Măsurăm și informăm

Moderator:
TatianaTOFAN,
Doctor în economie,
conferențiar universitar
 M&E
 Monitorizarea este observarea la anumite intervale de timp,
sistematizarea și menținerea unei baze de indicatori. Ea
abilitează evaluarea și raportarea asupra proiectelor,
programelor, planurilor și strategiilor

 Evaluarea este analiza sistematizată direcționată spre

aprecierea legăturii dintre inputurile programate, activitățile,
produsele și rezultatele obținute, precum și factorii de mediu
care au influențat

 Scop: susține și îmbunătățește alocarea de resurse, procesul

decizional și responsabilitatea
 Controlul și Raportare
 Controlul vizează îmbunătățirea rezultatelor dintr-un
anumit sector, înlăturarea unor erori sau prevenirea lor.
Pentru aceasta, el are nevoie de criterii şi de etaloane de
măsură, spre a putea compara realitatea cu ceea ce ar
trebui să fie.
 Raportarea este documentarea rezultatelor monitorizării și
evaluării și prezentarea acestora audiențelor adecvate în
perioade specifice de timp.

 Scop: susține și îmbunătățește alocarea de resurse,

procesul decizional și responsabilitatea
 Principiile monitorizării
 Informație utilă pentru toți partenerii,
 Focalizare pe aspectele critice ce țin de performanță,
 Simplă, cost-eficientă și practică,
 Evită duplicarea eforturilor
 Folosește informația în mai multe scopuri
 Asigură că partenerii au acces la informație
 Prezintă informație comparabilă,
 Privește înainte, dar și în urmă,
 Specifică care sunt presupunerile de bază și procesele de luare
a deciziilor,
 Integrează informație cu caracter financiar și non-financiar.
 Condiții de realizare a controlului
1. Să fie înfăptuită chiar de conducătorii instituţiilor sau comparti-
mentelor administrative, întrucât funcţia de control este
inseparabilă de func- ţia de conducere. Eficienţa controlului
asigură eficienţa conducerii.
2. Controlul trebuie efectuat la locul realizării activităţii, spre a
putea verifica modul de lucru şi rezultatele concrete ale
activităţii. Controlul din birou sau prin consfătuiri nu poate
ajunge la o informare precisă cu privi-re la starea de fapt, la
descoperirea deficienţelor în activitate sau a abaterilor de la
dispoziţiile legale. Şi controlul de la centru, prin rapoarte şi dări
de seamă este insuficient, deoarece asemenea mijloace de
informare necesită chiar ele o confruntare cu realitatea;
 Condiții de realizare a controlului
3. funcția de control trebuie să fie realizată de un personal
temeinic pregătit profesional, capabil să analizeze în mod
judicios aspectele pozitive şi negative ale activității
verificate şi să propună soluții privind îmbunătă-țirea
rezultatelor obținute. Controlul nu se rezumă, din acest
motiv, la o singură inspecție formală, ci implică o
contribuție nemijlocită a organului de control la
rezolvarea problemelor instituției publice;
 Condiții de realizare a controlului
4. asigurarea regularității controlului şi a caracterului său
sistematic.
5. asigurarea caracterului principial, ca suport obiectiv al
consta- tărilor şi măsurilor adoptate;
6. asigurarea integralității controlului; astfel el urmează să
cuprin-dă toate compartimentele de activitate, nu
numai pe cele cu probleme, ci şi resorturile unde nu s-
au semnalat lipsuri.
7. controlul trebuie să aibă un caracter organizat
 Condiții de realizare a controlului
 Se întocmeşte un plan operativ de control, pentru
fiecare instituție în parte, în care sunt prevăzute:
obiectivele cu caracter general şi particular; perioada
în care urmează a fi controlată; modalitățile de control
şi durata verificării.
 La organizarea controlului, trebuie să se țină seama de
următoarele cerințe:
1) orice conducător al unei instituții publice trebuie să-şi
exercite atribuțiile de control, atât în ceea ce priveşte
activitatea funcționarilor din subordinea sa, cât şi în
privința rezultatelor acțiunii organului administrativ, în
ansamblu.
 Condiții de realizare a controlului
2) operațiunea de control şi întocmirea anterioară a
rapoartelor de activitate să se realizeze de funcționarii
publici independenți care nu răspund direct de domeniul
controlat,
3) persoanele care efectuează controlul trebuie să aibă
capacitate profesională deosebită, competență şi calități
personale.
 Forme şi metode de control
1. Control de stat,
2. Control obştesc.

 Diversificarea activităților în administrația publică a

determinat o varietate de metode de control, care pot fi
clasificate astfel:
1) După momentul soluționării unei probleme în
administrație şi metodele utilizate pentru analiza
caracterului său rațional şi eficient, controlul poate fi:
prealabil, concomitent şi posterior.
 Forme şi metode de control
2) După cum se anunță sau nu data efectuării
controlului (prin diverse metode), acesta poate fi
prevăzut (anunțat) şi inopinat (neanunțat).
3) După metodele utilizate şi care pot fi axate, pe
cazuri, fie individuale, fie generale, se mai pot
distinge: un control pe eşantioane şi unul exhaustiv.
În controlul pe eşantion se examinează cazuri
individuale care se generalizează, pe când în cel
exhaustiv se studiază toate elementele domeniului
analizat.
 Forme şi metode de control
4) O altă clasificare, din punctul de vedere al metodelor
folosite, diferențiază: efectuarea controlului la fața
locului, de cel pe acte, sau pe dosar.
5) Controlul se mai poate realiza: în mod unilateral sau
în contradictoriu.
6) controlul mai poate fi efectuat : în mod liber sau dirijat
după normele procedurale. În organizarea controlului
există o anumită doză de libertate, pe care controlorul
o are, în reunirea elementelor ce-i permit să-şi
formuleze poziția.
 Raportarea
 Raportarea este o activitate majoră pe parcursul
monitorizării realizării: sarcinilor, planurilor,
strategiilor, proiectelor etc.
 Este modalitatea prin care informaţiile asupra
procesului şi rezultatul activităţilor întreprinse sunt
împărtăşite de către părţile interesate în proiect.
 Raportarea se face prin două modalităţi: verbal şi în
scris.
 Raportarea Verbală
 Avantajele raportării verbale sunt:
1. Posibilitatea participării unei procent mai mare al membrilor
echipei.
2. Claritatea informației şi difuzarea ei la timp. Raportarea verbală se
face întotdeauna imediat după ce evenimentul are loc. Drept
urmare informția produsă este la zi şi relativ mai întemeiată decât
informația documentată. Persoanele care raportează au
posibilitatea de a discuta în cadrul comunității şi a obține o reacție
imediată relativ la problema raportată. Aceasta ajută la luarea
deciziilor.
3. Costul scăzut. Raportarea verbală reduce semnificativ timpul
precum şi alte resurse cheltuite în procesul de raportare.
 Raportarea Verbală
 Provocările pe care le poate pune raportarea verbală includ:
1. Raportarea eronată.
2. Păstrarea, reproducerea şi acuratețea informației : Întrucât
informația raportată verbal nu este documentată şi nici inregistrată,
este dificilă păstrarea şi recuperarea ei ulterioară. Această
informație este doar memorizată de persoanele care participă în
mod direct la implementarea proiectului. În consecință devine dificil
a împărtăşi informația cu persoane din afara comunității, în special
în situația în care cei care dețin informația nu pot sau nu doresc să o
difuzeze. Alteori informația poate fi neîntemeiată, în special atunci
când informații mai vechi sunt necesare pentru generarea unor date
noi.
 Rapotratea Scrisă
 În cursul monitorizării este important să se raporteze nu
numai activitățile efectuate dar şi rezultatele acestora.
 Avantajele raportării scrise sunt:
1. Furnizarea unor informații sigure ce pot fi folosite în
management,
2.Furnizarea de informații de către personalul tehnic,
3. uşurința manevrării/ folosirii rapoartelor
 Rapotratea Scrisă
 Provocările pe care le pot prezenta rapoartele scrise sunt:
 Tendința de a amâna scrierea zilnică a rapoartelor pe
parcursul monitorizării; şi
 Costurile ridicate (în materie de timp şi bani) presupuse
de documentarea scrisă.
 Indicatorii de Nivelul informației Utilizatorii informației
performanță cheie sunt
de interes larg

Scopuri Publicul, Parlamentul,

(rezultate) Media, Management

Programe Organizații interesate

(rezultate, produse) (management, personal)
Indicatori Utilizatori

Procese
(rezultate)

Activități, resurse Superiori, persoane

(inputuri) responsabile
executori
Indicatorii
operaționali
prezintă interes
Indicatori de performanță în MR pe intern
 Avantajele indicatorilor de performanță
 Sunt ușor de explicat publicului larg, Parlamentului, altor
persoane interesate,
 Grafice: Marea Britanie – progres la prima vedere
 Tablouri de bord: SUA – note, culori (semaforul)
 Focalizează atenția managementului pe chestiunile majore,
 Concentrează asupra produselor și rezultatelor,
 Reprezintă o cale ușoară de a aprecia dacă serviciile se
îmbunătățesc,
 Transparența: instituția explică clar ce fel de
produse/servicii/impacturi rezultă din activitatea sa,
 Învățare – Indicatorii de performanță încurajează publicul să
pună întrebări.
 Înlăturarea deficiențelor
 Monitorizarea și raportarea sunt folosite la toate
etapele procesului decizional pentru:
 Clarificarea agendei
 Planificarea și formularea politicilor
 Monitorizarea și îmbunătățirea performanței
 Nivelul de detaliere a informației depinde de
utilizator
 Frecvența raportării depinde de utilizator și de
subiectul monitorizat (strategii, programe, planuri,
proiecte, indicatori)
 Rezultatele monitorizării sunt luate în considerație
Agenda Setting
1. goal setting
2. revision of goals in relation
Monitorizare și to the results of evaluation Evaluare
(evaluarea ex-ante a
evaluare propunerii de politici)

Evaluare
(evaluarea ex-post a Formularea
implementării politicilor) politicii
(propunerea de politici
și obiectivele stabilite)

Implementare
Luarea
deciziei
(alegerea opțiunii
preferate)

Înlăturarea
Monitorizare și
Evaluare deficiențelor
În Moldova....
VĂ MULTUMESC PENTRU ATENŢIE !