ȘCOALA NAȚIONALĂ DE STUDII POLITICE ȘI ADMINISTRATIVE

FACULTATEA DE COMUNICARE ȘI RELAȚII PUBLICE

Masterat în Managementul Proiectelor IFR– Anul I

Evaluarea şi auditul proiectelor

Eseul nr. 2

TIPURI DE EVALUARE A PROIECTELOR

Masterand:

PĂTRU CLAUDIU - MIHAI

BUCUREȘTI 2017
 Evaluarea proiectului este un proces complex, repetitiv, plictisitor și mare consumator
de resurse însă este un proces inevitabil pentru că este singurul mod eficace de a măsura
succesul implementării unui proiect.

Evaluarea proiectelor poate fi clasificata pe mai multe tipuri dupa: scopul evaluarii,
momentul realizării, cine realizează aceste proceste,

Evaluarea proiectelor dupa scopul evaluării se împarte în:

1. Formativă: centrată pe modul de implementare şi de administrarea proiectului şi

utilizează etode calitative de culegere şi analiză a datelor. Evaluareaformativă are loc
pe parcursul derulării proiectului cu scopul de a oferi feedback.De obicei, acest tip de
evaluare se derulează cu scopul de a afla dacă un proiect se desfăşoară conform
planului, de a identifica obstacole sau oportunități neaşteptate şi posibilele măsuri ce
pot fi aplicate pentru a creşte succesul proiectului.
2. Sumativă: vizează consecințele unui proiect şi foloseşte metode cantitativede
culegere şi analiză a datelor. Evaluările sumative se realizează la
finalizareaproiectului, în scopul luării deciziilor.

Evaluarea proiectelor dupa momentul realizării se împarte în:

1. Pre-evaluare (inainte de implementarea proiectului): Toate proiectele, indiferent de

forma prin care sînt finanţate, parcurg un proces depre-evaluare. Pre-evaluarea este
procesul prin care finanţatorul, în baza documentaţiei proiectului, determină dacă
proiectul propus răspunde cerinţelor sale. Această evaluare este efectuată de personal
calificat în acest sens, de regulă independent,adică neimplicat în realizarea ulterioară
şi care nu are nici un fel de altă relaţie cufactorii implicaţi în proiecte. În funcţie de
cerinţele finanţatorului, se stabilesc criteriilede selecţie pe baza cărora se face
evaluarea şi ierarhizarea proiectelor. Criteriile de evaluare şi selecţie sînt specifice atît
finanţatorului, cât şi tematicii care este abordată în procesul de finanţare.

Pre-evaluarea proiectelor în vederea finanţării se bazează foarte mult pe estimări şimai

puţin pe date concrete. Din această privinţă reiese dificultatea pentru cei puşi însituaţia
de a evalua un proiect dar, mai ales, pentru cei care întocmesc documentaţiilepentru
proiecte.
2. Evaluare intermediară : Pe parcursul desfăşurării proiectului este necesară
urmărirea obiectivelor propuse.Evaluarea intermediară este procesul prin care
coordonatorul de proiect şi/sau managerulacestuia urmăresc realizarea activităţilor
propuse, atingerea obiectivelor, gradul de îndeplinire ale acestora şi de utilizare a
resurselor. Acest tip de evaluare este un proces continu şi ea nu este evidenţiată prin
acţiuni specifice, ci mai curînd trebuie avută în vedere de către coordonatorul
proiectului ca pe o listă de sarcini şi resurse care pemăsura utilizării conduc la apariţia
unor rezultate. Acest proces de evaluare trebuie să fie în perfectă concordanţă cu
planul operaţional, alocarea bugetuluişi a resurselor umane. Rapoartele de situaţie
utilizate în proiectele complexe şi cudurate mai mari reprezintă concretizarea
procesului de control sau evaluare care auloc pe parcursul desfăşurării proiectului.
Acestea pot constitui motive de închidere aunui proiect înainte de termenul stabilit sau
pot conduce la apariţia unor modificărisemnificative ale acestuia dacă se constată
discrepanţe esenţiale între estimărileiniţiale şi rezultatele intermediare obţinute. Acest
tip de evaluare se poate concentra pe două aspecte: dinamica internăa procesului de
implementare (atingerea obiectivelor strategice, a scopurilor saupriorităților stabilite
în cadrul procesului de planificare strategică) sau modul specificde implementare şi
efectele acestuia. Acest tip de evaluare se bazează în principal pedatele culese prin
monitorizare şi este vital pentru revizuirea şi corectarea în timp reala planului de
acțiune şi a activităților prevăzute.

Evaluarea intermediară urmărește:

 dacă proiectul este implementat conform planificării;

 cauzele nerealizărilor constatate;
 ce succes s-a înregistrat până la momentul evaluării;
 ce modificări trebuie aduse.

3. Evaluare finală: reprezintă evaluarea rezultatelor obţinute ca urmare a implementării

proiectului și are loc întotdeauna după finalizarea implementării proiectului. Procesul
de evaluare finală este unul foarte complex și se bazează pe analiza rezultatelor
obținute în proiect. Documentele prin care proiectul este considerat încheiat sunt
raportul final al proiectului şi raportul de evaluare a rezultatelor constituie. Atunci
 cand finanţatorul validează/aprobă acesta documente, contractul de finanţare se
consideră executat. Modul de evaluare a rezultatelor este foarte simplu: se compară
obiectivele propuse și rezultatele preconizate, cu cele obținute după realizarea
proiectului. Evaluarea finală este folosită pentru a evalua în special sustenabilitatea
efectelor proiectului și impactul acestuia. Aceasta identifică factorii de succes pentru a
fi utilizaţi şi în alte proiecte (lecţii învăţate). Datele cuprinse în rapoartele de evaluare
sunt foarte utile pentru evaluări şi estimări de resurse ulterioare. Totodată, în cadrul
acestor rapoarte sunt menţionate şi forme de utilizare a rezultatelor obţinute de către
proiect, forme de continuare a acestuia sau noi obiective care au reieşit ca potenţiale
nevoi ce se pot constitui în proiecte viitoare. Evaluatorii trebuie să clarifice cui îi sunt
adresate recomandările și lecțiile învățate incluse în raportul evaluării (destinatarul
feedback-ului). Evaluarea finală este o parte importantă a proiectului deoarece conferă
valoare rezultatelor acestuia.

Parametrii ce trebuie analizați în cadrul procedurii de evaluare a rezultatelor sunt:

eficiența, eficacitatea, economicitatea, participarea, disponibilitatea, gradul de
cunoaștere, gradul de implicare și suficiența. Specialiștii din domeniul
managementului de proiect recomandă ca evaluarea finală să fie realizată la un
interval de timp mai mare după finalizarea proiectului. Astfel, utilitatea unei post-
evaluări este accentuată, fiind posibilă identificarea efectelor indirecte ale proiectului
pe termen lung.

4. Post-evaluarea: verifică dacă rezultatele pe care s-a implementat proiectul continuă,

după o anumită perioadă de timp de la finalizarea proiectului. Rezultatele acestor
evaluări sunt utilizate la proiecte similare în faza de planificare sau la formularea
programelor la nivel macro, de exemplu în programele de țară. În evaluările ex-post,
studiile se concentrează pe două criterii de evaluare: "impact" - care este de așteptat să
apară după o anumită perioadă de timp după încheierea proiectului, și „sustenabilitate"
- în cazul în care se analizează dacă efectul proiectului continuă să se producă după
încheierea acestuia și deci a finanțării externe. Până la finalizarea proiectului, aceste
criterii au fost examinate pe baza previziunilor, însă în evaluarea ex-post, acestea sunt
examinate pe baza performanței reale obținute.
5.
Evaluarea proiectelor dupa cine realizează aceste procese se împarte în:

1. Evaluare internă: este realizată de catre persoanele responsabile de implementarea

proiectului.
2. Evaluare externa: este realizată de experţi din exteriorul echipei de proiect, în
general aceste persoane având o experienţă mai mare decât membrii echipei.

Deasemnea, pe langa tipurile de evaluări menţionate mai sus, evaluarea proiectelor se

poate clasifica şi astfel:

Evaluare de proces: verifică modul de funcționalitate al proiectului și încearcă găsirea

aspectelor slabe și a celor tari.

Evaluare de rezultate: verifică efectele și schimbările care au avut loc în rândul celor
implicați, de-a lungul și după implementarea proiectului.

Evaluarea de impact: ilustrează dacă proiectul supus evaluării și-a atins obiectivele
finale.

BIBLIOGRAFIE
1. Dezsy, Stela – Evaluarea si auditul proiectelor – suport de curs
2. https://www.scribd.com/doc/226143908/Brosura-Managementul-Proiectelor-2013