LP.1.Prezentarea cabinetului stomatologic.

Pregătirea cabinetului, pregătirea echipei

medicale (îngrijirea mâinilor,tehnici de spălare a mâinilor,pregătirea echipamentului de
protecție) și a pacientului pentru tratamentul profilactic.Recircularea instrumentarului
și a materialelor în cabinetul stomatologic .Sterilizarea instrumentarului.

Tot personalul medical va folosi de rutină mijloacele adecvate de protecţie pentru protejarea
pielii şi mucoaselor de sânge sau alte produse biologice, indiferent de pacient.Mănuşile sunt
obligatorii pentru evitarea contactului cu sângele şi cu alte produse biologice, cu mucoasele
sau cu pielea cu leziuni. De asemenea, şi pentru puncţii venoase sau cateterisme. Alegerea
mănuşilor:mânușile vor fi cele de examinare,nesterile.Mănuşile reprezintă o barieră eficace,
cu condiţia să fie intacte.Mănuşile se schimbă după fiecare pacient.Măştile pentru protecţia
ochilor şi a feţei se impun ori de câte ori se presupune posibilitatea stropirii cu sânge, salivă,
fragmente de dinte sau gingie sau cu alte produse biologice, protejând astfel expunerea
mucoaselor bucale, nazale, conjunctivale a medicului. Halatele sau costumele chirurgicale
sunt obligatorii pentru tot personalul medical . Halatele se schimbă cel puţin o dată pe zi sau
de fiecare dată când se murdăresc. Se recomandă halatele cu mâneci lungi. Halatul nu se va
purta în afara cabinetului şi nu va fi spălat la domiciliul medicului.

Spălarea mâinilor

Purtarea mănuşilor nu dispensează de practicarea asepsiei mâinilor, transpiraţia provocată de

purtarea lor îndelungată antrenând proliferarea unei flore naturale obişnuite. Porozitatea
parţială a mănuşilor de examinare nu protejează totalmente.Se vor spăla mâinile pe tot
parcursul zilei cu săpunuri antimicrobiene de durată. Se usucă mâinile prin tamponări cu un
şervet de hârtie. Prosoapele de multiplă utilizare şi uscare electrică nu sunt indicate.După
uscare se va adăuga şi o soluţie antiseptică alcoolică ce va fi lăsată să se usuce. Se va utiliza o
cremă protectoare, regenerantă şi hipoalergenică.

Pregătirea pacientului

-Pacientul va fi instalat comod în fotoliul stomatologic,după ce i s-a recomandat să-și

degajeze ținuta (înlăturarea îmbrăcăminții groase,căciulă,batic,eșarfă,degajarea nodului de la
cravată).
-Instalarea pacientului în fotoliul dentar să fie confortabilă,în poziție
semișezândă,relaxat ,protejat fiind cu o bavetă individuală
-Totuși pt.o examinare completă se indică eliberarea feței,capului și a regiunii latero-cervicale
până la claviculă.
-Tetiera reglabilă ,permite poziționarea corectă a capului în funcție de zona tratata.

Decontaminarea instrumentarului stomatologic

Pentru prevenirea acestui risc, suprafetele expuse sunt decontaminate, reducand astfel
numarul de germeni pana la zero. Se folosesc in acest scop substante chimice de ultima
generatie, al caror spectru de interventie si eliminare este foarte larg, avand grija totodata sa
respectam timpul de expunere al agentului decontaminant.Substantele dezinfectante utilizate
indeplinesc in mod obligatoriu standardele europene pentru dezinfectie si sunt substante
bactericide, active pe Candida albicans, fungicide, sporicide, virucide active pe virusul HIV,
cel al hepatitei B si C, Adenovirus, Coronavirus, virus Herpex tip 1 precum si tuberculocide
active pe Mycobacterium tuberculosis. Pentru dezinfectia mainilor se folosesc substante
dezifectante speciale inainte si dupa utilizarea manusilor de examinare.

Sterilizarea instrumentarului stomatologic

Sterilizarea instrumentului stomatologic presupune un complex de procedee prin care se

distruge in totalitate flora microbiana (forma vegetativa si sporulata a bacteriilor, virusurilor,
fungi) de pe materialele supuse procesului. Cuprinde: presterilizarea, etapa care presupune
pregatirea instrumentelor in vederea sterilizarii, si metodele de sterilizare. Presterilizarea
presupune imersia instrumentelor intr-o baie cu dezinfectant ce are proprietati de curatire
imediat dupa utilizare. Inaintea acestei etape se realizeaza prespalarea si curatarea normala.
Dupa respectarea timpului optim de actionare a acestui dezinfectant, instrumentele sunt
spalate minutios cu perii adecvate, pentru inlaturarea tuturor formelor de materii organice.
Dupa uscare si verificare, instrumentele se impacheteaza in folii inchise etans, ce au prevazute
markeri de sterilizare care vireaza (isi schimba culoarea), putandu-se astfel controla
expunerea materialelor la temperatura optima si permitand totodata verificarea sterilizarii. Pe
acesti markeri, respectiv pe foliile individuale, sunt notate data, ziua si ora, astfel incat putem
controla sterilizarea instrumentelor cu maxim 24 de ore inainte de folosire. Acest lucru poate
fi verificat si prin mentionarea zilnica intr-un caiet de sterilizare, a instrumentelor supuse
acestui proces, felul sterilizarii, parametrii aparatelor, iar in dreptul datei respective adaugarea
markerului de sterilizare din interiorul aparatului respectiv.

Sterilizarea instrumentarului stomatologic se face prin metode fizice si chimice. Cele fizice
presupun caldura uscata (sterilizarea prin aer cald in etuva – pupinel – la 180 de grade, timp
de 1 ora pe zi) si caldura umeda (sterilizarea prin vapori sub presiune, autoclavarea, unde
temperatura vaporilor de apa creste proportional cu presiunea, respectiv 134 de grade, timp de
45 de minute).

LP. 2.Evidenţierea plăcii bacteriene dentare:substanţe revelatoare pentru placa

bacteriană, metode de evidenţiere a plăcii bacteriene

Un rol important în boala parodontală îl are apariţia plăcii bacteriene care poate fi evidenţiată
folosind o serie de indicatori de placă. Ei permit vizualizare plăcii bacteriene prin colorarea ei
dar au dezavantajul evidenţierii numai a plăcii supragingivale nu şi a celei subgingivale. De
asemenea colorarea plăcii bacteriene cu o soluţie revelatoare oferă pacientului o motivaţie
pentru periaj.

Condiții ce trebuiesc îndeplinite de un revelator de placa:

Trebuie să coloreze doar placa bacteriană restantă, și nu alte structuri sau construcții artificiale
intraorale (implanturi dentare, punți dentare, coroane de acoperire, aparate dentare etc).

Trebuie ca acesta să poată fi îndepărtat prin periaj personal sau profesional (să nu coloreze
ireversibil).
Este important să prezinte un gust plăcut, fapt care îl va face ușor de utilizat.

Trebuie să aibă o bună umectabilitate, adică să poată acoperi toate suprafețele dentare, chiar și
pe cele interdentare.

Să fie antiseptic și astringent, calități care îl recomandă pentru folosirea înaintea efectuării
detartrajului dentar. Ca produse folosite se remarcă eritrozina ( colorează placa în roşu),
fluorescin (coloraţie galbenă evidenţiată cu sursă de lumină specială-lampa Wood),
indicatorul selectiv -Soluție Dis-Plaque( coloraţie diferenţiată în funcţie de vârsta plăcii,
albastru pentru placa matură şi roşu pentru cea tânără) şi alte produse precum albastru de
metilen, fuxină, maro Bismark, preparate pe bază de iod şi merbromin. În practica medicală se
încearca evitarea folosirii produselor pe bază de iod şi fuxină deoarece s-a observat apariţia de
reacţii alergice la unii pacienţi . De asemenea trebuie avute în vedere recţiile unor materiale
de obturaţii la coloranţii din indicatori. Aceste produse se aplica prin badijonare,clatire sau
prin folosirea de drajeuri sau tablete.

Protocol de aplicare a revelatorilor

Dacă este sub formă de soluție, atunci vom avea două metode de întrebuințare. Una din ele
este prin badijonare – colorantul se va aplica la nivelul dintelui cu o buletă de vată sterilă,
înmuiată în soluția revelatoare. După efectuarea periajului dentar, se izolează și se usucă
dinții, se vaselineaza buzele,apoi se aplică soluția revelatoare. Se lasă 30-60 s în contact cu
suprafețele dentare, după care se clătește gura cu apă, până când apa nu se mai colorează. Se
observă cu ușurință zonele unde placa bacteriană nu a fost îndepărtată eficient (rămân colorate
și după clătirea gurii).
O altă metodă constă în clătirea gurii cu o soluție preparată din câteva picături de revelator
concentrat ,picurate într-un pahar cu apă.
Tabletele cu revelator se vor mesteca 30-60s, câte o jumătate de tabletă odată, iar după, se
clătește gura cu apă pentru a îndeparta excesul de colorant.
De reținut este rezultatul pe care fiecare pacient trebuie să îl observe în oglindă.

LP 3.Cuantificarea plăcii bacteriene.Stabilirea indicilor de placă.

A.Indici de placă

1.Indicele de placă Quigley-Hein (PI)

Prezenţa plăcii a fost stabilită pe baza examinării prin inspecţie directă, cu sau fără colorarea
cu substanţe revelatoare, iar evaluarea depozitelor s-a efectuat după metoda Quigley-Hein
(PI), cu o gradare de la 0-5 a indicelui de placă:

- 0 = absenţa plăcii
- 1 = placă în 1/3 cervicală, discontinuu (M, D)
- 2 = placă în 1/3 cervicală, discontinuă (M, D, V)
- 3 = placă continuă în 1/3 cervicală
- 4 = placă pe 2/3 din suprafaţa dentară
- 5 = placă peste 2/3 din înălţimea coroanei.
Se face după relevare cu fuxină.
2.Indicele de placă aproximală API Lange (1975)

Se pretează la evaluarea eficienţei periajului dentar.

Se calculează evaluând cu:
- 0 = absenţa plăcii
- 1 = prezenţa plăcii, placa restantă în spaţiile interdentare, dinspre oral la maxilar dreapta şi
mandibular stânga şi dinspre vestibular în rest.
Calculul se face după formula:
Nr. de puncte acordate x 100/Nr. de spaţii interdentare evaluate
Întrucât pot exista o multitudine de valori, autorul precizează că valorile sub 30 indică o
igienă satisfăcătoare, valorile peste 30 indică o igienă deficitară, iar valorile maxime indică
absenţa igienei. Evaluează matematic calitatea periajului făcut de pacient la domiciliu şi
permite reluarea instructajului sub aspect igienic până la obţinerea unui indice sub 30.

3.Indicele de igienă orală OHI Greene-Vermillion (1964)

Se investighează 6 dinţi din ambele arcade: 16, 21, 26, 36, 41, 46 pe care se evaluează
depozitele moi de pe feţele vestibulare la 16, 11, 26 şi 41 şi pe feţele linguale la 36 şi 46;
calculul se face la o scară de la 0 la 3 astfel:

- 0 = absenţa plăcii sau tartrului

- 1 = prezenţa plăcii şi tartrului în 1/3 cervicală
- 2 = prezenţa plăcii şi tartrului în 1/3 mijlocie
- 3 = prezenţa plăcii peste 2/3
Calcularea indicelui se face după formula:

Nr. puncte acordate la cei 6 dinţi/Nr. de dinţi examinaţi

B.Indici de inflamaţie gingivală

1.Indicele gingival GI Silness-Löe

Evaluarea se face de la 0 la 3 după cum urmează:

- 0 = inflamaţie uşoară

- 1 = inflamaţie uşoară cu modificarea culorii, edem discret, absenţa sângerării

- 2 = inflamaţie moderată, gingie roşie, tumefiată, sângerează la palpare

- 3 = inflamaţie severă, congestie şi edem marcate, ulceraţii, sângerare spontană

Se notează separat starea gingiei V, O, M şi D de la nivelul arcadelor dentare. Se bazează pe

semne reversibile care dispar după un tratament eficient şi sunt utili la evaluarea formelor
incipiente de îmbolnăvire parodontală, când nu au apărut simptomele ireversibile (retracţia,
atrofia alveolară).

2.Indicele parodontal Russel PI (1956)

Evaluează starea gingiei şi parodonţiului de susţinere folosind o scară de la 0 la 8 după cum

urmează:

- 0 = absenţa bolii
- 1 = gingivită uşoară cu inflamaţie circumscrisă în jurul dintelui segmentară
- 2 = gingivită moderată, circumscrisă dentar, pungi false, inserţie epitelială la colet
- 4 = gingivită cu pungi adevărate, dinţi bine implantaţi, atrofie osoasă 1/4
- 6 = gingivită cu pungi adînci atrofie 1/2
- 8 = gingivită cu pungi adînci, distrucţie avansată de os alveolar, dinţi mobili migraţi cu
capacitate funcţională scăzută
Permite formularea unui diagnostic şi a unui prognostic.

3.Indicele Ramfford PDI (1959)

Indicele se bazează pe examinarea prin inspecţie şi prin sondare a 6 dinţi reprezentativi: 16,
21, 24, 36, 41, 44 şi exprimă gravitatea bolii parodontale prin observarea inflamaţiei gingiei şi
măsurarea alveolizei:

- 0 = aspect normal
- 1 = gingivită uşoară, segmentară
- 2 = gingivită moderată care circumscrie dintelui
- 3 = gingivită severă cu ulceraţii şi sângerare
- 4 = gingivită severă cu pungi de 3 mm
- 6 = gingivită severă cu pungi peste 6 mm
S-a avut în vedere exluderea pungilor parodontale false la dinţii temporari în exfoliere şi dinţii
tineri în erupţie.

4.Indicele CPITN (1977)

Permite evaluarea rapidă a statusului parodontal şi orientează atitudinea terapeutică,

antecalculând durata şedinţelor de tratament.

Arcadele se împart în 6 sextante:

17 - 14 13 - 23 24 – 27

47 - 44 43 - 33 34 – 37

Pentru fiecare sextant se face o singură notare care corespunde codului cu cea mai avansată
leziune.

Gradul de afectare se codifică astfel:

- 0 = absenţa simptomatologiei parodontale

- 1 = gingivoragie la sondare, fără pungi
- 2 = gingivoragie + tartru + pungă de 3 mm
- 3 = pungi parodontale 4-5 mm
- 4 = pungi parodontale peste 6 mm
Codificarea necesităţii de tratament parodontal se face astfel:
- 0 = sextant care nu necesită tratament
- 1 = necesită igienizare, controlul plăcii
- 2 = necesită detartraj + igienizare
- 3 = detartraj + igienizare + refacerea tratamentelor incorecte
- 4 = necesită tratament parodontal complex: etiologic, chirurgical, de menţinere
Există o frecvenţă crescută a altor afecţiuni de mucoasă orală între care:
În lipsa dinţilor indicatorilor dintr-un sextant se examinează alţi dinţi restanţi.

C.Indici de sângerare

1.Indicele de sângerare papilară PBI

Sângerarea gingivală – spontană şi provocată la masticaţie, periaj şi palpare este un semn

cardinal la explorarea cu sonda a gingiei sângerânde.

Evaluarea sângerării provocate la palpare cu sonda ca semn precoce de inflamaţie gingivală a

fost evaluată în indicele PBI (Muhlemann) pe o scară de la 0 la 4 astfel:

- 0 = absenţa sângerării
- 1 = sângerare punctiformă
- 2 = sângerare liniară
- 3 = sângerare în triunghi
- 4 = picătură care curge.
Valorile sângerării au fost apreciate şi prin utilizarea indicilor de sângerare gingivală, când,
prezenţa sau absenţa sângerării provocate a fost evaluată pe 4 suprafeţe dentare; au fost
excluşi dinţii permanenţi în erupţie şi dinţii temporari în exfoliere.

LP.4.Mijloace mecanice de reducere a plăcii bacteriene şi microbismului

oral.Prezentarea periuţelor de dinţi ,criterii de alegere.Tehnici de periaj dentar -
descriere, avantaje,frecvenţă

Mijloace mecanice de reducere a plăcii bacteriene şi microbismului oral

- periuţe de dinţi
- paste de dinţi
- mijloace mecanice ajutătoare periajului dentar: ața dentară,periuțe interdentare,stimulatoare
gingivale.
Periajul gingivo-dentar – modalitatea de autocontrol mecanic al plăcii bacteriene cea mai larg
răspândită în lume.

Obiective :
-îndepărtarea plăcii microbiene ,a depozitelor moi de pe suprafețele dentare accesibile și
zonele gingivale adiacente;
-stimularea circulației,vascularizării și keratinizării normale a gingiei.

Periuţe de dinţi-manuale

Capul activ are o lungime de 2-3,2 cm, care conţine 2-4 rânduri de peri, formate din 5-12
smocuri, cu o înălţime medie de 8-9,5 mm.

Gâtul periuţei este îngust, cu o lungime de 4-7 cm, în linie dreaptă sau în unghi de 10-170,
care creşte eficienţa igienizării. Poate fi simplu sau articulat.

Mânerul periuţei este rigid, lung de 10-12 cm, cu profile care permit priza digitală.

În funcţie de duritate există periuţe moi cu diametrul perilor de 0,2 mm, puţin eficiente în
îndepărtarea plăcii bacteriene, dar recomandate pacienţilor cu hiperestezie. Există periuţe
medii, cu diametrul perilor de 0,3 mm, eficiente având o agresivitate medie pentru colete şi
gingie. Periuţele dure, au diametrul perilor de 0,4 mm, sunt agresive pentru marginea
gingivală şi dentară şi recomandate pacienţilor sănătoşiPerii sunt repartizaţi în număr de 20-
40 pe smoc şi pot fi:

• naturali – proveniţi de la porc, conţin un canal medular şi au terminaţii neuniforme. Sunt

friabili, receptivi la umectare, înmuiere şi contaminare bacteriană.

• artificiali – omogeni ca formă şi dimensiune, sunt elastici, rezistenţi la rupere şi înmuiere,

subţiri şi scurţi sau duri şi lungi, cu capete drepte sau rotunjite. Se schimbă de 2-3 ori pe an,
atunci când capetele perilor s-au uzat

Periuta se schimba periodic la 3-4 luni de intrebuintare. O periuta din peri naturali folosita
timp indelungat isi pierde calitatile si devine un mediu propice pentru dezvoltarea bacteriilor.
Dintre periuțele "moderne" se pot recomanda periuțele cu senzori. Senzorii sunt perii colorați
în dungi de culoare albastră, care se decolorează în timp. Când culoarea albastră nu se mai
observă inseamnă ca periuța trebuie schimbată.

Periuţe de dinţi electrice

Au capul mai scurt, execută un număr mare de mişcări (4200/min), liniare, circulare sau
combinate din care rezultă o curăţire eficientă. Sunt indicate pentru copii cu handicap fizic sau
mental, bolnavi spitalizaţi, indivizi cu manualitate deficitară şi pacienţi de ortodonţie. Sunt
agresive pentru ţesuturile dento-parodontale şi restaurări.

Periajul trebuie să îndepărteze:

-Resturile alimentare
-Placa bacteriană aderentă pe dinţi
-Placa bacteriană flotantă de pe mucoase şi limbă.
Tehnici de periaj

Periajul orizontal se realizează cu periuţa în poziţie orizontală, prin mişcări de du-te – vino şi
are dezavantajul că repartizează resturile alimentare sub punctele de contact, produce
recesiune şi miloliză pe canini.

Periajul vertical se realizează cu periuţa în perpendiculară pe suprafeţele libere ale dinţilor,

prin executarea de mişcări în axul longitudinal al dintelui, în direcţie cervico-incizală, dar are
dezavantajul că nu curăţă zonele cervicale şi aproximale.

Periajul circular se realizează cu dinţii în ocluzie, periuţa executând mişcări circulare simultan
la maxilar şi la mandibulă. Are avantajul că este uşor de realizat şi de învăţat, dar este
ineficientă cervical şi aproximal. Este recomandată copiilor.

Periajul Charters se realizează cu o perie medie cu peri rotunjiţi, care se aşează într-un unghi
de 450 spre ocluzal şi execută mişcări vibratorii. Are avantajul că permite masajul gingival.

Periajul Stillman se realizează cu o periuţă semidură, cu peri rari, care se aplică oblic la 450
spre gingival, astfel încât jumătate din peri să fie repartizaţi pe gingie, iar restul pe dinţi. Se
execută o presiune până la albirea gingiei şi mişcări scurte gingivo-ocluzale. Este recomandat
pentru pacienţii cu recesiuni şi abrazii cervicale.

Periajul Bass se realizează cu o perie medie cu peri rotunjiţi, care se aşează într-un unghi de
450 spre ocluzal şi execută mişcări de scoatere activă şi insinuare în spaţiile interdentare.
asigură protecţie canină şi se realizează pe grupe de 2-3 dinţi care sunt periaţi pe feţele
vestibulare, orale şi în final pe feţele ocluzale, prin mişcări de translaţie.

Periajul matinal :

-are rolul de a îndepărta placa bacteriană depusă în timpul nopții,

-acționează ca un masaj asupra gingiei,
-stimulează tonusul,keratinizarea normală, circulația și vascularizația gingivală.
Periajul de seară- este obligatoriu după masă,înainte de culcare,fiind esențial în controlul PB.
Efectul de curățare al periajului dentar este intensificat prin utilizarea pastelor de dinți.

Pastele de dinți îndeplinesc în general 3 mari cerințe:

• Un rol cosmetic prin curatarea si polizarea suprafetei dentare si improspatarea respiratiei

•Un rol therapeutic prin îndepărtarea păcii
•Un rol farmacologic prin acțiunea substanțelor conținute.
Pastele de dinți sunt produse cosmetice si nu trebuie confundate cu medicamentele.Pastele au
diferite componente și în funcție de acestea se diferențiază intre ele.

Ingrediente de baza:

-substante abrazive de tipul carbonatului si sulfatului de calciu,bicarbonatului de

sodiu,argilei,pietrei ponce etc
-umectanti de tipul glicerinei-au sarcina de a păstra umiditatea materialului în timpul
expunerii la aer,împiedicând astfel întărirea pastei
-agenti tensioactivi-au rolul de a îmbunătăţi umectabilitatea
-lianti-au rolul de a preveni separarea fazei lichide de cea solidă
-aromatizanti
-fluoruri –cele mai utilizate sunt fluorura de staniu sau monofluorfosfatul de sodiu
-alte substante:conservanti,astringenti,oxidanti,coloranti.
Ingrediente terapeutice:
-agenti pe baza de fluor-scad indicele de carie
-agenţi inhibitori de placa pe baza de lactoperoxidaza
-agenti desensibilizanti de tipul clorurii de strontiu, nitratului de potasiu etc care intră în
compoziţia pastelor de dinţi profesionale
-agenti de indepartare a tartrului-eficienti numai asupra tartrului supragingival-pe baza de zinc
sau pirofosfat
-antibiotice –introduse in mod exceptional.

Clasificare

- Paste de dinți preventive antiplacă : Elgydium antiplacă,Lacalut Aktiv,Lacalut

sensitive,Colgate total,
- Paste de dinți antitartru- Crest tartrar Control,Megadent Anti Tartar,Colgate total,Blend-a
med Proexpert.
- Paste de dinți desensibilizante: Sensodyne,Colgate Sensitive,Blend-a –med Expert sensitive,
- Paste de dinți pt.albire,
- Paste de dinți cu ingrediente naturale (Aloe Vera,Salvie,Plant Gel,Toothpaste de la
Weleda ).
- Paste de dinți pt.copii.

LP 5. Mijloacele mecanice ajutătoare periajului dentar: firul de matase,superfloss-

urile,periuța unismoc şi periuțele interdentare,scobitori,stimulatoarele
gingivale,dușurile bucale.

Firul dentar – este realizat din nylon, poate fi răsucit sau nerăsucit, cerat sau necerat, fluorizat
sau nefluorizat. Se recomandă firul nerăsucit şi necerat. 30 de cm de fir dentar înfăşurat pe
degete sau aplicat în furculiţă trec sub punctul de contact interdentar şi execută mişcări
vestibulo-orale cu sprijin dentar.
Superfloss-este un concept relativ nou in cadrul metodelor de prevenire a cariei dentare si a
bolii parodontale. Superfloss-ul se deosebeste prin cateva modificari fata de ata dentara
obisnuita. Superfloss-ul este sub forma de fire de 20-25cm ce prezinta doua componente:
extremitatile au aspectul atei dentare obisnuite iar intre acestea exista o zona ingrosata de
consistenta buretelui.Superfloss-ul se recomanda in cazul pacientilor cu spatieri dentare, caz
in care se foloseste prin miscari de frecare pe fetele dintre dinti dinspre interiorul spre
exteriorul gurii.O alta indicatie majora pentru superfloss este curatarea corpurilor de punte
astfel: cu unul dintre capetele subtiri se patrunde pe sub corpul de punte si se trage de acesta
pana zona rugoasa a atei intra sub corpul lucrarii; se fac 5-10 miscari de rindea dinstre gura
spre exterior fara sa scoatem firul. Acest tip de igienizare este recomandat o data, de doua ori
pe saptamana. Folosirea excesiva a superfloss-ului in acesta situatie poate determina
retragerea gingiei cu crearea de spatiu intre punte si arcada edentata.
Superfloss-ul este un mijloc important de igienizare si pentru aparatele dentare fixe sau a
dintilor aflati sub tratament ortodontic.
Utilizarea doar a superfloss-ului nu este suficienta pentru igiena. Acesteia trebuie sa i se
adauge periajul obisnuit, ata dentara conventionala, si nu in ultimul rand apa de gura.
Periuţele interdentare sunt de 2 feluri: unismoc, conice şi monotufe. Insinuate între dinţi, ele
execută mişcări scurte vestibulo-orale, fiind indicate pentru igienizarea corpurilor de punte,
aparatelor ortodontice fixe şi a furcaţiilor molare descoperite

Scobitori profesionale
Există scobitori profesionale din lemn, preferabil din bambus, tei sau mesteacăn, șlefuite
perfect, ca să nu afecteze smalțul dintelui. Pot avea 3 dimensiuni: subțiri, medii sau mai
groase, în funcție de cât de mari sunt spațiile dintre dinți. Există și varianta unor scobitori din
lemn care conțin și fluor.
Scobitori de plastic – acestea sunt cele mai indicate, pentru că riscul de rănire al gingiilor este
redus.Cu rezultate foarte bune sunt scobitorile interdentare din plastic flexibil care au și suport
de prindere, astfel încât este mai ușor de curățat dinții din spate. De asemenea, unele scobitori
profesionale au și peri la un capăt, ceea ce va duce la o curățare aproape perfectă a spațiilor
interdentare. Un alt avantaj al scobitorilor profesionale din plastic este că unele au efect de
albire, adică sunt tratate cu o substanță care ajută la albirea dintelui. Și, nu în ultimul rând,
scobitorile dentare din plastic se găsesc pe piață și cu diferite arome – scobitori mentolate sau
cu aromă de cocos, de exemplu.
Scobitori cu ață dentară –Ața dentară fără ceară este perfect întinsă pe un mâner flexibil – care
este, de fapt, scobitoarea

Stimulatoare gingivale– dispozitive triunghiulare din lemn moale sau materiale plastice,
folosite direct sau prevăzute cu mâner, de două tipuri: perioaid, cu secţiune circulară şi
stimudent cu secţiune triunghiulară. Sunt indicate pentru igienizarea spaţiilor cu retracţie
gingivală uşoară sau accentuate

Hidropulsoarele (dușurile bucale )– dispozitive de irigaţii intraorale, care îndepărtează placa

neaderentă şi neorganizată de pe mucoasa bucală, corpuri de punte şi aparate ortodontice fixe.
Vehiculează sub o oarecare presiune clorhexidină 0,2%, fluoruri, antibiotice cu spectru larg,
uree. Se execută două clătiri zilnice care durează 2-3 min.

LP.6.Detartrajul manual – instrumentar,tehnică de realizare

Depozitele de tartru, atât cele supragingivale cât și cele subgingivale, se pun în evidență prin
inspecție și palpare cu sonda parodontală.
Detartrajul
- se poate realiza manual,ultrasonic sau sonic (cu aer comprimat )
DETARTRAJUL MANUAL
Tartrul de pe suprafeţele libere ale dinţilor se suprimă prin desprinderea sa cu agăţarea şi
smulgerea depozitelor în direcţie coronară, folosind trapezoidele şi foaia de mirt.
Tartrul de pe feţele aproximale se desprinde prin mişcări de împingere vestibulo-orale pe sub
punctul de contact, cu secere şi foi de mirt.Necesită tehnică, instrumentar activ şi ascuţit şi
evitarea derapării cu lezarea părţilor moi.Hemostaza se realizează prin spălare alternativă cu
apă oxigenată şi ser fiziologic.Lustruirea suprafeţelor detartrate se face prin periaj profesional
cu cupe şi paste abrazive.
Tartrul subgingival se îndepărtează cu chiurete speciale, manual, numai prin dislocare, iar cel
supragingival cu aparatul cu ultrasunete cât și cu instrumentarul manual. Fiecare detartraj este
urmat de ședința de periaj profesional în care, utilizând o periuță rotativă și o pastă specială,
se elimină ultimile resturi, se lustruiesc suprafețele dentare detartrate și se intârzie, astfel,
viitoarele depuneri de tartru .
Instrumentarul manual
Foaia de mirt –instrument nepereche,se utilizează prin angajarea în spațiile interproximale la
baza depozitelor de tartru,se exercită o ușoară presiune și tracțiune care permite dislocarea
depozitelor grosiere supragingivale.
Indicații
-detartraj supragingival pentru depozitele mari
Instrumentele trapezoidale – instrumente pereche stânga/ dreapta,utilizate pentru îndepărtarea
tartrului de pe fețele vestibulare și orale.Au partea activă în formă de trapez, ascuţit spre baza
mare, muchiile laterale sunt inegale, astfel încât baza mare e uşor oblică faţă de cea mică.-
unghiul ascuţit al părţii active este îndreptat spre aproximal
Indicații
- tartru supragingival
-pentru coloraţii rezistente.
Secera- instrument special pentru detartrajul subgingival și al pungilor superficiale.
- cu o singură cudură (secera universală-instrument unic ) – pentru grupul frontal ,
- cu dublă cudură (instrumente pereche )ce acționează interdentar la nivel PM și M .
- are partea activă !n formă de seceră-muchiile active sunt situate pe părţile concave care sunt
orientate spre mâner -vârful ascuţit care se insera sub tartru.
Dălţile
- partea activă este dispusă în acelaşi ax cu mânerul şi partea pasivă;
- capătul părţii active este uşor încurbat, şi se termină cu o margine ascuţită, bizotată în unghi
de 45º
Mod de utilizare: - sunt indicate pentru îndepărtarea tartrului supragingival de pe suprafeţele
proximale accesibile (deschise) ale dinţilor frontali.
Chiurele universale – se folosesc pe toate suprafețele dentare,în toate zonele.
Chiuretele GRACEY – sunt instrumente duble(șapte perechi) concepute și angulate astfel
încât să se adapteze pe arii anatomice specifice.Tija are angulație redusă pentru zona frontală
și mai mare pentru zona laterală.Pentru facilitarea utilizării,pe mânerul instrumentului este
înscris codul (numeric sau coloristic ).
Sunt grupate într-un număr de 7 perechi
1-2,3-4,5-6( I,C,PM)
7-8,9-10(M,PM,fețele M,D,O,V)
11-12(fața M ,M,PM)
13-14(fața D ,M,PM)
Cele mai uzuale seturi 5-6 codate cu galben, 7-8 gri,11-12 roşu,13-14 bleu
DETARTRAJUL SUBGINGIVAL Se realizează cu instrumente de mână, după suprimarea
factorilor iritativi locali şi reducerea fenomenelor inflamatorii gingivale. Chiuretele au părţi
active în formă de seceră sau răzuşă şi realizează mişcări de scoatere activă în sens apico-
gingival al depozitelor de tartru de pe pereţii dentari ai pungilor parodontale. Simultan
chiuretele îndepărtează ţesutul de granulaţie de pe peretele intern al pungii parodontale până
la reducerea semnificativă a sângerării. Suprafeţele radiculare detartrate se lustruiesc şi
netezesc cu pile subgingivale, instrumentar rotativ sau ultrasonic.
Tehnica de lucru:
Tartrul de pe suprafeţele libere ale dinţilor se suprimă prin desprinderea sa, cu agăţarea şi
smulgerea depozitelor în direcţie coronară, folosind trapezoidele şi foaia de mirt.
Tartrul de pe feţele aproximale se desprinde prin mişcări de împingere vestibulo-orale pe sub
punctul de contact, cu secere şi foi de mirt.
Hemostaza se realizează prin spălare alternativă cu apă oxigenată şi ser fiziologic
Lustruirea suprafeţelor detartrate se face prin periaj profesional cu cupe şi paste abrazive.
Detartrajul, in special cel subgingival, trebuie precedat de un tratament cu antibiotice la
pacientii cu pusee recente de reumatism articular acut, cu maladii cardiace congenitale

LP.7.Detartrajul ultrasonic
- reprezintă un adjuvant al detartrajului manual, pe care nu-l poate înlocui în totalitate
Aparatul se compune din:
-generator electric (transformă curentul alternativ în energie mecanică sub formă de vibraţii,
conferindu-i capătului activ o deplasare de 28-30 microni)
-piesa de mână
-partea terminală activă
-sistemul de răcire cu apă
-dispozitivul de pornire-oprire
Unităţile ultrasonice conţin rezervoare de apă, sisteme de lustruire cu apă, aer sau bicarbonat
de sodiu şi vârfuri vibratoare care îndepărtează placa, tartrul şi coloraţiile extrinseci.
Este indicat pentru îndepărtarea tartrului supragingival, a plăcii bacteriene supragingivale şi a
coloraţiilor extrinseci şi pentru îndepărtarea cimentului după tăierea inelelor ortodontice.
Se execută mişcări circumferenţiale eliptice pe câte 6 grupe de dinţi şi pe toate feţele, iar
şedinţa se încheie cu lustruirea suprafeţelor detartrate cu cupe şi polipanturi în rotaţie şi paste
de profilaxie cu spumă de mare.
Partea activă are în principal 3 variante:
- formă de spatulă – pentru depozitele mari, supragingivale
- formă de seceră cu vârf ascuţit – instrument universal, indicat pentru feţele proximale,
meziale şi distale, şi pentru şanţul gingival
- formă de sondă – în şanţul gingival şi în pungile parodontale mici
Nu se recomandă efectuarea detartrajului ultrasonic la persoanele care au reflex accentuat de
vomă, probleme respiratorii (astm, emfizem pulmonar, fibroză chistică), pacienti cu
pacemaker , copii sau la dinți cu suprafața radiculară expusă.
Tehnica:
Pacientul este în poziţie cât mai verticală pentru a împiedica refluarea excesului de lichid în
faringe;
-aplicarea aspiratorului;
-şorţ pentru pacient,
-anestezie de contact la persoanele hipersensibile
-aplicarea instrumentarului:
Complicații ale detartrajului :
-luxația/ expulzia dinților în cazul dințillor cu mobilitate crescută,
-lezarea părților moi în momentul derapării instrumentelor,
-apariția sensibilității crescute,
-dislocarea sau fracturarea obturațiilor de la nivelul coletelor.