INDICII STATISTICI

Introducere
Indicii statistici reprezinta un instrument de cunoastere folosit nu
numai de specialisti dar si de amatori in ale statisticii cu cea mai larga
utilizare. Patrunderea indicilor in folosinta cotidiana a omului modern se
explica partial prin faptul ca informatia furnizata de un indice statistic este
foarte concisa si usor de inteles. La aceasta se adauga si faptul ca exista
impresia ca oricine se pricepe la calcule aritmetice stie si statistica.
Problematica construirii indicilor statistici este deosebit
complexa iar posibilitatile de cunoastere oferite sunt foarte diverse.

de

In prezentul capitol se trateaza problematica metodologica privind

construirea indicilor, categoriile de indici si logica construirii acestora,
folosirea indicilor in analiza influentei factorilor asupra variatiei unei
variabile complexe, particularizarea relatiilor generale pentru indicele
valorii, indicele volumului fizic, indicele preturilor.

Definire. Tipuri de indici

Pentru descrierea si caracterizarea fenomenelor, statisticianul se
foloseste frecvent de marimi relative care sunt forma uzuala de
exprimare a indicatorilor si o importanta baza pentru fundamentarea
deciziilor economice si politice. Utilizarea frecventa a indicilor in
caracterizarea fenomenelor social economice este expresia faptului ca
reflecta modificarile intervenite si permite masurarea influentei factorilor
care au generat miscarea.
Indicii sunt marimi relative de dinamica sau de coordonare prin
parametrul carora se masoara modificarea relativa in timp sau in spatiu a
unei caracteristici observate pe o unitate statistica, pe un grup de unitati
sau pe intreaga colectivitate studiata. Mai simplu, indicele este un raport
dintre doua niveluri ale aceleiasi caracteristici inregistrate pentru doua
unitati de timp sau de spatiu.
Indicele se confunda cu marimile relative de dinamica sau de
coordonare doar daca caracteristica s-a inregistrat pentru o singura
unitate statistica (intreprindere, persoana). In acest caz, caracteristica
apare in numaratorul raportului cu nivelul analizat si in numitorul

raportului cu nivelul in perioada considerata baza de comparatie. Daca

valorile caracteristicii se refera la mai multe unitati, construirea indicilor
ridica o serie de probleme metodologice (vezi 8.3). In asemenea caz,
indicii pot fi utilizati ca metoda de analiza factoriala prin care se masoara
influenta factorilor asupra variabilei complexe studiate.
Indicii statistici ofera deci urmatoarele posibilitati de cunoastere:
a) exprima nivelul relativ a unei variabile (Y) si arata cat reprezinta nivelul
analizat fata de cel de referinta;
b) servesc ca mijloc de analiza factoriala prin care se explica variatia
unei variabile (Y) in functie de modificarile intervenite in variabile
considerate factori de influenta (X si F, de exemplu). Folosirea indicilor in
acest scop presupune ca variabila Y sa rezulte din produsul factorilor, cel
putin unul cantitativ (F) si unul calitativ (X).
Aceasta inseamna ca la nivelul fiecarei unitati la care se
inregistreaza variabilele trebuie sa existe relatia:
.
In teoria si in practica statistica se opereaza cu o mare diversitate
de indici. Principalele criterii de clasificare sunt:
Dupa natura variatiei exprimate:
indici de dinamica sau simpli indici, cand se compara nivelul
actual (notat cu 1) cu nivelul considerat baza de comparatie
(notat cu 0);
indici teritoriali se compara nivelul aceleiasi variabile
inregistrat pentru doua unitati teritoriale.
Dupa sfera de cuprindere:
indici individuali (i), cand nivelul caracteristicii se refera la un
singur element al colectivitatii. Corespunzator celor trei variabile
mentionate mai sus, se pot calcula trei indici elementari:
626b13g

(8.1)
Pornind de la relatia

, inseamna ca exista relatia:

(8.2)
La nivelul unei grupe sau pe ansamblul colectivitatii se pot calcula,
pentru o caracteristica, atatia indici individuali din cate unitati este
formata grupa sau colectivitatea.
indici de grup (I), cand in comparatie se implica nivelul
caracteristicii aferent tuturor unitatilor. Acesti indici sintetizeaza
variatia medie a caracteristicii studiate.
Corespunzator celor trei variabile mentionate se poate calcula cate
un indice de grup:

Daca intre variabile exista relatia

, iar indicii au fost
construiti cu respectarea anumitor reguli (vezi 8.3) exista relatia:
(8.3)
Indicii de grup se diferentiaza ca modalitate de calcul in functie de natura
grupei sau a colectivitatii studiate.
Daca colectivitatea este eterogena, deci cand valorile factorului
cantitativ nu pot fi insumate, indicii de grup se calculeaza ca:
indici agregati, care presupun, in vederea obtinerii nivelului
totalizator al caracteristicii, daca valorile individuale nu sunt
insumabile direct, pentru toate unitatile (agregare), folosirea unor
coeficienti care sa permita agregarea, insumarea valorilor
individuale. De exemplu, indicele cantitatilor de bunuri de consum
cumparate de o familie in luna octombrie 2003 fata de aceiasi luna
din 2002, bunuri de consum diferite (paine, incaltaminte etc) nu pot
fi insumate direct. Elementul care permite insumarea este pretul
unitar ;
indici de grup calculati ca o medie a indicilor individuali. Daca
colectivitatea este omogena, indicii de grup se pot calcula ca raport
a doua medii aritmetice.
Dupa sisemul de ponderare utilizat la construirea indicilor de
grup, se disting:
indici cu pondere constanta (vezi indicii de tip Laspeyres);

 indici cu ponderi variabile (vezi indicii de tip Paasche);

indici cu pondere ideala (vezi indicii de tip Fisher).
Dupa baza de comparatie, indicii de grup pot fi:
cu baza fixa, cand nivelul fiecarei perioade se compara cu
nivelul unei singure baze;
cu baza in lant, atunci cand compararea se realizeaza intre
doua niveluri succesive.
Alegerea uneia sau alteia din modalitatile de construire a indicilor
de grup depinde de obiectivul cunoasterii, de datele disponibile, de
posibilitatea
trecerii
de
la
modificarea
relativa
la
modificarea absoluta
, de natura unitatilor care compun colectivitatea
studiata.

Probleme metodologice privind construirea indicilor de

grup
Pe cat de clare si expresive sunt informatiile furnizate de indice, pe
atat de complexa este problema construirii indicilor de grup.
Problemele metodologice cele mai importante care se cer a fi
solutionate la construirea indicilor de grup se refera la: alegerea bazei de
comparatie, alegerea formulei de calcul, alegerea ponderilor.
Baza de comparatie trebuie sa fie un nivel al caracteristicii in raport
cu care are sens sa se determine modificarea relativa. Aceasta
inseamna sa fie un nivel care se inscrie in tendinta de evolutie, deci sa
fie un nivel normal, nu unul care se abate semnificativ de la restul
valorilor.
In practica statistica se aleg frecvent drept baza de comparatie
perioada precedenta (luna, trimestrul etc), aceiasi perioada din anul
anterior (luna, trimestrul, semestrul).
Formula de calcul se alege pornind de la datele disponibile si de la
natura unitatilor care compun colectivitatea studiata. In functie de aceste
criterii, indicii de grup se calculeaza ca indici agregati, ca o medie a
indicilor individuali, ca raport a doua medii arimetice (vezi 8.4; 8.5 si 8.6).

Sistemul de ponderare a fost si continua sa fie aspectul care face

obiectul dezbaterilor in domeniul teoriei statistice.
Ce este ponderea in cazul indicilor de grup?
Un indice de grup sintetizeaza modificarea relativa a caracteristicii
la nivelul tuturor unitatilor colectivitatii. Aceasta presupune determinarea
nivelului totalizator al caracteristicii pentru care se calculeaza indicele
pentru cele doua perioade implicate in comparatie.
Asa cum s-a mentionat, intre valorile variabilei complexe
si factorii de influenta ( si ) exista, la nivelul fiecarei unitati,
relatia:
colectivitatii:

. O relatie similara trebuie sa existe la nivelul

unde

unitati.

Indicele variabilei complexe este:

(8.4)
Relatia [9.4] exprima variatia lui y in functie de modificarile
intervenite in factorul cantitativ (f) de la
la si in factorul calitativ (x)
de la
la .
Factorul cantitativ este reprezentat de unitatile de observare
(intreprinderea, cantitatile produse sau vandute, salariul etc).
Factorul calitativ reprezinta atributele unitatilor (cifra de afaceri a
inteprinderii, pretul produsului, salariul muncitorului etc).
Daca se pune problema construirii si calcularii indicelui de grup
pentru factorul cantitativ
si / sau pentru factorul calitativ
, trebuie
examinat daca datele individuale inregistrate sunt insumabile. Daca nu
sunt insumabile direct, trebuie gasit un element care permite insumarea
(agregarea), denumit pondere.
Ponderea exprima importanta cu care intra in calculul indicilor
valorile celuilalt factor.
In cazul indicelui construit pentru factorul cantitativ, problema se
rezolva simplu daca datele individuale sunt insumabile (numar de
salariati, produse de acelasi fel etc)

(8.5)
Daca valorile nu sunt insumabile direct, factorul calitativ are rolul de
pondere si figureaza in numaratorul raportului cu aceiasi valoare.
Indicele de grup este un indice agregat.
Valorile factorului calitativ nu sunt insumabile direct. Indicele
construit pentru astfel de variabila foloseste drept pondere factorul
calitativ, si se prezinta tot ca un indice agregat.
Teoretic, factorul care joaca rolul de pondere poate figura in
numaratorul si in numitorul indicelui cu nivelul actual (1) sau cu cel din
perioada considerata baza de comparatie (0).
In decursul timpului s-au propus diferite sisteme de ponderare:
a) Sistemul de ponderare propus de Laspeyres in 1864, presupune
ca la construirea indicelui de grup al unui factor, ponderile sa figureze cu
nivelul din perioada de baza.
Pornind de la relatia (8.4),

si

vor fi:

si

(8.6)

Folosind aceiasi pondere la construirea celor doi indici factoriali, nu

se verifica relatia de sistem

respectiv,

(8.7)
Indicii de grup de tip Laspeyres calculati pe baza termenilor unei
serii cronologice, sunt indici cu baza fixa si ponderi constante,
comparabile.

b) Sistemul de ponderare propus de Paasche (1874) presupune

utilizarea ponderilor cu nivelul din perioada curenta. Indicii celor doi
factori (variabile factoriale se prezinta astfel:

si

(8.8)

Nici in acest caz produsul indicilor factorilor nu este egal cu indicele

variabilei complexe:

, respectiv

(8.9)

Raspunsul la intrebarea Care din cele doua tipuri de indici

masoara mai corect variatia intervenita in variabila 'x' sau 'f '? este greu
de dat. Aceasta datorita faptului ca oricare are avantaje dar si
dezavantaje in raport cu celalalt tip.
In practica statistica se prefera de cele mai multe ori indicele de tip
Laspeyres, optiune determinata de faptul ca determinarea lui reclama
numai cunoasterea nivelului din perioada curenta pentru caracteristica
pentru care se calculeaza (x1 sau f1).
c) Sistemul de ponderare propus de Fisher porneste de la unele limite
ale indicilor de tip Laspeyres (invechirea ponderii) si Paasche (nu
conduce la o serie de indici comparabili) si de la faptul ca nici unul nu
satisface cerinta de sistem:
.
El propune ca indicele variabilei calitative (X) si a variabilei
cantitative (F) sa se calculeze ca o medie geometrica a indicelui de tip
Laspeyres si de tip Paasche:

(8.10)
si

(8.11)

Indicele Fisher satisface cerinta de sistem si valorile lui se

incadreaza in intervalul de variatie a valorilor indicelui Laspeyres si
Paasche.
In practica statistica acest indice nu sintetizeaza in mod curent, in
principal datorita informatiilor reclamate presupune cunoasterea
valorilor actuale pentru x1 si f1.
Desigur, indicii calculati dupa cele trei variante de ponderare nu
conduc la aceleasi rezultate datorita ponderilor diferite utilizate.
In decursul timpului s-au propus si alte modalitati de alegere a
ponderilor in vederea construirii indicilor de grup.
Indicii de grup, calcularea carora se bazeaza pe suma produselor
factorilor (xi si fi) poarta denumirea de indici agregati (vezi relatiile 8.6
8.8).
Particularizam aceste relatii generale de calcul a indicilor de grup
pentru indicelevalorii
indicele preturilor

, pentru indicele volumului fizic

i pentru

Indicele valorii masoara variatia valorii productiei, desfacerilor,

exporturilor etc. Daca se calculeaza pentru o singura unitate (produs,
marfa etc) se determina indiceleindividual

(8.12)
iar daca se determina pentru un grup de unitati, se calculeaza indicele
de grup

(8.13)
Indicele valorii masoara variatia relativa a valorii sub influenta
modifcarilor intervenite in volumul fizic (q), care este factorul cantitativ si
in nivelul pretului (p) care este factorul calitativ.
Daca intereseaza modificarea absoluta a valorii
diferenta dintre numaratorul si numitorul indicelui.

, se face

(8.14)
Indicele volumului fizic masoara variatia relativa a cantitatilor (q).

. indicele individual:
. indicele de grup este un indice de tip Laspeyres, deci preturile se
folosesc ca ponderi cu nivelul din perioada de baza
.

(8.15)
Numaratorul raportului reprezinta o valoare ipotetica cat ar fi fost
valoarea in perioada curenta daca nu s-ar fi modificat preturile.
Modificarea absoluta a valorii numai datorita modificarilor
intervenite in volumul fizic
, se calculeaza ca diferenta dintre
numaratorul si numitorul indicelui:
(8.16)
Indicele preturilor masoara variatia relativa a preturilor (p).
indicele individual

indicele de grup se construieste ca regula, aplicand sistemul de

ponderare propus de Paasche.

(8.17)
Modificarea absoluta
preturilor
este:

valorii

numai

pe

seama

variatiei

(8.18)
Observatie: Indicele volumului fizic se calculeaza intotdeauna ca un
indice de
un sistem

tip

Laspeyres. Daca
si trebuie sa constituie
, atunci indicele preturilor trebuie sa fie un indice de

tip Paasche [8.17]. Daca indicele preturilor se calculeaza ca un indice

independent, acesta poate fi construit si dupa regula propusa de
Laspeyres (vezi indicele preturilor de consum).
In practica statistica se calculeaza, pe baza datelor inregistrate,
indicele valorii si indicele volumului fizic. Indicele preturilor nu se
calculeaza explicit ci ca un raport dintre indicele valorii si indicele
volumului fizic de tip Laspeyres

Indici de grup calculati ca o medie a indicilor individuali

Determinarea indicilor agregati de tip Laspeyres sau de tip
Paasche presupune cunoasterea unor agregate ipotetice
,
pentru care, de regula, nu se dispune de date pentru fiecare element
(unitate).
Asa cum s-a mentionat, statistica apeleaza, in vederea determinarii
diferitilor indicatori, la toate datele disponibile care raspund scopului
cunoasterii. De cele mai multe ori se cunoaste nivelul variabilei complexe
pentru cele doua perioade

Din diferite inregistrari special organizate (anchete statistice) se

obtin date (valori) pentru factorul cantitativ din cele doua perioade (f 0 si
f1). Pe baza acestor valori se calculeaza indicele individuali i f pentru
fiecare element.
Indicele de grup este o medie a indicilor individuali. Forma mediei
se alege in functie de datele disponibile.
* In cazul indicelui de grup al factorului cantitativ, forma agregata se
transforma intr-un indice calculat ca o medie aritmetica a indicilor
individuali.

Inlocuind in relatia indicelui agregat, f 1 cu expresia '

' rezulta:

(8.19)

Particularizand aceasta relatie la indicele volumului fizic se obtine:

(8.20)
Ca regula, indicele de grup al factorului cantitativ se calculeaza ca
o medie aritmetica a indicilor individuali, unde ponderea este
reprezentata de structura pe elemente a valorilor variabilei complexe din
perioada de baza

Exemplificam calculul indicilor de grup ca o medie a indicilor

individuali pe baza datelor privind volumul valoric al desfacerilor unui
agent economic.
Tabelul
nr. 8.1
Valoarea
desfacerilor
(mil.lei)

Modificarea
volumului
fizic in 2003 /
2002
(%)

Marfa

x 2002

x 2003

(%)

(%)

(%)

200

220

+5

440,
0

105,
0

104,8

1500

1530

-2

102,
0

98,0

104,7

300

350

+10

TOTAL

2000

2100

116,7 110,0 106,1

-

Pentru fiecare marfa (element) se poate calcula cate un indice

(individual) care masoara variatia relativa privind valoarea (i v), volumul
fizic (iq) si preturile (ip).
In cazul marfii, o obtinem:

Nu cunoastem cantitatile vandute in cele doua perioade. Dar

modificarea procentuala este ritmul (R), care se obtine scazand 100 din
indice:

se deduce din relatia de sistem:

, deci

Pentru celelalte doua marfuri, indicii sunt prezentati in tabelul nr.

9.1, coloana 4 6.
Indicele de grup privind valoarea desfacerilor se calculeaza ca un
indice agregat.

ceea ce inseamna ca valoarea desfacerilor a crescut cu 5% sau de 1,05

ori, respectiv cu 100 milioane lei, pe seama modificarii cantitatilor
vandute si a preturilor.
milioane lei

In cazul indicelui agregat privind volumul fizic nu se cunoaste

numaratorul (q0 p0) si, ca atare, se va aplica indicele mediei aritmetice.

Interpretare: Datorita cresterii numai a cantitatilor vandute, valoarea

desfacerilor trebuie sa fie cu 0,5% mai mare decat in perioada de baza.
Cresterea absoluta a valorii desfacerilor pe seama acestui factor
trebuie sa fie de 10 milioane lei.
milioane lei.
Daca intereseaza variatia preturilor marfurilor vandute de acest
agent economic se determina indicele preturilor pornind de la relatia de
sistem:

Interpretare: Preturile marfurilor vandute au fost in medie cu 4,5% mai

mari decat in luna X 2002 sau valoarea desfacerilor trebuie sa creasca
numai datorita cresterii preturilor cu 4,5%, respectiv cu 90 milioane lei.
milioane lei.

In cazul indicelui factorului calitativ, forma agregata se

transforma intr-un indice calculat ca o medie armonica a indicilor
individuali:

Daca
expresia

se

inlocuieste

in

relatia

indicelui

agregat

rezulta:

(8.21)
Particularizarea acestei relatii la indicele preturilor conduce la:

cu

(8.22)
Din relatiile (8.19) si (8.22) rezulta faptul ca indicele factorului
cantitativ se calculeaza folosind drept pondere valoarea fenomenului
complex din perioada de baza, iar indicele factorului calitativ se
construieste pe baza valorilor variabilei complexe din perioada curenta.
Se procedeaza astfel daca indicele preturilor se incadreaza intr-un
sistem de genul
.
Daca indicele preturilor se calculeaza ca un indice independent,
deci fara incadrarea lui intr-un sistem de indici, acesta se determina
dupa regula Laspeyres, deci ca o medie aritmetica a indicilor individuali:

(8.23)
Asa se procedeaza, de exemplu, in cazul indicelui preturilor de
consum, care masoara variatia relativa a preturilor in ipoteza in care
marfurile si serviciile de consum cumparate de populatie nu s-au
modificat fata de perioada de baza.
Exemplificam calculul indicelui preturilor de consum pe baza
datelor unui agent economic care comercializeaza doua marfuri.
Tabelul nr. 8.2
Volumul vanzarilor

Modificarea

(mil lei)

preturilor in

X 2002

X 2003

Marfa

X 2003 /
X 2004
(%)

400

480

+12

100

110

-2

Total

500

590

Pentru fiecare marfa in parte se poate analiza, pe baza indicilor

individuali, modificarea relativa intervenita in volumul desfacerilor,
in
preturile si in cantitatile vandute. Daca intereseaza modificarea relativa a
preturilor la nivelul agentului economic se calculeaza indicele de grup.

Deci, preturile celor doua marfuri au crescut in medie de 1,089 ori

sau cu 8,9%. Din sporul total al volumului vanzarilor de 90 milioane lei,
48,19 milioane lei este efectul cresteriipreturilor.

Indicii de grup calculati ca raport a doua medii

In practica se opereaza frecvent cu indicatori care au caracter de
medie. Astfel de indicatori sunt de exemplu: salariul mediu, pretul mediu,
rata medie de rentabilitate etc. Variatia relativa a unor astfel de indicatori
se caracterizeaza prin intermediul indicilor calculati ca un raport a doua
medii aritmetice.
Asa cum se cunoaste, nivelul mediei

depinde de valorile

individuale din care se calculeaza

si de structura colectivitatii
respectiv de frecventa relativa cu care apar valorile .

Indicele calculat ca raport a doua medii evidentiaza variatia relativa

in timp a mediei in perioada curenta fata de perioada de baza.

(8.24)
Un astfel de indice exprima variatia mediei sub influenta a doi
factori:
modificarea
inregistrate

factorului
;

calitativ

la

nivelul

fiecarei

unitati

 modificarea structurii colectivitatii

Salariul mediu din economie , de exemplu, poate creste daca cresc

salariile salariatiilor, dar si daca aceste salarii raman neschimbate insa
creste proportia salariatilor care au avut salarii mai mari in perioada de
baza.
Indicele raportului a doua medii in care toti factorii de influenta
implicati
sunt
variabili,
poarta
denumirea
de indice
cu
structura variabila

Modificarea absoluta a mediei sub influenta tuturor factorilor care

apar in relatia de calcul se obtine ca diferenta dintre numaratorul si
numitorul indicelui.

(8.25)
Indicii de grup corespunzatori factorilor de influenta incadrati intr-un
sistem se construiesc dupa doua reguli diferite:
Indicele factorului calitativ (x) este un indice de tip Paasche,
deci ponderile sunt cele din perioada curenta.

(8.26)
Acest indice masoara care ar fi fost variatia relativa a mediei daca
s-ar fi modificat numai valorile caracteristicii la nivelul unitatilor si
structura colectivitatii ar fi fost cea din perioada curenta. Este indicele
mediei cu structura fixa
.
Variatia absoluta a mediei sub influenta factorului x, se determina
dupa relatia:

(8.27)

 Indicele factorului cantitativ

se calculeaza ca indice de tip
Laspeyres. Exprima care ar fi fost variatia relativa a mediei daca sar fi modificat numai structura colectivitatii (indicele variatiei
structurii).

(8.28)
Modificarea absoluta a mediei datorata influentei factorului de
structura se calculeaza prin relatia:

(8.29)
Intre indicii de grup, respectiv
corespunzatoare exista relatiile:

intre

modificarile

absolute

(8.30)
respectiv:
(8.31)
Exemplificam posibilitatile de cunoastere oferite de indicii calculati
ca raport a doua medii pe baza datelor pentru doi agenti economici din
aceiasi ramura de activitate.
Tabelul nr.
8.3
Agent
econo
-mic

Fondul salarii

Numarul salariati

Salariul (Si, mil

de (mil lei)

de (pers)

mediu lei)

X
2002

2003

2002

2003

2002

X
2003

(mil lei)
7

30

54

10

12

3,000

4,500

36

80

130

20

26

4,000

5,000

104

110

184

30

38

3,667

4,842

140

Total

Salariul mediu este raportul dintre fondul de salarii (FS) si numarul

de salariati.
La nivelul fiecarui agent economic salariul mediu

se obtine

prin impartirea fondului de salarii

la numarul salariatilor (i).
Rezultatele sunt prezentate in tabelul nr. 8.3 col. 5 si 6.
La nivelul celor doi agenti economici, salariul mediu rezulta din
expresia:

deoarece
milioane lei
milioane lei
Salariul mediu a crescut de 1,32 ori, respectiv cu 32,0%.

ori sau +32,0%

In marime absoluta, salariul mediu a sporit cu 1175 mii lei / salariat.
mii lei
Cresterea salariului mediu la nivelul celor doi agenti economici cu
32,0%, respectiv cu 1175 mii lei, se poate analiza in functie de
modificarile intervenite in salariul mediu la nivelul fiecarui agent

economic

si

in

structurasalariatilor

functie

de

mutatiile

care

au

avut

loc

in

Indicele salariului mediu cu structura variabila:

ori

Indicele salariului mediu cu structura fixa:

ori sau 131,4%

Interpretare: Salariul mediu pe total ar fi sporit cu 314% daca s-ar fi
modificat numai salariul mediu la nivelul fiecarui agent economic.
Modificarea absoluta determinata de influenta acestui factor este de
+1158 mii lei.

mii lei

Indicele salariului mediu a variatiei structurii:

ori sau 100,5%

mii lei
Interpretare: Salariul mediu pe total trebuia sa scada cu 2,4% daca s-ar
fi modificat numai structura salariatilor, iar salariile la nivelul fiecarui
agent economic ar fi ramas la nivelul lunii X 2002.
Influenta pozitiva a variatiei structurii asupra salariului mediu se
explica prin faptul ca a crescut importanta agentului B, de la 66,7% la
68,4%, in totalul salariatilor.

de la 66,7% in X 2002 la 68,4% in X 2003, agent economic la care

salariul mediu este mai mare. Deci salariile mai mari intra cu o pondere
mai mare in calculul mediei.

Descompunerea variatiei unei variabile complexe pe

factori de influenta prin metoda indicilor
Masurarea influentei factorilor asupra modificarii unei variabile
complexe reprezinta o functie de cunoastere importanta a indicilor.
Astfel, daca vrem sa cunoastem influenta volumului fizic (q) si a preturilor
(p) asupra variatiei valorii productiei (v) sau influenta numarului
salariatilor (T) si a salariilor (S) asupra modificarii fondului de salarii (FS)
sau influenta cantitatilor produse (q) si a costului unitar (c) asupra
costului total (C), se poate recurge la metoda indicilor, ca instrument de
separare si cuantificare a acestor influente. In fiecare din exemplele
mentionate, variabila complexa este egala cu produsul factorilor de
influenta.
Variatia variabilei complexe si influenta factorilor pot fi calculate si
analizate in marimi relative si in marimi absolute. Descompunerea
variatiei relative pe factori de influenta presupune descompunerea
indicelui variabilei complexe in produsul indicilor factorilor. Aceasta
descompunere este denumita descompunere geometrica.
Descompunerea variatiei in marimi absolute presupune separarea
modificarii absolute a variabilei complexe in suma modificarilor absolute
induse de factorii de influenta. Separarea pe factori a variatiei in marimi
absolute este denumita descompunere aritmetica sau analitica.
Metodele cele mai folosite de descompunere a variatiei unei variabile
complexe pe factori de influenta sunt:
metoda substitutiei in lant (MSL)
metoda influentelor izolate ale factorilor (MIIF) sau metoda
restului nedescompus (MRN).
Metoda substitutiei in lant presupune o anumita succesiune in
modificarea factorilor, si anume:
mai intai se modifica factorul cantitativ (se substituie
toti ceilalti factori raman la nivelul din perioada de baza;

cu

),

 un factor odata substituit, se implica in determinarea influentei

celorlalti factori cu nivelul din perioada curenta.
ultimul factor care se modifica (se substituie) este cel calitativ.
Presupunand ca factorii se substituie in lant, inseamna ca indicii
factorilor se construiesc cu ponderi diferite, iar indicele variabilei
complexe este egal cu produsul indicilor factorilor. Corespunzator,
modificarea absoluta a variabilei complexe este egala cu suma
modificarilor absolute determinate de factorii cuprinsi in analiza.
Daca intre valorile inregistrate pentru variabila complexa (y i) si
factorii de influenta (xi si fi) exista relatia yi=xifi, influenta factorilor dupa
procedeul subsituirii in lant se calculeaza conform relatiilor:
Influenta factorului cantitativ (f) asupra modificarii variabilei
complexe (yi):

(8.32)
Modificarea absoluta pe seama factorului cantitativ rezulta din
relatia:
(8.33)

Influenta factorului calitativ (x):

(8.34)
Modificarea absoluta pe seama influentei factorului calitativ:
(8.35)
Construirea indicilor factorilor cu ponderi diferite se concretizeaza
in faptul ca se verifica relatia de sistem:

(8.36)
respectiv:

(8.37)
Pentru ilustrarea acestei metode pornim de la datele din tabelul nr.
8.3 si ne propunem sa calculam inluenta factorilor asupra modificarii
fondului de salarii (FS) in X 2003 fata de X 2002.
Factorii de influenta care pot fi implicati in aceasta analiza sunt,
conform datelor din tabelul nr. 8.3, numarul de salariati, (factorul calitativ,
Ti) si salariul mediu

Modificarea fondului de salarii:

ori sau 67,3%

Fondul de salarii a sporit cu 67,3%, ceea ce inseamna +74
milioane lei, in marime absoluta.
milioane lei

Influenta numarului salariatilor:

ori sau 127,3%

si:
milioane lei
Daca ar fi crescut numai numarul salariatilor, fondul de salarii
trebuia sa fie mai mare cu 27,3%, respectiv cu 30 milioane lei.

Influenta modificarii salariului mediu:

ori sau 131,4%

si:
milioane lei

Cresterea salariului mediu a determinat sporirea salariului mediu

cu 31,4%, ceea ce reprezinta in marime absoluta un spor de 44 milioane
lei.
Metoda influentelor izolate ale factorilor (MIIF) sau metoda restului
nedescompus(MRN) presupune ca fiecare factor actioneaza
independent. Aceasta inseamna ca influenta fiecarui factor se calculeaza
pornind de la presupunerea ca toti ceilalti factori raman la nivelul
perioadei de baza.
Indicii factoriali si modificarile absolute antrenate de fiecare factor
se calculeaza pornind de la regula propusa de Laspeyres.
Procedand astfel, produsul indicilor factoriali si, corespunzator,
suma modificarilor absolute nu este egala cu modificarea totala a
variabilei complexe. Ca atare, o parte din variatia variabilei complexe nu
se atribuie factorilor, parte denumita rest nedescompus.
Aplicarea acestui procedeu presupune parcurgerea a doua etape:
in prima etapa se calculeaza influentele izolate ale factorilor. Se
construiesc indici factoriali sau se determina modificarile
absolute folosind aceiasi regula de alegere a ponderilor
(Paasche);
in a doua etapa se repartizeaza modificarea variabilei complexe
determinata de modificarea concomitenta a factorilor (rest
nedescompus).
Utilizarea acestui procedeu presupune, in cazul in care se implica
doi factori de influenta, determinarea a trei indici, respectiv a trei
modificari absolute:

Influenta izolata a factorului cantitativ:

(8.39)
respectiv:
(8.40)

Influenta izolata a factorului calitativ:

(8.41)
respectiv:
(8.42)
Influenta modificarii
nedescompus):

concomitente

factorilor

(restul

(8.43)
respectiv:
(8.44)
Intre indicele variabilei complexe si indicii factoriali exista relatia:
(8.45)
iar intre modificarile absolute se verifica relatia:
(8.46)
Asa cum s-a mentionat, specific metodei indicilor este faptul ca
variatia variabilei complexe se descompune in totalitate pe factorii de
influenta implicati in analiza. In situatia a doi factori de influenta, restul
nedescompus trebuie repartizat pe cei doi factori de influenta.
In legatura cu proportia in care se repartizeaza restul
nedescompus pe factori de influenta, exista urmatoarele posibilitati:
sa se atribuie integral unui singur factor, caz in care se ajunge
la procedeul substitutiei in lant;
sa se repartizeze in mod egal pe factorii de influenta;
sa se repartizeze in functie de ponderea influentei izolate a
fiecarui factor in suma influentelor izolate ale factorilor, varianta
pentru care se opteaza cel mai frecvent in practica. Proportia in
care se repartizeaza restul nedescompus pe cei doi factori de
influenta

se calculeaza astfel:

(8.47)
si:

(8.48)
Influenta totala a fiecarui factor asupra variatiei variabilei complexe
se determina pe baza relatiilor:
(8.49)
si:
(8.50)
Desigur, fiecare din cele doua metode de descompunere are o
serie de avantaje si limite. Dezavantajele se amplifica in cazul ambelor
procedee, odata cu cresterea numarului factorilor de influenta. In cazul
MSL este necesar sa se separe factorii de influenta dupa natura lor, iar in
cazul MIIF creste numarul resturilor nedescompuse care trebuie
repartizate pe factori de influenta.
Ilustram aplicarea MIIF pornind de la datele din tabelul nr. 8.3.

Modificarea fondului de salarii:

ori sau 167,3%

si:
milioane lei

Influenta izolata a modificarii numarului salariatilor:

ori sau 127,3%

si:

milioane lei

Influenta izolata a modificarii salariului mediu:

ori sau 131,8%

Tabelul nr. 8.4
Agent
economic

(mil lei)

(mil lei)

(pers)

(pers)

(mil lei)

(mil)

(pers)

(mil lei)

3,0

4,5

10

12

45

+1,5

+2

3,0

4,0

5,0

20

26

100

+1,0

+6

6,0

Total

30

38

145

9,0

milioane lei
- Influenta modificarii concomitente a factorilor:

ori sau 99,7%

si:
milioane lei
sau:
mil
lei
Cota parte din restul nedescompus care se atribuie influentei
numarului salariatilor:

Cota parte din restul nedescompus care se atribuie influentei

salariului mediu :

Influenta factorilor asupra modificarii fondului de salarii este :

Influenta numarului salariatilor :

milioane lei

Influenta salariului mediu :

milioane lei

Deci, cresterea fondului de salariu cu 67,3%, respectiv cu 74

milioane a fost determinata in proportie de 53,8% de sporirea salariilor
medii la nivelul agentilor economici si in proportie de 46,2% de cresterea
numarului salariatilor.

Serii cronologice de indici statistici

Caracterizarea evolutiei unui indicator in timp se bazeaza pe
analiza seriilor cronologice. Serii cronologice se construiesc nu numai
pentru indicatori absoluti ci si pentru indicatori relativi, pentru indici.
Construirea unei serii cronologice pentru indicii individuali nu ridica
probleme deosebite. Singurul aspect ce trebuie rezolvat se refera la
alegerea bazei de comparatie, care poate fi aceeasi pentru intreaga
serie (au baza fixa) sau diferita la fiecare indice (cu baza in lant). Pentru
factorul x, de exemplu, seria de indici se obtine din relatia :

cu baza fixa :

(8.51)

cu baza in lant :

(8.52)
Construirea de serii pentru indicii de grup agregati (valorile
observate ale factorilor nu sunt direct insumabile) trebuie solutionata
problema ponderii.
Daca toti indicii care compun seria au aceeasi pondere se dispune
de o serie de medii cu ponderi constante. Daca ponderea difera de la un
indice la altul se dispune de o serie de indici cu ponderi variabile.
Din combinarea bazei de comparatie cu ponderea utilizata se pot
construi patru tipuri de serii cronologice de indici de grup.
a) Serii de indici cu baza fixa si cu ponderi constante :

, respectiv

(8.53)

De regula, astfel de serii de indici se construiesc in practica pentru

volumul fizic.

Dupa aceasta regula se construieste si indicele preturilor de

consum (
precedent.

), baza de comparatie fiind luna decembrie din anul

b) Serii de indici cu baza in lant si ponderi constante :

, respectiv

(8.54)

Astfel de serii de indici se construiesc in practica pentru

caracterizarea dinamicii volumului fizic si al preturilor in luna curenta fata
de luna precedenta.
De exemplu, in cazul indicelui preturilor de consum seria de indici
este :

Produsul indicilor cu baza in lant si cu ponderi constante care

compun seria conduce la un indice cu baza fixa (
Aceasta proprietate a indicilor sta la baza inlantuirii indicilor.

).

c) Serii de indici cu baza in lant si ponderi variabile:

, respectiv

(8.55)

Produsul indicilor unei astfel de serii nu conduce la un indice cu

baza fixa.
d) Serii de indici cu baza fixa si cu ponderi variabile :

, respectiv

(8.56)

Asemenea serii se construiesc pentru indicii preturilor utilizati la

deflatarea agregatelor valorice de productie (productia industriala,
produsul intern brut etc).

Cuvinte cheie
- Indice = indice statistic
- Indice individual = indice elementar
- Indice de grup = indice sintetic
- Indice al factorului cantitativ
- Indice al factorului calitativ
- Indice al variabilei complexe
- Indice de grup agregat
- Indice de grup calculat ca o medie a indicilor individuali

- Indice de grup calculat ca raport de medii

- Indicele valorii
- Indicele preturilor
- Indicele volumului fizic
- Indice de tip Laspeyres
- Indice de tip Paasche
- Indice de tip Fisher
- Indici cu baza fixa
- Indici cu baza in lant = indici cu baza mobila
- Metoda subtituirii in lant
- Metoda influentelor izolate ale factorilor = metoda restului
nedescompus
- Serie cronologica de indici
- Indici de grup cu ponderi constante
- Indici de grup cu ponderi variabile

Intrebari de control
1. Ce este un indice statistic ?
2. Prin ce se deosebeste un indice de grup de unul individual ?
3. Care este deosebirea dintre un indice de grup de tip Laspeyres si
de tip Paasche ?
4. De ce se opteaza in practica statistica, de cele mai multe ori, pentru
indicele Laspeyres ?
5. Cand se verifica relatia :

6. Cum se calculeaza si cand se aplica in practica indicele de tip

Fisher ?

7. Indicele de grup al volumului fizic se determina ca o medie

aritmetica sau ca o medie armonica a indicilor individuali ?
8. Cum se aleg ponderile la construirea sistemului de indici calculati
ca raport a doua medii ?
9. In ce consta metoda substituirii in lant in masurarea influentei
factorilor asupra variatiei unei variabile complexe ?
10. De ce ramane in cazul metodei influentelor izolate o parte
nedescompusa din variatia variabilei complexe ?
11. Cum se repartizeaza pe factori de influenta restul nedescompus in
cazul metodei influentelor izolate ?
12. Cand produsul unei serii cronologice de indici cu baza in lant este
egal cu indicele cu baza fixa ?

Bibliografie
1. Biji E., Wagner P., Lilea E., Petcu N., Vatui V. Statistica, Editura
Didactica si Pedagogica, Bucuresti, 1999, p. 322 - 372
2. Korka M., Begu L., Tusa E. Bazele statisticii pentru economisti,
Editura Tribuna Economica, Bucuresti, 2002, p. 197 - 222