EVALUATOR PROIECTE

OBIECTIVELE CURSULUI – COMPETENȚE DOBÂNDITE

1. Pregătirea personală pentru evaluare

2. Organizarea procesului de evaluare
3. Evaluarea propunerii de proiect
4. Validarea evaluării
5. Acordarea de asistenţă tehnică pentru selecţia
de proiecte
 1. Pregătirea personală pentru evaluare

Elemente de competență:
 Culege informaţii privind cerinţele apelului de

evaluare proiecte (tipul de proiecte de evaluat, cerințele

de evaluare, domeniul de competență vizat, nivelul de
educație, experiența generală și specifică a
evaluatorului, cerințele de candidatură)
 Analizează conformitatea cerinţelor evaluării cu

profilul său profesional, precum și gradul de acoperire

al domeniului vizat de proiectele evaluate
 Întocmeşte aplicaţia pentru evaluarea proiectelor
2. Organizarea procesului de evaluare

Elemente de competență:

 Stabileşte obiectivele evaluării

 Identifică caracteristicile evaluării
 Pregăteşte cadrul evaluării
 Stabileşte obiectivele evaluării:

 Având în vedere priorităţile şi obiectivele

programului, cerinţele de management ale sistemului,
restricţiile de reglementare, de eligibilitate şi de
contractare
 In funcţie de capacitatea de implementare, de

interesele grupurilor ţintă, de necesităţile identificate şi

de riscurile asumate la nivelul programului
 Identifică caracteristicile evaluării:

 Pe baza documentelor apelului şi procedurilor

stabilite
 Care includ scopul, obiectivele şi durata fiecărei
faze de evaluare, gradul de detaliere al evaluării, rata
medie zilnică de evaluare, cerinţele formale de validare,
autorizarea fiecărei faze a procesului, documentele de
reglementare necesare evaluării, documente de
specialitate necesare evaluării, cunoştinţele de limbă,
sociale şi culturale necesare evaluării, cerinţele de
pregătire individiduală, aspectele care necesită
clarificare, rezultatele relevante în procese anterioare,
tehnicile şi metodele de evaluare necesare şi
instrumentele de înregistrare şi gestiune a informaţiei
 Pregăteşte cadrul evaluării
 Include planul de evaluare, aranjamentele logistice,
procedurile de evaluare, resursele necesare evaluării,
metode, tehnici şi instrumente utilizate pentru
înregistrarea rezultatelor, înregistrarea şi întreţinerea
rezultatelor evaluării, monitorizarea, revizuirea şi
îmbunătăţirea rezultatelor, raportarea rezultatelor evaluării
şi monitorizarea performanţei
 Dezvoltă instrumentele de evaluare
 3. Evaluarea propunerii de proiect

Elemente de competență:
 Studiază propunerea de proiect:
 Apreciază pe baza informaţiilor disponibile şi
a criteriilor de evaluare
 Înregistrează rezultatul evaluării
 Utilizează tehnologia adecvată
 Studiază propunerea de proiect:

 Prin verificarea tuturor documentelor furnizate, a

conformităţii cu cerinţele apelului
 Pe baza corelării conţinutului informaţional între
diferite documente şi secţiuni, respectării structurii
datelor din formulare tipizate şi relevanţei informaţiilor
furnizate
 Având în vedere toată documentaţia depusă de
promotor şi solicitată prin programul de finanţare
 Apreciază pe baza informaţiilor
disponibile şi a criteriilor de evaluare
 Sunt obiective, concise, relavante şi clar
exprimate .
 Sunt formulate folosind termeni adecvaţi în
limba oficială a evaluării şi în relaţie directă cu
criteriile de evaluare stabilite.
 Tin cont de toate informaţiile furnizate în
secţiuni diferite ale propunerii de proiect .
 Înregistrează rezultatul evaluării

 In formulare tipizate, în format digital

sau pe hârtie, folosind tehnologia
adecvată
 Conform criteriilor de evaluare cu

justificarea aprecierii
 In timpul alocat pentru asigurarea

conformităţii procedurii
 Utilizează tehnologia adecvată

 Stabilită prin metoda de evaluare .

 Conform ghidurilor şi instrucţiunilor
furnizate de producătorii de echipamente şi
dezvoltatorii de programe .
 Asigurând păstrarea confidenţialităţii
rezultatelor evaluării .
 4. Validarea evaluării

Elemente de competenţă:

 Întocmeşte rapoarte conform cerinţelor

 Imbunatăţeşte rezultatele evaluării

 Întocmeşte rapoarte conform cerinţelor

 In formatul stabilit şi în termenul

planificat .
 Sunt consistente cu aprecierile făcute

şi prezintă argumente obiective pentru

susţinerea aprecierii .
 Imbunatăţeşte rezultatele evaluării

 Pe baza clarificărilor primite din partea

promotorilor proiectelor, a revizuirii raportului de
evaluare şi a consistenţei cu proiecte similare
 In urma procedurilor de obţinere a
consensualităţii între evaluatori (după caz)
în limita atribuţiilor stabilite
 5. Acordarea de asistenţă tehnică pentru selecţia de proiecte
Elemente de competență:
 Întocmeşte propuneri de îmbunătăţire a procesului de
evaluare pe baza experienţei obţinute şi vizează
îmbunătăţirea procedurilor, a criteriilor şi instrumentelor
pentru următorul ciclu de evaluare.
 Furnizează consultanţă pentru selecţia de proiecte
conform programului planificat şi la solicitarea beneficiarilor
de servicii
 NOȚIUNI INTRODUCTIVE:
DE LA IDEE LA PROIECT
 În mod tradiţional, proiectele sunt definite ca fiind
sarcini cu caracteristici specifice.
 “Complexitatea” conţinutului şi gradul relativ de
noutate, riscul ridicat şi importanţa strategică pentru
întreprinderea orientată pe proiecte sunt caracteristicile
specifice proiectelor.
 Proiectele pot fi înţelese drept sarcini cu obiective
determinate deoarece acestea sunt planificate, convenite şi
controlate în concordanţă cu termenele, resursele necesare
şi costurile asociate
 Managementul Ciclului de Proiect
(PCM).
 PCM este un instrument orientat către obiective
pentru proiectarea, implementarea, monitorizarea şi
evaluarea programelor şi proiectelor publice, indiferent de
natura, mărimea şi originea resurselor financiare.
 Managementul proiectelor este ştiinţa organizării şi
conducerii proiectelor pentru valorificarea eficientă a
resurselor astfel încât acestea să contribuie în întregime la
atingerea obiectivului proiectului la termenul prevăzut şi în
limitele bugetului aprobat.
 Principiile PCM:
 Fazele ciclului proiectului – proces de decizie
structurat şi documentat + jaloane (ţinte).
 Orientarea Partenerilor / Factorilor Interesaţi -

implicarea factorilor interesaţi în luarea deciziilor.

 Planificarea cadrului logic – structură completă şi

consistentă a programului / proiectului.

 Durabilitatea - condiţii care să asigure curgerea

continuă a beneficiilor.
 Abordarea integrată – documentaţie integrată,

consistentă şi standardizată.
 Cele mai importante fonduri pe care le putem absorbi sunt cele alocate de
Comisia Europeană prin intermediul a diverse Programe.
În gestionarea Fondurilor europene pot fi identificate 5 etape:

 Alocarea fondurilor la nivelul Uniunii Europene .

 Programarea – stabilirea priorităţilor ce vor fi
finanţate.
 Selectarea proiectelor.
 Implementarea proiectelor – beneficiarul finanțării
 Evaluarea modului de implementare a proiectelor
 1. Alocarea fondurilor la nivelul Uniunii Europene
prin implicarea următoarelor instituţii:
a. Comisia Europeană
 instituţia responsabilă de implementarea politicilor Uniunii Europene, inclusiv a politicii de

coeziune
 propune Consiliului Uniunii Europene şi Parlamentului European regulamentele privind

utilizarea Fondurilor
 se asigură că fiecare stat membru utilizează fondurile pe direcţiile negociate

b. Consiliul Uniunii Europene şi Parlamentul European

 adoptă regulamentele privind utilizarea Fondurilor Structurale şi de Coeziune

c. Comitetul Regiunilor şi Consiliul Economic şi Social

 dau avize consultative în momentul elaborării regulamentelor privind utilizarea Fondurilor
Structurale şi de Coeziune

Această etapă se încheie cu adoptarea şi publicarea Liniilor Strategice Comunitare și a

regulamentelor privind utilizarea fondurilor.
 2. Programarea
stabilirea priorităţilor ce vor fi finanţate
Cadrul Strategic Naţional de Referinţă

- document strategic de programare

- elaborat de statul membru şi adoptat de
Comisia Europeană
- stabileşte strategia de utilizare a Fondurilor
Structurale şi de Coeziune a statului respectiv
 2. Programarea
stabilirea priorităţilor ce vor fi finanţate
Programele Operaţionale
- document strategic de programare
- elaborat de statul membru şi adoptat de Comisia
Europeană
- stabileşte o strategie de dezvoltare sectorială sau
regională printr-un set de priorităţi coerente
- relaţia dintre Cadrul Strategic Naţional de Referinţă şi
Programele Operaţionale este de la întreg la parte
 3. Selectarea proiectelor
- Sunt implicate: autorităţile responsabile de gestionarea
Fondurilor Structurale şi de Coeziune, dar şi experţi
independenţi
- Pe baza condiţiilor de conformitate administrativă, a
criteriilor de eligibilitate şi a celor de evaluare tehnică şi
financiară, prevăzute în Programele Operaţionale şi
Documentele Cadru de Implementare şi detaliate în
Ghidul solicitantului
- Schema etapei de selectare a proiectelor
- Semnarea contractului de finanțare
schema etapei de selectare a proiectelor
4. Implementarea proiectelor

beneficiarul finanțării
5. Evaluarea modului de implementare a proiectelor
 In sarcina Autorităţii de Management
responsabile de Programul Operaţional în
cadrul căruia a fost finanţat proiectul,
eventual,
 Cu implicarea unor experţi independenţi
 PROIECTUL
Definiţie: Set de activităţi care urmăresc îndeplinirea
unor obiective specifice într-o perioadă de timp
determinată şi în limitele unui buget definit, printr-o
metodologie bine definită.
Elemente principale:
- Idee de îmbunătăţire a unei stări de lucruri, de
soluţionare a unei probleme este o idee de proiect
- Ideea de proiect, după elaborare (definire completă),
devine o propunere de proiect.
- Propunerea de proiect trebuie supusă unei proceduri
specifice de aprobare, după care se poate implementa
 Ce este evaluarea propunerilor de
proiect si de ce este necesara?
A evalua poate fi descris printr-o multitudine de
sinonime, printre care enumeram: a estima, a judeca, a
aprecia, a masura, a pretui, a determina, a clasifica, a
califica, a calcula, etc.

Evaluarea se poate exprima ca fiind un proces de

judecare, de apreciere, de masurare a unor parametri
stabiliti, pentru a determina valoarea obiectului ei.
 Ce este evaluarea propunerilor de proiect si de ce este necesara?

Atunci cand vorbim despre o propunere de proiect,

despre un proiect sau despre un grup de proiecte (program),
prin procesul de evaluare se realizeaza o judecata asupra
valorii / calitatii unei intervenții, in urma careia are loc un
proces de selectie a acelor propuneri de proiecte care
corespund obiectivelor finantatorului, departajandu-le in
functie de calitatea lor, de modul in care raspund
obiectivelor liniei de finantare si de modul in care rezolva
nevoi clar identificate ale grupului tinta vizat de celelalte
propuneri primite de finantator.
 Evaluarea propunerilor de proiect

DEFINITIE:
Evaluarea propunerilor de proiecte reprezinta un
proces complex, repetitiv si
consumator de resurse, dar inevitabil si absolut
necesar pentru obtinerea unei priviri clare
asupra valorii unui proiect.
 Evaluarea propunerilor de proiect

Evaluarea poate fi descrisa ca o “analiza

independenta a unei interventii, in functie de
rezultatele, impactul si nevoile pe care
aceasta intentioneaza sa le satisfaca”
(Comisia Europeana)
 De ce este necesara evaluarea?
Finantatorii au resurse limitate comparativ cu nevoile
pietei. In consecinta, este nevoie de un proces competitiv de
alocare a fondurilor existente, vizand cele mai bune si mai
relevante proiecte.
Proiectele trebuie apreciate (notate) in functie de
obiectivele si prioritatile finantatorilor.
Ca urmare, este necesar un cadru in care se stabileste
daca propunerea primita are obiective, beneficiari si
indicatori relevanti pentru prioritatile finantatorului, daca
este fezabila si sustenabila si daca raportul beneficiu-cost
este justificat si optim.
 Concepte cheie ale proiectului:
 Contextul:
 Nevoia / Oportunitatea:
 Obiectivul general
 Obiective specifice
 Grupul ţintă
 Rezultate finale
 Indicatori
 Activităţi
 Planul activităţilor
 Buget
 Sustenabilitate
 Concepte cheie ale proiectului:

Contextul:

Un enunţ care descrie situaţia actuală; stări/

dificultăţi / aspecte negative care afectează
grupul ţintă într-un loc anume, pe o anumită
perioadă de timp; generează efecte negative
sociale, economice negative, educaţionale.
 Concepte cheie ale proiectului:

Nevoia / Oportunitatea

Un enunţ care descrie o situaţie

favorabilă, care prin valorificare poate duce
la obţinerea unor beneficii durabile si o
dezvoltare accelerată.
 Concepte cheie ale proiectului:
Obiectivul general:
Un enunţ descrie impactul dorit al proiectului (o declaraţie de
intenţie).
- Este de natură socială şi economică, fiind definit în termeni de
beneficii durabile atât pentru grupurile ţintă cât şi pentru beneficiarii
finali
- Posibil de atins nu numai prin contribuţia Proiectului propriu, ci şi
prin contribuţia/impactul altor proiecte
- Face legătura între proiect şi politicile naţionale sau regionale şi
sectoriale de dezvoltare, evidenţiind contribuţia acestora la
îndeplinirea obiectivelor politicilor UE
 Concepte cheie ale proiectului:
Obiective specifice:
 Trebuie să fie atinse la sfârşitul perioadei de
implementare a proiectului
 Trebuie să aducă beneficii durabile şi echitabile în cadrul
grupului ţintă şi de beneficiari finali.
 Obiectivele trebuie să fie:
S – specific
M – măsurabil
A – posibil de atins/ realizabil
R – relevant
T – încadrat în timp
 Concepte cheie ale proiectului:
Grupul ţintă:
 Entitatea care va fi afectată în mod pozitiv de
implementarea proiectului, pentru şi cu care se
lucrează îndeaproape în cadrul proiectului.
 Grupul ţintă trebuie:

Cuantificat
Localizat
Definit ca structură
Identificat după nevoile comune
 Concepte cheie ale proiectului:

Rezultate finale
Indicatori – permit măsurarea progresului programului/
proiectului, la diferite niveluri de implementare

Indicatori de rezultate imediate (output indicators)

Indicatori de rezultat (result indicators)

Indicatori de impact (impact indicators)

 La nivel internațional, în teoria şi practica evaluării,
indicatorii sunt clasificaţi în:

Indicatori de rezultate imediate (output indicators) –

măsoară rezultatele fizice ale unui program.

Ex: Un program pentru construirea unui drum va avea

probabil stabilit ca indicator de rezultat imediat “numărul
de kilometri construiţi”.
Un curs de instruire pe calculator pentru şomeri va avea
ca indicator de rezultat imediat “numărul de persoane care
au participat la curs”.
 La nivel internațional, în teoria şi practica evaluării,
indicatorii sunt clasificaţi în:

Indicatori de rezultat (result indicators) – măsoară

beneficiul real al rezultatelor imediate asupra grupului țintă.

Ex: În cazul programului pentru construirea drumului, o reducere

în timpul de călătorie”, ar putea fi un indicator de rezultat.
În cazul cursului de instruire, un astfel de indicator ar putea
fi “numărul de persoane care au absolvit cursul şi au primit
certificat”, element care i-ar echipa mai bine pentru a beneficia
de oportunităţile de pe piaţa muncii.
 La nivel internațional, în teoria şi practica evaluării,
indicatorii sunt clasificaţi în:
Indicatori de impact (impact indicators) – impactul
programului/ proiectului.
Ex: Un posibil indicator de impact pentru programele de
construcţie de drumuri ar fi, prin urmare, o „reducere în rata
mortalităţii din accidente rutiere” sau „reducerea costurilor de
afaceri datorită timpilor de transfer mai mici de la fabrici la
porturi sau aeroporturi”, etc.
În cazul cursului de instruire, “numărul de absolvenţi care
împlinesc un an de angajare cu normă întreagă”, ar putea fi
un indicator de impact la finalul anului următor.
 Concepte cheie ale proiectului:

Activităţi:

Mijloacele de obţinere a rezultatelor proiectului.

 Concepte cheie ale proiectului:
Planul activităţilor:

Metodă de a prezenta activităţile unui proiect

în succesiune logică şi cu toate dependenţele
care există între ele.
 Concepte cheie ale proiectului:
Buget:
Reunirea categoriilor de costuri de pe fiecare
activitate în formatul solicitat de finanţator.
Fiecare finanţator defineşte categoriile de costuri:
- eligibile
- neeligibile.
Finanţatorul decide asupra limitelor aplicate
categoriilor de costuri precum şi a valorii proiectului .
 Concepte cheie ale proiectului:

Sustenabilitate
Continuitatea rezultatelor pozitive ale
proiectului si dupa incheierea finantarii externe si
impactul pe termen lung al programului asupra
sectorului, regiunii, tarii sau la nivelul altor
sectoare, regiuni si la nivel national
 Conceptele de baza utilizate in domeniul evaluarii sunt similare celor
utilizate in managementul de proiect. Astfel, se evalueaza o propunere de
proiect, alcatuita din urmatoarele capitole principale (fara a se limita,
evident, la acestea):

1. Datele de identificare ale solicitantului si partenerilor, daca

este cazul. Descrierea parteneriatului, daca este cazul
2. Experienta anterioara in implementarea proiectelor cu
fonduri nerambursabile / atrase.
3. Finantari solicitate pentru interventia propusa, daca este
cazul.
4. Titlul proiectului
5. Obiectivele proiectului
6. Contextul si justificarea proiectului, grupul tinta,
beneficiari directi si indirecti
 Conceptele de baza utilizate in domeniul evaluarii sunt similare celor
utilizate in managementul de proiect. Astfel, se evalueaza o propunere
de proiect, alcatuita din urmatoarele capitole principale (fara a se
limita, evident, la acestea):
7. Activitati, rezultate si resurse necesare pentru
implementarea proiectului
8. Durata proiectului si graficul activitatilor
9. Indicatorii proiectului
10.Regimul de TVA al organizatiei solicitante / partenerilor
(platitor/neplatitor)
11. Modul cum influenteaza asistenta nerambursabila
derularea proiectului (factor accelerator/ factor esential)
12. Achizitii derulate pana la depunerea propunerii si dupa
aceasta
 Conceptele de baza utilizate in domeniul evaluarii sunt similare celor
utilizate in managementul de proiect. Astfel, se evalueaza o propunere
de proiect, alcatuita din urmatoarele capitole principale (fara a se
limita, evident, la acestea):
13. Informare si publicitate
14. Relevanta proiectului pentru alte strategii / programe /
proiecte (Complementaritate)
15. Sustenabilitatea proiectului (Continuitatea interventiei
dupa incheierea finantarii nerambursabile)
16. Obiectivele orizontale (Egalitate de sanse, Dezvoltare
durabila, Eficienta energetica, Principiul „poluatorul plateste”,
Tehnologia informatiei si comunicatiilor, Inovare, Imbatranire
activa, Abordarea inter-regionala si transnationala, etc.)
17. Bugetul si descrierea acestuia
18. Sursele de finantare ale proiectului
 Tipuri de evaluare
Evaluarea proiectelor se poate clasifica in functie
de urmatoarele criterii:
I Momentul derularii / Stadiul ciclului de
evaluare:

II Organizațiile implicate in cadrul

procesului:
 Tipuri de evaluare
I Momentul derularii / Stadiul ciclului de
evaluare:

a) Evaluarea ex ante – vizeaza, in principal, relevanta fata

de obiectivele propuse de Finantator si promisiunea ca
propunerea va contribui la realizarea acestora (inainte de
inregistrarea/ evaluarea/ contractarea propunerii, respectiv
inainte de implementarea programelor/ proiectelor)
 Tipuri de evaluare

I Momentul derularii / Stadiul ciclului de evaluare:

b) Evaluarea intermediara – vizeaza eficienta si

eficacitatea/ cost – eficienta si are loc pe perioada
derularii proiectului sau programului
c) Evaluarea ex post – vizeaza sustenabilitatea si
impactul si are loc dupa incheierea activitatilor unui
proiect / program
 Tipuri de evaluare

II Organizațiile implicate in cadrul procesului:

a) Evaluare interna – realizata de echipa de

implementare a proiectului
b) Evaluarea externa – realizata de catre
reprezentanti ai Finantatorului
 Etapele evaluării

1. Verificarea conformitatii (evaluarea

administrativa)
2. Verificarea eligibilitatii
3. Evaluarea tehnico-financiara
4. Raportul de evaluare
5. Lista proiectelor selectate
6. Evaluarea strategica (in anumite cazuri).
 DOCUMENTE NECESARE EVALUARII
lista variind de la un program de finantare la altul
a. Apelul de propuneri de proiecte;
b. Ghidul solicitantului sau instructiunile pentru
solicitanti si anexele aferente, cu completarile, eratele si
modificarile ulterioare;
c.Grila de evaluare administrativa / Grila de verificare
a conformitatii;
d. Grila de evaluare a eligibilitatii;
e. Grila de evaluare tehnico-financiara.
b
 DOCUMENTE NECESARE EVALUARII
 Unii finantatori nu separa etapele II si III, desi pot
avea doua grile separate, atribuindu-le fie unui expert intern
al organizatiei, fie unui expert extern.
 Toate informatiile de care are nevoie un solicitant se
afla in documentele mentionate la literele a-e de mai sus.
 De asemenea, ele stau la baza tuturor procedurilor
interne si metodologiei de evaluare/ instructiunilor de lucru
pe care le vor urma cu strictete expertii responsabili cu
realizarea evaluarii propunerilor de proiecte depuse.
 CRITERII DE EVALUARE
În procesul de evaluare se utilizează 3 categorii
de criterii, corespunzătoare celor 3 etape ale procesului
de selecţie:
1.criterii de conformitate administrativă
2.criterii de eligibilitate
3.criterii de evaluare tehnică şi financiară

doar în cazul PO Regional: criterii de evaluare

strategică
 ETAPELE EVALUARII
1. VERIFICAREA FORMALA SAU EVALUAREA ADMINISTRATIVA
SAU VERIFICAREA CONFORMITATII ADMINISTRATIVE a Cererii
de finantare:

2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A CERERII

DE FINANTARE.

3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

4. EVALUAREA STRATEGICA
 I . VERIFICAREA FORMALA SAU EVALUAREA ADMINISTRATIVA
SAU VERIFICAREA CONFORMITATII ADMINISTRATIVE a Cererii
de finantare:
 Criterii de conformitate administrativă:
 cele mai simple criterii din cadrul procesului de selecţie

 proiect conform din punct de vedere administrativ = îndeplinește toate

condiţiile prezentate în Ghidul solicitantului, în mod cumulativ

 neîndeplinirea uneia dintre condiţii două tipuri de acţiuni:

a. autoritatea competentă cere solicitantului completarea dosarului într-un

anumit termen (de regulă, 48 ore de la comunicare); transmiterea
informaţiilor/documentelor solicitate în termenul limită indicat conduce la
introducerea proiectului în faza de verificare a eligibilităţii; netransmiterea în
timp a informaţiilor solicitate duce la eliminarea proiectului din procesul de
selecţie, ca fiind neconform administrativ
b. autoritatea competentă respinge dosarul ca fiind neconform administrativ.
 I. VERIFICAREA FORMALA SAU EVALUAREA ADMINISTRATIVA SAU
VERIFICAREA CONFORMITATII ADMINISTRATIVE a Cererii de finantare:

 Criteriile de conformitate administrativă nu se

punctează, ci se bifează cu “Da” sau “Nu”  se evaluează
pe baza unei grile dihotomice de intrebari (Da/Nu)
 Se poate face de catre Finantator sau de catre evaluatori

independenti
 Solicitantul este anuntat asupra respingerii sau acceptarii

cererii sale de finantare

 I. VERIFICAREA FORMALA SAU EVALUAREA ADMINISTRATIVA
SAU VERIFICAREA CONFORMITATII ADMINISTRATIVE a Cererii de
finantare:
Verificarea formala se refera la urmatoarele aspecte formale:
 Forma de transmitere a documentelor (electronic/ în plic; în limba

română; copie/ copie legalizată/ original etc.)

 Prezentarea cererii de finanţare şi a anexelor în formatul standard
 Prezentarea tuturor anexelor solicitate în Ghidul solicitantului
 Numărul de exemplare în care se depun documentele
 Existenta declaratiilor solicitate,
 Existenta documentelor justificative solicitate,
 Limba in care este redactata cererea, daca este alta decat cea nationala,
 Existenta traducerilor autorizate, daca este cazul,
 Existenta stampilelor si semnaturilor acolo unde s-a specificat expres, etc.
 I. VERIFICAREA FORMALA SAU EVALUAREA ADMINISTRATIVA
SAU VERIFICAREA CONFORMITATII ADMINISTRATIVE a Cererii de
finantare:

Ghidul Solicitantului va preciza conditiile in

care cererea de finantare este declarata
neconforma, si in consecinta respinsa din procesul
de evaluare.

Solicitarile de clarificari si completari pot viza

(daca Ghidul nu specifica altfel): completarea
documentelor justificative sau a certificatelor.
 2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A CERERII
DE FINANTARE.
 Se face pentru proiectele care trec de verificarea conformităţii administrative
 În această fază pot apărea două categorii de probleme:

a) Constatarea neîndeplinirii unuia dintre criterii – atrage respingerea

proiectului ca neeligibil
b) Informaţiile prezentate sunt neclare şi nu permit verificarea clară a
criteriilor – autoritatea competentă cere solicitantului clarificarea aspectului/
aspectelor asupra cărora nu se poate lua o decizie, într-un anumit termen (de
regulă, 48 ore de la comunicare); transmiterea informaţiilor/documentelor
solicitate în termenul limită indicat şi confirmarea eligibilităţii conduc la
transmiterea proiectului în faza de evaluare tehnică şi financiară; netransmiterea în
timp a informaţiilor solicitate duce la eliminarea proiectului din procesul de
selecţie
 2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A
CERERII DE FINANTARE.
1.Criteriile de eligibilitate nu se punctează, ci se bifează cu “Da”
sau “Nu”  evaluarea se realizeaza in baza unei grile dihotomice
(Da/Nu)
2.Se face de catre Finantator sau de catre evaluatori independenti
3.Finantatorul, dupa caz, poate solicita clarificari/completari la
CF
4.CF neeligibile sunt respinse
5.CF eligibile merg mai departe la evaluarea tehnica si financiara
6.Solicitantul este anuntat asupra respingerii sau acceptarii
 2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A
CERERII DE FINANTARE.
Verificarea eligibilitatii se refera la urmatoarele aspecte (fara a se limita,
evident, la acestea):
1.Eligibilitatea solicitantului şi, dacă e cazul, a partenerilor, de exemplu:
 Naţionalitate
 Categoria juridică din care fac parte

 Neincadrarea Solicitantului/ Partenerilor intr-una dintre urmatoarele

situatii: insolventa, datorii publice restante, incalcarea grava a unui contract

public
 Minim de experienţă/ capacitate financiară

 Obiect de activitate

 Dovada dreptului de proprietate sau de folosinţă asupra unor bunur

 2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A CERERII
DE FINANTARE
Eligibilitatea proiectului – ex.:
 Valoarea minimă/ maximă a bugetului total/ cheltuielilor eligibile/

cofinanţării
 Loc de desfăşurare
 Tipuri de activităţi
 Durată
 Grup-ţintă,
 Proiectul respecta principiile si obiectivele nationale si comunitare vizand

achizitii publice, neutralitate tehnologica, egalitate de sanse, dezvoltare

durabila, etc.,
 Obiectivele proiectului se incadreaza in cele ale apelului de propuneri,
 Activitatile se incadreaza in lista activitatilor eligibile,
 Se respecta durata si locatia de implementare, precum si bugetul maxim

specificat in apelul de propuneri,

 Se asigura standardele specificate in apel, exista si este detaliata o strategie

de continuitate/ sustenabilitate, conform cerintelor apelului de propuneri etc.

 2. VERIFICAREA ELIGIBILITATII BENEFICIARULUI SI A CERERII
DE FINANTARE
 Ghidul Solicitantului va preciza conditiile in care cererea de
finantare poate fi considerata neeligibila, si in consecinta respinsa, in
aceasta etapa a evaluarii.
 Solicitarile de clarificari din etapa de evaluare a eligibilitatii pot
viza: detalierea / prezentarea modalitatii de indeplinire a
standardelor solicitate (inclusiv autorizatii, certificate, etc.),
explicatii / documentari justificative privind neincadrarea in
anumite situatii, aspecte corective / de completare privind situatia
juridica (fuziuni, preluari, etc.) vizand incadrarea in categoriile de
beneficiari eligibili, etc.
 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

 Proiectele eligibile sunt evaluate tehnic şi financiar

 Se realizeaza in baza unei grile de evaluare

fundamentata pe un numar variabil de criterii de

evaluare, unele dintre acestea putand fi eliminatorii
 Se realizeaza de catre minim 2 evaluatori

independenti (unul tehnic si unul financiar), care pot

lucra individual sau impreuna
 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

 Finantatorul (la cererea evaluatorilor) poate solicita

clarificari / completari solicitantului privind CF, fara a
solicita modificarea acesteia (modificarea cererii de
finantare in procesul de evaluare sau oricand pe perioada
implementarii poate atrage respingerea proiectului si
recuperarea finantarii)
 In urma realizarii evaluarii tehnice si financiare se

completeaza raportul de evaluare si se da un scor final

CF;
 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

 Cererile de finantare care au obtinut un scor sub cel

minim admis sunt respinse
 In functie de modul in care s-a stabilit finantarea

proiectelor in cadrul apelului de propuneri (respectiv

principiul „primul venit, primul servit” sau „lista de
selectie”) se transmite Solicitantului scrisoarea de
respingere sau aprobare a proiectului
 In cazul in care proiectul a fost admis, se transmite

Solicitantului invitatia pentru contractare

 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

 In cazul respingerii, Solicitantul poate depune

o contestatie, care va fi solutionata conform
procedurii explicate in Ghid

 In cazul in care un solicitant al carui proiect a

fost aprobat renunta la finantare, se trece la
urmatorul in ordinea scorurile obtinute.
 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A PROIECTULUI

 Evaluarea tehnico-financiara a propunerilor de proiecte

vizeaza criterii specifice si relevante pentru fiecare apel
de propuneri de proiecte in parte si care difera de la
domeniu la domeniu si de la finantator la finantator.

 Cu toate acestea, in practica se pune accentul pe 4 criterii

esentiale, a caror respectare conduce, conform lectiilor
invatate de-a lungul anilor, la indeplinirea cu succes a
obiectivelor, cu respectarea conditiilor asumate prin proiect.
 3. VERIFICAREA TEHNICA SI FINANCIARA A
PROIECTULUI

 Aceste 4 criterii sunt:

relevanta, metodologia, cost-eficienta si sustenabilitatea
 Variatii ale acestora pot fi:
calitatea, coerenta, eficienta, eficacitatea, fezabilitatea,
bugetul.
 Criterii suplimentare pot fi: caracterul inovativ /
inovarea, maturitatea, solutia tehnica, impactul, etc.
 RELEVANTA

Masura in care obiectivele proiectului si planul

de implementare propus corespund problemelor,
nevoilor şi priorităţilor reale ale grupurilor ţintă
şi ale beneficiarilor cărora proiectul li se
adresează.
 RELEVANTA

Se determină în funcţie de:

Contribuţia la strategiile guvernamentale;

Concordanţa cu alte strategii (instituţionale, locale,
regionale, naţionale);
Contribuţia la realizarea obiectivelor specifice ale axelor
prioritare ale PO cărora se adresează;
Interacţiuni/complementarităţi cu alte programe sau
proiecte;
Opţiunile pentru rezolvarea problemelor;
Valoarea adăugată.
 EFICIENTA
Cat de bine au fost valorificate resursele disponibile pentru a
transforma activitatile in rezultate. Vizeaza inclusiv rentabilitatea –
ar fi putut fi obtinute rezultate mai bune cu resurse mai ieftine?
BUGET/ COST-EFICIENȚĂ
 Cât de bine corelate sunt costurile estimate cu activităţile

proiectului?
 Cât de realist sunt estimate costurile?

 Cât de satisfăcător este raportul cost/ beneficii în cadrul

proiectului?
 Capacitatea financiară și operațională: Solicitantul/ Partenerii

au resursele materiale, umane, experiența organizațională și

capacitatea financiară necesare implementării proiectului?
 EFICACITATEA
Verifica daca obiectivele stabilite in faza de planificare / programare au
fost atinse, respectiv daca grupurile tinta au beneficiat in mod real de
produsele sau serviciile disponibile in urma realizarii proiectului
METODOLOGIE
 Activităţile sunt potrivite, practice şi în concordanţă cu obiectivele şi

rezultatele aşteptate aşteptate

 Gradul de implicare şi participare la activităţi a grupului ţintă este

adecvat
 Responsabilităţile sunt distribuite între parteneri în mod adecvat

 Indicatorii şi metodele pentru monitorizarea şi evaluarea proiectului

sunt bine definite

 Comunicarea şi raportarea sunt definite
 IMPACTUL

Efectul de ansamblu al beneficiilor aduse de

un proiect asupra unui numar mai mare de
persoane decat principalii beneficiari dintr-un
anumit sector, o anumita regiune sau chiar la
nivel national
 SUSTENABILITATEA
Continuitatea rezultatelor pozitive ale proiectului si dupa incheierea
finantarii externe si impactul pe termen lung al programului asupra
sectorului, regiunii, tarii sau la nivelul altor sectoare, regiuni si la
nivel national
 Rezultatele estimate ale acţiunii au un impact sustenabil
 Există efect multiplicator
 Factori care asigură sustenabilitatea:
 Capacitate instituţională şi de management: capacitatea şi voinţa

instituţiilor de implementare/ a beneficiarilor de a pastra beneficiile

proiectului după perioada de implementare.
 Viabilitate economică şi financiară: beneficiile proiectului

depăşesc costurile şi proiectul reprezintă o investiţie viabilă pe

termen lung
 SUSTENABILITATEA
 Ghidul Solicitantului va preciza nivelurile
minime care trebuie respectate de catre
solicitanti in elaborarea cererilor de finantare,
care le asigura punctajul minim necesar
aprobarii acestora.
 Solicitarile de clarificari din aceasta etapa

pot viza componentele oricaruia dintre criteriile

mentionate anterior.
 CONSTRANGERI
Care pot aparea pe parcursul
evaluarii tehnico-financiare:

? Timp limitat;
? Volumul mare al documentatiei de parcurs;
? Lipsa expertilor in toate domeniile;
? Interesul evaluatorului nu e apropiat de aria tematica
a propunerii;
? Confidentialitate stricta si obiectivitate;
? Solicitantii nu pot fi contactati direct;
? Trebuie ajuns la un consens
FACTORII PERTURBATORI:

Efectul halo – supra-aprecierea sau subaprecierea unui

proiect sub influenta impresiei generale despre organizatie/
managerul de proiect/ membrii ai echipei.
Efectul bland – tendinta de a aprecia cu indulgenta
proiecte propuse de organizatii/ persoane cunoscute in
raport cu cele necunoscute
FACTORII PERTURBATORI:
Efectul de contaminare
 Situatia in care cunoasterea punctajului celorlalti

evaluatori influenteaza punctajul acordat de un

evaluator pentru un anumit proiect;

Eroarea de tendinta centrala

 Renuntarea la acordarea de punctaje foarte mici sau

foarte mari din precautia de a nu gresi sau de a

multumi pe toata lumea.
 4. Evaluarea strategica

Stabileste masura in care proiectul este relevant in

contextul strategiilor locale/sectoriale si reprezinta o
prioritate pentru regiunea sau pentru programul de
finantare si se realizeaza de catre un comitet de selectie
special intrunit pentru acest scop, format din
reprezentanti ai tuturor partilor interesate (lideri locali,
reprezentanti ai regiunilor, etc.)
 4. Evaluarea strategica
Criterii de evaluare strategică a proiectelor – numai în cazul PO
Regional:
 Se aplică proiectelor care se încadrează la evaluarea tehnică în

punctajul stabilit
 Criteriile care se folosesc în această fază sunt următoarele:

a) Contribuţia proiectului la realizarea obiectivului general şi a

obiectivelor specifice ale Programului Operaţional Regional 2007-
2013;
b) Contribuţia proiectului la realizarea strategiei de dezvoltare a
Regiunii;
c) Complementaritatea cu alte proiecte realizate la nivel regional din
fonduri publice.
 MONITORIZARE SI EVALUARE

Monitorizarea este o functie a managementului de

proiect, si in acelasi timp, o activitate manageriala
permanenta si sistematica, care are loc la toate nivelurile
(manageriale si operational) si care asigura colectarea,
analizarea si utilizarea informatiei cu scopul de a asigura
controlul managerial si luarea deciziilor in cadrul
proiectelor.
 MONITORIZARE SI EVALUARE

Monitorizarea ofera informatii managementului pentru:

- identificarea problemelor in implementare;
- rezolvarea problemelor;
- evaluarea progresului proiectului fata de plan.

In cadrul activitatii de monitorizare se folosesc atat

raportarile si intrevederile formale, cat si caile informale
de comunicare.
 MONITORIZARE SI EVALUARE

Monitorizarea se concentreaza asupra:

- resurselor,
- activitatilor ;
- rezultatelor
cuprinse in proiect (Matricea Cadru Logic).
 MONITORIZARE SI EVALUARE
Matricea Cadru Logic:
- este tabel cu patru coloane şi patru sau mai multe rânduri (vezi
schema de mai jos)
- sintetizează elementele cheie ale planului unui proiect, şi
anume:
 ierarhia obiectivelor proiectului (descrierea proiectului
sau intervenţia logică);
 factorii cheie externi critici pentru succesul proiectului
(ipotezele);
 cum vor fi monitorizate şi evaluate rezultatele
proiectului (indicatorii şi sursele de verificare).
 Logica intervenției Indicatori de Surse de verificare Supoziții

verificare ai

obiectivelor

Obiective generale

Scopul proiectului

Rezultate

Activități Mijloace Costuri

 Matricea Cadru Logic
Matricea logică este alcătuită din patru coloane şi patru linii cu
ajutorul cărora vom defini două concepte:
Logica verticală – care evidenţiază ceea ce urmează să se realizeze
prin proiect, clarifică relaţiile cauză-efect şi subliniază supoziţiile
(aspecte exterioare ale proiectului care nu pot fi controlate de
echipa de proiect).
Logica orizontală – care urmăreşte măsurarea efectelor proiectului
şi a resurselor utilizate în perioada de implementare, prin precizarea
unor indicatori de verificare a obiectivelor şi a surselor care permit
identificarea acestora.
 Matricea Cadru Logic
PRIMA COLOANĂ: logica intervenţiei
Prima coloană stabileşte strategia de bază ce fundamentează
proiectul (intervenţia), astfel:
- Activităţile se implementează cu ajutorul mijloacelor
materiale şi umane (intrări=inputs);
- Urmare a desfăşurării integrale a activităţilor se obţin
rezultatele;
- Rezultatele îndeplinite conduc la îndeplinirea scopului;
- Scopul îndeplinit al proiectului contribuie la îndeplinirea
obiectivelor generale (ale programului)
 Matricea Cadru Logic
COLOANA A DOUA: Indicatori de verificare a obiectivelor (IVO)
IVO descriu in termeni cantitativi şi calitativi în ce măsură vor fi
(au fost) îndeplinite:
- Obiectivele generale;
- Scopul;
- Rezultatele.
Pentru activităţi nu există indicatori,
În dreptul activităţilor sunt plasate mijloacele materiale şi umane
necesare desăvârşirilor (rândul 4, coloana 2).
IVO se exprimă SMART.
 Matricea Cadru Logic
COLOANA A TREIA: Surse de verificare

- Sursele de verificare indică unde şi sub ce formă pot fi

găsite informaţiile despre îndeplinirea obiectivelor
generale, a scopului şi rezultatelor proiectului.
- Costurile şi sursele de finanţare sunt plasate în rândul de
la baza coloanei a treia.
 Matricea Cadru Logic

COLOANA A PATRA: supoziţii şi pre-condiţii

Supoziţiile reprezintă răspunsul la întrebare: „Ce

factori externi ar putea influenţa implementarea
şi durabilitatea proiectului?”
 SUPOZITII

La nivelul obiectivelor generale nu există

supoziţii, căci astea au un grad foarte mare de
generalitate şi se îndeplinesc prin conlucrarea
mult mai multor proiecte şi programe, iar numărul
factorilor externi ar fi prea mare şi nu toţi au
legătură cu proiectul propus.
 PRE-CONDITIILE

Pre-condiţiile reprezintă condiţiile iniţiale,

independente de proiect, care trebuie să fie îndeplinite
înainte de începerea activităţilor şi fără de care
implementarea proiectului nu este posibilă.
Ele răspund la întrebarea „Ce trebuie să existe pentru
ca proiectul să poată începe?”
 PRE-CONDITIILE

De exemplu, în cazul unui proiect care propune

reabilitarea unei clădiri ce urmează a primi o destinaţie
socială, precondiţiile ar putea fi:
- Existenţa clădirii în patrimonial Consiliul Local, posibil
de reamenajat şi dotat conform scopului;
- Existenţa unei Hotărâri a Consiliului Local prin care
clădirea este destinată scopului propus;
- Existenţa resurselor financiare pentru co-finanţarea
reabilitării clădirii.
 Matricea Cadru Logic
Logica verticală din Matricea Logică se poate descrie în felul
următor:
- Dacă pre-condiţiile sunt îndeplinite, activităţile pot începe;
- Dacă activităţile au fost desfăşurate integral şi supoziţiile de la
acest nivel sunt îndeplinite, rezultatele propuse sunt obţinute;
- Dacă rezultatele propuse au fost obţinute şi dacă supoziţiile de la
acest nivel sunt îndeplinite, scopul este îndeplinit;
- Dacă scopul proiectului a fost îndeplinit şi supoziţiile de la acest
nivel sunt îndeplinite, proiectul a contribuit la îndeplinirea parţială a
obiectivelor generale.
 MONITORIZARE

Monitorizarea se poate clasifica

- Dupa tipul de parametrii monitorizati, monitorizarea
poate fi:
 a activitatilor,
 a obiectivelor,
 a rezultatelor, etc

- Dupa organizatiile implicate, monitorizarea poate fi:

 interna (realizata de managerul de proiect si de

responsabilii relevanti)
 externa (realizata de catre Finantatori).
 MONITORIZARE
Indicatorii de monitorizare pot fi:

La nivelul activitatii de management:

- numar de rapoarte,
- numar de intalniri de management efectuate,
- numar de experti mobilizati,
- planuri/ liste de achizitii,
- planuri de monitorizare,
- planul de cheltuieli (lunar/ trimestrial/ anual), etc.
La nivelul activitatilor tehnice
-numar de kilometri de autostrada construiti;
-numar de persoane instruite;
-numar de cladiri culturale reabilitate;
-numar de strategii de dezvoltare locala realizate;
-numar de echipamente achizitionate
-buget cheltuit pana la data de ...
-numar de persoane angajate pana la data de ...
,
 EVALUAREA
La nivelul unui proiect, evaluarea reprezinta
verificarea sistematica si obiectiva a unui proiect in
derulare sau finalizat, din perspectiva relevantei,
eficientei, eficacitatii, impactului si sustenabilitatii
acestuia.
Evaluarea consta in aprecierea – de regula
independenta de organizatie – a impactului
proiectului asupra mediului, partilor implicate
direct sau afectate direct si indirect de acesta, etc.
Raportul de evaluare contine fapte, concluzii, lectii
invatate.
 EVALUAREA
Indicatorii de evaluare:

In momentul in care ne referim la indicatorii de

evaluare, trebuie sa intelegem ca unii dintre acestia vor
fi similari, daca nu identici celor pe care ii abordam la
monitorizare.
Cu toate acestea, in cadrul evaluarii, urmarim in
mod direct indeplinirea lor, in comparatie cu resursele
utilizate si cu efortul depus.
 EVALUAREA

Evaluarea nu se suprapune monitorizarii,

nici in timp si nici ca obiect de activitate

Desi unele organizatii internationale prefera

sa considere monitorizarea ca fiind o forma de
evaluare (ce-i drept, cea mai simpla dintre
formele acesteia), monitorizarea este si ramane
o functie a managementului de proiect, iar
evaluarea este exterioara acestuia
 Monitorizarea obiectivelor/ activitatilor/ rezultatelor
proiectului

 Identificarea obiectivelor/activitatilor/ rezultatelor proiectului (conform

cererii de finantare)
 Definirea indicatorilor ce cuantifica atingerea obiectivelor/activitatilor/

rezultatelor
 Estimarea datei la care se considera indeplinite obiectivele/activitatile/

rezultatele
 Identificarea datei la care se realizeaza monitorizarea

 Stabilirea procentului de realizare a indicatorilor la data monitorizarii

 Identificarea potentialelor variatii fata de reperele stabilite initial (daca este

cazul)
 Prezentarea justificarilor si a observatiilor (daca este cazul)

 Redactarea raportului de monitorizare la data realizarii controlului

 Trimiterea raportului spre validare catre responsabilii de monitorizare, sau

direct managerului de proiect (conform structurii de monitorizare a

proiectului)
 Stabilirea strategiilor de actiune manageriale si de remediere a factorilor
 Raportul periodic de monitorizare al proiectului, trebuie sa contina cel putin urmatoarele:

1.Informatii despre mediul de implementare, inclusiv contextul proiectului,

situatia institutionala si orice schimbari majore survenite in perioada de
monitorizare
2.Activitati majore derulate si resurse folosite in timpul perioadei de
raportare, inclusiv comparatia cu planificarea initiala a proiectului
3.Identificarea constrangerilor si esecurilor inregistrate si prezentarea
metodelor prin care problemele au fost rezolvate, sau daca nu au fost
rezolvate –prezentarea motivelor
4.Evolutia generala catre obiectivele propuse, inclusiv identificarea
intarzierilor (daca este cazul)
5.Evolutia generala catre conceptul de sustenabilitate si masurile intreprinse
in acest sens
6.Concluziile si perspectivele identificate pentru urmatoarea perioada
(focalizare, cele mai importante aspecte, resurse necesare, etc.),
identificarea lectiilor ce trebuiesc luate in considerare
7.Observatii cheie, actiuni necesare si responsabilitati
 Raportul de evaluare a proiectului
Va consta in urmatoarele capitole:
A. sumar, care va face referinta la principalele puncte analitice, va
indica recomandarile, concluziile si lectiile invatate;
B. text principal, care va contine introducerea si obiectivele
evaluarii, descrierea modului cum au fost respectate cele 5 criterii
de evaluare (relevanta, eficienta, eficacitatea, impactul si
sustenabilitate), analiza faptelor si interpretarea lor, conform
intrebarilor cheie pertinente fiecarui criteriu in parte;
C. concluzii si recomandari – capitol final separat, unde sunt
descrise concluziile – insotite fiecare de una sau mai multe
recomandari
D. anexe relevante, precum termeni de referinta ai evaluarii,
evaluatorii, metodologia folosita, propunerea de proiect, rapoarte si
analize ale acestuia, matricea cadru logic, daca exista, literatura si
documentatia consultata, alte anexe tehnice.
 Raportul de evaluare a proiectului

Rapoartele sunt necesare si utile

evaluatorilor de propuneri de proiecte pentru ca le
pot oferi date importante despre modul cum
aplicantul si-a structurat, pe de o parte
metodologia de implementare si gestionarea
resurselor si pe de alta parte, bugetul alocat
fiecarei activitati in parte.
 Raportul de evaluare a proiectului

O metodologie de management de proiect care include

date cuprinzatoare privind modul in care se va realiza
monitorizarea proiectului (activitati, resurse, rezultate),
precum si o scurta analiza a riscurilor si modalitatile de
gestionare a acestora indica un beneficiar care isi cunoaste
bine nu doar domeniul de activitate, ci si limitarile care ii
ingradesc / ii pot ingradi activitatea.
 Raportul de evaluare a proiectului

Indicatorii de monitorizare determinati in

baza analizei si contextului proiectului si grupurilor
tinta selectate, bazati pe rezultate cuantificabile ale
activitatilor si aliniati, in acelasi timp, prioritatilor
Finantatorului, arata o gandire rationala si realista,
facilitand evaluarea acestora, la momentul in care
aceasta va fi necesara.
 Raportul de evaluare a proiectului

Indicatorii de evaluare, ca si cei de

monitorizare, trebuie sa fie SMART (specifici,
masurabili si tangibili, realisti si incadrati in timp).
Ei vor deriva obligatoriu din trio-ul
obiective-activitati-rezultate, in conformitate cu
principiile de realizare a Matricii Cadru Logic si cu
principiile managementului ciclului de proiect
 EVALUAREA

Evaluarea va tine cont :

- De modul cum sunt indeplinite criteriile de evaluare
specificate in Ghidul Solicitantului/ Documentul cadru
de implementare/ Strategia sau Programul relevant
-

- Cum sunt urmarite principiile mai sus mentionate

legate de diferentele intre monitorizare si evaluare .
CRITERIILE DE EVALUARE:

Relevanta:
Metodologie:
Sustenabilitate:
Cost/eficienta:
 Relevanta

Masoara incadrarea corecta a obiectivelor propuse

si a rezultatelor obtinute in linia de finantare si alinierea
acestora cu obiectivele strategice care au determinat
crearea acestei finantari
 RELEVANTA
Intrebarile la care raspunde evaluatorul in sectiunea RELEVANTA sunt:
? (Cum) Raspunde proiectul la nevoile si prioritatile din cadrul politicilor
europene, nationale,
? Regionale si locale?
? Se coreleaza obiectivele definite cu problemele socio economice
existente (obiective versus nevoi)?
? Care sunt grupurile tinta vizate?
? Au fost respectate toate principiile transversal ale UE in recrutarea,
selectia, implicarea, mentinerea si sprijinirea grupurilor tinta?
(transparenta, nediscriminarea, etc.)
? Exista aspecte de inovare, egalitate de sanse, TIC, dezvoltare durabila,
etc. in cadrul proiectului?
? Exista o relevanta si fata de alte programe, strategii si proiecte care fac
ca interventia sa se pozitioneze intr-o strategie mai ampla vizand o regiune
sau un sector?
 Metodologie

Masoara capacitatea tehnica si operationala a

organizatiei, definita prin capabilitatea (expertiza)
si resursele organizatiei (umane, tehnice,
logistice, informationale si financiare) si
fezabilitatea proiectului, relevata prin modul cum
se realizeaza obiectivele propuse si rezultatele
asumate.
 Metodologie
Intrebarile la care raspunde aceasta sectiune sunt:
? Organizatia solicitanta / parteneriatul detine suficiente resurse
umane, tehnice si financiare pentru implementarea proiectului?
? Are organizatia o strategie de management de proiect si o
metodologie clara pentru implementarea activitatilor propuse si
atingerea rezultatelor si indicatorilor asumati?
? Sunt descrise clar si coerent resursele materiale si tehnice,
precum si achizitiile necesare proiectului si sunt ele corelate cu
activitatile acestuia?
? Este echipa de proiect completa si are cunostintele si
expertiza necesare implementarii lui?
? Activitatile, rezultatele, indicatorii si mijloacele de realizare
sunt corelate? Etc.
 Sustenabilitate

Masoara modul de realizare a continuitatii

activitatilor generate de proiect dupa ce se incheie
finantarea nerambursabila si aplicabilitatea strategiei
de durabilitate, in conditii limitative de resurse
umane si financiare.
 Sustenabilitate

In cadrul acestei sectiuni se va raspunde la:

? Care este strategia de sustenabilitate a aplicantului /
parteneriatului?
? Exista o dimensiune tehnica / operationala si una financiara a
strategiei de durabilitate?
? Se pot autosustine organizatiile generate de proiect?
? Efectele proiectului sunt fructificate pe termen mediu si lung,
pentru grupurile tinta vizate si pentru alte tipuri de beneficiari?
? Exista modalitati de multiplicare la nivel local, regional,
sectorial si national a efectelor proiectului?
? Se traduc ele in politici publice / legi / strategii la nivel local,
regional si national?
 Cost/eficienta

Efectele obtinute masurate prin intrari,

sau „valoarea adaugata obtinuta pentru banii
publici cheltuiti”
 Cost/eficienta

? Cu ce pret se ajunge din A (situatia in care suntem) in B

(situatia pe care ne-o dorim)?
? Costurile sunt justificate conform pietei?
? Costurile sunt adecvate activitatilor incluse in proiect?
? Exista o legatura intre activitati, rezultate si costuri si a fost ea
descrisa de catre solicitant?
? Se incadreaza costurile in limitele mentionate in ghidul
solicitantului / HG........ si ordinele ulterioare? Exista o
justificare pentru fiecare cost in parte?
? Este cofinantarea asumata in limitele precizate? S-au
respectat restrictiile bugetare pe categorii de cheltuieli?
? Exista cheltuieli neeligibile? Daca da, au fost ele reflectate
separat in buget
 ELEMENTE SPECIFICE

Criteriile de evaluare difera de la un program de

finantare la altul – proiectele destinate dezvoltarii
infrastructurii vor avea parametrii diferiti fata de cele
destinate formarii profesionale continue, dezvoltarii de
strategii, cercetarii-dezvoltarii-inovarii, etc.
Ne referim aici nu doar la aspecte legate de modul
cum se exprima relevanta, capacitatea de
implementare / metodologia sau aspectele de cost-
eficienta, ci si la modul cum se abordeaza temele
orizontale.
 ELEMENTE SPECIFICE

De exemplu:
Relevanta pentru un proiect de infrastructura se
poate orienta mai mult catre aspectele de dezvoltare
strategica ale organizatiei aplicante si mai putin pe
incadrarea intr-un context international sau intern
(strategii, programe si proiecte comunitare, etc.).
Pe de alta parte, metodologia si aspectele bugetare
pot avea un cuantum mai mare in evaluare, ca urmare a
faptului ca proiectele de infrastructura au rezultate
tangibile si mai usor masurabile intr-un astfel de
context.
 ELEMENTE SPECIFICE

In cazul obiectivelor orizontale, este mai

probabil ca aspecte precum dezvoltarea durabila si
eficienta energetica vor prima, infrastructura avand un
scop general de a deservi toate tipurile de grupuri tinta,
deci implicit respectand egalitatea de sanse.

Cu toate acestea, un criteriu de egalitate de

sanse specific infrastructurii este cel legate de
construirea sau adaptarea constructiilor pentru persoane
cu dizabilitati (rampe, lifturi, etc.)
 TEME ORIZONTALE

Temele sau principiile orizontale se refera la acele

aspecte aplicabile oricarui tip de interventie din orice sector
si la orice nivel, fara de care nu se poate considera completa
si relevanta cerintelor Finantatorului o propunere de proiect
sau o interventie in derulare / finalizata.
Pe langa aspecte precum managementul de proiect,
selectia grupurilor tinta, achizitiile, care sunt prin excelenta
actiuni transversale, principiile de baza ale functionarii unui
proiect trebuie sa respecte si aspectele legislative legate de
eficienta utilizarii resurselor, accesul egal si
nediscriminatoriu la munca si plata, la actiuni de sprijin si
formare, drepturile omului, integritatea si demnitatea
persoanei, etc., adica asa numitele teme orizontale.
 TEMELE ORIZONTALE

In evaluarea propunerilor de proiecte,

accentul se pune in special pe:
Egalitatea de Gen / Sanse si
Dezvoltarea durabila.
 TEMELE ORIZONTALE

exista si alte tipuri de obiective orizontale /

prioritati transversale, precum:
 tehnologia informatiei si comunicatiilor,
 inovare,
 societate informationala,
 dezvoltare locala,
 incluziune sociala in general.
 TEMELE ORIZONTALE
Egalitatea de gen/ sanse:
Evaluatorii trebuie sa cunoasca principiile
mentionate in legislatia in domeniu, atat cea nationala,
cat si cea europeana. Se urmareste respectarea
principiului la toate nivelurile
Dezvoltarea durabila:
Evaluatorul va cunoaste definitia, legislatia in
domeniu-nationala si europeana, cat si rapoarte, tratate,
standarde si certificari care atesta respectarea acestui
principiu. Se urmareste respectarea principiului la toate
nivelurile.
ABORDARI INTALNITE IN PROPUNERILE DE PROIECT

Abordarea privind conformitatea - indeplinirea

unor obligatii, ideea fiind „sa facem ceea ce s-a cerut”
in mod explicit

Ex. ne asiguram ca activitatile intreprinse nu vor

inrautati situatia si ca vor fi implementate „conform”
legislatiei’-la nivel declarativ
ABORDARI INTALNITE IN PROPUNERILE DE
PROIECT

Abordarea de tip Pro-activ - scopul este de a

atinge niste rezultate in plus fata de conformitate
 NIVELURI DE EVALUARE
Nivelul 1 – de baza
Declaratiile de conformitate cu cadrul legal sunt un criteriu de
eligibilitate

‘Proiectul se concentreaza in special pe’ – implica orice tip de actiune

pozitiva
‘Proiectul pune accent in mod deosebit pe’ – pentru proiecte care incearca
sa integreze Prioritatea orizontala in sensul „mainstreaming”
‘Proiectul, intr-o oarecare masura, abordeaza si’ – pentru proiecte care au
adaugat ariei de cuprindere si niste elemente concrete, mergand dincolo de
declaratiile de conformitate cu cadrul legal
‘Proiectul nu se refera la aceasta chestiune’ – in cazul in care nu se observa
vreo relevanta a proiectului fata de prioritatile orizontale si nici nu se
asteapta vreun efect pozitiv al proiectului din adaugarea unor elemente
(dincolo de declaratiile de conformitate cu cadrul legal)
 NIVELURI DE EVALUARE

Nivel 2

Contributie Directa – (strict pe baza rezultatelor activitatilor) – ex.

constientizare, activitati cu caracter pregatitor, informare si publicitate cu
caracter specific/sensibilizare; abordare imediata a unuia din aspectele
specifice privind prioritatile orizontale;
Contributie Indirecta – prin intermediul furnizarii activitatilor; ex: masuri
luate pentru inlesnirea participarii la activitati a membrilor grupului tinta, sau
a accesului acestora la beneficiile rezultate din activitatile cofinantate
Prevederi de tip organizational/procedural – ex. implicarea generala si
sistematica a factorilor interesati; definirea unor criterii de selectie specifice;
principiile politicii de personal la nivel de management si de implementare pe
toate treptele „lantului”; accesare sistematica a expertizei externe/ comitete
consultative specifice; finantare de cercetari/ studii etc. cu scopul de a
dezvolta si imbunatati cadrul legal si de cunostinte de baza; prevederea
actiunilor de diseminare a rezultatelor si de integrare/ mainstreaming.
 NIVELURI DE EVALUARE

Nivel 3

Proiectele furnizeaza specificatii/ justificari si mai

in detaliu, prin declaratii textuale pentru acele
proiecte care se vor centrate pe (se denumeste
subiectul)

Ele sunt fundamentate tot pe cele 3 directii de mai

sus.
 CONTRIBUTIE DIRECTA

Reducerea diferentelor orizontale pe baza de gen de pe piata

muncii

 largirea gamei de educatie profesionala a femeilor/barbatilor in

domeniul zonelor dominate de barbati/femei

Combaterea diferentelor verticale – femeile in pozitii de

conducere

 cresterea ponderii femeilor manager

 cresterea ponderii femeilor care detin companii

(prin activitati de consiliere sau prin furnizarea de calificari relevante, nu

prin subventionarea ocuparii/ business start-up-uri)
 Contributie indirecta
 Sprijinirea participantilor in actiuni de ingrijire a
copiilor sau rudelor care au nevoie de ajutor
In gospodarie (ex. Prin oferirea de locuri la gradinita,

consiliere socio-pedagogica, ajutor financiar)

Prevederea unui orar de instruire accesibil atat

femeilor cat si barbatilor

Prevederea unor locatii de instruire accesibile atat

femeilor cat si barbatilor (sprijin privind mobilitatea,

acces facil la transport public)
 Exemple de prevederi cu caracter organizational in probleme de gen

 Participare egala a barbatilor si femeilor in

dezvoltarea proiectului
 Participare egala a barbatilor si femeilor in

managementul proiectului
 Experienta aplicantului in proiecte care promoveaza

sanse egale, demonstrata prin proiecte similare

implementate cu succes
 Alte teme si sub-teme orizontale
1. Dezvoltarea socio-economica (dezvoltare economica, inovare, eco-eficienta,
etc.)
2. Durabilitate in consum si productie (utilizarea resurselor, managementul
deseurilor, tipare de consum, tipare productive, inovare)
3. Incluziune sociala (nivelul saraciei, conditii de trai, acces la piata muncii,
educatie)
4. Schimbari demografice (demografie, nivel de venit al varstnicilor,
sustenabilitatea sistemelor publice)
5. Sanatate publica (sanatate si inegalitatii in sanatate, factori determinant pentru
sanatate)
6. Schimbari climatice si energie (schimbari de clima, energie)
7. Transport durabil (cresterea transportului, preturi, impactul social si de mediu)
8. Resurse natural (biodiversitate, resurse de apa curate, ecosisteme marine,
utilizarea terenurilor)
9. Parteneriate globale (globalizarea comertului, finantarea DD, managementul
resurselor-global)
 EVALUATORUL

Ce inseamna Evaluator pentru selectia

proiectelor? Meserie sau profesie?
Acest tip de munca, evaluarea, presupune
ingemanarea mai multor expertize si experiente
atat profesionale cat si transversale – greu de
decis cat cantitativ si de unde pana unde este
suficient – pentru a fi evaluator.
 EVALUATORUL

La nivel european, evaluatorul este mai degraba o

persoana fie din mediul academic, fie dintr-o profesie cu
sau fara dubla calificare universitara, dar cu certitudine
genul autodidact care reuseste sa dobandeasca in plan
personal, cunostinte si expertize diferite pe parcusul vietii
profesionale deci experienta acumulata, acest ultim gen
fiind sa zicem preferatul celor din Comisie;
Concret sunt oameni cu mare experienta practica care
pot sa justifice utlizand metode si tehnici/ instrumente
ceea ce analizeaza pe parcursul unei evaluari.
EXPERIENTA
 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR:

Independenta;

 Evaluatorii trebuie sa fie independenti fata de orice interese

profesionale si financiare incompatibile cu integritatea si
obiectivitatea lor
 Un evaluator nu poate sa desfasoare niciun fel de evaluare a unei

interventii publice in care a fost implicat in etapa de proiectare,

planificare sau implementare
 Acesta nu trebuie sa fie influentat de nici un castig, potential sau

real (material sau de alta natura), prezent sau viitor

 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR :

Competenta;

 Evaluatorii trebuie sa detina si sa aplice experienta,

cunostintele si abilitatile necesare pentru activitatea de
evaluare in care se angajeaza
 Evaluatorii trebuie sa satisfaca cerintele managerilor

contractelor de evaluare in ceea ce priveste experienta,

cunostintele si aptitudinile necesare pentru o anume
sarcina
 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR:

Integritatea;

Evaluatorii trebuie sa anunte orice functii sau relatii care ii pot aduce in situatia
conflictului de interese sau care pot crea, in opinia unui observator rezonabil, aparenta
unui conflict de interese
Implicarea (ca si proprietar/ detinator, angajat sau sub-contractor) in asigurarea

finantarii, proiectarii, planificarii sau implementarii interventiei publice care este supusa
evaluarii
Apartenenta la o entitate implicata in comisionarea, aprobarea sau reglementarea in

orice mod a interventiei publice supusa evaluarii

Detinerea statutului de “functionar public” in orice capacitate, direct sau indirect legata

de proiect
Implicarea in monitorizarea anterioara a interventiei publice in discutie in unele cazuri.
 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR:
Obiectivitatea;

 Evaluatorii trebuie sa se asigure ca constatarile,

concluziile si recomandarile lor au o baza faptica in documentatia
pusa la dispozitia lor in scopul evaluarii sau in interviurile cu actorii
principali, fara a se teme sau fara a favoriza influentele externe.
 Evaluatorii trebuie sa evite recomandarile nesustinute de

concluzii, ca si concluziile nesustinute de constatari rezultate in

urma procesului de evaluare sau avand baze faptice.
 Evaluatorii nu trebuie sa se lase condusi de propriile experiente

trecute, intrucat circumstantele ce inconjoara interventiile publice

pot diferi foarte mult.
 Evaluatorii trebuie sa asigure un echilibru, manifestand o atentie

deosebita pentru considerarea si documentarea oricaror viziuni

diferite din partea tuturor persoanelor interesate
 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR :
Transparenta;
 Metodologia si rezultatele evaluarii
interventiilor publice, ca si rapoartele finale ale acestor
evaluari sunt considerate informatii de interes public,
conform legii.
 Evaluatorii nu trebuie sa faca publice oricare constatari,

concluzii sau recomandari fara acceptul explicit al

managerului contractului de evaluare.
 Evaluatorii nu sunt “gardienii” transparentei si nu le este

permis sa posede un set personal de criterii de transparenta

PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR
Confidentialitatea;

 C u respectarea principiului de transparenta,

evaluatorii si managerii evaluarii trebuie sa se asigure ca constatarile si
concluziile si informatiile si documentele pe care acestea se bazeaza, nu pot fi
influentate de persoane sau reprezentanti individuali ai unor entitati care au
interes sau care sunt consultate in timpul evaluarii
 Evaluatorii trebuie sa fie atenti ca declaratiile specifice din raportarile de

evaluare (atat scrise cat si verbale) sa nu poata fi atribuite unei anume persoane
sau entitati
 Obligatia de a mentine confidentialitatea nu expira in momentul formularii

concluziei unei sesiuni de evaluare. Confidentialitatea trebuie sa fie mentinuta

pentru o minima perioada stabilita prin legislatia aplicabila.
 Evaluatorii care nu reusesc sa pastreze confidentialitatea sunt pasibili de

sanctiuni legale si de plata unor daune-interese in concordanta cu legislatia

aplicabila.


 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR:
Neutralitatea

 Evaluatorii trebuie sa-si exercite sarcinile

profesionale intr-o maniera neutra din punct de
vedere politic si independenta de orice tip de influente politice si
nu vor manifesta, explicit sau implicit, vreo opinie politica
 Evaluatorii trebuie sa se autorecuze in cazul in care obiectul,

subiectul, scopul sau metodologia oricarei misiuni de evaluare

poate determina un observator rezonabil sa traga concluzia
existentei unui conflict in materie de afiliere politica sau de
convingeri
 Evaluatorii trebuie sa manifeste o atentie deosebita ca aceste

constatari, concluzii si recomandari ale lor sa nu fie influentate de

nicio manifestare de discriminare pe motive de nationalitate, gen,
rasa, religie, descendenta familiala sau oricare alte caracteristici
protejate de lege
 PRINCIPIILE PROFESIEI DE EVALUATOR :
Protejarea interesului public
 Evaluatorii trebuie sa fie motivati si
indrumati de dorinta de a proteja interesul public,
tinand cont si echilibrand diversitatea de interese si valori
 Evaluatorii indeplinesc un serviciu public in termenii cadrului
legislativ actual al evaluarii.
 Interesele privitoare la activitatea de evaluare pot depasi
interesele entitatii care contracteaza o misiune de evaluare sau a
entitatii/entitatilor supuse evaluarii
 Evaluatorii sunt obligati sa echilibreze interesele managerului
contractului de evaluare, ale subiectului evaluarii, ale viziunii lor
asupra interesului public larg.
 Unde este necesar, evaluatorii vor discuta orice conflicte dintre
aceste interese cu managerul contractului de evaluare, intr-un efort de
a admite existenta unor astfel de conflicte in raportul de evaluare
PREGATIRE
 Exemple de cursuri conform lumii
BAZA de pregătire
Soluție
academice: alternativă reală
Cursuri de baza: Analiza politicilor și rapidă
cel puțin


publice, Abordari teoretice ale evaluarii, de

Sisteme de evaluare; pregătire următoarele
Cursuri complementare:
cursuri:


Comportament organizational,
Management public, Politicile U.E.,
Management de proiect, Managementul
fondurilor comunitare;
 Managementul de Proiect,
 Cursuri de aprofundare: Metode si  Analiza Cost Beneficiu,
tehnici de cercetare sociala, Statistica  Achiziții publice,
social, Evaluarea programelor publice,
ACB in evaluare;
 Accesare fonduri.
 Cursuri de dezvoltare a competentelor
transversale: Comunicare publica, Etica
profesionala, Negociere si conflict.
 VA MULTUMESC

VĂ MULȚUMESC!!!
SUCCES IN NOUA VOASTRA CALITATE DE EVALUATORI PROIECTE

SUCCES
ÎN NOUA VOASTRĂ CALITATE DE EVALUATORI PROIECTE!!!