PARODONTOLOGIE

1.Indicii de placa si tartru

Indicele SILNESS si LE

Examinarea placii se realizeaza prin inspectie fara solutii colorate. Valori :

0 absenta placii

1 placa nu se obs cu ochiul liber decat dupa razuire cu varful rotunjit al sondei
parodontometrice

2 depozit fin, pelicular

3 strat gros, acopera santul hingival de la marginea gingivala libera la suprafata dentara

Indicele de retentie a placii bacteriene LE

0 absenta cariilor, tartrului sau obturatiilor cu margini neregulate in apropierea gingiei

1 tartru supragingival, carii, obturatii cu margini neregulate

2 tartru subgingival, obturatii cu margini neregulate

3 tartru abundent supra si subgingival, carii profunde, obturatii cu defecte marginala mari si
retentive

2.Motode de constientizare si motivare 3

Contientizarea i motivarea pacientului pentru combaterea principalului factor

etiologic al afeciunii parodontale se poate face prin mai multe metode.Aceast
constientizare si motivare este dependent de abilitatile de comunicare a
practicianului stomatolog. Se urmareste ca relaia stabilita cu pacientul sa aiba un
feedback pozitiv oglindit in evolutia favorabila a statusului parodontal.
Se explic factul c placa microbiana care sea acumuleaza la interfata dintre dinte
si gingie este cauza majora a inflamatiei gingivalae care poate evolua ulterior spre BP.
Motivatia inseamna sa inteleaga ce este BP in sine care sunt cauzele ei,si cum poate fi
tratata. Putem folosi urmtoarele proceduri:
- demonstrarea sangerarii gingivale se face n timpul determinrii indicilor
gingivali. Reducerea sau disparitia acestei sangerari este primul factor de
motivare pentru pacient.
- explicarea simptomatologiei n caz de gingivita sau parodontita se poate face
printr-o educaie sanitara tintita servindu-ne de mijloace ajutatoare precum:
plaiante, postere, soft educational, etc.
- prezentarea propriului caz pacientului. n acest scop sunt foarte utile fotografiile
 efectuate n cursul examinarii.
- demonstrarea prezenei plcii facteriene cu ajutorul agenilor de revelare.
prezentarea propriilor microorganisme prin intermediul microscopiei i a monitorului tv

3.Etapele tratamentului parodontal

Etapizarea schemei terapeutice dup Carranza i Newman, Rateitschak, Lindhe este

urmtoarea:
A. Faza preliminar
Tratamentul urgenelor: dentare - pulpite, gangrene, parodontit apical
acut
parodontale - abces parodontal, pericoronarita congestiv
i supurat, gingivita i parodontita ulceronecrotic (G.U.N. i P.U.N.)
generale febr, frison, stare general alterat.
Extracia dinilor irecuperabili i protezarea de u rgen prin proteze
conjuncte sau abjuncte cu caracter provizoriu (proteze conjuncte din
materiale composite, proteze adjuncte acrilice)
B. Faza I de terapie etiologic
n aceast etap se are n vedere eliminarea tuturor factorilor etiologici locali
decelai i presupune:
- Controlul plcii bacteriene (autocontrolul acesteia prin mijloace principale i
secundare de igienizare buzal)
- Controlul dietei la pacienii cu carioactivitate intense (ritmul i cantitatea ingestiei
de dulciuri, carbohidrai, buturi acidulate)
- Igienizarea profesional a cavitii bucale prin detartraj i surfasaj radicular
(scaling, rootplaning, SRP)
- Eliminarea factorilor locali iritativi (protetici sau restaurativi, care favorizeaz
retenia plcii dentare microbiene i pot constitui totodat spini iritativi pentru
esuturile parodontale)
- Terapie antimicrombian local i sistemic
- Terapie ocluzal
- Terapie ortodontic intervenii minore
- Imobilizarea provizorie
Dupa aceast etap se face evaluarea rezultatelor. Se poate obine dupa un
tratament adecvat o mbuntire a statusului parodontal n mod considerabil. Se
evalueaz att rezultatele manoperelor instituite de clinician, ct i atitudinea pacientului
fa de autocontrolul plcii. Un element major n a aprecia n aceast etap daca se
continu sau nu tratamentul este modul de meninere a igienei bucale de ctre pacient.

Clinic se evalueaz indicii de plac i tartru, indicii de inflamaie i sngerare i se

compar cu rezultatele obinute la ntocmirea fiei parodontale.
C. Faza a II a de terapie, corectiv,chirurgical sau restaurativ
Obiectivul este restabilirea funciei parodontale prin asocierea mai multor tipuri
de proceduri:
1.metode chirugicale (chirurgie parodontal,inserarea implanturilor)
2.terapie endodontica
3.tratamente protetice conservative,definitive
4.refacerea obturaiilor
5. echilibrarea ocluziei
Se practic evaluarea rspunsului la procedurile aplicate, se face examinarea
parodontal.
D. Faza a III a de terapie, faza de meninere
Se urmrete evoluia bolii parodontale prin reevaluarea efectelor tratamentului
instituit, precum i a mijloacelor de igien oral.
Reevalurile periodice urmresc:
Controlul acumulrii de plac dentar microbian i tartru

Statusul gingival (prezena sau absena inflamaiei, a pungilor paroodntale)

Ocluzia i mobilitatea dentar

Alte tipuri de modificri patologice

Planul de tratament trebuie explicat n detaliu pacientului n scopul de a obine o
bun colaborare. Managementul comunicrii cu pacientul parodontopat reprezint cheia
succesului. Planul de tratament stabilit iniial se poate modifica ulterior n funcie de
rspunsul local i general. Rezultatele obinute dup fnalizarea unei etape de tratament
preliminar pot constitui indici pe baza crora se stabilete planul definitiv de tratament.
Toate variantele terapeutice se vor comunica pacientului, prezentndu-se pe ntelesul
acestuia avantajele, dezavantajele, precum i costurile implicate.

4.Cum se face autocontrolul placii

Autocontrolul plcii dentare microbiene

1. Contientizarea i motivarea pacientului pentru combaterea principalului factor
etiologic al afeciunii parodontale se poate face prin mai multe metode.Aceast
constientizare si motivare este dependent de abilitatile de comunicare a
practicianului stomatolog. Se urmareste ca relaia stabilita cu pacientul sa aiba un
feedback pozitiv oglindit in evolutia favorabila a statusului parodontal.
Se explic factul c placa microbiana care sea acumuleaza la interfata dintre dinte
si gingie este cauza majora a inflamatiei gingivalae care poate evolua ulterior spre BP.
Motivatia inseamna sa inteleaga ce este BP in sine care sunt cauzele ei,si cum poate fi
tratata. Putem folosi urmtoarele proceduri:
- demonstrarea sangerarii gingivale se face n timpul determinrii indicilor
gingivali. Reducerea sau disparitia acestei sangerari este primul factor de
motivare pentru pacient.
- explicarea simptomatologiei n caz de gingivita sau parodontita se poate face
printr-o educaie sanitara tintita servindu-ne de mijloace ajutatoare precum:
plaiante, postere, soft educational, etc.
- prezentarea propriului caz pacientului. n acest scop sunt foarte utile fotografiile
efectuate n cursul examinarii.
- demonstrarea prezenei plcii facteriene cu ajutorul agenilor de revelare.
prezentarea propriilor microorganisme prin intermediul microscopiei i a
monitorului tv.

2. Educatia pentru autocontrolul plcii este o component esenial pentru

prevenirea i controlul bolii parodontale i fr de care eforturile clinicianului
constituie un nonsens.
n aceast etap se au n vedere urmtoarele obiective:

Agenii si modul de revelare a placii

- Punerea n eviden a plcii bacteriene este util pentru ca pacientul s se poat
autocontrola i s i poat mbunti tehnica de periaj.Se utilizeaz agen i d e
revelare de tipul tabletelor,drageuri,paste cu eritrozin.Acestea se aplic dup
periaj i utilizarea mijloacelor ajuttoare i pun n eviden situsurile unde exist
flora remanent.Conrtolul se face la interval de 2 sau 3 zile, apoi o data pe
sptmn pn la obinerea unui periaj corespunztor.

Mijloacele si metodele de ndeprtare a plcii bacteriene:

- Mijloace principale: periuele dentare
 - Mijloace secundare: paste de dini, ,periutele interdentare si dispozitivele de
irigare
Mijloace chimice : apa de gura, geluri.

5.Sondajul parodontal: cum se face, ce rol are, tipuri de sonde

Sondajul parodontal
Tehnici :
-circumferenial
-metoda vertical

Tehnica circumferenial
-partea activ se poziioneaz vertical n anul gingival aproximal i o deplasm de-a
lungul anului pe toat circumferina dintelui.
Tehnic vertical
- partea activ se introduce tot vertical n an n puncte prestabilite (6 puncte - 3V, 3 O -
M;D;C)

Sonda trebuie s fie inut paralel cu axul lung al dintelui (excepie suprafaa proximal
unde exist punct de contact, acolo exist o anumit angulaie)
Rol de a
-localiza inseria epitelial
-determinarea adncimii pungii
-detectarea plcii i a tartrului
-determinarea sngerrii

Sond parodontal
- poate s fie convenional sau electronic.
!!!Cele convenionale au gradaii fie din mm n mm sau 3-6-9-12, sau sond OMS (capt
rotund de form sferic cu dimensiuni de 0,5 mm -prima gradaie la 3,5 apoi 5,5; 8,5 ;
11,5.ntre 3,5 -; 5,5 este o poriune neagr).

A marcaj din 3 in 3 mm
B marcaj din mm n mm i colorat din 5 n 5 mm
C sonda Michigan i Williams, marcaj 1, 2, 3, 5, 7, 8, 9, 10
D Michigan marcaj 3, 6, 8
E sonda OMS 0,5 mm, 3,5 ; 8,5; 11,5 i codat color ntre 3,5 i 5,5

Sonda Nabers marcaj 3, 6, 9 i 12 mm pentru determinarea afectrii furcaiei

6.examenul radiologic (care sunt utile, ce aduc in plus)

7.Examene paraclinice

8.Retete (principalele doze de antibiotice)

Catedra de Parodontologie din Bucuresti recomanda 2 paste cu Tetraciclina si

Metronidazol

Rp/ Tetraciclina 3 g

Metronidazol 3 g

Vaselina 100 g

D.S extern- instilatii in punga parodontala

Rp/ Tetraciclina unguent 3%- III tuburi

Metronidazol 0,54 g

D.S extern- instilatii in punga parodontala

9.Principiile de imobilizare, clasificare (temporara si permanenta)

1.Angrenarea multidirectionala a dintilor in cel putin 2 planuri, atunci cand contentia

se realizeaza pe grupul frontal

Ex: incisivii frontali inferiori se imobilizeaza impreuna cu caninii

-la dintii laterali se poate face imobilizare intr-un singur plan (baza mare de implantare)

2.Protectia parodontiului de sustinere

-contentia dentara prin imobilizare impiedica deplasarea in toate directiile a dintelui cea
ce va permite desmodontiului a se refaca

3.Cuprinderea unui nr cat mi mare de dinti in imobilizare.

4.Aplicarea sistemului de imobilizare cat mai departe de axul de rotatie a dintilor

-sa fie mai aproape de marginea incizala sau ocluzala

5.Economia maxima de substana dua dentara.

6.Respectarea organului pulpar.

7.Respectarea rapoartelor de ocluzie optima

-atela nu trebuie sa aiba forte nocive asupra dintilor, contactele dentare sa fie uniform
distribuite si sa se produca cat mai in centrul suprafetei ocluzale

8.Suprimarea patologiei punctelor de contact

-pentru a suprima transmiterea patologica a fortelor cu efect traumatic ce pot duce la

migrari, basculari, injurii asupra papilei

9.Respectarea etajului inferior al fetei

10.Sa permita o buna curatire si autocuratire

11.Sa se realizeze prin mijloace simple, eficiente, la un pret de cost accesibil

12.Sa fie suficient de rigid pentru a realiza contentia dar sa permita compensarea
rezilientei tesuturilor

13.Sa fie usor de aplicat si de indepartat si sa nu interfere cu masurile de igiena

Clasificarea sistemelor de imobilizare

1.Dupa perioada de timp

-temporara

-de durata

2.Dupa dintii angrenati

-extracoronara

-pericoronara

-intracoronara asociata sau nu cu intraradiculara

3.Dupa caracterul conexiunii dintre dintii angrenati si sistemele de imobilizare

-fixe

-mobilizabile
-demontabile

4.Dupa starea organului pulpar

-pe dinti vitale

-pe dinti devitali

5.Dupa modul de realizare

-in cabinet

-in laborator

6.Dupa extinderea sistemelor de imobilizare

-bidentare

-pluridentare

-partiale

-totale

7.Dupa suportul imobilizarii

-dento-dentara

-dento-maxilara

-transfixatie

In cazul bresei de edentatie imobilizarea tine loc dintelui:

-sisteme cu functie protetica

-sisteme fara functie protetica

Alegerea metodei de imobilizare

1.Imobilizare temporara

-forma extracoronara (atele) se recomanda lapacientii cu parodontita cronica profunda

de data recenta la care dintii au mobilitate redusa si sa fi beneficiat de tratament
chirurgical;

2.Imobilizare fixa si rigida

-sa aiba caracter permanent- sepoate practica de la inceput, cu conditia ca resorbtia sa fie
redusa si pungile sa aiba max 6 mm

Momentul aplicarii imobilizarii

-inainte de alte proceduri terapeutice sau dupa acestea

-fata de o interventie chirurgicala se face inainte de interventie daca dintele are

mobilitate mare

-daca mobilitatea e redusa se recomanda imobilizare dupa interventia chirurgicala

(avantajul de a nu stanjeni manoperele in timpul chirurgical)

Imobilizare temporara
1.Fizionomica cu atela acrilica, vestibulara si ligatura de sarma

-se face in cabinet

-pentru confectionarea atelei vestibulare din acrilat autopolimerizabil se utilizeaza o

macheta, respectiv o fasie de ceara

-se ramoleste la cald,se adapteaza pe grupul de dinti ce vor fi imobilizati

-peste fasia de ceara se pozitioneaza ghips ce sa acopere marginea incizala si care va

constitui o cheie rigida

-se indeparteaza ceara si in lacasul creat se introduce acrilatul

-se asteapta timpul de priza

-dupa se adapteaza si se finiseaza astfel incat sa nu constituie zona de retentie si sa nu fie

iritativ

-cu o freza globulara se practica orificii in dreptul spatiilor interdentare pentru a

pozitiona ligaturile de sarma

-se introduce interproximal prin acele orificii

Avantaje:

-este un sistem mai rigid

-impiedica deplasarile dintilor

-nu jeneaza ocluzia

-se poate aplica pe frontalii superiori

-este fizionomica

-se poate aplica si pe dintii laterali

2.Cu gutiere

-gutierele pot fi din rasini acrilice, auto sau termopolimerizabile

Avantaje:

-gutiera e rigida

-se prelucreaza usor

-se poate adapta usor la ecuatorul anatomic al dintilor

-rezolva si problemele legate de trauma ocluzala

-se poate cimenta pe dinti

Gutiere din material acrilic transparent

-se utilizeaza folii transparente, din material termoplastic

-grosimi variabile 0, 75-1-1,5

Tehnica de lucru

-se amprenteaza arcada- amprenta sa fi fidela

-se toarna modelul din ghips

-se fixeaza modelul in aparat

-folia se introduce in cadrul metalic

-se umecteaza cu un spray de silicon

-se incalzeste folia pana cand devine deformabila si se aplica pe model

-dupa intarire capata forma arcadei

-se adapteza atat pe model cat si in cavitatea bucala astfel incat sa nu lezeze parodontiul
de invelis, sa poata fi usor de inserat si dezinserat, sa nu produca inaltari de ocluzie
3.Cu atele acrilice duble

-se reunesc la nivelul niselor masticatorii prinpunti acrilice

-se intaresc cu fragmnte de sarma de wipla

-se realizeaza initial un model al arcadei

-macheta in ceara

-se confectioneza gutiera din acrilat pana la nivelul ecuatorului anatomic

-se decupeaza in dreptul suprafetei ocluzale

-se reunesc la nivelul niselor masticatorii cu material acrilic si cu fragmente de wipla

Dezavantaje:

-la frontalii superiori- poate jena rapoartele de ocluzie

-microtraumatisme la inserare

-retentia alimentara inflamatie

Avantaje:

-usor de realizat

-rigida

4.Cu sine din material compozit

-compozitele auto si foto

-se recomanda pentru o imobilizare temporara de mailunga durata 4-6 luni

-pentru frontalii inferiori pe fata linguala

Tehnica de lucru

-se izoleaza dintii cu diga si pene interdentare

-pe fata L se aplica demineralizantul vizand si suprafetele aproximale

-se asteapta timpul de actiune 30 sec

-se clateste un minut

-uscare

-se aplica bonding- material adeziv

-se aplica compozit: 2-3 mm si latime de 4 mm, avand grija sa se introduca si lanivelul
spatiilor interdentare

-se fotopolimerizeaza

-prelucrarea si finisarea corespunzatoare

5.Cu sina din compozit armata cu plasa de nylon sau sarma

-plasele sunt late de 4-5 mm, groase de 0,2 mm

-lungimea se adapteza in functie de grupul de dinti vizat

-se pot aplica atat pe dintii frontali cat si pe laterali

-aplicarea e similara cu cea din tehnica anterioara (materiale compozite)

-la cele foto exista avantajul de a utiliza 2 forme: compozit flow

6.Benzi metalice ortodontice

-inele ortodontice ce se solidarizeaza intre ele cu sarma sau prin sudare sau se pot
cimenta pe dinti

-aparatul ortodontic realizeaza contentia temporara

Ex : placa palatinala pe care o utilizam cand e nevoie de mici deplasari dentare

-in cazul in care se folosesc cu rol de imobilizare, placa palatinala trebuie adaptata si la
nivelul coletului pentru a nu produce leziuni

7.Protezele conjuncte cu caracter provizoriu

-au rol protetic

-restabilesc functiile d masticatie, fonatie, estetica

-se mentin maxim 6 luni

Imobilizarea permanenta in boala parodontala

Se poate realize prin 2 metode:

- In cabinetul stomatologic

- Cu laboratorul de tehnica dentara

Metode in cabinetul stomatologic

Mobilizarea intracanalara cu armature de metal siobturatie fizionomica

Varianta 1

- La nivelul dintilor frontali superiori/inferiori se traseaza pe fata orala in 1/3

mijlocie un reper
- Cu o freza con invers diamantata se creeaza santuri retentive in dreptul reperului
anterior
- Daca dintii sunt vitali iar cavitatea efectuata anterior ar compromite vitalitatea
dintelui se recomanda efectuarea unei obturatii de baza (liner)
- Se pregateste o sarma de vipla 0,6-0,8-1 mm grosime; se taie la lungimea grupului
de dinti care este inclus in imobilizare
- Se adapteaza sarma in cavitatile create anterior

- Se obtureaza cavitatile cu material compozit

Varianta 2

- La frontalii superior mai voluminosi se pot face cavitati de clasa a 3-a in loc de
santul continuu
- In cavitatile de clasa a 3-a care privesc fata in fata se pozitioneaza fragemente de
sarma care au fost anterior adaptate
Varianta 3

- Sistemul Splint Lock acest sistem utilizeaza un fir de metal flexibil care are
prevazut anse miniaturale; in aceste anse se fixeaza microsuruburi in dentina
sanatoasa
Varianta 4
 - Pe dintii laterali se creeaza cavitati de clasa a 2-a (MOD) combinate cu cavitati
DO si MO
- Izolare, pene interdentare sub punctele de contact

Varianta cu amalgam de argint:

>se pregateste obturatie din amagam de argint;
>se obtureaza cavitatile vertical pana la nivelul peretelui pulpar al cavitatii
orizontale;
>se pozitioneaza sarma apoi se acopera portiunile orizontale ale cavitatilor cu
amalgam;
>se adapteaza in ocluzie;
>Se asteapta timpul de prize timp de 3 ore apoi se verifica ocluzia

Varianta 5

- Se utilizeaza la nivelul dintilor frontali;

- pe suprafata orala;

- in santurile create ca in variant 1;

- Se pozitioneaza o atela prefabricata din materiale diferite tip nilon (Dentapreg)

Toate variantele se adapteaza la tipul de ocluzie al pacientului.

Se lucreaza mai greu: ocluzia adanca acoperita; pacienti cu bruxism la care este
nevoie de confectionarea unor gutiere nocturne.

La nivelul dintilor laterali se pot confectiona sisteme tip conformator:

Ele reprezinta niste chei vestibulo-orale din material acrilic;

ofera avantajul de a mentine dintii in pozitie fixa, rigida, pe durata timpului de

priza;

impiedica refularea materialului de obturatie sub punctul de contact prin

prezenta unor pinteni de acrilat care sunt plasati la nivelul spatiilor interdentare.

Sistemul identa-splint:

- Utilizeaza microbare de otel care se adapteaza in cavitatile create pe dinti.

 - Aceste microbare se fixeaza cu suruburi miniaturale parapulpar

Tehnica de imobilizare intracoronara si intraradiculara cu anse de sarma in forma

de litera U

- Se utilizeaza pentru dintii frontali, grup canin-canin, devitali.

Tehnica de lucru

- Se verifica pe radiografie calitatea obturatiilor radiculare

- Conditia primordiala este ca parodontiul de sustineresa nu prezinte leziuni

- Se creeaza in fiecare canal radicular cavitati pe o lungime de 2/3

- Inaltimea instrumentata a fiecarui dinte se noteaza in fisa pacientului.

- Pe fata orala se creeaza suplimentar cavitati sub forma de sant de la nivelul

punctului de electie, respectiv locul de trepanare pentru abordarea radiculara,
spre mezial si distal
- Pregatirea anselor de sarma: se utilizeaza sarma de vipla de 0,9mm;

- se sectioneaza din ea fragmente de aproximativ 2,5-3mm;

- fiecare fragment de sarma se conformeaza astfel:

- >se introduce in canalul radicular iar la nivelul punctului de electie se indoaie in

forma de litera L;
- >dupa care se masoara distanta dintre doua canale radiculare respectiv dintre doua
puncte de electie
- > iar dimensiunea se transpune pe bratul extracoronar al ansei si se conformeaza
astfel celalalt brat care va bordacanalul radicular al dintelui vecin.
- Se introduc ansele astfel pregatite in lacasurile special pregatite; in acest mod in
fiecare canal radicular vor fi doua brate vertical cu exceptia dintilor limitrofi.
- Lojele dintilor care primesc o singura ansa au diametrul corespunzator ansei iar
dintii care primesc radicualar 2 anse au 2-2,4mm diametru;
- Cimentarea anselor in canalul radicular se recomanda a se face ciment cu prize
rapida si proprietati antiseptice de durata.
- Dupa pozitionarea anselor, in santul orizontal de pe suprafata orala se insera
material de obturatie fizionomic.
 - Se adapteaza;

- se finiseaza

- Se verifica radiologic.

- Se noteaza ordinea anselor preformatate.

Metode de imobilizare cu ajutorul laboratorului

Coroanele de invelis din diferite tipuri de material reunite intre ele.

Poarta denumirea de punti stabilizatoare.

Se recomanda atunci cand exista brese edentate;

atunci cand distructiile coronare sunt mari si nu se preteaza la o tehnica fara

laborator.

Au rolul atat de contentie cat si de a reface morfologic arcada dentara

Principii pe care trebuie sa le respecte:

- Sa nu fie supuse unor forte excesive care sa duca la deformari permanente sau la
fracturi ale sistemului de imobilizare (adaptare corecta in ocluzie)
- Fiecare element al puntii stabilizatoare sa fie astfel ales si pozitionat incat sa nu
produca tensiuni nefavorabile la nivelul celorlalte elemente.
- Sa fie acceptate de pacient din punct de vedere estetic

- Sa transmita forte de ocluzie favorabile dintilor stalpi, dintilor antagonisti precum

si restul dentitiei
- Relieful ocluzal sa fie astfel conformat incat sa refaca eficacitatea masticatorie

- Modelajul fiecarui element trebuie sa fie conceput, individualizat, in functie de

situatia clinica a pacientului, se previne astfel acumularea de placa dentara, de
resturi alimentare, si sa permita un acces foarte bun mijloacelor suplimentare de
igienizare. (ambrazura gingivala, limita dento-protetica, plasare juxta sau
supragingivala; finisarea marginilor microprotezei si a fetelor mucozale a
corpurilor de punte; plasarea corpurilor de punte in zona laterala la distanta de
mucoasa subiacenta acolo unde situatia clinica o permite.
Sa respecte ambrazurile naturale pentru a asigura deflexia alimentelor