Miturile invatarii;

Cum functioneaza
si cum nu functioneaza
invatarea

Dragos Cirneci
• 84% dintre studenţii din Statele Unite folosesc recitirea
manualelor sau notiţelor în timpul studiului.

• Este simplu, nu e nevoie de nici o pregătire, nu ia mult timp, si se

pare că prezintă unele beneficii ȋn testele de tip grilă sau unde
trebuie completate spaţiile lăsate libere.

• Dovezile care susţin recitirea ca şi tehnică eficientă sunt slabe.

Conform studiilor, beneficiul recitirii pare să se vadă după
lectura a doua, ȋnsă scade după repetiții suplimentare
• Sublinierea unui material care trebuie ȋnvăţat este simplă și
rapidă

• Insa ea face prea puțin pentru a îmbunătăți performanța, de

fapt, poate afecta de fapt performanța pe unele sarcini de nivel
superior.

• Se pare că sublinierea atrage atenția asupra unor elemente

individuale, mai degrabă decât să ȋncurajeze conexiunile dintre
elemente.
• Există câteva tehnici cu utilitate moderată

• Invăţarea intercalată. In loc să ȋnveţe doar un singur subiect şi

abia după terminarea lui să treacă la altul, se alternează o
varietate de tipuri de informații sau probleme.

• Această tehnică îmbunătățește performanța la probleme de

algebra și este eficientă pentru a instrui studenţii la medicină ȋn a
pune diagnosticul.

• Dar această tehnică este utilă pentru cei care sunt deja destul de
competenţi ȋntr-un domeniu şi nu când ȋnvăţăm lucruri complet
noi.
• Interogarea elaborată cere să te pui în poziția de a te ȋntreba
"De ce?". "De ce are sens ca ....?" Sau "De ce este adevărat lucrul
cutare?".

• Această tehnică este eficienta mai ales dacă știți deja ceva
despre acest subiect si ajută la integrarea noilor informații cu
cunoștințele anterioare
• O altă tehnică este auto-explicarea. În acesta oamenii generează
explicații despre ceea ce învață, prelucrând mental informaţiile
cu ajutorul unor ȋntrebări cum ar fi: "Ce informații noi ȋmi aduce
acest material?"

• Aceasta ajută la rezolvarea problemelor de matematică și

învățarea din texte narative
• Conform studiilor există doi câștigători clari: auto-testarea și
repetiţia distribuită ȋn timp.

• Auto-testarea se efectuează de pe cont propriu, în afara clasei.

Metodele pot include utilizarea de flash-carduri pentru a testa
reamintirea sau a răspunde la întrebările de la sfârșitul unui
capitol de manual

• Această tehnică pare să declanșeze o căutare mentală ȋn

memoria pe termen lung, care activează informații relaţionate
ȋntre ele, formând mai multe căi de reamintire care fac
informația mai ușor de accesat
• Repetiţia distribuită ȋn timp. Intervalele de timp mai lungi ȋntre
repetiţii sunt în general mai eficiente. O pauză de 30 de zile
îmbunătățește performanța mai mult decât o pauză doar de o zi.
Pentru ca cineva să-și amintească ceva timp după o săptămână,
episoadele de învățare ar trebui să fie distribuite la 12 până la 24
de ore distanță; iar pentru a-și aminti ceva după cinci ani,
materialul trebuie să fie repetat la 6 până la 12 luni distanţă.

• Distanţele lungi între perioadele de studiu sunt ideale pentru a

păstra concepte fundamentale care stau la baza unor cunoștințe
avansate.
• Scrierea de mana a materialului de invatat. Studiile realizate la
University of Washington au descoperit ca scrierea de mana
activeaza in cea mai mare masura zonele creierului responsabile cu
gandirea si memorarea.

• Atunci cand materialul de invatat este prezentat intr-o maniera

mai dificila, studentii il inteleg la un nivel mai profund si il retin pe
timp mai indelungat

• Studiile realizate la Princeton au evidentiat ca studentii retin mai

bine un material daca e printat intr-un font ciudat

• Memorarea coreleaza cu efortul mental realizat la encodare

 Ce este invatarea?

• In mod traditional se face distictia intre “lucruri innascute” si “lucruri

invatate” (dobandite pe parcursul vietii)
• Cele innascute sunt vazute ca fiind “genetice”, iar cele invatate sunt vazute
ca apartinand mediului din jurul nostru
 Ce este invatarea?

• Genele sunt de fapt niste

comutatoare, pe care, prin
expunerea noastra la mediu le
pornim sau le oprim

• Aceste mecanisme prin care

experienta controleaza genele se
numesc epigenetice

• Procesele epigenetice pe termen

scurt conduc la invatare, iar pe
termen lung conduc la evolutia
unei speci
Ce este invatarea?
 Ce este invatarea?

• Bolile afective ale adultului reflectarea amintirilor reprimate ale

traumelor din copilarie

• Bolile afective ale adultului sunt frecvent asociate cu perioade

traumatice din copilaria timpurie dar cauza nu consta in amintirea
evenimentelor.

• Stresul cronic exercita efecte epigenetice asupra genelor creierului

responsibile cu formarea retelelor implicate in adaptarea la nou, la
schimbari rapide, la incertitudine si procesarea consecintelor negative

Traume Gene din Circuite

In copilarie creier neuronale Patologie