Odonterapie preclinică

conservativă și restauratoare
 Cuprins:
• Organizarea cabinetului, secţiei şi clinicii de profil
stomatologic. Amenajarea şi asamblarea cabinetului
stomatologic. Utilaj. Ergonomie în stomatologie.
• Instrumentarul stomatologic pentru examinarea
pacientului, prepararea și obturarea cavităților
carioase.
• Metode de sterilizare a instrumentelor.
Obligațiunile de serviciu a personalului medical în
cabinetul stomatologic. Triajul deșeurilor medicale.
 Organizarea asistenței stomatologice în
Republica Moldova.
După pincipiile de activitate economico-financiară,
instituțiile de profil stomatologic din R.M sunt divizate în:
Instituții stomatologice de stat pediatrice cu finanțare
integral din contul asigurărilor obligatorii de sănătate.
Instituții stomatologice de stat pentru adulți ce activează
după principiile autogestiunii cu finanțare parțial din
contul asigurărilor obligatorii de sănătate și parțial din
contul serviciilor contra plată.
Instituții stomatologice private care activează integral
după principiile autogestiunii și a economiei de piață.
 Cabinetului stomatologic
Structura
FUNCȚIILE
Componența minimă: Elaborarea măsurilor de profilaxie
Sala de așteptare primară, secundară și terțiară a
afecțiunilor stomatologice.
Grup sanitar
Aplicarea măsurilor de depistare în
Cabinet de consultații propriu-zis stadiile cât mai timpurii a patologiilor
stomatologice pentru populație cu
Spațiu administrativ tratarea efectivă a lor.
Acordarea asistenței medicale
stomatologice populației la nivel
calitativ înalt și efectiv.
Educația sanitară a populației în
scopul profilaxiei primare a
patologiilor stomatologice.

Cabinetul
stomatologic.
Normative și cerințe.
Cabinetul stomatologic este locul
unde medical împreună cu
asistenta își desfășoară activitatea
și în același timp mediul în care
pacientul este tratat, de aceea
atunci când se amenajează acest
spațiu trebuie de ținut cont de
condițiile tehnico-medicale.
Un spațiu de bază a cabinetului stomatologic: 14 m² pentru un fotoliu
și câte 7 m2 pentru fiecare utilaj suplimentar.
Înălțimea tavanelor - nu mai mică de 3 m.
Pereţii trebuie să fie netezi, acoperiţi cu material lavabil pentru a putea
fi curăţaţi şi dezinfectati cât mai uşor.
Podeaua din material rezistent la roţile scaunelor medicului şi
asistentei.
Cromatica – să aibă efect pozitiv asupra psihicului, să îmbunătăţească
percepţia şi să diminueze oboseala.
În sala de aşteptare sunt de preferat culorile calde, pe holuri cele
deschise, iar în cabinet culorile neutre.
Lumina trebuie să nu aibă tentă gălbuie, iar lămpile să fie fixe.
Microclimatul depinde de mai mulţi factori cum ar fi:
 necesarul de aer pentru o persoană = 12 m3,
 temperatura = 21-22°C, umiditatea = 42-52%,
 filtrarea aerului
Aprovizionarea cu apă potabilă;
Racordarea la reţeaua de canalizare a localităţii
Evacuarea deșeurilor
Instruirea permanentă a personalului medico-sanitar privind precauţiile
universale.
Ventilaţie optimă
 CABINETUL STOMATOLOGIC
Asistenta medicală Infirmiera
Pregătește scaunul pentru Schimbarea sacilor de deșeuri
pacient.
Curăță scaunul după pacient, medicale și depozitarea lor în
elimină tot ce a fost folosit și spațiu special.
atins de pacient și doctor.
Transmite doctorului Datul cu mătura și mopul.
instrumentarul steril din sertare,
Efectuarea curățeniei generale.
materialele necesare, iar pe
unele chiar le pregătește singură Execută orice sarcini de serviciu
sau ajută la pregătirea lor.
la solicitarea medicului sau a
Ajută la unele manopere la
pacient. asistentei medicale (aduce
Curăță și pregătește
indtrumentele din autoclav).
instrumentarul pentru sterilizare.
 Uniturile stomatologice
Unitul dentar este un aparat cu echipament tehnic complex, conținând
ansambluri și module pneumatice, electrice, hidraulice și electronice,
asamblate într-un corpus (sau câteva), instalat pe podea sau fixat pe
fotoliul stomatologic, pereți și pod, și este destinat tratamentelor
stomatologice.
Un unit stomatologic modern este compus dintr-un fotoliu cu dirijare
autonomă, din lampa tip “Reflector”, compresor și dispositive pentru
efectuarea manoperelor necesare în cavitatea bucală, prepararea
țesuturilor dure, detartrarea, evacuarea salivei și prafului.
 Unit stomatologic
Uniturile au 2-3 brațe:
 Pentru micromotor, ce permite
rotirea frezei de la 2000 la 1200-
40000 ture/min.
 Braț special pentru piesa cu turbină,
care imprimă frezei o viteză de
70000-100000 ture/min.
 Dispozitiv ultrasonic pentru detartraj,
injector de apă-aer, aspirator de
salivă.
 Lămpi fotopolimerizatoare.
 Accesorii.
Modele de unituri: Primus 1058,
Kavo E30, Carol Air, Serez, Runyes
Care 22, Acanto Air, Prince, Carol lux,
Astral, Zafiro.
 Aparate și dispozitive necesare pentru
organizarea lucrului medicului.
Piesa dreaptă de bormașină
Piesa unghi pentru bormașină
Piesa turbină
Braț flexibil pentru bormașină
Bormașină fără sutură pentru brațul fix și cu
sutură pentru brațul mobil
Piesa endodontică
 Ergonomia în stomatologie
Ergonomia - știința ce studiază relația dintre om ți mediul său. Se
stabilesc reguli de natură să simplifice munca și să protejeze
omul în activitatea sa.
Este o disciplină științifică complexă care se bazează pe datele
psihologiei, anatomiei și fiziologiei umane, toxicologiei igienii și
realizărilor științelor tehnice cu scopul de a crea condiții optime
de muncă, ceea ce permite atribuirea unui caracter eficient
activității lucrătorului medical și păstrarea forțelor și sănătății lui.
Rolul: Organizarea locului de muncă a medicului și personalului
asistent, bazându-se pe realizările științei și ceințelor igienii
muncii.
Instrumente stomatologice,clasificare.

Instrumente pentru inspectarea cavității orale

Instrumente pentru îndepărtarea plăcii
dentare
Instrumente pentru prepararea țesuturilor
dentare solide
Instrumente de obturare
 Oglinda dentară
Oglinda dentară simplă sau dublă (cu ambele fețe
reflectorizante), plană sau concavă, este de obicei
rotundă, în capătul unui mâner. Ca orice altă
oglindă, poate fi folosită pentru a reflecta lumina,
iar unele dintre ele au sursă proprie de lumină. De
cele mai multe ori, medicul stomatolog o
întrebuințează pentru a vedea acele fațete ale
dinților care sunt altfel imposibil sau foarte greu de
văzut.
 Oglinda dentară

Concave – ce redau o Plane – ce redau

imagine mărită a dimensiunea reală și
suprafeței de sunt indicate în
observat, utilă în timpul preparării
examenul clinic. cavității.
 Sonde dentare
Sunt instrumente cu o singură parte activă,
sau cu două părţi active, fiind utilizate de
obicei în procedurile de diagnostic şi
tratament.
 Sonde dentare
Rigidă – folosită pentru:
- Examinarea cavității bucale
- Evaluarea volumului și întinderii depozitelor de tartru
- Determinarea gradului de ramolire a dentinei
- Îndepărtarea unor corpi străini din spațiile interdentare
- Aprecierea gradului de insensibilizare obținută prin anestezie
- Studierea durității

Flexibilă: - folosită la:

- Cercetarea eventualelor perforații ale tavanului camerei pulpare,
în cursul tratării cariei simple
- Cercetarea adaptării transversal a inelelor și matricelor care sunt
folosite la reconstruirea coroanelor
-Manipularea meșelor de vată în timpul spălării și uscării în canal
 Pense dentare
Este un instrument captator,executat din oțel
inoxidabil care este alcătuit din două brațe
curbate și efilate terminal. În apopierea braților
active ale pensei se gasește un așa numit
dispozitiv de centrare (se aseamană cu un pivot)
fixat pe partea internă a unui braț,în fața lui
vizavi pe celălat braț se gasește un orificiu.
 Pense dentare

Curbe cu Curbe cu În unghi

vîrfuri vîrfuri obtuz sau
netede zimțate drept
 Instrumente de mână pentru prepararea
cariei dentare
Sunt Toporișca de smalț, Excavatorul, Lingurile,
Dălțile de smalț. Dalta de smalț, toporișca precum
și săpăliga sunt utilizate la prelucrarea marginilor
cavității în cazul când este riscul de a trauma
dinții vecini cu instrumentele rotative.
Instrumentele de mână sunt de obicei bilaterale.
 Instrumente de mână pentru prepararea
cariei dentare
Dalta de smalț, toporișca precum și săpăliga sunt
utilizate la prelucrarea marginilor cavității în
cazul când este riscul de a trauma dinții vecini
cu instrumentele rotative. Instrumentele de
mână sunt de obicei bilaterale.
 Instrumente de mână pentru prepararea
cariei dentare
Cel mai des este folosit în ultimul timp ca instrument manual
excavatorul care este alcătuit dintr-un mâner și două capete active
curbate sub diferite unghiuri. Excavatorul este dotat cu o lamă
rotundă,ușor concavă (asemănătoare cu o linguriță).
Întrebuințarea excavatorului:
îndepărtarea resturilor de mâncare din cavitățile carioase;
reclare dentinii rămolite îndepărtarea tarturului;
înlăturarea obturațiilor provizorii
îndepărtare resturilor de ciment rămase pe suprafețele dinților dupa
cimentarea unor lucrari protetice.
 Instrumente rotative pentru prepararea cariei
dentare
Frezele obişnuite pentru piesele dreaptă şi
în unghi constau din cap (partea activa) ,
gât şi tijă (picior; mâner) .
Piciorul frezei este executată din oţel inox
de calitate superioară. Diferă picioarele
frezelor prin diametru, lungime şi formă
a părţii frontale. Partea activă a frezei
există într-o varietate bogată de forme,
în dependenţă de destinaţia funcţională
a instrumentului. Suprafaţa părţii active
poate fi executată din diferite materiale:
oţel, pulbere de diamant, corindon etc.).
 Freze dentare
După picior frezele se
împart în cele:
Pentru piesa (de mână)
dreaptă
Pentru piesa contraunghi
(pentru turaţie
convenţională)
Pentru capul de turbină
(pentru turaţie înaltă).
 Freze dentare
După aspectul părţii active frezele se împart în:
freze sferice;
freze cilindrice;
freze cilindro-conice, sau cele con invers;
freze roată;
freze în formă de pară.
 Instrumente pentru obturarea cavităților

Fuloarul este un instrument folosit pentru presarea [compactarea,

condensarea] materialului obturator în cavităţile preparate. Există fuloare
pentru ciment, ale căror extremităţi active au capete rotunde, ovale,
piriforme sau cilindrice de diferite mărimi, şi pentru amalgam, care se mai
numeşte port-amalgam.
Spatulă dentară (netezitoare).Reprezintă un instrument, al cărui parte activă
are nişte lame drepte sau curbe metalice, dispuse în diferite planuri în raport
cu mânerul. Asemenea instrumente sunt variate ca mărime şi formă, şi sunt
folosite pentru introducerea în cavitatea carioasă preparată a unor paste
curative şi obturaţii izolatorii, materiale obturatorii pentru obturaţii
temporare şi de durată; cu ajutorul lor sînt modelate obturaţiile.
Instrumente auxiliare pentru refacerea conturului coronar:-matricele dentare
cu portmatricele;-benzile de metal sau celuloide.
 Metode de sterilizare
Fizică:
tratarea cu temperaturi înalte (fierberea, tratarea cu
vapori sub presiune, tratarea cu aer uscat);
cu raze ultraviolete, cu ultrasunet, sterilizare prin
filtrare.

Chimice:
aplicarea substantelor chimice în faza gazoasa
(formaldehida) sau sterilizarea în soluții de preparate
chimice (iod, alcool, apa oxigenata, cloramină, etc).
Prelucrarea mecanică înaite de sterilizare

Curățirea mecanică se efectuează cu grijă de

un cadru medical care poartă mănuși, cu o
perie aspră, apă caldă și săpun sau detergenți.
Astfel, înainte de sterilizare, instrumentele de
orice fel trebuie minuțios debarasate de resturi
organice, sânge, puroi, resturi de dentină sau
os, apoi clătite la jet de apă și uscate.
 Prelucrarea chimică înainte de
sterilizare
Metodele chimice de decontaminare se realizează cu soluţii dezinfectante şi
antiseptice pentru dezinfecţia suprafeţelor şi pentru antisepsia mâinilor.
Instrumentele folosite se plasează într-un vas cu apă, H2O2 3% și un detergent
pentru o perioadă de 20 min. Temperatura soluției trebuie sa fie în jurul a 50
grade. Instrumentele se vor spăla cu peria, insistând în special asupra locurilor
care vin în contact cu țesuturile, locurile unde de obicei rămân resturi de materie
organică.
După, instrumentele se clătesc sub un jet de apă, atent, înlăturându-se toate urmele
de detergent și se vor plasa într-un vas aparte cu soluție dezinfectantă. Timpul
de expoziție depinzând de concentrația soluției: 
Cloramină 3% - 40 min
H2O2 6% - 90 min
Prosept 2% - 30 min
Cloramină 6% - 15 min
 Sterilizarea prin tratarea cu vapori
sub presiune
Sterilizarea prin vapori sub presiune
este cea mai penetrantă și mai sigură
metodă de sterilizare. Se face în
autoclav.
Dezavantajele acestei metode de
sterilizare sunt:
instrumentele din metal pot coroda,
de aceea trebuie protejate;
aburul sub presiune poate deteriora
anumite materiale plastice sau gume.
 Sterilizarea cu aer fierbinte
Sterilizarea cu aer fierbinte se face la
180ºC timp de o oră, determinând
carbonizarea microorganismelor,
forme vegetative sau spori.
Temperatura de 180ºC este necesară
deoarece căldura uscată are o putere
redusă de pătrundere. Se face în
cuptorul Pasteur.
Nu prezintă riscul corodării
instrumentelor, spre deosebire de
autoclav (în cazul căruia aburul poate
deteriora anumite tipuri de materiale),
însă presupune un timp mai
îndelungat, în comparație cu acesta.
 Metoda rece de sterilizare a instrumentelor

Sterilizarea la rece se realizează prin

scufundarea instrumentelor în substanțe
germicide: glutaraldehidă, cu fenol,
peroxid de hidrogen, acid paracetic.
Este o metodă mai puțin indicată în
medicina dentară deoarece nu poate fi
monitorizată biologic, instrumentele
astfel procesate vor necesita manipulare
aseptică, clătiri și uscare prin mijloace
sterile greu de realizat.
Efectul este variabil, timpul de contact
necesar este de 6-10 ore.
Sterilizarea pieselor stomatologice
Instrumentele chirurgicale, instrumentele pentru examinarea pacientului și cele de mână
obișnuite se sterilizează prin autoclavare sau aer cald.
Instrumentarul endodontic (ace de canal de toate tipurile, freze, discuri ș.a.) este dificil
de curățat datorită formei și subțirimii și dificil de sterilizat din cauza fragilității și
alterării rezistenței mecanice prin căldură. Astfel, curățirea acestora se poate face cu
ultrasunete , iar sterilizarea prin autoclavare cu aer cald . Căldura uscată la Poupinel la
130grade timp de o ora, realizează o sterilizare satisfăcătoare a acestui tip de
instrumentar.
Piesele de mână se curăță mecanic, se șterg cu etanol și se dezinfectează prin vapori de
formaldehidă inainte de începerea lucrului.
Sterilizarea seringilor și a acelor de injecție se face la autoclav. În lipsa acestuia, se
sterilizează prin fierbere. Împreună cu acestea se sterilizează acele prevăzute cu
mandrine și și o pensă pentru scoaterea seringii din fierbător, montarea ei și adaptarea
acelor.
Materialele care nu pot fi sterilizate cu mijloace curente: conurile de gutapercă, se
folosesc o singură dată.
 Aparatele pentru sterilizarea
instrumentelor și frezelor
Autoclavul - dulap metalic cu
pereți dubli rezistenți, prevăzut cu
un capac care-l închide ermetic.
Glasperlenul - Elementul principal
al sterilizatorului este un bec de
dezinfecție. Este o carcasă din
plastic în care este amplasat un bec
din metal rezistent la căldură.
Acesta găzduiește un număr mare
de bile (cu diametrul relativ mic),
turnate din sticlă de cuarț.
Cuptorul cu aer cald (Poupinel) -
confecționat din metal și prevăzut
cu pereți dubli și rafturi în interior.
 Reguli de triaj a deseurilor
medicale
1.  Colectarea separată a deșeurilor este prima
etapă în gestionarea deșeurilor rezultate din
activități medicale.
2.  Producătorii de deșeuri medicale au obligația
colectării separate a deșeurilor rezultate din
activitățile medicale, în funcție de tipul și
natura deșeului, cu scopul de a facilita
tratarea/eliminarea specifică fiecărui deșeu.
3.  Producătorii de deșeuri medicale au obligația
să nu amestece diferite tipuri de deșeuri
periculoase și nici deșeuri periculoase cu
deșeuri nepericuloase. În situația în care nu se
realizează separarea deșeurilor, întreaga
cantitate de deșeuri în care au fost amestecate
deșeuri periculoase se tratează ca deșeuri
periculoase.
 Codurile de culori ale recipientelor în care
se colectează deșeurile medicale
• galben - pentru deșeurile medicale
periculoase (au fost in contact cu lichide
biologice, precum ace, lame de la bisturiu,
seringi, manusi, aspirator de saliva). Se
foloseste pictograma Pericol biologic.
• negru - pentru deșeurile nepericuloase (nu
au avut contact direct cu pacientul sau cu
lichidele biologice ale acestuie, dintre care
cutii, ambalaje de la instrumente de unica
folosinta, seringile materialelor compozite,
etc)
 Bibliografie
• Odontologie practică modernă, Alexei Terehov,
Corneliu Năstase, Valentina Nicolaiciuc, -
Nasticor.Vector, 2010
• https://ru.scribd.com/doc/228478314/Metod
e-de-sterilizare-in-cabinetul-de-medicina-dent
ara
• Prelegere, Tatiana Porosencova
• Google foto.