Lect.dr.

Popescu-Mitroi Maria-Monica
2020
Monica Popescu-Mitroi

FACTORII CARE INFLUENȚEAZĂ DEZVOLTAREA PSIHICĂ UMANĂ

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD)

1
Dezvoltarea umană este bio-psiho-socio-culturală

Care sunt factorii care influențează decisiv dezvoltarea psihică umană?

 Care este ponderea zestrei genetice în dezvoltarea psihică?

Teoria ereditaristă (ineistă) care acordă prioritate factorilor ereditari, generând un pesimism pedagogic

 Ce experiențe și interacțiuni influențează dezvoltarea psihică?

Teoria ambientalistă care supraevaluează aportul factorilor de mediu, generând un optimism pedagogic

 Dezvoltarea psihică - produs firesc al interacțiunii ereditate –mediu? Rolul educației în procesul
dezvoltării.
Teoria dublei determinări are susține cooperarea dintre factorii ereditari și cei de mediu în dezvoltarea ființei
umane, generând un anume realism pedagogic

Provocare!
(Cocorada E., 2011)

2
 Câteva tehnici de învățare…
• Tehnici de învățare
Tehnica Descriere
Autoexplicația Studenții își explică propriul proces de învățare.
Își explică modul în care sunt legate informațiile
noi de ce cele cunoscute, care sunt pașii prin
care au rezolvat o problemă.
Practica intercalării/ Implementarea unui program de studiu care
Invățarea alternantă amestecă diferite tipuri de material/probleme
într-o singură sesiune de studiu. Se referă la
practicarea alternativă a abilităților diferite în
cadrul aceluiași bloc de timp (abcabcabc).
Spațierea Implementarea unui program care răspândește
activitățile de studiu în timp. Distanțarea
sesiunilor de învățare a unui concept în timp, cu
revenirea asupra acestuia la anumite intervale de
timp.
Sugestii
Invață predând!
Predarea între colegi.
Creierul este un organ care obosește!
Fă pauze sau alternează sarcini diferite
(matematică, psihologie, fizică) deoarece
se solicită alți centrii nervoși.
Creierul acordă o importanţă mai mare
informaţiei repetitive!
E importantă reexpunerea la/reîntâlnirea
cu conceptele învățate!
Curba uitării informației (Hermann
Ebbinghaus).
Repetiția este mama învățăturii!

Dunlosky J., Rawson K.A., Marsh E. J., Nathan M. J., & Willingham D. T. (2013). Improving
Students’ Learning With Effective Learning Techniques: Promising Directions From Cognitive and
Educational Psychology, Psychological Science in the Public Interest 14(1) 4–58

3
 Invață predând!

Tehnici de învățare prin intermediul grupului (Negreț-Dobridor I, 2005)

Predarea reflexivă (Kenneth D. Moore)

 Grupe de 4-6 studenți, fiecare primește o subtemă pentru studiu
 Selectarea elevilor care vor prelua rolul de profesor
 Construirea strategiei de predare (achiziția+satisfacția), timp de 10-15 minute
 Predarea efectiva de catre elevii-profesori
 Evaluarea rezultatelor obtinute (profesori și elevi)
 Discuția generală cu întreaga clasă asupra experienței de învățare

Tehnica ziarului
 Echipe de redactori ai unui ziar (Exemplu: despre învățare)
 Fiecare participant propune un articol pe tema pe care o stăpânește cel mai bine
 Cand fiecare participant scrie articolul său se constituie macheta ziarului grupului
 Macheta se prezintă celuilalt grup cu mentiunea de a scrie o critică la adresa sa.

Microgrupurile de mentorat (Richard Light)

• Profesorul predă liderilor unor grupuri (5-8 membri).
• Liderii se întorc la grupurile lor pentru a realiza procesul de instruire
• Cursantii împărtășesc cu ceilalti propriul lor efort de învățare

4
 Creierul este un organ care obosește!

Curba randamentului intelectual şi a oboselii

• între orele 13-15 se constată o scădere a randamentului intelectual

• perioadă optimă pentru învăţat: dimineaţa în special pentru introvertiți (orele 9-11) şi seara pentru extravertiți (17.30-
19.30).
• Specialiştii recomandă ca studiul individual să nu depăşească 5-7 ore /zi în condiţii normale de studiu, iar în sesiune nu mai
mult de 8-9 ore.
• La fiecare 40-50 minute de studiu se recomandă o pauză de 10-15 minute.
• Miercurea şi joia sunt zile de maxim randament al activităţii, iar lunea şi sâmbăta performanţele studiului sunt reduse.
• Pentru evitarea oboselii şi a surmenajului fiziologic şi intelectual este importantă respectarea orelor de somn (aproximativ 7-
8 ore/noapte)

• Alternează perioadele de învăţare cu cele de relaxare sau cu alte sarcini care solicită alţi
centrii nervoşi!
• Elimină stimulii perturbatori (și distractori)!
• Invață în mai multe sesiuni de studiu!

5
 Repetitio est mater studiorum!

Repetiţia suplimentară nu trebuie să depăşească 50% din numărul iniţial de repetiţii necesare însuşirii
materialului.
Eficientă este repetiţia variaţională şi repetiţia operaţională.
Intervalele optime de timp la care ar trebui să se realizeze repetiţia sunt imediat după învățare și apoi
la intervale mai mari de timp.

Important: reactualizarea periodică a cunoștințelor!

6
Care este ponderea zestrei genetice în dezvoltarea psihică?
Răspunsuri…
• Ereditate
•
Criterii Caracteristici

Ereditatea Ereditatea este însușirea organismelor de a conserva și transmite caracterul speciei

Genotip
respective la descendenți. La om există o ereditate de specie și una individuală.
Mecanismul de transmitere este codul genetic, alcătuit din unităţi specifice, genele, care
• Fenotip
sunt fragmente de ADN ce asigură sinteza proteinelor şi a altor constituenţi organici.
Specia umană dispune de aproximativ 35.000 gene organizate în 46 cromozomi (22 de
• Eritabilitate
perechi de autozomi și o pereche de heterozomi – XX sau XY). Totalitatea genelor a
primit denumirea de genom sau genotip. Legătura dintre genotip şi influenţele externe
• Educabilitate
timpurii formează fenotipul. Psihicul aparține sferei fenotipului. Patrimoniul genetic al
unui individ este unic. Procesele de transformare a genomului în fenotip poartă numele de
epigeneză și respectă regula unicității. Deci, fenotipul (Benga, 2002, p. 27) este una din
Argumente:
variantele posibile ale aceluiași genotip fixată însă în act într-un interval de reacție propriu
(minimum și maximum posibil). Eritabilitatea indică cât din variabilitatea unei trăsături
poate fi pusă pe seama factorilor genetici, iar educabilitatea arată cât din variabilitatea
unei trăsături poate fi pusă pe seama factorilor educativi.  Copiii minune
Exemple Caracteristici morfo-fiziologice
Plasticitatea sistemului nervos
Sensibilitatea față de anumite boli somatice și psihice
 Marile familii
Organele de simț, aparatele și sistemele anatomice, reflexele, trebuințele fundamentale

Argumente
Anumite procese psihice – inteligența, temperamentul, agresivitatea, emotivitatea etc.
Existența copiilor minune (o constelație excepțională de gene);
 Studii comparație IQ
Perpetuarea de la o generație la alta a unor aptitudini speciale (familii de muzicieni,
matematiceni etc.);
Studii care evidențiau puterea eredității în raport cu mediul de viață, în privința inteligenței
(Munteanu, 1998, p. 27):
1) ancheta familială (se compară coeficientul de inteligență al copiilor cu al
părinților, al fraților între ei);
2) metoda gemenilor (comparații între gemenii monozigoți și dizigoți);
3) studiul copiilor adoptați (se compară inteligența părinților cu a propriilor copii
și respectiv cu a copiilor adoptați);
4) studiul copiilor crescuți în grup (instituționalizați).

7
 Ereditatea - implicații educaționale

In acest caz trebuie să subliniem următoarele implicații educaționale:

• Ereditatea se manifestă prin tendințe, dispoziții și posibilități care uneori nu se pot manifesta în absența
unor stimuli externi activatori;
• Ereditatea poate crea premisele unor perioade optime de intervenție: pentru acele funcții care sunt mai
receptive la dezvoltare într-o anumită etapă (perioadele sensibile – pentru achiziția limbajului, a
atasamentului, a anumitor operații ale gândirii etc) sau spre acele funcții care sunt mai ușor alterabile
decât altele (perioade critice pentru corectarea deficiențelor de limbaj pâna la intrarea copilului în școală);
• Ereditatea este mai puternică în primii ani de viață și mai slabă de la pubertate încolo;
• Ereditatea influențează mai puțin funcțiile și procesele complexe ;
• Ceea ce este ereditar nu coincide cu ceea ce este congenital (înnăscut), adică dobândit pe baza
experiențelor timpurii dinaintea nașterii.

8
 Ce experiențe și interacțiuni influențează dezvoltarea psihică?

• Factori de mediu (diversitatea acestora)

Criterii Caracteristici
Ce este? Mediul constituie realitatea în mijlocul căreia se află și trăiește un organism, • Mediu educogen
totalitatea factorilor și condițiilor care influențează nemijlocit sau mijlocit organismul și cu
care acesta se află în interacțiune.
• Reacția la stimuli
Factori interni (prenatali, intrauterini)
Factori externi (postnatali):
• Mediu stimulativ/ îmbogățit vs mediu ostil
Factori fizici (clima, alimentația); Factori sociali care pot fi factori de mediu
neorganizat (grupurile din care face parte individul - familia, grupul, comunitatea)/ sau
• Substimulare vs suprastimulare
factori de mediu organizat (educația).
• Nișa de dezvoltare
Un mediu educogen este mediul psihosocial capabil să contribuie la formarea omului
și la integrarea lui socială. Educabilitatea reprezintă posibilitatea de formare umană sub Argumente
influența factorilor de mediu social și educațional.
Exemple Numai în cazul familiei (ca factor de mediu neorganizat) pot fi desprinse o serie de categorii  Copiii sălbatici – deprivarea socială (Amala
de factori (Munteanu, 1998, p. 40): mediul socio-profesional, mediul socio-igienic, mediul si Kamala)
socio-comunicativ și socio-afectiv, mediul socio-economic, mediul socio-cultural etc
Procesul de socializare include: socializarea primară (până la 7 ani), socializarea secundară  Studii IQ (gemeni)
sub impactul instituțiilor educative.
Argumente Cazul copiilor salbatici crescuți de animale (deprivarea socială – cazul Amala și Kamala);  Pygmalion sau profeția care se
Studii comparative interculturale care atestă că tipul de civilizație influențează modul de
structurare a proceselor psihice (studii realizate de M. Mead);
autoîmplinește
Studii care evidențiază puterea calității mediului asupra eredității în ceea ce privește
inteligența, prin metodele enunțate anterior (studii pe gemeni, pe copiii adoptați etc);
Studii care arată cum inegalitatea condițiilor ambientale influențează inteligența;
Mediul ostil și activarea genetică
O expunere prelungită la un mediu social-stimulativ sau ostil (stres
Fenomenul Pygmalion sau profeția care se autoîmplinește/ predicția care se auto-realizează.
agresiv, maltratare) afectează biochimia, mecanismele neuronale ce
deservesc cognițiile și emoțiile, care chiar se vor transmite
transgenerațional (Roth și colaboratorii, 2009, apud Crețu, 2010, p.73)

9
 Mediul - implicații educaționale

• Deși pare o sursă de stimulare a potențialului ereditar, mediul poate reprezenta fie o frână, un blocaj al
dezvoltării, fie o șansă de dezvoltare (inclusiv pentru cei care au venit pe lume cu o ereditate tarată).
• Efectele factorilor de mediu asupra dezvoltării pot fi greu cuantificate dată fiind diversitatea factorilor de
mediu care acționează asupra unei persoane.
• Condiția dezvoltării este interacțiunea copilului cu acești factori (reacția lui la aceștia), deoarece dacă
aceștia se încadrează la categoria stimuli indiferenți nu au niciun efect asupra dezvoltării.
• Ceea ce oferă mediul trebuie să fie în concordanță cu potențialul de dezvoltare al copilului, altfel devine
nociv dezvoltării sale prin substimulare sau suprastimulare.
• În abordarea factorilor de mediul cu care interacționează și care afectează copilul putem să avem în vedere
nișa de dezvoltare a acestuia (Super & Harkness, 1982, apud Cosmovici & Iacob, 1998, p. 28), adică
totalitatea elementelor cu care un copil intră în relație la o vârstă dată (este sensibilă la diferențe
culturale). Nișa de dezvoltare are următoarea structură:
 obiectele şi locurile accesibile copilului;
 răspunsurile şi reacţiile anturajului faţă de copil;
 cerinţele adultului privind competenţe solicitate, încurajările, nivelul de performanţă aşteptat;
 activităţile impuse, propuse sau cele acceptate de copil.

 calitatea mediului în care cresc și se dezvoltă copiii, în ideea de a oferi un mediu stimulativ
 factorii de mediu care corelează cu apariția unor comportamente nedorite (violență, suicid, etc) sau cu
apariția unor vulnerabilități și blocaje în dezvoltare (fobia școlară, timiditate, tulburări emoționale etc.)
10
 Dezvoltarea psihică - produs firesc al interacțiunii ereditate –
mediu? Rolul educației în procesul dezvoltării

• Din această perspectivă, educația (ca factor de mediu organizat) apare ca liantul dintre potențialitatea de
dezvoltare (propusă de ereditatea individului) și oferta de posibilități a mediului (Cosmovici & Iacob, 1998,
p. 30).
Oricât de stimulativ ar fi un mediu, fiecare are un interval de reacție (normă de reacție) care în cazul
inteligenței se încadrează între 20-25 de puncte IQ, în funcție de condițiile de mediu (Scarr-Salapatek, 1971,
apud Birch, 2000). Altfel spus, oricât de stimulativ ar fi mediul, nimeni nu poate deveni geniu dacă premisele nu
sunt favorabile.
Implicații educaționale
• Mediul școlar este proiectat în cele mai mici detalii pentru a susține dezvoltarea fiecărui copil, în acord cu
potențialul acestuia prin intervenții educative adaptate!
• Diferențierea curriculară se exprimă prin trecerea de la o școală pentru toți la o școală pentru fiecare!
(Cucoș, p. 128).
• Exemple:
 CES, unde intră și copiii supradotați, copiii cu dificultăți de învățare
 şcoli şi profile specializate, discipline opţionale şi facultative, intensificarea activităţilor de coordonare
directă profesor-elev (consultaţii, discuţii, mese rotunde, cercuri de profil etc.)
 adaptarea activităţii instructiv-educative la particularităţile fiecărui elev sau ale unor grupuri de elevi, sub
aspectul ritmului specific de desfăşurare a activităţilor de învăţare propuse, al momentului optim de
iniţiere a învăţării unui anumit lucru, al nivelului de dificultate al solicitărilor, al materialelor de învăţare
cele mai convenabile stilului de învăţare al fiecăruia şi al conţinutului selecţionat spre învăţare în vederea
realizării unor anumite obiective formative.
11
 Există factori din mediul educativ școlar care influențează negativ dezvoltarea?

• Didactogenia - reprezintă o stare patologică de anxietate și depresie, întâlnită la unii elevi ca urmare a
greșelilor didactice ale educatorilor.
• comportamente greșite (misbehavior - exerciții obositoare, solicitări peste nivelul de dezvoltare), dar și prin
nerespectarea drepturilor elevilor prin discriminare și abuz, neîndeplinirea obligațiilor etc.) ale profesorilor
• generează efecte majore și de durată în dezvoltarea elevilor în plan medical, psihologic și pedagogic
(tulburări somatice, fobie școlară, tulburări emoționale și relaționale, abandon școlar, anxietate, depresie,
eșec școlar, dificultăți în învățare etc.

12
 Concluzie
• În concluzie, acțiunea educațională vizează întotdeauna
copilul concret, în unicitatea sa deoarece așa cum sublinia
Vasile Pavelcu (1970, p. 13): fiecare om, în același timp,
seamănă cu toți, seamănă cu unii și nu seamănă cu nimeni.

13
• Întrebări de verificare:
1. Menționați un argument în favoarea eredității.
2. Menționați un argument in favoarea mediului.
3. ,,Cazul copiilor sălbatici” este un argument în favoarea:
a) teoriei ineiste (ereditariste);
b) teoriei ambientaliste;
c) niciuneia.
4. Nișa de dezvoltare reprezintă............................................... (autoexplicație)
5. Fenomenul Pygmalion se mai numește .................................. (autoexplicație)
6. Didactogenia implică......................................... (autoexplicație)

14
 Bibliografie – suport în învățare

• Neacşu, I. (2006). Invăţarea academică independentă. Ghid metodologic. Bucureşti

• Bernat, S.E. (2003). Tehnica învăţării eficiente. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
• Bogathy, Z. (2004). Manual de tehnici şi abilităţi academice. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
• Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor socioumane. Bucureşti: Editura comunicare.ro, (ediţia a IV-a)
• Negreț-dobridor I,Pânișoară I.O.(2005). Știința învățării de la teorie la practică. Iași: Polirom.
• Developing Your Academia Skills, University of Southampton, accesat la
http://www.studyskills.soton.ac.uk/develop.htm
• Prentice Hall University, Academic Skills Center, http://www.prenhall.com/success/StudySkl/
• University of Melbourne, Academic Skills Center http://services.unimelb.edu.au/academicskills
• University of Canberra, Academic Skills Center http://www.canberra.edu.au/studyskills
• Weiten, W., (1989). Psychology themes and variations,Brooks /Cole Publishing Company, Pacific Grove,
California.

15