Lect.dr.

Popescu-Mitroi Maria-Monica
Monica Popescu-Mitroi

PSIHOLOGIA EDUCAŢIEI –
importanţa şi rolul său în pregătirea psihopedagogică a cadrelor didactice

Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic (DPPD) 1

• Analizați următoarea afirmație:

Educația este cea mai puternică armă pe care voi o puteți folosi pentru a schimba lumea (N. Mandela).

2
A. Care este domeniul de studiu al psihologiei educației? Care sunt scopurile
psihologiei educației?

Definiție: Psihologia educaţiei este o ramură științifică a psihologiei care vizează abordarea
din perspectivă psihologică a fenomenului educațional, printr-un demers ,,simultan teoretic
(explicativ, intrepretativ, predictiv) şi practic (cercetare, acţiune, intervenţie) cu scopul de
optimizare, eficientizare a activităţii educaţionale”, arătând ce se poate face, cât, când şi
cum în situaţii educaţionale specifice (Dumitru, 2001, p. 26).

 Ce ramuri ale psihologiei mai există? Ce ramuri ale psihologiei sunt angrenate în studiul educației?
 Ce implică perspectiva psihologică asupra educației?
 Pe ce se bazează optimizarea/ eficientizarea activității educaționale?
 Ce alte discipline mai au ca obiect de studiu fenomenul educațional?
 Ce este educația? Cum putem defini conceptul de educație? Ce metafore am putea folosi pentru a reda ce
înseamnă educația?

3
 Invățarea activă – Tehnici pentru o învățare
eficientă

Elementele de bază
ale învățării active:
Discuții și
ascultarea
Scrierea
Citirea
Reflectarea

Studenții sunt implicați în două aspecte importante – să facă anumite lucruri și să gândească
(reflecteze) asupra lucrurilor pe care le-au făcut (Bonwell & Eison, 1991).

4
 Câteva tehnici de învățare…
• Tehnici de învățare
Tehnica Descriere Sugestii
Recitirea Reluarea din nou a materialului text după o Nu învăța doar citind! Materialul
(rereding) lectură inițială, recitirea de n ori a aceluiași trebuie ,,digerat,,.
material.
Evidențierea/ Marcarea unor porțiuni potențial importante Subliniază și colorează!
Sublinierea care trebuie învățate în timpul citirii (text
(highlighting) multicolorat).
Imagini pentru text Încercarea de a forma imagini mentale ale Folosește imagini pentru textul de
(imagery use of text materialelor text în timp ce citiți sau învățat!
learning) ascultați.
Interogația (elaborative Generarea unei explicații, a motivului Formulează întrebări!
interrogation)** pentru care un fapt sau concept afirmat în Intrebările Socratice
mod explicit este adevărat: De ce? De ce
este adevărat acest fapt? De ce are sens
ca...?
Dunlosky J., Rawson K.A., Marsh E. J., Nathan M. J., & Willingham D. T. (2013). Improving
Students’ Learning With Effective Learning Techniques: Promising Directions From Cognitive and
Educational Psychology, Psychological Science in the Public Interest 14(1) 4–58

5
 Interogația - întrebările socratice

• Conversația Socratică poate corecta concepțiile greşite şi să conducă la construirea cunoaşterii.

Identificăm 6 tipuri de întrebări:
1. Intrebări de clarificare conceptuală –,, spune-mi mai multe despre...” Cine? Ce? Când? Unde? Cum? .....
2. Probarea ipotezelor – elevii se gândesc la presupozițiile si credințele de necontestat pe care se bazează argumentele lor.
De ce spui asta? Ce anume înseamnă acest lucru? Poți să-mi dai un exemplu? Poți să reformulezi? Ce ştim deja
despre acest lucru?
3. Probarea (dovedirea) raționamentelor, motivelor, evidenței – elevii sunt puşi să exploreze raționamentul şi să nu şi-l
asume ca pe un dat. Explicați de ce/cum ...? Ce s-ar întâmpla dacă...? Cum puteți verifica sau infirma ipoteza...?
Sunteți/nu sunteți de acord cu...?
4. Chestionarea punctelor de vedere şi a perspectivelor – elevii sunt puşi în situația de a ataca o anumită poziție, pentru a
arăta că există puncte de vedere şi poziții la fel de valide.
Ce alternativă există pentru aceasta? De ce este...necesar?Care sunt beneficiile...?Care este diferența între...şi între...?De
ce este ...mai bun decât...?Care sunt punctele tari şi punctele slabe ...?Cum am putem privi altfel acest lucru? Ce idei ați
putea adăuga la...?Ce s-a întâmpla dacă am combina...?Ce soluții sugerați pentru...?
5. Probarea implicațiilor şi consecințelor – argumentele pe care le dau elevii pot avea implicații logice care pot fi
prognozate. Interogația vizează tocmai aceste consecințe: sunt ele de dorit, au sens, etc Cum pot fi sigur de ceea ce spui?
Ce dovezi ai pentru ceea ce spui? Pe ce autoritate se bazează argumentul tău?
6. Intrebări despre întrebare – elevii reflectează asupra întrebărilor în sine, se folosesc de întrebări penru a plasa răspunsul
în curtea adversarului.
• De ce crezi că am adresat această întrebare?
• Ce înseamnă aceasta?

6
 Răspunsuri…

• Ce ramuri ale psihologiei mai există? Ce ramuri ale psihologiei sunt angrenate în studiul educației?
Psihologia educației utilizează concepetele psihologiei generale, dar şi al altor ramuri precum psihologia
învăţării, psihologia dezvoltării, psihologia copilului, psihologia adaptării, igiena mintală, consilierea
psihopedagogică, psihologie socială etc.

• Ce implică perspectiva psihologică asupra educației?

Educația este o relație social-umană în care sunt implicați educatorul și educabilul/educabilii și astfel ea trebuie
analizată pe 2 planuri: relațional (relația profesor/elev/elevi) și acțional (ca predare-învățare a unor
conținuturi), ambele realizându-se în contexte determinate, concrete.
Perspectivă psihologică (psihoindividuală și psihosocială) asupra educației vizează în procesul de educație atât
individualizarea (diferențierea, personalizarea, actualizarea potențialului fiecăruia), cât și socializarea
(relaționarea, integrarea în grup, adaptarea la situații specifice, integrarea în societate).
Scopul educației este construcția/autoconstrucția și reconstrucția Eu-lui integral (total) al omului (ca unitate a
Eu-lui personal și a Eu-lui social). Educația pornește de la individ și este focalizată pe dezvoltarea Eu-lui total
(deoarece individualul și socialul coexistă în om) în diverse contexte sociale.

7
 Răspunsuri…

• Pe ce se bazează optimizarea/ eficientizarea activității educaționale?

Accentul cade pe (a) identificarea factorilor responsabili pentru crearea unor situații educaţionale cât mai
eficiente care să permită dezvoltarea fiecăruia și (b) studiul modificărilor comportamentale și de personalitate
în diverse situații educaționale pentru a identifica modalități de îmbunătățire a practicilor educaționale.

• Ce alte discipline mai au ca obiect de studiu fenomenul educațional?

Fenomenul educațional în complexitatea lui este abordat de o multitudine de alte discipline din domeniul
științelor educației: pedagogia generală, filosofia educației, sociologia educației, antropologia educației etc.

8
 Răspunsuri…

Psihologia educației se situează la interferența dintre psihologie (știință a individului uman) și pedagogie
(știință a educației omului), fiind focalizată pe cunoașterea omului în vederea transformării lui prin educație.

De aici, deducem că problematicile educative sunt examinate din perspectiva teoriilor psihologice, iar multe din
concepțiile psihologice cu privire la dezvoltare, învățare sunt valorificate de gândirea pedagogică cu privire la
om și la cum trebuie educat acesta din perspectiva unui ideal educațional.

Pe scurt, Psihologia educaţiei are un domeniu de studiu care rezultă din interacţiunea a trei poli:
• cel care învaţă (educabilul),
• cel care creează oportunităţi de învăţare (educatorul - profesor, parinte, formator, trainer, mentor, tutore
etc)
• și învăţarea în sine (procesul de învăţare, situația de învățare, mediul de învățare, resursele de învățare,
evaluarea performanțelor în învățare etc), în toate contextele educative (Dumitru I., 2001, Santrock J. W.,
2010).

9
 Educația este cea mai puternică armă
Psihologia educației …

Ce este educația? Care este relația dintre formele educației? Ce surse de influență educativă există?
EDUCAȚIA = ansamblu de influențe, intervenții și acțiuni care produc modificări în sfera personalității
educatului, în sens pozitiv.
• Educația formală

• Educația nonformală

• Educația informală

10
 B. De ce este importantă Psihologia educației în programele de formare
a competențelor psihopedagogice?

…pe care voi (oricine, cei educați, profesorii, EU) o puteți folosi pentru a
schimba lumea (eu, oamenii, societatea, planeta etc)

• Pornind de la afirmațiile lui F. Savater (1997, p. 42), argumentați necesitatea unei educații instituționalizate,
necesitatea unei profesii precum cea de cadru didactic:
• Toți oamenii sunt capabili să-i învețe ceva pe semenii lor.
• Oricine este capabil să învețe ceva pe cineva.
• Oricine este capabil să învețe ceva pe oricine.
• Oricine este capabil să învețe orice pe oricine.

11
 Profesia de cadru didactic…

• Deşi nu oferă reţete, prin informaţiile pe care le oferă, psihologia educaţiei ajută un cadru didactic la
depăşirea unor dificultăţi în activitatea de instruire/educaţie în ceea ce privește (Cosmovici A., 1996):
 ameliorarea comunicării adult-copil (profesor-elev), implicit a relaţiei profesor-elev;
 adaptarea demersurilor educative la particularităţile de vârstă şi individuale ale educabililor;
 utilizarea unor metode şi tehnici de investigaţie şi cunoaştere a elevilor;
 asigurarea eficienței învățării la educabili;
 intervenția în cazul unor probleme individuale de dezvoltare și învățare sau în cazul unor situații
educative problematice, pornind de la cunoaşterea cauzelor acestora;
 analiza efectelor demersurilor educative;
 atingerea exigenţelor, standardelor profesiei de educator etc.

12
 Principalele teme abordate vizează următoarele aspecte:

DECIZII educaționale optime !

• Care sunt factorii care influențează dezvoltarea psihică umană?
• Cum se dezvoltă oamenii din punct de vedere cognitiv, moral, psihosocial?
• Care sunt particularitățile fiecărei vârste de dezvoltare și cum identificăm particularitățile individuale?
• Cum putem avea o învățare eficientă din perspectiva teoriilor, principiilor, strategiilor și tehnicilor de
învățare existente?
• Cum putem personaliza învățarea pornind de la diferențele interindividuale în învățare și de la factorii care
le explică (inteligența, stilurile de învățare, stilurile de gândire, diferențe care țin de personalitate,
motivația, imaginea de sine, cunoștințele anterioare)?
• Cum influențează clasa de elevi ca grup educațional performanțele individuale în învățare și procesul de
integrare socială?

13
 Tehnici de învățare

Tehnica Descriere Sugestii

Sumarizarea Scrierea de rezumate (de diferite lungimi) Idei principale

(summarization) ale textelor de învățat. Rezumatele de succes
identifică punctele principale ale unui text și
surprind esența, excluzând materialul
neimportant sau repetitiv.
Shematizarea conținutului (shema ramificată,
euristică), se redau relații cauză-efect, parte –
întreg, cronologic.
Reprezentarea grafică a conținutului
Realizarea unui sumar al textului

Testarea Autotestarea sau efectuarea testelor asupra
/autotestarea materialului care trebuie învățat. Testarea
(practice testing) frecventă, dar nu ca evaluare, ci ca tehnică
de fixare a materialului, de verificare a
înțelegerii.
Creează-ți propriile tale teste! Aceste teste pot
preceda învățarea sau pot fi aplicate ulterior
învățării.

14
 Sumarizarea

Metoda carteziană a învăţării - constă în a pune în ordine acele lucruri asupra cărora trebuie să ne îndreptăm agerimea minţii
pentru a descoperi un adevăr oarecare.
Se reduc propoziţiile complicate şi obscure la propoziţii simple şi se încearcă intuirea treptată a adevărului pornind de la
acestea.

Rezumatul scurt de o propoziție (one-sentence summary)

provocă studenții să răspundă la întrebări de genul “Cine face, ce, cui, când, unde, cum, și de ce?” (reprezentat și de literele
WDWWWWHW) despre un anumit subiect, și compune acele răspunsuri într-o propoziție simplă informativă, gramaticală,
foarte sumară și la subiect.

Eseul de 5 minute este o modalitate eficientă de a incheia ora, pentru a-i ajuta pe elevi să-si adune ideile legate de tema lecției.
Aceasta tehnica le cere elevilor două lucruri:
1. să scrie un lucru pe care l-au învățat din lecția respectivă si
2. să formuleze o întrebare pe care o mai au in legătura cu aceasta.

Tehnica 3 – 2 – 1 se poate utiliza şi ca o metodă de autoevaluare cu efecte formative în învăţarea din clasă, având valoare
constatativă şi de feedback. Numele metodei vine din faptul că li se solicită elevilor să scrie:
 trei termeni (concepte) din ceea ce au învăţat
 două idei despre care ar dori să înveţe mai mult în continuare
 o capacitate, o pricepere sau o abilitate pe care consideră ei că au dobândit-o în urma
activităţilor de predare – învăţare.

15
 Testarea/Autotestarea

Educaţia informală cuprinde:

a) totalitatea informaţiilor neintenţionate, difuze, eterogene, voluminoase – sub raport cantitativ – cu care este confruntat individul
în practica de toate zilele şi care nu sunt selectate, organizate şi prelucrate din punct de vedere pedagogic
b)ansamblul acţiunilor intenţionat educative, organizate şi realizate în mod planificat, sistematic, în cadrul instituţiilor şcolare şi
universitare, prin intermediul sistemului de învăţământ, structurat şi ierarhizat în trepte şcolare şi pe ani de studii
c) ansamblul influenţelor educative neşcolare, structurate şi organizate într-un cadru totuşi instituţionalizat, dar situat în afara
sistemului de învăţământ

Educaţia nonformală se desfăşoară în (şi prin):

a) organizaţii de tineret, case de cultură şi tehnică, muzee, biblioteci, excursii, expoziţii, formaţii cultural-artistice etc.
b) grădiniţe, şcoli, universităţi
c) grupuri de vârstă, grupuri de muncă, grupuri de prieteni etc.

Formulați întrebări de verificare pe marginea cursului, itemi de tip multiple-choice etc

16
 Sistemul Cornell de luare a notițelor

1/3 din pagina liber Sistemul Cornell de luare a notițelor

2/ 3 din pagină se scriu notițele
Eficientizarea înregistrării prin apelul la:
Ulterior se adauga aici: abrevieri şi prescurtări,
Intrebări scheme,
Conexiuni numerotări,
Reflecții marcarea cuvintelor cheie,
Cuvinte cheie evidenţierea conţinutului prin aranjarea în pagină,
folosirea culorilor,
spaţii libere pentru a marca trecerea de la un paragraf la altul.

Rezumat (Bernat S.E., 2003)

Recomandări:
Luarea notiţelor are ca scop o mai bună întipărire în minte a informaţiilor.
Completarea notiţelor şi corectarea lor asigură validitatea informaţiei reţinute.
Recitirea notiţelor într-un interval de 24h pentru a nu interveni uitarea.
17
18
 Bibliografie – suport în învățare

• Neacşu, I. (2006). Invăţarea academică independentă. Ghid metodologic. Bucureşti

• Bernat, S.E. (2003). Tehnica învăţării eficiente. Cluj-Napoca: Presa Universitară Clujeană.
• Bogathy, Z. (2004). Manual de tehnici şi abilităţi academice. Timişoara: Editura Universităţii de Vest.
• Chelcea, S. (2007). Cum să redactăm o lucrare de licenţă, o teză de doctorat, un articol ştiinţific în
domeniul ştiinţelor socioumane. Bucureşti: Editura comunicare.ro, (ediţia a IV-a)
• Negreț-dobridor I,Pânișoară I.O.(2005). Știința învățării de la teorie la practică. Iași: Polirom.
• Developing Your Academia Skills, University of Southampton, accesat la
http://www.studyskills.soton.ac.uk/develop.htm
• Prentice Hall University, Academic Skills Center, http://www.prenhall.com/success/StudySkl/
• University of Melbourne, Academic Skills Center http://services.unimelb.edu.au/academicskills
• University of Canberra, Academic Skills Center http://www.canberra.edu.au/studyskills
• Weiten, W., (1989). Psychology themes and variations,Brooks /Cole Publishing Company, Pacific Grove,
California.

19