Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

TIPURI DE EVALUĂRI

PROIECTELOR EUROPENE

FORMATOR:
ALUPOAEI ALINA

ECHIPA DE LUCRU:
RUSU FLORIN____________________
AXINTE IULIA____________________
MAFTEI GABRIELA____________________

1
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

Aspecte generale

Prin evaluare se înţelege ''a estima mărimea, valoarea și calitatea unui lucru”
Evaluarea este un instrument folosit pentru furnizarea de feedback cu privire la rezultatele obţinute de
organizaţii, programe şi proiecte, de regulă ca urmare a unor finanţări.

Evaluările sunt examinări analitice ale rezultatelor politicilor publice, organizaţiilor sau programelor, în cadrul
cărora se emit constatări care pun accentul pe fiabilitate şi utilitate. Rolul lor este acela de a îmbunătăţi produse şi
procese şi de a reduce incertitudinea oportunităţii acestora; cu toate acestea, chiar şi evaluări riguroase fundamentate
pe metode consacrate, se bazează În mod semnificativ pe opinii.
O distincţie poate fi făcută între evaluări ex-ante (sau analiza de politici) şi evaluări ex-post. Deşi obiectivele lor
sunt diferite, aceste două abordări sunt folosite in analizarea politicilor, programelor şi proiectelor europene, în egală
măsură.

TIPURI DE EVALUĂRI

Evaluarea ex-ante este acel tip de evaluare care are loc înaintea aplicării politicii/programului şi, în cazul nostru,
a începerii proiectului şi care are rol de validare a intervenţiei propuse.
Evaluarea intermediară are loc la anumite momente prestabilite din derularea proiectului/programului. Are ca
obiectiv general identificarea modului în care rezultatele atinse până la acel moment contribuie la realizarea obiectivului
general stabilit, în ce măsura s-au atins obiectivele specifice propuse, precum şi gradul de îndeplinire a indicatorilor.
Astfel se vor identifica cauzele care au dus la nerealizarea unor indicatori şi se vor propune măsuri de ajustare.
Evaluarea ex-post se realizează la o anumită perioadă după finalizarea proiectului. Pentru proiectele finanţate
din fonduri publice se poate realiza şi pentru perioada de exploatare dacă este cazul.

1. Evaluarea ex-ante

Evaluarea proiectelor depuse în cadrul cererilor de propuneri de proiecte este organizată pe baza unui set de
reguli cuprinse în îndrumare de evaluare/metodologii şi prestabilite în cadrul exerciţiilor de programare ale programelor
de finanţare. Regulile după care se face evaluarea sunt, de cele mai multe ori, prezentate de o manieră transparentă în
Ghidurile Solicitantului.
Indiferent de tipul proiectului, fiecare solicitant de fonduri (europene sau din alte surse) trebuie să completeze o
cerere de finanţare. Astfel, pentru a putea obţine, finanţarea de care are nevoie trebuie să fie cât mai convingătoare şi
să cunoască foarte bine elementele pe care le iau în calcul evaluatorii când analizează un dosar de finanţare. Acest aspect
se traduce prin parcurgerea integrală a Ghidului Solicitantului şi prin utilizarea grilelor de evaluare prezentate ca
instrument în redactarea şi aprecierea cererii de finanţare.

După depunerea Cererii de finanţare la autorităţile competente pentru gestionarea fondurilor (Organisme
Intermediare, Autorităţi de Management, Autorităţi contractante), un proiect trece prin mai multe etape de evaluare,
fiecare dintre acestea fiind eliminatorie.

2
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

Etapele evaluării ex-ante a proiectelor

Procesul de selecţie a cererilor de finanţare/proiecte se face pe baza unor reguli stabilite dinainte şi aprobate de
Autoritatea contractantă. Modalitatea de evaluare a proiectelor depuse, durata fiecărei etape, componenţa Comitetului
de evaluare, rezolvarea necorelărilor dintre evaluatori, modul de solicitare a clarificărilor şi modul de stabilire a scorului
final sunt stabilite prin Metodologia de evaluare, document ce va fi însuşit de toţi membrii Comitetului de evaluare.
Metodologia de evaluare se elaborează şi se aprobă înainte de începerea procesului de evaluare.

De regulă, comitetul de evaluare este alcătuit dintr-un Preşedinte şi un Secretar, ambii fără drept de vot, din
partea Autorităţii contractante şi un număr de evaluatori (independenţi). De cele mai multe ori, un proiect este evaluat
de doi evaluatori şi, dacă nu se ajunge la un consens, intervine al treilea evaluator.

Procesul de evaluare se desfăşoară în mai multe etape:

1. Verificarea formală sau verificarea conformităţii administrative a Cererii de finanţare.
2. Verificarea eligibilităţii Cererii de finanţare si a beneficiarului.
3. Verificarea tehnică şi financiară a proiectului.
4. Evaluarea strategică a proiectului.

1. Verificarea administrativă urmăreşte, în principal, existenţa şi forma Cererii de finanţare precum şi a anexelor. De
asemenea, se verifică valabilitatea documentelor solicitate de autorităţi (ex. Certificat constatator, Cazier judiciar, fiscal
etc.).

2. Verificarea eligibilitătii Cererii de finanţare şi a beneficiarului se realizează de regulă numai pentru Cererile de
finanţare conforme din punct de vedere administrativ, urmărindu-se îndeplinirea condiţiilor de eligibilitate din Ghidul
Solicitantului. Eligibilitatea presupune atât verificarea modalităţii în care contribuie el la îndeplinirea obiectivului general
al programului, cerinţe eliminatorii din ghidul solicitantului, cât şi aspecte legate de durata de implementare, valoarea
totală, modul în care proiectul
contribuie la politicile orizontale: asigurarea egalităţii de şanse, protecţia mediului şi regulile privind ajutorul de stat sau
de minimis. Eligibilitatea beneficiarului presupune că solicitantul de finanţare se Încadrează În categoriile beneficiarilor
enumeraţi În Ghidul Solicitantului, că acesta are capacitatea operaţională şi financiară de implementare a proiectului.
Verificarea administrativă şi a eligibilităţii se face de regulă de către angajaţii autorităţii contractante. Verificarea
eligibilităţii se poate face de către evaluatori independenţi dacă procedura de evaluare prevede acest lucru.

3. Verificarea tehnică si financiară a proiectului se realizează de regulă de o echipă de experţi evaluatori (independenţi)
contractaţi de Autoritatea de Management. In această etapă se verifică relevanţa, fezabilitatea, sustenabilitatea şi
eficienţa (raportul cost-beneficiu) proiectului propus, din punctul de vedere al activităţilor prevăzute, al cheltuielilor
bugetate, al resurselor umane şi de altă natură prevăzute a fi utilizate. Cunoaşterea strategiilor, planurilor de dezvoltare
la nivel naţional sau local sau a altor documente strategice este foarte utilă pentru completarea corespunzătoare a Cererii
de finanţare. Pentru a putea fi considerat pentru finanţare, proiectul trebuie să acumuleze un anumit număr (de preferat
cât mai mare) de puncte dintr-un număr maxim stabilit de Autoritatea de Management.

4. Evaluarea strategică a proiectului va stabili măsura În care proiectul este relevant, spre exemplu, În contextul
strategiei de dezvoltare locală sau sectorială şi reprezintă o prioritate pentru program/regiune. Aceasta se face de către
un Comitet de selecţie special Întrunit pentru acest scop. In măsura În care proiectul răspunde unor priorităţi strategice,
acesta se va plasa Între primele sau ultimele proiecte pe lista celor care urmează a primi finanţare.

3
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

In fiecare etapă de evaluare, Organismul intermediar/Autoritatea de management poate solicita informaţii

suplimentare/ciarificări care trebuie transmise de către beneficiar În condiţiile şi până la termenul limită precizat de
autorităţi. Faptul că beneficiarul nu poate furniza clarificările respective sau le trimite târziu conduce la respingerea cererii
de finanţare. De asemenea, solicitantul este exclus din procesul de evaluare şi selecţie În situaţia În care se constată că
se face vinovat de inducerea gravă În eroare a autorităţilor sau de trafic de influenţă.

1.2. Criterii de evaluare tehnică şi financiară

Intrebările de evaluare se subscriu următoarelor categorii:

- Capacitatea tehnică şi operaţională
- Relevanta
- Fezabilitate/metodologie
- Sustenabilitate
- Cost-Eficienţa.

Capacitatea tehnică si operatională se referă la capabilitatea şi resursele organizaţiei: umane, tehnice, logistice şi
financiare de a derula proiectul respectiv. Se verifică experienţa în domeniul proiectului, capacitatea de gestionare a
bugetelor similare, resursele umane de care dispune organizaţia pentru derularea proiectului.

Relevanta se referă la corectitudinea obiectivelor proiectului faţă de problemele identificate şi grupurile ţintă şi
beneficiarii finali adresaţi. Se va verifica dacă obiectivele stabilite sunt în conformitate cu obiectivele din
documentele programatice (ghidul solicitantului).

Fezabilitate/metodologie descrie modul de realizare a obiectivelor propuse şi a rezultatelor asumate, prin

implementarea unui set de activităţi, cu utilizarea unor resurse umane, materiale şi financiare.

Sustenabilitatea se referă la măsura În care intervenţia propusă este durabilă, rezultatele obţinute se pot susţine şi
după Încetarea finanţării pentru o anumită perioadă de timp determinată.

Cost-Eficienta se analizează prin compararea rezultatelor obţinute, preferabil impactul propus, cu resursele utilizate.
Altfel spus, efectele obţinute măsurate prin intrări. (se poate utiliza şi terminologia economie şi minimizarea
costurilor)

1.3. Intrebări de evaluare pentru fiecare din principalele criterii

Capacitatea tehnică si operatională: In ce măsură este dovedit/justificat nivelul expertizei profesionale a

solicitantului (şi a partenerului/lor) în domeniul specific al proiectului precum şi al managementul de proiect? In ce
măsură este dovedit/justificat nivelul expertizei profesionale şi a calificărilor membrilor echipei de proiect în
domeniul specific al proiectului? In ce măsură capacitatea operaţională (resurse umane, materiale şi financiare) a
solicitantului (şi a partenerului/lor) este adecvată susţinerii proiectului propus?

Relevanţa: In ce măsură sunt obiectivele proiectului justificate de nevoile identificate? Definirea obiectivelor este
încă validă? Obiectivele proiectului corespund cu priorităţile stabilite prin strategii la nivel local, la nivel naţional şi
European? Au fost identificate clar grupurile ţintă şi beneficiarii proiectului? Sunt clar evidenţiate beneficiile acestora
de pe urma derulării proiectului?
Fezabilitate/metodologie: In ce măsură se pot realiza obiectivele propuse? Intervenţia propusă şi instrumentele
utilizate pot genera efectele aşteptate? Planul de acţiune este fezabil? Metodologia de lucru este adecvat~ pentru
obţinerea rezultatelor propuse?
Sustenabilitate: Rezultatele şi impactul propus/realizat, inclusiv schimbările instituţionale şi de politici (interne,
locale, publice), sunt durabile de-a lungul timpului? Vor continua şi după încheierea finanţării publice?
Eficienta: Este bugetul propus corect, conform cu specificaţiile din documentele programatice? Obiectivele propuse

4
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

se vor realiza cu costuri optime? Se pot obţine efecte mai bune cu aceleaşi costuri? Cheltuielile propuse sunt eligibile
(conform regulilor finanţatorului) şi au legătură cu activităţile proiectului?

2. Evaluarea intermediară

Evaluarea intermediară se desfăşoară în mai multe etape, o evaluare intermediară la sfârşitul fiecărui an de
implementare şi o evaluare finală la încheierea proiectului.

In cadrul evaluărilor intermediare se va realiza compararea rezultatelor şi indicatorilor atinşi la finalul perioadei
de evaluare cu rezultatele şi indicatorii propuşi şi asumaţi prin intermediul cererii de finanţare. De asemenea, se vor
identifica punctele problematice şi se vor propune măsuri şi acţiuni corective. Fiecare raport de evaluare intermediară va
conţine comentarii şi recomandări privind desfăşurarea În continuare a activităţilor astfel îÎncât să se încadreze în graficul
stabilit. În afara măsurării realizării indicatorilor, evaluarea va face şi o analiză a managementului proiectului pentru a
identifica eventuale puncte care se pot îmbunătăţi. De asemenea, se va acorda atenţie managementului financiar şi
execuţiei bugetare.

Evaluarea intermediară furnizează informaţii pentru îmbunătăţirea proiectului pe măsură ce acesta se dezvoltă şi
progresează. Informaţiile (rezultate din activitatea de monitorizare) sunt colectate pentru a se putea stabili dacă proiectul
se desfăşoară aşa cum a fost planificat, dacă îşi atinge scopurile şi obiectivele declarate în conformitate cu limita de timp
şi valorile propuse. Constatările evaluării sunt folosite şi pentru a se stabili dacă proiectul trebuie să continue aşa cum se
desfăşoară acum sau dacă sunt necesare modificări. În procesul de evaluare, proiectarea evaluării şi strângerea datelor
porneşte odată cu începerea proiectului. Adesea, dar nu întotdeauna, evaluatorul este un membru al personalului
organizaţiei care derulează proiectul, dar care nu a fost direct implicat în derularea activităţilor proiectului.
Evaluarea intermediară a proiectului poate cuprinde şi examinarea unor componente speciale. Componenta unui proiect
poate fi un sub-proiect, o abordare specifică de instruire a personalului, o practică profesională, o intervenţie de sănătate
sau o strategie de management. Evaluarea unei componente examinează măsura în care au fost atinse scopurile acesteia
(aceste scopuri sunt un subset de scopuri generale ale proiectului) în care componenta contribuie la succesul sau eşecul
proiectului.

Metodele prin care se va face evaluarea succesului unui proiect trebuie determinate înainte de implementarea
lui (încă din faza de planificare). Trebuie sa fie descrise instrumentele şi procedurile de evaluare prin care se determină
dacă au fost sau nu îndeplinite obiectivele şi dacă metodele au fost cele adecvate.

Evaluările pot servi în multe feluri şi pot furniza date critice pentru luarea deciziei în toate fazele elaborării şi
implementării proiectului. Deşi unii oameni au sentimentul că evaluarea este o activitate împotriva proiectului, atunci
când este făcută bine, ea este, în realitate, în favoarea acestuia. Este important să reţinem că evaluarea este un proces,
nu un singur lucru. Atunci când este corect făcută, evaluarea poate să ajute la informarea managerilor cu privire la
progresul proiectului, poate servi la clarificarea scopurilor şi a obiectivelor, poate oferi informaţii importante cu privire la
ceea ce merge bine şi la ceea ce merge prost şi din ce cauze.

Raportul de evaluare finală va identifica lecţii învăţate, bune practici şi va conţine recomandări generale privind
îmbunătăţirea activităţii, organizării, managementului general al organizaţiei care a implementat proiectul.

5
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

2.1. Criterii de evaluare intermediară

Intrebările de evaluare se subscriu următoarelor criterii:

 Relevaţa
 Eficacitatea
 Eficienţa
 Utilitatea
 Sustenabilitatea.

Relevanta se referă la corectitudinea obiectivelor faţă de problemele identificate şi pe care trebuia să le adreseze. Se va
verifica dacă obiectivele stabilite iniţial sunt, în continuare, de actualitate faţă de problemele identificate şi care trebuiau
rezolvate.

Eficacitatea măsoară gradul în care obiectivele formulate au fost atinse, care au fost succesele şi care au fost dificultăţile
întâmpinate şi cât de potrivite au fost soluţiile adoptate. De asemenea, se analizează influenţa factorilor din afara
proiectului.

Eficienta se analizează prin compararea rezultatelor obţinute, preferabil impactul produs, cu resursele utilizate. Altfel
spus, efectele obţinute măsurate prin intrări (se poate utiliza şi terminologia economie şi minimizarea costurilor).

Utilitatea estimează impactul realizat în contextul mai larg economic şi social.

Sustenabilitatea se referă la măsura în care intervenţia respectivă este durabilă. Aici se pot considera atât schimbările
instituţionale, cât şi impacturile socio-economice. Criteriul sustenabilitate este legat şi de dezvoltarea durabilă în sine:
menţinerea capitalului uman, productiv, natural şi social, faţă de preocuparea numai pentru menţinerea mediului
înconjurător pentru generaţiile viitoare.

2.2. Intrebări de evaluare pentru fiecare din principalele criterii

Relevanta: In ce măsură sunt obiectivele proiectului justificate de nevoile identificate? Definirea obiectivelor este încă
validă? Obiectivele proiectului corespund cu priorităţile stabilite prin strategii la nivel local, la nivel naţional şi European?

Eficacitate: In ce măsură se pot realiza/au fost realizate obiectivele propuse? Intervenţia propusă şi instrumentele
utilizate au generat efectele aşteptate? Se pot/puteau obţine efecte mai bune/multe prin utilizarea altor instrumente,
diferite?

Eficienta: Obiectivele propuse se vor realiza/au fost realizate cu cele mai mici costuri? Se pot/puteau obţine efecte mai
bune cu aceleaşi costuri?

Utilitatea/Impact: Rezultatele obţinute, atât cele aşteptate, cât şi cele neprevăzute, pot fi/sunt, în general, satisfăcătoare
din punctul de vedere al beneficiarilor, direcţi şi indirecţi?

Sustenabilitate: Rezultatele şi impactul propus/realizat, inclusiv schimbările instituţionale, sunt dura bile de-a lungul
timpului? Impactul obţinut va putea continua la încheierea finanţării publice?

6
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

3. Evaluarea ex-post
Evaluarea ex-post măsoară impactul intervenţiei şi se bazează pe:

 Criteriile de eligibilitate şi evaluarea ex-ante (recomandări);

 Obiectivele proiectului;
 Rezultatele obţinute.

Rezultatele evaluării ex-post vor constitui baza pentru elaborarea următoarelor programe/proiecte. Răspunsurile
obţinute la Întrebările referitoare la eficacitatea şi eficienţa intervenţiei vor ajuta la stabilirea mai aproape de realitate a
obiectivelor generale şi a criteriilor de cost beneficiu.

Evaluarea ex-post revizuieşte şi apreciază întregul proiect, cu accent pe impactele produse. Scopul evaluării ex-post constă
în evidenţierea utilizării resurselor şi măsurarea eficienţei şi eficacităţii intervenţiei şi măsura În care s-au atins efectele
aşteptate/propuse. Se pune accent pe factori de succes şi de nereuşită şi pe sustenabilitatea rezultatelor şi a impactelor.

Se propun concluzii cu caracter general care pot fi aplicate şi altor programe/proiecte, altor regiuni - efectul multiplicator,
replicabilitatea acţiunilor şi metodologiilor.

Evaluarea ex-post se bazează pe datele din management şi monitorizare şi pe anchetele la faţa locului. Evaluarea ex-post
are în vedere evaluarea ex-ante - pentru referirea la îndeplinirea obiectivelor; evaluările intermediare pentru identificarea
succeselor şi insucceselor care au fost evidenţiate la acel moment.

4. Relaţia Monitorizare - Evaluare - Audit

Am văzut că evaluarea se distinge de monitorizare prin:

 aria de acoperire (evaluarea are o arie de acoperire mai largă decât monitorizarea întrucât este preocupată de faptul
dacă au fost alese cele mai potrivite obiective şi strategii);
 planificare: (evaluarea este mai puţin frecventă decât monitorizarea, întrucât aceasta nu se realizează continuu, ci în
momente cheie ale ciclului de viaţă a proiectului sau programului: înainte de aprobare - ex-ante, în timpul
implementării - interim şi după finalizare - ex-post);
 cei implicaţi (evaluarea se realizează de obicei de experţi externi sau personal independent, pentru a oferi
obiectivitate); şi
 utilizatorii finali (în evaluare, utilizatorii sunt cei care planifică sau elaborează politicile şi care sunt preocupaţi de
aspecte strategice şi nu operaţionale).

Totuşi, atât evaluarea, cât şi monitorizarea reprezintă instrumente de management şi nu de control. Ambele consideră,
în grade mai mari sau mici, ca principale criterii de monitorizare şi evaluare: "relevanţa", "eficienţa", "eficacitatea" (sau
"impactul imediat"), "impactul" intermediar sau general şi "durabilitatea".

Rezultă din definiţiile de mai sus că evaluarea diferă de audit prin aceea că urmăreşte să aprecieze gradul de realizare a
rezultatelor aşteptate ("eficacitatea") şi obiectivelor.
("impactul") proiectelor/intervenţiilor, pentru informarea celor care elaborează şi gestionează proiectele. Evaluarea,
spre deosebire de audit, nu se limitează la verificarea bazei de reglementare sau corectitudinii administrative a
cheltuielilor legate de atingerea acelor rezultate sau obiective.

Trebuie notat că "audit" nu este acelaşi lucru cu "audit de performanţă". Cel din urmă este mai apropiat conceptual atât
de monitorizare, cât şi de evaluare şi este diferit de auditul tradiţional, fiind foarte preocupat de întrebări legate de
eficienţă (a outputurilor directe ale intervenţiei) şi managementul competent. Auditul performanţelor şi evaluarea
7
Referat – CURS EVALUATOR PROIECTE

împărtăşesc scopul de a îmbunătăţi calitatea programelor, dar evaluarea priveşte de asemenea şi probleme cum ar fi
durabilitatea, relevanţa şi impactul pe termen lung al programului/proiectului.

Monitorizare Evaluare Audit

Cine? Responsabilitate a De obicei încorporează Incorporează resurse

managementului contribuţii externe externe
intern - la toate ( obiectivitate)
nivelurile
Când? În derulare - continuu Periodică - ex-ante, Ex-ante (sistem), pe
intermediară, la parcurs (daca e
încheierea proiectului, ex- cazul) sau la final
post
De Se verifică evoluţia, Se însuşesc lecţii Furnizeaza siguranta
ce? se iau măsuri de aplicabile şi la alte si transparenta pt
remediere, se programe/proiecte, factorii interesati;
actualizează planurile revizuiri de politici, etc. Furnizeaza
recomandari pt
imbunatatire
Ce? Intrări, activităţi, Rezultate, scop, obiective Resurse, activitati si
output-uri rezultate
(conformitate)