Procedura penala

Elaborat: Scobioala Liliana

 1. Noţiunea procesului penal.
• Procesul penal în calitate de categorie juridică a fost
definit în literatura de specialitate ca o activitate
reglementată de lege, desfăşurată de organele
competente cu participarea părţilor şi a altor
persoane, în scopul constatării Ia timp şi în mod
complet a faptelor ce constituie infracţiuni, astfel ca
orice persoană care a săvârşit o infracţiune să fie
pedepsită conform vinovăţiei sale şi nici o persoană
nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
 2. Scopul procesului penal.
• Codul de procedară penală, în art. 1, prevede
expres următoarele scopuri ale procesului penal:
protejarea persoanei, societăţii şi statului de
infracţiuni, precum şi de faptele ilegale ale
persoanelor cu funcţii de răspundere în activitatea
lor legată de descoperirea infracţiunii, astfel ca orice
persoană care a săvârşit o infracţiune să fie
pedepsită potrivit vinovăţiei sale şi nici o persoană
nevinovată să nu fie trasă la răs-pundere penală şi
condamnată.
 3. FUNCŢII PROCESUALE ŞI GARANŢII
PROCESUALE
• În cadrul procesului penal se realizează funcţii
specifice.
Prin funcţii procesual penale înţelegem acele căi,
direcţii sau orientări de desfăşurare a procesului
penal. În procesul penal distingem trei funcţii de
bază:
-funcţia acuzării;
-funcţia apărării;
-funcţia soluţionării cauzei penale;
 4. Garanţii procesual-penale
• Garanţii procesual-penale- acele mijloace care permit exercitarea
efectivă, reală şi consecutivă a tuturor drepturilor procesuale în
conformitate cu interesele legitime ale fiecărui subiect şi ale
înfăptuirii justiţiei în procesul penal pe o bază legală.
• Cele mai importante garanţii de apărare a dreptrurilor şi intereselor
legale ale persoanelor sunt:
• 1. dreptul bănuitului, învinuitului de a cunoaşte fondul bănuirii,
învinuirii, precum şi dreptul lor la apărare;
• 2. controlul efectuat de instanţa de judecată în privinţa legalităţii
efectuării urmăririi penale;
• 3. egalitatea părţilor în dezbaterile judiciare;
• 4. acordarea dreptului de a recunoaşte persoana vinovată de
comiterea unei infracţiuni numai instanţei de judecată;
• 5. posibilitatea prezentării plîngerii în privinţa acţiunilor sau deciziilor
persoanelor şi organelor competente a realiza procesul penal; etc
 5. FAZELE PROCESULUI PENAL
• Faze ale procesului penal- intervale, unităţi sau diviziuni ale
acestuia, interconexate, dar relativ independente, care se
disting prin raporturi juridice caracteristice şi se desfăşoară
succesiv, progresiv şi coordonat. Convenţional, fazele
procesului penal pot fi împărţite în trei categorii:
• a) faza prejudiciară, care include pornirea procesului penal şi
urmărirea penală;
• b) faza judiciară- examinarea cauzei în primă instanţă, în apel
şi recurs;
• c) faza postjudiciară- punerea în executare a hotărîrilor
penale rămase definitive, recursul în anulare şi revizuirea
procesului penal;
 6. DREPTUL PROCESUAL CA RAMURĂ DE
DREPT ŞI CA ŞTIINŢĂ JURIDICĂ
• Definiţia şi importanţa dreptului procesual penal Dreptul
procesual penal cuprinde totalitatea normelor juridice care
reglementează desfăşurarea procesului penal. Prin urmare,
obiectul de reglementare al dreptului procesual penal îl
constituie procesul penal.
• De aceea dreptul procesual penal nu trebuie confundat cu
procesul penal. În timp ce procesul penal este o activitate
juridică concretă, dreptul procesual penal este îndrumătorul
legal al acestei activităţi, arătînd şi care sunt organele
competente de a desfăşura procesul penal, atribuţiile acestora,
actele prin care se manifestă activităţile procesuale, dreptirile şi
îndatoririle persoanelor chemate în proces etc.
7. Importanţa dreptului procesual penal
• 1. asigură aplicarea normrlor juridice penale, care apără
persoana, societatea, statul împotriva atentatelor criminale;
• 2. stabileşte temeiurile, condiţiile aplicării măsurilor de
forţare procesualpenale;
• 3. conţine garanţiile drepturilor şi libertăţilor fundamentale
ale cetăţenilor;
• 4. apără drepturile persoanei căreia i-a fost cauzat prin
infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material;
• 5. crează condiţii pentru inevitabilitatea tragerii la răspundere
penală a persoanelor vinovate de săvîrşirea infracţiunilor,
avînd influienţă educativă şi de prevenire asupra cetăţenilor;
Normele juridice procesual penale.
• Normele juridice procesual-penale sunt reguli
de stabilite de stat, comune şi obligatorii, ce
au ca obiect de reglementare desfăşurarea
procesului penal şi a căror aplicare este
asigurată la nevoie de forţa de constrîngere a
statului.
În funcţie de obiectul raporturilor procesuale
reglementate se disting:

1. norme de organizare— sunt acelea prin care sunt

instituite organe de stat competente a realiza procesul
penal (procuratura, instanţa de judecată etc), stipulează
sarcinile, atribuţiile şi compunerea lor.
2. normele de competenţă— stabilesc care din organele
de stat sunt abilitate a înfăptui diferite activităţi
procesuale.
3. normele de procedură— reglementează modul de
derulare a activităţii procesual-penale.
În funcţie de conţinutul normelor procesuale,
distingem:

1. norme declarative— stabilesc sarcinile şi principiile

procesului penal (art. 1 CPP, Capitolul 2 CPP);
2. norme determinative— formulează, definesc
instituţiile şi categoriile procesual-penale ( arestul
preventiv, măsurile de constrîngere procesualpenale);
3. norme speciale, care se subdivid în: -norme de
prohibiţie— interzic săvîrşirea unor anumite acţiuni,
recomandă abţinerea de la săvîrşirea lor; -norme de
autorizare— indică permisiunea,recomandarea sau
chiar obligaţia săvîrşirii unor acţiuni procesuale;
 După sfera de aplicabilitate:

1. generale— se aplică tuturor cauzelor penale;

2. particulare— se aplică prin derogare de la normele generale, numai la anumite categorii de cauze, de exemplu: procedura
în cauzele penale privind minorii, privind aplicarea măsurilor de constrîngere cu caracter medical etc.
Va multumesc pentru atentie