Memoria.

Tehnici de memorare

Procesul de memorare este foarte complex si consta in depozitarea, recunoasterea si reproducerea
cunostintelor, sentimentelor, senzatiilor, miscarilor asimilate la un moment dat. La om, memoria nu este concentrat
i localizat ntr-un singur bloc, ci este distribuita mecanismelor care realizeaza functiile si actele
psihocomportamentale specifice. Aadar, spre deosebire de computer, creierul uman poseda nu doar un singur bloc
memorativ, ci mai multe, ntre care exist conexiuni bilaterale. Intre modul de functionare a memoriei i modul de
functionare al perceptiei, reprezentarii si gandirii exist o conditionare reciproca profunda: dereglarea verigii
memorative determina tulburari serioase in desfasurarea proceselor pe care le sustine (perceptie sau gandire), iar
dereglari la nivelul procesului specific afecteaza functionarea bazei lui memorative.
Esential in activitatea pedagogica este problematizarea a ceea ce se intampla cu informatia in momentul in
care a fost transmisa. Bineinteles, in calitate de emitator, un cadru didactic trebuie sa se ocupe, in primul rand, de
calitatea mesajului si de codul cel mai adecvat de comunicare a acestuia, dar si de cantitatea informatiei care va fi
stocata de receptor.
Canal Canal
EMITATOR MESAJ RECEPTOR ? MEMORARE
structureaza informatia (decodifica mesajul,
primeste informatia)
Memoria de scurta durata are o capacitate de stocare de 7 +/- 2 elemente . Daca elementele sunt intr-o
oarecare masura relationate, formand grupuri, se sporeste capacitatea memoriei noastre. Simplu fapt ca a fost dat
sens informatiilor regrupate vor permite stocarea a mai mult de 7 elemente in memorie. Acest aspect a fost definit de
Miller, care a denumit aceste secvente informationale drept "chunks". Acesta a facut un experiment foarte usor de
pus in practica pentru oricine: a dat un sir de cifre timp de 15 secunde unui grup.
5 8 3 7 5 3 1 8 2 4 5 8 3 4 6 7 2 0 8 0 1 7
La sfarsit a cerut ca persoanele supuse testului sa reproduca sirul. A constatat ca media de reproducere
corecta a cifrelor sirului este in jur de 7 cifre. In pasul urmator a grupat cifrele sirului:
5837 5318 2458 3467 2080 17
Dupa alte 15 secunde de memorare, subiectii au putut de aceasta data reproduce intreg sirul.
De asemenea s-a constatat ca memoria de scurta durata nu pastreaza informatia in "sertarele ei" mai mult
de 18 secunde. Pentru a le retine mai multa vreme, acestea ar trebui sa fie repetate.
Pentru a trece de bariera memoriei de scurta durata atunci cand codificam un mesaj si pentru a urmari
retinerea acestuia de catre elevi, exista cateva aspecte de care trebuie tinut cont: creierul uman retine cu usurinta
lucruri recente si prioritare- de exemplu debutul si sfarsitul unui film. Cele mai usor de retinut sunt inceputul a ceea
ce citim/expunem/studiem si sfarsitul. Primul este retinut usor pentru ca beneficiaza de mai mult timp in memoria de
scurta durata. Este posibil chiar pe masura ce parcurgem , de exemplu, un text cu scopul de a retine informatia din
acesta, primele aspecte citite sa se reluam de mai multe ori in minte, fie ca si recapitulare, fie a ne reaminti
conexiunile cu ceea ce urmeaza. De asemenea, sfarsitul este retinut datorita efectului de intaietate. Daca anulam
timpul de repetare si parcurgem un text foarte rapid, informatia memorata va fi cea primita ultima. Efectul caracterului
recent face pur si simplu ca sfarsitul sa nu fi avut inca timp sa se stearga din memoria de scurta durata si sa fie
imediat accesibil evocarii lor.
Uitarea poate fi doar o impresie uneori si aceasta provine in lipsa unor indicii care sa ni le reaminteasca. Cel
mai bun indiciu prezentat de psihologi este acela al recunoasterii.
De asemenea, tot in procesul de invatare poate aparea efectul Von Restorff. Acesta se dezvolta atunci
cand o informatie nu este congruenta cu celelalte, ea ocupand un loc special in memorie, inscriindu-se mai profund
decat aceasta si fiind reamintita mai usor. La exemplul alterior de derulare rapida a unui film sau citire a unui text,
daca la un moment dat in acesta este ceva total contradictoriu cu tema de pana atunci, la sfarsit se va constata ca a
fost retinut elementul special in detrimentul inceputului sau sfarsitului.(efectul Von Restorff le-a anulat)
Imbunatatirea capacitatii de memorare tine cont si de invatarea ce implica intelegerea sensului celor citite
sau ascultate.O retinere mai buna presupune si anumite pauze de repetare , traducandu-se sub numele de invatare
distribuita. (citire-pauza-recitire-pauza)
Procesul de memorare presupune trei faze: ntiparirea, conservarea (pastrarea) si reactualizarea.
Intiparirea - presupune anumiti factori care o influenteaza: natura materialului- abstractul convertit in
concret. Cu cat un material este mai concret ("intuitiv - senzorial", spun psihologii), cu atat iti ramane mai usor in
minte. Dimpotriva, un material abstract (spre exemplu idei sau teorii cu un grad inalt de generalizare, in care
exemplificarea concreta este sporadica sau absenta) este mult mai greu de intiparit si chiar de retinut. De aceea un
material abstract este mai usor de retinut daca dai un exemplu concret. Bunaoara, n domeniul limbilor straine,
regulile teoretice, generale, sunt mult mai usor retinute n urma unor exercitii.
Intr-un experiment devenit clasic s-a cerut unui grup de subiecti sa descopere regula dupa care era
compusa o serie de numere, iar unui alt grup sa ordoneze numerele trei cte trei. Dupa un timp, cand li s-a
solicitat subiectilor sa reproduca numerele cu care au lucrat, performante mult mai bune au obtinut cei din primul
grup. De ce? Pentru ca sarcina membrilor acelui grup, de a descoperi regula seriei prin efort propriu, i-a obligat sa isi
foloseasca gandirea, imaginatia, inspiratia. Descoperind si intelegand regula a fost o joaca pentru ei sa recompuna
sirul. Nu nsa si pentru cei din al doilea grup, care s-au multumit (pentru ca de altfel experimentul nu cerea mai mult)
sa treaca cu usurinta peste proba ceruta, fara sa gndeasca prea mult.
organizarea si omogenitatea materialului.
Materialele omogene (cu elemente similare sau derutant de asemanatoare) se retin mai greu decat cele mai
degraba neomogene, deoarece necesita un efort considerabil in vederea diferentierii elementelor si eliminarii
confuziilor.
volumul materialului. Este evident ca un
material mai extins cantitativ presupune un numar mai mare de repetitii decat unul mai restrans.De asemenea timpul
de invatare creste.: astfel, daca pentru 50 de cuvinte ar fi necesare 2 minute, pentru 100 sunt necesare 9 minute, iar
pentru 1000 de cuvinte sunt necesare 165 de minute - si acestea fara a lua n considerare gradul de dificultate,
noutatea si importanta, organizarea si sistematizarea materialului, numarul de repetitii sau interesul pentru nvatare.
gradul de familiaritate influenteaza
proportional rapiditatea memorarii, ca si eficienta ei: astfel, cu cat un material cuprinde informatii cunoscute - fie si
numai partial - cu atat viteza de memorare si trainicia intiparirii sunt mai mari. Iata de ce citirea notitelor si pregatirea
lectiilor nu trebuie sa se faca doar cu o zi inainte de ora, ci chiar in ziua luarii notitelor.

In cadrul tehnicilor de invatare rapida promovate pentru elevi se numara urmatoarele trei: Creierul vrea
lucruri interesante ( noutatea , lucrul neobisnuit, ciudat, care iese in evidenta sunt inmagazinate cu cea mai mare
rapiditate, fiind ignorate aspectele plictisitoare, de rutina) . Unul din trucurile pentru a putea creste concentrarea si
asimilarea materialului nou este autosugestia si convingerea creierului ca aceste informatii sunf vitale.
De asemenea, creierul este stimulat de emotii, de aceea elementul esential care sporeste atentia
(concentrarea), intelegerea si memorarea, este incarcatura emotionala a materialului studiat. Se retine mult mai
repede atunci cand materialul te face sa simti ceva. Cu cat sunt mai puternice sentimentele experimentare pe
parcursul studiului, cu atat se retinn mai repede, mai bine si pentru un timp mai indelungat acele informatii . De
aceea, se recomanda sa se includa in activitatea de invatare lucruri care sa uimeasca, sa distreze, sa faca curios,
sa entuziasmeze sau sa creeze orice alt sentiment placut fie chiar si neplacut, numai sa determine un sentiment.
O alta metoda de invatare rapida este vizualizarea informatiei. Imaginile faciliteaza mult intelegerea unui
text si se memoreaza mult mai rapid decat cuvintele singure (imaginile imbunatatesc cu pana la 90 % capacitatea de
intelegere si memorare). De aceea, este bine ca sa fie construite cat mai multe scheme si diagrame structurate, pe
baza noilor cunostinte ce trebuiesc insusite scheme care sa fie cat mai sugestive (sa exprime relatiile,
dependentele, incluziunile dintre notiuni) si sa fie adnotate corect (cuvintele-cheie sa fie incluse in schema, la locurile
potrivite), eventual completate cu imagini sugestive.
In final , ultima metoda este cea de adresare catre sine a cat mai multe intrebari. Invatarea dirijata de
intrebari este una dintre cele mai puternice si mai eficiente metode de invatare cunoscute vreodata. Acest lucru a
fost descoperit si folosit inca din Antichitate, de catre invatatii din Grecia Antica, care utilizau, pentru a-i invata pe
copii, metoda lui Socrate metoda ce consta in faptul ca profesorul nu facea altceva decat sa puna intrebari,
concentrand atentia elevilor si determinandu-i sa gaseasca raspunsuri.

Legat de metodele de memorare ale unor oameni celebri, in cartea sa din 2011, "Moonwalking with
Einstein: The Art and Science of Remembering Everything", Joshua Foer propune o alta tehnica pentru a ne aminti
diverse notiuni. Pentru el, fiecare numar reprezinta o personalitate diversa. De exemplu, numarul 7 era intruchipat de
un barbat cu mustata. Autorul sustine ca ne putem aminti siruri lungi de numere prin rememorarea personalitatii
fiecaruia.




Bibliografie
Cum sa intri in mintea celuilalt (mic tratat despre psihologia umana) -Stephane Rusinek
Tehnica invatarii rapide - Sheila Ostrander, Lynn Schroeder, Nancy Ostrander
http://www.cheiasuccesului.ro/2012/06/3-tehnici-de-invatare-rapida-si-
eficienta#axzz2VTu9KhxO
http://www.scritube.com/sociologie/psihologie/SECRETELE-MEMORIEI2022211101.php