Sunteți pe pagina 1din 14

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI, CREDIS

MASTER
MANAGEMENT EDUCAȚIONAL

EVALUAREA PROGRAMELOR EDUCAȚIONALE ȘI A


PERSONALULUI DIDACTIC

Masterand:
Ionela- Simona Dumitru
An I, Sem. II

Prof. univ. dr. DAN POTOLEA

BUCUREȘTI, 2009

1
ELABORAREA UNUI PROGRAM ȘI EVALUAREA DE
PROIECT A ACESTUIA

Definirea conceptelor
Evaluarea programelor sociale constituie un domeniu nou, care s-a bucurat
însă de mare interes din partea cercetătorilor, practicienilor, finanțatorilor,
factorilor de decizie. Interesul și nevoia crescândă de evaluare, fondurile alocate
programelor sociale și educaționale și cercetării evaluative au stimulat
dezvoltarea rapidă a domeniului.
Un program social este definit ca un set de activități sau de proiecte orientate
spre un obiectiv sau un grup de obiective, în care resursele umane, materiale și
financiare sunt coerent organizate pentru a produce bunuri, servicii sau
schimbări ale mediului, ca răspuns la anumite nevoi. Ciclul de viață al unui
program cuprinde mai multe etape: inițierea, dezvoltarea și consolidarea sau
proiectarea, implementarea, monitorizarea și evaluarea. Elementele structurale
ale unui program sunt: scopuri și obiective, activități, resurse umane, materiale
și procedurale și de timp, beneficiari sau populație - țintă, sistem managerial,
componenta de evaluare sau autoevaluare.
Un termen utilizat uneori ca sinonim este acela de proiect. Proiectele sunt
definite ca un set de acțiuni planificate pe o durată determinată de timp care
urmăresc atingerea unor obiective. Conform accepțiunii Comisiei Europene,
proiectul înseamnă „un set de activități care trebuie realizate într-o secvență
logică, pentru a atinge un set de obiective prestabilite; proiectul este prima
subdiviziune a programului.”
Așa cum s-a afirmat, se poate evalua orice, însă ne rezumăm la evaluările de
programe sociale. Programele sociale își propun să amelioreze bunăstarea
persoanelor individuale, organizațiilor și societății.
Este intrinsecă evaluării următoarea secvență idealizată de rezolvare a
problemelor:
- identificarea unei probleme;
- generarea și implementarea alternativelor pentru a-i reduce simptomele;
- evaluarea acestor alternative;
- adoptarea acelora a căror rezultate sugerează că vor reduce problema în
mod satisfăcător.
Scopul fundamental al teoriei de evaluare de programe este să specifice
practicile fezabile pe care evaluatorii le pot folosi pentru a construi cunoștințe
despre valoarea programelor sociale care pot fi utilizate să amelioreze
problemele sociale pentru care sunt relevante programele.

2
Evaluarea de programe presupune că rezolvarea de probleme sociale poate fi
îmbunătățită prin îmbunătățiri substanțiale ale programelor existente, o elaborare
mai bună a noilor programe sau terminarea și înlocuirea programelor proaste cu
altele mai bune. Dacă aceste condiții nu există, atunci evaluarea nu își atinge
scopul. Teritoriul relevant a fost împărțit în trei elemente:
- structura internă de program și funcționarea lui;
- constrângerile externe care modelează și exercită presiuni asupra
programelor;
- cum apare schimbarea socială, cum se modifică programele și cum
contribuie schimbările programelor la schimbările sociale.
Structura internă a unui program include personalul, clienții, resursele,
rezultatele, administrația, alocările interne de buget, normele sociale, dotări și
organizare internă. Structura internă mai implică și modul cum sunt combinate
lucrurile într-un program model care corelează input-ul cu activități și rezultate.
Cunoașterea structurii interne ajută pe evaluatori să pună întrebări despre
aspecte precum: dacă structura existentă se identifică cu structura intenționată,
punctele tari și slabe din structură și funcționarea continuă.

Evaluarea programelor/ proiectelor sociale și educaționale. Scurt istoric


Cu toate că în opinia unor autori ( Shadish, Cook, Leviton) „evaluarea
modernă de programe sociale a apărut în anii `60, încercări aparținând acestui
domeniu au fost inițiate încă din secolul al XIX- lea. C. Weiss identifică un
studiu evaluativ datând din 1833, în Europa, care a încercat să demonstreze
măsura în care programele educaționale au determinat scăderea ratei delicvenței
juvenile. Concluzia a fost că nu există nici o corelație între program și rata
delicvenței.
În America de Nord, în 1845, a fost efectuat un studiu evaluativ prin care au
fost administrate teste scrise pentru toate disciplinele de bază din școală (Boston
Survey). Rezultatele acestor studii nu au fost însă valorificate.
În ordine cronologică, un moment important în dezvoltarea evaluării
programelor sociale și educaționale este localizat temporal în anii `30-`50 și este
caracterizat prin dezvoltarea modelului evaluării centrate pe obiective. (R.
Tyler) și prin mișcarea în favoarea acreditării unităților de învățământ.
În deceniile 6, 7, și 8 scade interesul pentru obiective și pentru instrumentele
de testare și crește interesul pentru conceptualizarea evaluării.
Anii `80-`90 se caracterizează prin consolidarea bazelor teoretice ale
evaluării programelor sociale și educaționale, prin dezvoltarea unor programe de
pregătire a evaluatorilor și preocupări pentru metaevaluare, pentru definirea unor
standarde de apreciere a evaluării programelor sociale și educaționale.
Dezvoltarea programelor sociale, investițiile financiare și umane pe care le-
au implicat au dus la creșterea nevoii de evaluare, cu scopul controlului calității
serviciilor și produselor, justificării investițiilor, analizei efectelor și impactului
programelor sau aprecierea măsurii în care acestea au servit la ameliorarea sau

3
rezolvarea unei probleme. La aceste aspecte se adaugă unele probleme de natură
intelectuală. Criticii sociali au observat punctele slabe ale unor programe,
căutând ulterior soluții pentru ameliorare. În acest sens, ei aveau nevoie de date
evaluative privind organizarea și implementarea programului, eficiența,
eficacitatea, punctele sale slabe sau punctele forte.
În Europa, evaluarea programelor sociale s-a dezvoltat la începutul anilor
`80, în contextul integrării europene. În România, domeniul evaluării
programelor sociale și educaționale se află la început, deoarece obiectul său a
început în urmă cu aproximativ un deceniu.

Delimitări conceptuale și metodologice


Evaluatorii definesc diferit unii termeni sau interpretează diferit anumite
abordări. Evaluarea este, în general, o activitate de echipă, de aceea o
armonizare a accepțiunilor termenilor, strategiilor și metodelor teoretice este
necesară, în vederea ameliorării comunicării și colaborării. Este important ca
membrii echipei să împărtășească o viziune comună asupra procesului de
evaluare, astfel încât activitățile lor să fie complementare în atingerea acelorași
scopuri.
Există moduri diferite de a defini evaluarea: „determinare a gradului de
realizare a obiectivelor”; „ culegere de informații pentru adoptarea unor decizii”;
„ apreciere a meritului, valorii unui proiect sau program”.
Evaluarea înseamnă „aprecierea sistematică a operațiilor și/sau a rezultatelor
unui program sau unei politici, raportat la un set de standarde implicite sau
explicite, un mijloc care să contribuie la îmbunătățirea programului sau
proiectului.” ( C. Weiss, 1998). Din perspectiva altor autori, evaluarea înseamnă
acumularea sistematică de fapte pentru a oferi informații despre realizările unui
program în raport de efort, eficacitate și eficiență, în fiecare stadiu al dezvoltării
lui. (Trippodi, Fellin, Epstein). Aceeași autori consideră evaluarea ca fiind „ o
tehnică managerială care furnizează feedback informativ administratorilor
programelor”. Prin urmare, evaluarea reprezintă un proces de apreciere a valorii,
meritului și calității unui proces, produs sau rezultat.
Obiectul evaluării îl constituie: componentele programului (obiective,
resurse umane, materiale, procedurale, strategii de acțiune și de conținut,
populația-țintă, timpul, sistemul managerial și propriul sistem de evaluare);
proiectul programului; implementarea programului; rezultatele, efectele
(impactul programului).
În ceea ce privește scopul și funcțiile evaluării, putem aminti câteva dintre
ele: oferă informații pentru adoptarea de decizii ( utilitatea – evaluarea
formativă); controlul calității (evaluare sumativă); dezvoltă cunoștințe noi
(apropierea de cercetare). Rolul evaluării se manifestă în trei direcții, după cum
afirma Chelimsky: controlul calității programului, ameliorarea sa și, din punct
de vedere epistemic, acumularea de noi cunoștințe în domeniu.

4
În mod tradițional, evaluarea va adresa întrebări privind rezultatele unui
program sau proiect educațional, dar nu trebuie să se rezume la acestea ci să se
intereseze și de scopurile programului, de proiectul și strategia de implementare,
de activitățile propriu-zise. Metaevaluarea poate analiza întrebările care au fost
adresate, dacă sunt cele adecvate, dacă sunt complete. Este important să culegem
date calitative și cantitative de la diferite categorii de beneficiari. Este, de
asemenea, foarte important, echilibrul dintre descrieri, observații, judecăți și
recomandări. Există mai multe categorii de beneficiari ai evaluării, iar nevoile
lor de informare sunt diferite. De exemplu, evaluarea unei inovații educaționale
sau evaluarea unor programe școlare interesează profesorii, părinții, elevii,
factorii de decizie, politicienii, managerii școlari, editorii, sponsorii, cercetătorii
și nu în ultimul rând cetățenii - plătitori de taxe și impozite.
Proiectul unei evaluări trebuie să reflecte diferitele categorii de public,
nevoile, interesele și așteptările lor și modalitățile prin care se așteaptă răspunsul
la aceste nevoi. Dacă aceste aspecte sunt lăsate la voia întâmplării, este foarte
probabil ca evaluarea să eșueze în a răspunde nevoilor diferitelor categorii de
beneficiari. Un raport de evaluare proiectat să răspundă nevoilor unor beneficiari
nu va fi la fel de util și altei categorii de public țintă.
Teoriile practicii iau în discuție deciziile esențiale din orice evaluare
(Shadish). Ele au elemente care răspund următoarelor:
- dacă este cazul sau nu să se întreprindă o evaluare;
- care ar trebui să fie scopul unei evaluări;
- care ar trebui să fie rolul evaluatorului;
- ce întrebări vor fi puse;
- ce plan va fi folosit;
- ce activități se vor întreprinde pentru a-i facilita utilizarea.
În al doilea rând, așa cum afirmă Scriven, pentru a face programele și
produsele sociale adecvate nevoilor sociale, evaluările pot fi elaborate și
utilizate în două feluri: evaluarea poate fi făcută pentru a da feedback celor care
încearcă să amelioreze ceva (evaluare formativă); sau a furniza informații pentru
factorii de decizie care se întreabă dacă să finanțeze, să termine sau să cumpere
ceva sau nu (evaluare sumativă).
Totodată, evaluatorii pot pune întrebări despre:
- clienții reali sau potențiali, necesitățile și dorințele lor;
- input-urile în program, ca buget și personal;
- structura și procesele interne ale programului care schițează relațiile dintre
aceste aspecte;
- variabilele din afara programului care îl afectează, ca de exemplu
legislație, regulamente sau suport politic și organizatoric local;
- schimbări în rândul clienților și al societății;
- costurile și beneficiile programului.
Nu în ultimul rând, evaluatorul trebuie să elaboreze studiul. Aceasta include
selectarea metodelor – inspectarea documentelor programului, observare la fața

5
locului, interviuri cu beneficiarii, monitorizarea programului, analizarea nevoilor
clienților, metaevaluare, analiza secundară. Elaborarea implică și identificarea
variabilelor care urmează a fi măsurate – input-uri, aplicarea programului și
activități sau rezultate. Continuând acest proces se pot extrage din obiectivele
programului măsuri ale rezultatelor, efecte secundare anticipate, legislație
relevantă, teorii ale științelor sociale, teorie etică sau așteptări manageriale.

Elaborarea de program și evaluarea de proiect a acestuia


Odată cu intrarea României în Uniunea Europeană, am considerat că este
momentul potrivit pentru a ne reaminti că, în ciuda diferențelor culturale,
lingvistice și de tradiții, școala noastră se bazează pe valori comune precum
libertate, democrație și egalitate, de care ne bucurăm noi, de la cei mai mici până
la cei mai mari europeni.
Așa cum prevede motto-ul Uniunii Europene, suntem „uniți în diversitate”,
în cadrul instituției de învățământ în care profesez fiind înscriși mulți copii de
alte naționalități decât cea română. De aceea, la începutul anului școlar,
împreună cu celelalte cadre didactice din această unitate, am stabilit că în cadrul
programului de cercetare desfășurat de-a lungul anilor de grădiniță și primari, să
fie inclusă o unitate de cercetare care să includă acest proiect, de a descoperi
împreună Europa.
Copiii, de la cea mai fragedă vârstă, vor fi pregătiți pentru a trăi, a învăța și a
munci într-o Europă lărgită, manifestând profunzime, spontaneitate și naivitate
în dorința de a găsi explicații pentru toate fenomenele și evenimentele ce apar în
jurul lor.
Începând din anul 2000, Comisia Europeană a adoptat o serie de
recomandări cu privire la promovarea în interiorul fiecărui stat european a unei
educații care să cuprindă, nu numai structural, ci și în planul conținuturilor
educaționale, elemente de apropiere cum ar fi: „educația pentru democrație”,
„educația pe parcursul întregii vieți”, educația multiculturală”.
Dimensiunea europeană în învățământul preșcolar, căci la acest segment mă
voi referi în cele ce urmează, se poate realiza prin promovarea unor deziderate
cum sunt:
- cunoașterea și respectarea drepturilor copiilor;
- democrația (egalitate, libertate, dreptate);
- realizarea integrării sociale;
- formarea unui comportament tolerant care să stimuleze respectul,
înțelegerea și cooperarea;
- eliminarea discriminării de orice tip;
- recunoașterea și abordarea diversității culturale;
- dezvoltarea capacităților de interacțiune dintre copil și mediu;
- susținerea și facilitarea accesului copiilor la acțiunile comunității;
- asumarea de roluri și responsabilități în viața socială;
- implicarea copiilor în rezolvarea problemelor vieții cotidiene.

6
În contextul integrării României în Uniunea Europeană, învățământul
preșcolar are un rol important în formarea copiilor în spiritul valorilor europene
și este necesar să dezvoltăm conștiința europeană în rândul copiilor, să-i învățăm
despre valorile europene, să punem bazele unor proiecte în colaborare cu aceste
state europene și să integrăm dimensiunea europeană în activitatea noastră
curentă, participând la activități de ordin pedagogic.
Acest gen de proiect nu este nou în instituția în care funcționez, grădinița
participând la proiectul „Spring Day in Europe”, o inițiativă a Comisiei
Europene și European Schoolent, care promovează în instituțiile de învățământ
metode de învățare și dezbatere asupra Uniunii Europene.
În cadrul acestui proiect funcționează un centru activ de informare, conceput
ca un loc de întâlnire pentru cadrele didactice care doresc să lucreze împreună în
cadrul proiectelor europene, dar și ca mijloc de informare privind noile metode
de educație, prin accesarea internetului.
Rolul acestui proiect este de a asigura copiilor din grădinițe și școli
receptivitatea la valorile europene, șanse egale de afirmare, precum și implicarea
activă a instituției în viața comunității, prin realizarea unui parteneriat
permanent copii – grădiniță – părinți - comunitatea locală, prin raportare la
standardele și practicile europene.
Participarea la „ Primăvara Europeană” le oferă copiilor noștri o învățare și
comunicare deschisă, ei putând să-și exprime adevăratele lor păreri și dorințele
pentru un viitor mai bun. „Primăvara Europeană” le oferă copiilor posibilitatea
de a face acest lucru de la cea mai fragedă vârstă, obișnuindu-i pe copii cu
dezbaterea democratică.
În acest context, am desfășurat cu copiii o serie de activități cu tematică
europeană, am desfășurat acțiuni în care au fost implicate personalități locale și
am organizat festivități cu tematică interculturală. Multe din acțiunile întreprinse
împreună cu copiii sunt reflectate în fotografii care pot fi văzute pe site-ul
„Primăvara Europeană”. Iată programul de activități:

DATA ACTIVITĂȚILE MODALITĂȚI DE


PROIECTULUI REALIZARE
6.05.2008 România, o țară Discuții cu părinții
europeană invitați și cu bibliotecarul
școlii
9.05.2008 Europa, la mulți ani! Jocuri și concursuri
distractive organizate cu
școlarii cu ocazia Zilei
Europei
12.05.2008 Atracțiile Europei Vizita la Grădina
Botanică
14.05.2008 România alături de alte Realizarea colțului
țări Europei în clasă

7
19.05.2008 Așa văd eu Europa Expoziție cu lucrări ale
copiilor: desene,
construcții, proiecte 3D
20.06.2008 Să avem grijă de Europa Plantarea pomilor în
grădina școlii
5.05.2009 Învață și dezbate Întâlnirea cu consilierul
pe probleme europene
7.05.2009 Daruri ecologice pentru Aplicații practice
Europa
9.05.2009 La mulți ani, Europa! Jocuri și concursuri
distractive
12.05.2009 Salvați animalele Vizită la Grădina
Zoologică
13.05.2009 Împreună în lume Vizionare filmulețe cu
acțiunile copiilor din alte
țări; obiceiuri, costume
populare; steaguri
15.05.2009 Propunerea mea pentru Proiecte cu temă aleasă
Europa
18.05.2009 Dialog cu lumea întreagă Accesarea internetului
19.05.2009 Toți suntem copiii Întâlnire cu copiii din
Europei orfelinat

În ideea continuării acestui proiect pe parcursul anului școlar curent, am


inițiat proiectul educațional „Să descoperim Europa”, pe care îl voi prezenta în
cele ce urmează.
Am considerat ca beneficii ale acestui proiect pentru copiii preșcolari
următoarele:
- cunoașterea lumii europene;
- cunoașterea și respectarea drepturilor tuturor copiilor;
- posibilitatea de a compara reguli care guvernează diferite comunități
(reguli despre circulație, familie, învățământ, ecologie);
- cunoașterea și înțelegerea diferențelor etnice, culturale și economice;
- familiarizarea cu activități multiculturale și educative în spiritul
respectului față de diversitate;
- libertatea de a-și exprima propriile opinii;
- copiii învață să recunoască și să accepte diversitatea culturală;
- se facilitează accesul copiilor la acțiunile comunității.
Pentru a înțelege care este nivelul de cunoștințe al copiilor referitoare la
Uniunea Europeană (după activitățile pe care le-am desfășurat pe parcursul a doi
ani, copiii fiind în prezent la grupa pregătitoare) și ce doresc să afle, am recurs la
metoda KWL chart ( Know/ Want to know/ Learned).

8
Astfel, în cadrul evaluării inițiale am aflat următoarele informații necesare
derulării proiectului, iar la sfârșitul temei universale de cercetare „ Unde mă aflu
în spațiu și timp”, în cadrul evaluării sumative am constatat ce au învățat copiii:

KNOW ( ȘTIU) WANT (VREAU SĂ LEARNED (AM ÎNVĂȚAT)


ȘTIU)
- copiii știu că U.E. - Ce face U.E. pentru - U.E este preocupată de
este o familie formată copii? protejarea mediului și de
din mai multe țări; - Cum trăiesc copiii în studierea cauzelor schimbării
- cunosc drapelul U.E. alte țări? climaterice;
și drapelele altor țări; - Cum va arăta țara - preocuparea U.E. privind
- știu că țara noastră a noastră când vom fi deșeurile și reciclarea va
fost primită în U.E., mari? aduce o contribuție esențială
alături de alte țări; - Ce schimbări se vor la calitatea vieții populației;
- că trebuie să avem produce? - U.E. susține cooperarea
mai multă grijă de - Cum ne putem țărilor membre în vederea
natură, de animale; înțelege cu alți copii? înlăturării poluării (se caută
- că putem să facem - Ce învață ei? soluții pentru ca fabricile și
schimb de cunoștințe, - Ce trebuie să facă, ce mașinile să nu mai polueze);
impresii prin responsabilități au în - toți europenii vor ca apa din
intermediul celelalte țări ale U.E. lacuri, râuri, mări să fie
Internetului; copiii? curată;
- că putem colabora la - Ce drepturi au? - copiii au înțeles că au
diferite proiecte drepturi la fel ca ceilalți copii
europene. din Europa, dar și
responsabilități: ocrotirea
naturii, îngrijirea animalelor,
un comportament civilizat,
respectul pentru ceilalți;
- U.E. dorește pacea în toate
țările, dovadă că de 50 de ani
în Europa nu au existat
conflicte armate.

Plecând de la principiile de bază ale drepturilor omului, ale vieții, dreptății,


libertății, echității, în cadrul proiectului educațional „Să descoperim Europa”,
copiii preșcolari au învățat despre drepturile lor și au fost stimulați să reflecteze
și să analizeze cum sunt ele aplicate.
Printr-o paletă largă de activități: jocuri, povestiri, convorbiri, studii de caz,
întâlniri cu diferite personalități, copiii au fost inițiați în drepturile și îndatoririle

9
lor, având posibilitatea să împărtășescă și altora din experiența lor prin
intermediul Internetului.
Prin temele abordate de-a lungul proiectului am făcut cunoscute copiilor
aspecte din țările care fac parte din U.E. În acest sens, copiii au desfășurat unele
activități precum:
- au ascultat povești despre copiii din alte țări;
- au confecționat Drapelul U.E. și drapele ale țărilor membre, pe care le-au
așezat alături de drapelul României la colțul intercultural al grupei, la
„Colțul Europa”;
- au alcătuit un album cu vederi intitulat „România alături de alte țări”;
- au redat prin desene, picturi, construcții, ceea ce au înțeles despre Europa,
alcătuind o expoziție intitulată „Așa văd eu Europa”;
- au confecționat din cutii de carton locuințe cu aspect specific fiecărei țări
U.E., au așezat drapelele respective pe acestea, alăturând construcției și
câțiva „locuitori” îmbrăcați în costume specifice poporului lor;
- au plantat pomișori și plante în grădina școlii, promițând perpetuarea
acestui obicei an de an;
- au vizitat grădina zoologică și au descoperit animalele în pericol sau pe
cale de dispariție;
- au vizionat filmulețe cu acțiunile și activitățile copiilor din alte țări care
au abordat aceste teme.

Argumentul proiectului
Inițierea copiilor în spiritul valorilor democratice și al drepturilor omului
constituie unul din fundamentele educației, începând cu cea mai fragedă vârstă.
Într-o Românie, de curând parte a Uniunii Europene, cunoașterea drepturilor
copilului are semnificații aparte. Prin proiectul pe care l-am derulat cu grupa am
urmărit explicarea conceptelor utilizate, dezvoltarea unui anumit mod de a
gândi, a unei capacități de a percepe realitatea românească și internațională, a
dorinței de a întreprinde acțiuni prin care drepturile copilului să fie cunoscute și
respectate. În educația preșcolarilor, cunoșterea drepturilor copilului vizează
stimularea unui sentiment de încredere și de toleranță față de ceilalți, iar prin
conștientizarea copiilor, a mediului educațional și comunitar, asupra faptului că
sunt protejați de legi și convenții internaționale, vor fi diminuate variatele și
multiplele încălcări ale drepturilor copilului.

Scopul proiectului:
• cunoașterea și respectarea valorilor europene (drepturile copiilor,
nediscriminarea, toleranța, prietenia, securitatea, pacea).
• formarea unor comportamente civice în sprijinul acestor valori.
Obiective urmărite în cadrul proiectului educațional
- cunoașterea drepturilor copilului;

10
- cunoașterea și identificarea valorilor respectate în Uniunea Europeană;
- dezvoltarea unor atitudini favorabile luării deciziilor și exprimării
opiniilor în diferite situații;
- educarea trăsăturilor de voință și caracter prin formarea unor atitudini
pozitive față de sine și față de ceilalți;
- desfășurarea unor acțiuni în spiritul respectării drepturilor copilului în
viața școlară și în activitatea lor socială;
- dezvoltarea spiritului critic și autocritic;
- încurajarea cooperării și comunicării interpersonale;
- exprimarea propriilor opinii;
- exersarea unor comportamente în grup, respectând drepturi ale copiilor.
Grupul țintă:
• 15 copii, dintre care 2 de naționalitate greacă, un francez , un turc și
un portughez.
Beneficiari :
• Direcți: copii, colectivul grădiniței;
• Indirecți: școlile din cadrul proiectului „Spring Day”, părinți,
societatea.
Repere temporale: anul școlar 2008- 2009
Locația: grădinița și alte spații impuse de calendarul acțiunilor.
Resursele proiectului:
- resurse umane: 15 copii, 4 părinți, bibliotecara școlii, un consilier pe
probleme europene;
- resurse materiale: spațiul de învățământ din grădiniță, dotările sălii de
grupă, albume cu fotografii, 1 flip- chart, coli de hârtie, markere, lucrări
ale copiilor, 1 aparat foto, 1 aparat dvd, cd-uri și dvd-uri;
- resurse financiare: bugetul proiectului este de 700 ron, constituit din
sponsorizări; bugetul se folosește pentru: filme foto și înregistrări video,
developare și procesare fotografii, protocol pentru invitați, vizite la
gradina zoologică și la grădina botanică.
- resurse de informare: filmulețe, internet, atlas geografic, persoanele
invitate.
După desfășurarea activităților din cadrul proiectului, am verificat modul în
care și-au însușit copiii drepturile lor, aplicând metoda STAD ( Metoda învățării
pe grupe mici). Se formează perechi prin metoda „ Mâna oarbă” – fiecare copil
extrage dintr-un bol un steguleț al unei țări din Europa, apoi caută copiii care au
același steguleț și formează grupe de câte patru.
Se anunță tema: „Drepturile copilului”
Fiecare grup primește o fișă, în mijlocul fișei fiind desenat un copil. Copiii
trebuie să deseneze sau să scrie în jurul copilului care sunt drepturile copiilor
sau care cred ei că sunt aceste drepturi.
Copiii dintr-un grup lucrează folosind culori diferite.

11
Reguli:
1. Copiii din fiecare grup discută între ei timp de 2-3 minute tema. Fiecare
spune ce contribuție poate avea la realizarea temei.
2. copiii anunță rezolvarea sarcinii prin metoda „creioanele la mijloc” (când
termină, fiecare copil pune creionul la mijlocul mesei, iar când toate
creioanele sunt la mijloc înseamnă ca acel grup a terminat).
Fiecare grup realizează sarcina primită. Se analizează produsele prin „Turul
galeriei”, fiecare grup prezintă ceea ce a făcut. Sunt expuse pe un carton trei
criterii pe care celelalte grupuri trebuie să le evalueze, criterii prezentate în
următorul tabel:

Criterii Grupa 1 Grupa 2 Grupa 3 Grupa 4


1.Desenele realizate sunt
semnificative pentru tema
propusă
2. Copiii au prezentat proiectul
lor clar și explicit
3. Copiii au colaborat pentru
realizarea proiectului

Răspunsurile pozitive sunt notate cu , iar cele negative cu x.


Din fișele realizate de copii am înteles că aceștia cunosc drepturile copilului,
așadar proiectul și-a atins scopul. Pentru a verifica cunoștințele însușite de copii
despre Uniunea Europeană am aplicat următoarele procedee:
a. Harta conceptuală
b. Analiza „SWOT”
a. Harta conceptuală
Pentru a vedea dacă preșcolarii au înțeles rolul Uniunii Europene și cum
trebuie să se comporte ca „adevărați europeni”, am aplicat metoda hărții
conceptuale:
• Am anunțat tema: „Ce am învățat de la U.E.?”
• Fiecare copil primește o fișă, în mijlocul căreia este desenat
drapelul U.E.
• Reguli: fiecare copil se gândește ce a învățat din toate activitățile
desfășurate și își fixează un anumit aspect pe care să-l prezinte pe
fișă; va anunța terminarea temei prin metoda „Creioanele la
mijloc”.
• Copiii rezolvă sarcina primită.
• Fiecare copil „citește fișa”.
• Se fac aprecieri.
În general, copiii au redat, prin desen, că au învățat de la U.E.:
- să fie prieteni cu toți copiii;
- să iubească natura, animalele;

12
- să fie ecologiști;
- că au drepturi;
- că pot călători;
- să ajute pe cei aflați în dificultate;
- să planteze pomi, flori, să îngrijească parcurile.

b. analiza „SWOT”
Metoda, fiind cunoscută copiilor de la alte activități, a fost ușor aplicabilă la
tema „De ce este important că țara noastră a fost primită în U.E.?” copiii și-au
spus ideile iar eu le-am notat în tabel:

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE


- se respectă drepturile copiilor - salarii mici, nu putem călători
- putem circula în alte țări - nu cunoaștem limbi străine
- părinții noștri pot lucra în alte țări - prea puțini copii au calculator
- cunoaștem drapelele altor țări - părinții vor să plece să
- putem colabora cu copii din alte țări muncească în alte țări
- suntem apărați de război - nu toți oamenii care vin la noi
- avem Euro pe care-i putem folosi în toate în țara respectă legile din țara
țările. noastră: unii fură, mint, produc
- toți trebuie să avem grijă de animale, de accidente.
natură
- trebuie să ajutăm copiii săraci și pe cei fără
părinți
- trebuie să ajutăm bătrânii și persoanele
handicapate
- avem mai multe informații.

OPORTUNITĂȚI PERICOLE (AMENINȚĂRI)


- colaborăm cu copiii din alte țări - oamenii, copiii, nu îngrijesc
- învățăm obiceiuri și tradiții din alte țări animalele, nu îngrijesc orașul, nu
- învățăm limbi străine îi ajută pe cei săraci sau pe cei
- putem locui și învăța în alte țări bolnavi
- avem Internet la grădiniță
- putem să vedem cum lucrează copiii din
alte țări și să arătam cum lucrăm noi.
- putem colabora unii cu alții în diferite
proiecte chiar dacă suntem din țări diferite
- avem calculatoare

13
Din 15 copii prezenți, au participat activ la realizarea analizei Swot, 12
copii.
Toate activitățile desfășurate cu copiii în cadrul programului au fost descrise
în limba română și în engleză( limbile de predare în grădinița noastră), însoțite
de imagini și au fost postate pe site-ul proiectului „Primăvara Europeană”.
Astfel, copiii din alte țări pot vedea ce preocupări au copiii din România( la fel
copiii noștri cunosc lucrările altor copii), implicându-se astfel într-un adevărat
schimb intercultural.
Beneficiul acestui proiect este că am învățat - atât noi, dascălii, cât și copiii -
să fim deschiși comportamentelor democratice, să ne facem cunoscută
activitatea, să cunoaștem activitatea altor copii din țara noastră sau din alte țări.
Proiectul pe care l-am derulat a avut un impact deosebit asupra copiilor din
grădiniță, în primul rând prin utilizarea metodelor interactive, a procedeelor și
tehnicilor de lucru care le-a sporit copiilor, încrederea în forțele proprii, iar
performanțele obținute au contribuit la dezvoltarea intelectuală, morală și la
socializarea lor. Astfel, copiii au participat la actul învățării, trăind sentimentul
de responsabilitate și de implicare în ceea ce realizează, au învățat să-și impună
propriile idei și să le accepte pe-ale celorlalți, au învățat, prin cooperare, să
participe la realizarea unor proiecte, asumându-și responsabilități.

Concluzii
Grădinița este o mică societate, un loc unde se poate practica educația
europeană, un loc unde se asigură nu numai un volum important de cunoștințe,
dar se și formează mentalități moderne, deschise.
Este important ca demersul nostru, al educatorilor, să aibă continuitate pe tot
parcursul școlarității, astfel încât, peste ani, copiii noștri să fie cetățeni veritabili
ai Uniunii Europene, capabili să înțeleagă schimbările și să ia decizii înțelepte,
adaptându-și comportamentul nu numai în beneficiul propriu, dar și în cel public
și colectiv.

Bibliografie:

W. Shadish, T. Cook, L. Leviton, „Fundamentele evaluării programelor. Teorii


ale practicii”, 1995, vol. I și II
Vlăsceanu, A. Nicolau, D. Potolea, „Școala la răscruce – Schimbare și
continuitate în curriculumul învățământului obligatoriu”, Editura Polirom, 2002,
București

14