Suport informativ

pentru organizarea campaniei de informare și conștientizare privind

riscurile consumului de alcool în perioada sarcinii 09.09 - 13.09.2019

Alcoolul cauzează peste 7 % din bolile și decesele premature din Uniunea

Europeană, reprezentând o preocupare majoră în domeniul sănătății publice.
Consumul nociv (abuzul) de alcool este a doua cauză de îmbolnăvire legată de
stilul de viață în majoritatea țărilor membre ale Organizației Mondiale a Sănătății
(OMS), Regiunea Europeană. Acesta reprezintă un factor de risc pentru mai mult
de 60 de boli cronice: hepatopatia alcoolică, pancreatita cronică alcoolică, boli
digestive, cancer, diabet, boli cardiovasculare, tulburări alcoolice fetale, tulburări
neuropsihiatrice. Anual, la nivel global se înregistrează circa 3,3 milioane de
decese, cauzate de consumul de alcool, ceea ce reprezintă 5,9% din totalul
deceselor. Consumul nociv de alcool este responsabil de declanșarea a peste 200 de
afecțiuni și boli. În general, 5,1% din povara globală a bolilor și traumelor este
cauzată de consumul nociv de alcool, măsurată în anii de viață cu dezabilități
(DALY), circa 25% din totalul deceselor în grupul de vârstă 20 – 39 de ani se
datorează consumului nociv de alcool.
Consumul global de alcool este 6,3 litri alcool pur/locuitor în vârstă de peste 15
ani, echivalent a 13,5 grame alcool pur pe zi, raportat la populația globală (Global
status report on alcohol and health, 2014) .
OMS indică, ca Republica Moldova se află în topul ţărilor cu cel mai mare
consum de alcool pe cap de locuitor în lume - locul III după Lituania și Belarus
(2015). Potrivit studiilor naționale în domeniul prevalenței factorilor de risc a
bolilor netransmisibile, cunoștințe, atitudini, practici, (STEPS, MICS, KAP
referitor la efectele alcoolului, etc.) în Republica Moldova 62% din populația țării
cuprinsă de vîrsta între 18-69 de ani consumă alcool, inclusiv 19,5% din ei
antrenați în episoade de consum abuziv de alcool.

Conform Raportului global privind consumul de alcool și sănătatea (2015),

Moldova a înregistrat un consum anual de 15,1 litri alcool pur/locuitor la vârsta de
15 ani+, din care 10,5 litri alcool neînregistrat (produs în gospodării). Consumul de
alcool raportat exclusiv la populația consumatoare de alcool = 25,4 l alcool
pur/locuitor în an. Alarmant este faptul, că pe parcursul ultimilor ani, femeile
constituie circa 15-17 % din numărul bolnavilor de alcoolism înregistraţi, iar
ponderea lor fiind mult mai înaltă în unele regiuni rurale constituind cca 7000
femei, iar cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este înregistrat
printre femeile de vârstă reproductivă 15- 49 de ani. Datele statistice naționale
atestă că incidenţa prin alcoolism cronic în anul 2015 a constituit 91,0 cazuri la
100 mii locuitori, în anul 2016 a constituit 91,2 cazuri, în anul 2017 a constuit 89,1
cazuri, în anul 2018 a constituit 86,2 cazuri la 100 mii locuitori, cu o dinamică de
descreștere a incidenței pe parcursul anilor 2015-2019.
 Totodată, prevalenţa prin alcoolism cronic pe parcursul a mai multor ani este
constant înaltă, fiind de 3 ori mai mare față de media europeană. Potrivit datelor
statistice, către 01.01.2019 în supraveghere medicală se aflau 46169 bolnavi de
alcoolism cronic. Vulnerabilitatea femeilor la daunele alcoolului este o preocupare
majora de sănătate publică, deoarece ponderea femeilor cu alcoolism cronic şi
psihoze alcoolice a crescut în mod constant, astfel în anul 2018 au fost luate
primar la evidență 575 femei sau 17,2%. Alarmant, că circa 52% din femeile
supravegheate sunt de vârstă fertilă şi educă copii, punând în pericol direct
fertilitatea acestora, precum şi sănătatea viitoarelor generaţii. Pe parcursul ultimilor
ani femeile constituie circa 15-17% din numărul bolnavilor de alcoolism
înregistraţi, ponderea lor fiind mult mai înaltă în unele regiuni rurale și constituie
cca 7000 femei, iar cel mai înalt nivel de consum al băuturilor alcoolice este
înregistrat printre femeile de vârstă reproductivă.

Expunerea fetală la alcool apare atunci când o

femeie consumă alcool în timpul sarcinii.
Alcoolul poate întrerupe dezvoltarea fătului în
orice etapă în timpul unei sarcini - inclusiv la
primele etape înainte ca o femeie să știe că este
însărcinată.
Cercetările arată că consumul de băuturi
alcoolice, care pentru femei înseamnă
consumarea a patru sau mai multe băuturi
ocazional, și consumul de alcool regulat, pune un
făt la cel mai mare risc pentru probleme grave.
De fapt, nu există un nivel sigur cunoscut de
consum de alcool în timpul sarcinii.
Alcoolul trece ușor din sângele mamei în
sângele copilului în curs de dezvoltare. Alcoolul
prezent în fluxul sanguin al copilului în dezvoltare poate interfera cu dezvoltarea
creierului și a altor organe, a structurii și sistemelor fiziologice. Expunerea
prealabilă la alcool este o cauză principală prevenibilă a defectelor la naștere și a
anomaliilor de dezvoltare a copiilor care poate provoca o serie de probleme de
dezvoltare, cognitive și comportamentale, care pot apărea în orice moment în
timpul copilăriei și pot dura o viață întreagă. Efectele cele mai profunde ale
expunerii prenatale la alcool sunt leziunile cerebrale și deficiențele rezultate în
funcționarea comportamentală și cognitivă.
Pe măsură ce copiii afectați cresc în adolescență și la maturitate, pot dezvolta
probleme de sănătate mintală, cum ar fi depresia, sunt în imposibilitatea de a trăi în
mod independent, au probleme cu ocuparea forței de muncă, dificultăți la școală,
probleme cu legea, comportament sexual inadecvat, abuz de droguri sau alcool.
Cea mai gravă patologie asociată este sindromul alcoolismului fetal, în cazul în
care mama consumă cantități mari de alcool în timpul sarcinii. Lipsa diagnosticului
precoce a copiilor născuţi cu tulburări alcoolice fetale reduce accesul la servicii de
recuperare timpurie pentru prevenirea handicapului.
Spectrul Tulburărilor Alcoolice Fetale (STAF) este un termen general care pe
lângă sindromul alcoolic fetal include o serie afecţiuni asociate ca urmare a
expunerii prenatale la alcool.
Tulburările medicale asociate în mod colectiv cu FASD includ:
» Sindromul alcoolului fetal (FAS),
» FAS parțial (pFAS),
» Deficiente de naștere legate de alcool,

Sindromul alcoolic fetal (SAF) constituie o tulburare gravă de dezvoltare

cauzată de consumul de alcool în timpul sarcinii, având ca şi caracteristici clinice:
malformaţii cranio-faciale specifice, retard de creştere intrauterină, disfuncţia
sistemului nervos central cu tulburări cognitive, dificultăţi de învăţare sau
comportament hiperactiv. Consumul de alcool acționează în mod negativ asupra
organismului femeii, mai ales în perioada sarcinii, fătul devenind o victimă pasivă,
dacă viitoarea mămica consumă alcool.

Primele comunicări ştiinţifice despre SAF sunt datate cu anii 70 ani

secolului trecut. Cu toate că consecinţele expunerii prenatale la alcool sunt
înregistrate în toate regiunile lumii, problema în cauză este studiată insuficient la
nivel mondial. Conform rezultatelor cercetărilor ştiinţifice realizate incidenţa SAF
în lume constituie 1,9 la 1000 nou-născuţi vii şi este diferită în dependenţă de ţară
sau regiune. Astfel, în Suedia acest indicator este estimat la 0,3-0,4 cazuri la 1000
nou-născuţi vii, în SUA circa 1, Italia 2-4, Rusia – 3-4, Franţa - 5.

Incidenţa SAF corelează cu statutul socio-economic al femeilor. Studiile din

SUA au demonstrat, că în grupul de populaţie cu stare socio-economică precară
incidenţa SAF este mai mare, respectiv la populaţia băştinaşă americană constituie
29,9 la 1000 nou- născuţi, rasa neagră - 6,0, comăparativ cu rasa albă - 0,9.
Factorii care influenţează dezvoltarea SAF includ: momentul gestaţiei, tipul
expunerii, cantitatea şi ritmul consumului matern de alcool, starea de nutriţie şi
sănătate a gravidei, fondul genetic matern şi fetal, consumul altor droguri etc.
Expunerea prenatală la alcool este o cauza de inegalitate socială, astfel că a
fost numit "capcană a sărăciei".
Toate persoanele cu SAF au dizabilităţi cognitive, sociale şi
comportamentale pe tot parcursul vieţii.
Diagnosticul definitiv de SAF se pune cu dificultate, pentru că nu există
teste biochimice specifice, manifestările clinice pot fi variate, iar trăsăturile faciale
specifice sunt mai evidenţiabile la vârsta de 2-3 ani. Un criteriu de diagnostic
pozitiv este istoricul confirmat de expunere alcoolică în timpul sarcinii, fapt care
frecvent nu este recunoscut de mamă pentru a nu fi învinuită de iresponsabilitate de
cei apropiaţi.
 Leziunile provocate de expunerea alcoolului sunt ireversibile, de aceea nici
un tratament nu poate preveni efectele nedorite asupra copilului.
Tratamentul şi îngrijirea copiilor cu SAF este destul de dificilă şi necesită răbdare.
Noi născuţii, sugarii şi copiii mici necesită suport special pentru o dezvoltare fizică
şi psihică normală. Copiii mai mari necesită terapie ocupaţională, educaţională,
tratament logopedic; şcolarii au nevoie de suport educaţional pentru corectarea
tulburărilor cognitive, terapie comportamentală.
Sindromul nu poate fi vindecat şi se manifestă pe toată durata vieţii pacientului.
Pronosticul este rezervat, majoritatea pacienţilor având probleme de sănătate
mintală (95%); la vârsta şcolară aceşti pacienţi abuzează sau devin dependenţi de
alcool, droguri, au eşec şcolar, tulburări de comportament cu delicvenţă (60%);
prezintă comportament sexual inadecvat (52%), iar spre vârsta adultă sunt
incapabili de a trăi independent (82%) şi au probleme cu găsirea sau menţinerea
unui loc de muncă (70%).
Obiectivul cel mai important al prevenirii SAF constă în sporirea gradului de
conştientizare a problemei în rândul femeilor şi a comunităţii.
Unica cale de prevenire a SAF ecte evitarea consumului de alcool în timpul
sarcinii. Studiile realizate până acum denotă că nu există o cantitate de alcool care
să fie absolut sigură pe durata sarcinii.