cum
sunt cele ale psihologului Uri Simonsohn din SUA, care au demonstrat faptul că studenţii preferă să
îşi facă temele când afară este vreme urâtă şi că ei asociază vremea ploioasă cu învăţatul.
Familia, prietenii, colegii sau profesorii pot influenţa procesul de învăţare atât pozitiv, cât şi negativ.
Susţinerea, încurajările şi aprecierile primite din partea familiei, a prietenilor sau a profesorilor
constituie o motivaţie puternică pentru a dori să acumulezi cât mai multe cunoştinţe, să fii tot mai bun
în ceea ce faci. O atmosferă calmă şi prietenoasă acasă sau la şcoală şi la locul de muncă este
elementul care creează liniştea necesară şi măreşte randamentul studiului. Anturajul are un rol
important în viaţa fiecăruia, iar dacă domeniul de interes şi activităţile sunt comune, este cu atât mai
constructiv. Rezidenţii şi studenţii la Medicină nu au foarte mult timp liber, de aceea este ideal să
poată să-l eficientizeze la maximum, pentru a putea avea şi momente de relaxare, pentru a merge mai
departe pe drumul ales. Acestea sunt doar câteva elemente pe care trebuie să încercăm a le depăşi în
activitatea cotidiană şi să îndepărtăm lucruri care sunt consumatoare de energie, timp sau care ar
perturba activitatea de învăţare.

3
Când ai cunoștințe, ai puterea de a realiza multe lucruri. Aș spune chiar că „multe” e puțin spus.
Învățatul oferă un sentiment de realizare, care ne permite tuturor să ne simțim pregătiți pentru diverse
etape ale vieții. Învățatul face lucruri bune pentru creierul nostru, există cercetări recente, care au
descoperit că învățatul menține celulele creierului să funcționeze la niveluri optime. Oamenii sunt
făcuți pentru a învăța zi de zi, chiar și din cele mai nesemnificative întâmplări. Așa se dezvoltă
transformările și schimbările, care ne ajută în final să devenim treptat cea mai bună versiune a
noastră. Această valoare trebuie apreciată și utilizată.

Educația te ajută să-ți dezvolți gândirea critică, firea

analitică, raționamentul, creativitatea”

Învăț pentru că abilitățile și cunoștințele pe care le dobândesc mă ajuta la dezvoltare și evoluție. Din
punctul meu de vedere, învățatul nu ține strict de școală. Consider că din fiecare moment pe care-l
trăim și de la fiecare om cu care intrăm în contact avem câte ceva de învățat.

Frumusețea acestui proces de învățare este factorul continuu. Astfel, în fiecare zi ne dezvoltam psihic,
spiritual, la nivelul personalității și persoanei noastre datorită cunoștințelor dobândite. Nu ne vom opri
niciodată din învățat, respectiv evoluat. Atât timp cât trăim, există mereu câte ceva care ne ajută să ne
lărgim orizonturile și să înțelegem mai bine lumea care ne înconjoară. Așa cum afirma G. Călinescu:
„Cu cât știi mai mult, cu atât îți dai seama că știi prea puțin”.

Educația te ajută să-ți dezvolți gândirea critică, firea analitică, raționamentul, creativitatea și abilitățile
de rezolvare a problemelor.

Pe scurt, pentru a putea duce o viață bună.

Consider că e important să învăț deoarece fiecare informație primită zilnic pe parcursul fiecărei zile
ajută la dezvoltarea noastră ca persoane în societate și să fim încrezători în noi și în cât putem de mult
să demonstrăm în fiecare zi.

Și cred că cel mai important în acest proces de „am nevoie să învăț” pentru Bac, școala de șoferi sau
poate chiar și în sport, este în primul rând să nu o lași pe ultima clipă și să faci câte puțin în fiecare zi
de la început. Și ceva fără de care nu cred că ai cum să reușești este să fii consecvent, hotărât și să nu
renunți. În concluzie, învățați și dați-vă silința că e spre binele vostru!