Micromediul şi macromediul de relaţii publice

al unei persoane publice sau organizaţii

P3
Mediu intern – Micromediu extern – Macromediu extern

 Pentru a putea identifica problemele de relații publice cu

care se confruntă o persoană publică sau organizație și
pentru a putea avansa soluții eficiente la aceste probleme,
este necesar să cunoaștem cei mai importanți factori din
– mediul intern
– micromediul extern
– macromediul extern
 Capacitatea de a influența starea și evoluția mediului este
mare la nivelul mediului intern, moderată la nivelul
micromediului extern și neglijabilă la nivelul macromediului
extern
 Constituenți ai mediului intern (R. Smith)
 misiunea organizației (= declarație publică privitoare la scopul fundamen-
tal pe care-l urmărește organizația în raport cu stakeholderii externi)
 viziunea organizației (= declarație publică referitoare la idealul
organizației, care-i animă, inspiră și mobilizează pe stakeholderii interni)
 principiile și valorile organizației (= însușirile fundamentale care reglează
conduita membrilor organizației)
 capabilitățile organizației (= resursele materiale și umane de care dispune
organizația în vederea atingerii scopurilor propuse)
 nivelul de performanță la care se plasează organizația (= calitatea
produselor, viabilitatea cauzelor, forța ideilor etc.)
 nișa organizației (= funcția sau rolul care diferențiază și evidențiază
organizația în ramura ei de activitate)
 vizibilitatea organizației (= cantitatea și acuratețea informațiilor de care
dispun stakeholderii cu privire la organizație)
 reputația organizației (= opinia publică manifestată față de organizație)
 Constituenți ai mediului intern
 În cazul persoanelor publice, cercetarea mediului intern
începe cu analiza CV-ului
 Mediul intern al unei persoane publice conține sinteza
competențelor sale fizice, psihice, intelectuale și morale
confirmate prin diplome, adeverințe, certificate și alte
forme de recunoaștere publică a performanțelor dovedite
 Mediul intern al unei persoane publice conține și
percepția publică despre aceasta. Percepția publică este
reflectată de materialele vehiculate în mass-media care se
referă la persoana respectivă
Constituenți ai micromediului extern (R. Smith)
 Suporterii: persoanele, grupurile informale, organizaţiile
sau comunităţile care au interese sau valori similare şi care
sunt dispuse să ajute organizaţia în realizarea obiectivelor
urmărite
 Competitorii: actorii sociali care oferă aceleaşi bunuri şi
servicii în aria de acoperire esenţială pentru organizaţie
 Adversarii sau oponenţii: actori sociali care nu acceptă
unele activităţi ale organizaţiei și amenință existenţa
organizaţiei
 Autoritățile de reglementare și control: instituțiile
publice care impun organizației respectarea unor norme
sau standarde
 Factori de micromediu
pentru clienţii din sfera politică

 instituții și autorități publice

 personalități politice
 partide politice

 grupuri de presiune
 organizații civice

 cetățeni (→ contribuabili, votanți, petenți etc.)

 Factori de micromediu
pentru clienţii din sfera economică

 acționari
 creditori
 agenții de rating
 furnizori
 distribuitori

 clienți
 Factori de micromediu
pentru clienţii din sectorul nonprofit

 donatori
 voluntari

 beneficiari
Constituenți ai macromediului extern (R. Smith)

 variabile economice
 variabile politice și juridice
 variabile sociale, demografice și de mediu
 variabile tehnologice
 Variabile economice
nivelul şi tendinţa produsului
intern
brut
rata creşterii economice
rata inflaţiei
ponderea forţei de muncă din
totalul populaţiei
rata şomajului
nivelul productivităţii muncii
nivelul şi tendinţa salariului minim
sau mediu pe economie
raportul dintre diversele ramuri
ale economiei naţionale
accesibilitatea creditului
nivelul dobânzilor practicate pe
piaţa financiară
nivelul şi tendinţa indicilor bursieri
ponderea cheltuielilor bugetare
din produsul intern brut
nivelul deficitului bugetar
tendinţa consumului populaţiei
raportul dintre moneda naţională
şi principalele valute
factorii de influenţă a exporturilor
şi importurilor
schimbarea structurală a cererii de
bunuri sau servicii
volatilitatea preţurilor
nivelul veniturilor pe diverse
categorii de populaţie
politicile monetare
politicile fiscale
organizaţiile economice
internaţionale etc.
 Variabile politice şi juridice
reglementările de la nivelul
administraţiei publice centrale şi
locale
stabilitatea politicilor fiscale
rata participării la vot
comitetele de acţiune politică
numărul, localizarea şi amploarea
protestelor publice
legile privind protecţia mediului
legislaţia antitrust
nivelul subvenţiilor
guvernamentale
reglementările privind comerţul
exterior
nivelul cheltuielilor în industria de
apărare
activităţile de lobbying
mărimea şi structura cheltuielilor
bugetare
numărul, localizarea şi gravitatea
activităţilor teroriste sau de crimă
organizată etc.
Variabile sociale, demografice şi de mediu
structura populaţiei (în funcţie de
vârstă, rasă, sex, nivel de educaţie, nivel
al veniturilor)
rata fertilităţii
practicile contraceptive
numărul naşterilor, căsătoriilor,
divorţurilor şi deceselor
numărul imigranţilor şi emigranţilor
 programele de securitate socială
 speranţa de viaţă
nivelul venitului pe cap de locuitor
 locaţiile fabricilor, magazinelor şi
furnizorilor de servicii
atitudinea generală faţă de lumea
afacerilor
stilurile de viaţă
calitatea infrastructurii rutiere şi
feroviare
încrederea în instituţiile publice şi
justiţie
atitudinile faţă de autoritate, carieră și
muncă
obiceiurile de consum
nivelul mediu de educaţie
evoluţia rolurilor de gen
atitudinile faţă de pensionare
petrecerea timpului liber
calitatea produselor şi managementul
relaţiilor cu clienţii
numărul lăcaşurilor de cult și
frecventarea serviciilor religioase
programele de conservare a resurselor
energetice, de control al poluării
calitatea aerului şi a apei
practicile de depozitare a gunoiului şi
de reciclare a deşeurilor etc.
 Variabile tehnologice
 rata de înlocuire a echipamentelor și instalațiilor
 ritmul adoptării noilor tehnologii de informare și
comunicare
 schimbări la nivelul logisticii și transportului
 amploarea transferului de activități în mediul virtual
 etc.
Surse de informare la nivelul macromediului extern
 rapoarte ale institutelor de statistică: Eurostat
(http://ec.europa.eu/eurostat), Institutul Național de
Statistică (http://www.insse.ro/cms)
 rapoarte ale analiştilor din domeniu
 mass-media economice
 asociaţii de afaceri sau profesionale
 publicațiile asociaţiilor de afaceri sau profesionale
 grupuri de discuţii online (newsgroups)
 bloguri de specialitate etc.
Surse de informare la nivelul micromediului extern
• rapoarte de cercetare ale analiştilor
• cărţi, publicații, podcast-uri economice
• media asociaţiilor de afaceri
• saiturile companiilor
• agregatoare de conţinut online
• grupuri de discuţii online
• bloguri
• reţele de socializare virtuală
• rezultate ale unor anchete
• etc.
Surse de informare la nivelul mediului intern

 surse similare celor folosite în analiza mediului

extern
 experiența directă cu clientul
 Date-cheie în analiza mediului de PR
Datele-cheie necesare în definirea problemelor și soluțiilor de PR se obțin răspunzând la
întrebări relevante pe baza surselor de informare disponibile
Exemple
 Ce factori influenţează evoluția clientului în ramura sa de activitate?
 Cum evoluează ramura de activitate şi cum poate ţine pasul clientul cu aceste schimbări?
 Care sunt tendinţele de consum?
 În ce constă afacerea clientului?
 Există afaceri emergente, produse sau tehnologii care au impact major asupra afacerii
clientului?
 Care sunt punctele tari şi punctele slabe ale concurenţilor?
 Ce acţiuni sau ale concurenţilor au impact asupra clientului?
 Care este situația de piață actuală a clientului?
 Care este identitatea organizațională a clientului?
 Ce promite clientul prin intermediul brandului?
 Este necesară sau posibilă o schimbare de identitate în cazul clientului?
 Care sunt principalele avantaje și dezavantaje concurențiale ale clientului?
etc.