Academia de Studii Economice

Facultatea de Cibernetica, Statistica si Informatica

Economica

Indicii statistici. Indici agregați

CSIE an II

Lector univ.dr. Simona APOSTU

Departamentul de Statistica si Econometrie
simona.apostu@csie.ase.ro
0744693655

06.10.2020
1
 INDICI STATISTICI
Indicii se calculează ca raport între două valori ale aceluiaşi indicator,
deci sunt mărimi relative, adimensionale.
Variaţia fenomenului complex studiat se descompune integral pe factorii
înregistraţi care pot fi clasificaţi în:
•factori cantitativi (extensivi) (fi) care apar ca unităţi ale colectivităţii,
deci pot fi consideraţi frecvenţe de apariţie. Exemplu: număr de salariaţi, cantităţi de
produse.
•factori calitativi (intensivi) (xi) care apar sub formă de caracteristici
ale unităţilor statistice. Exemplu: preţurile de vânzare ale produselor, costurile produselor,
salariul mediu. Acest tip de factori apar ca mărimi relative de intensitate rezultate din raportul între o
variabilă complexă (yi) şi factorul cantitativ (fi). 2
 INDICI STATISTICI
 Dupa modalitatea de calcul:
 Indici relativi i,I

 Indici absoluti Δ

 Dupa forma lor:

 Indici individuali i

 Indici de grup (agregati) I

3
 Indicii individuali
Indicele individual exprimă variaţia relativă la nivelul unei singure
unităţi de observare şi se va nota cu “i”. Se calculează ca indici simpli
folosind datele înregistrate pentru fiecare variabilă la nivelul unităţii de
observare. Dacă y este fenomenul complex determinat de factorul
calitativ x şi factorul cantitativ f, deci y = x*f, se obţin următorii indici
individuali:

Variaţia relativă la nivelul indicilor individuali se verifică prin relaţia:

adică indicele variabilei complexe este egal cu produsul indicilor

individuali ai celor 2 factori.
 Indicii de grup
Indicii de grup (I) se calculează la nivelul unei grupe sau pe întregul ansamblu şi
exprimă variaţia medie relativă a fenomenului studiat. Indicele de grup nu este o
sumă a indicilor individuali, ci o medie aritmetică sau armonică a acestora. Indicii de
grup la nivelul întregului ansamblu se pot calcula sub formă de indici agregaţi sub
formă de medie sau sub formă de raport a două medii.
Pentru variabila complexă y = x f, indicele de grup va fi dat de relaţia:

Pentru indicii de grup ai celor două variabile se va folosi tot un indice agregat în
care, succesiv, fiecare factor este considerat variabil, iar celălalt pondere:

5
 Indicele Laspeyres
1) Sistemul de ponderare Laspeyres foloseşte ponderile din perioada de
bază
pentru factorul cantitativ
pentru factorul calitativ

În teoria şi practica statistică, se apreciază că numai indicele factorului

cantitativ se poate calcula după sistemul Laspeyres. Indicele unei
caracteristici calitative de tip Laspeyres se consideră că nu este
semnificativ, din punct de vedere economic, deoarece nu ţine seama de
variaţia produsă în structura colectivităţii.
6
 Indicele Paasche

2) Un alt sistem de ponderare este cel al lui Paasche, în care ponderile

utilizate sunt cele din perioada curentă:
pentru factorul cantitativ
pentru factorul calitativ

În teoria şi practica statistică, se apreciază că doar indicele factorului

calitativ este bine să fie calculat după sistemul Paasche.

7
 Modificarea absoluta

 Modificarea absolută a fenomenului y (notată ) este:

 Modificarea absolută a fenomenului y datorată influenţei

factorului cantitativ f (notată ) este:

 Modificarea absolută a fenomenului y datorată influenţei

factorului calitativ x (notată ) este:

8
 Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali
În practică, este foarte greu să se calculeze un agregat virtual ce nu se
regăseşte în actele contabile. În acest sens se utilizează următorul
artificiu (în cazul sistemului de ponderare Laspeyres)

În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Laspeyres, se ajunge la:

- calculul unei medii aritmetice a indicilor individuali;
- utilizarea ponderilor din perioada de bază
9
 Indicii agregaţi calculaţi ca medie a
indicilor individuali
În cazul sistemului de ponderare Paasche vom avea:

În concluzie, utilizând un sistem de ponderare Paasche, se ajunge la:

calculul unei medii armonice a indicilor individuali;
utilizarea ponderilor din perioada curentă.

10
 Indicii agregaţi calculaţi ca raport a două
medii
Dacă până acum s-a folosit pentru agregare utilizarea unor construcţii ce
agregă nişte rezultate individuale, în această situaţie se vor utiliza
construcţii ce înglobează (sintetizează) informaţia.
Să presupunem că avem un fenomen s (de exemplu: salariu, preţ, durata
zilei de lucru, etc.) pentru care cunoaştem valori la nivel individual. Prin
procedee cunoscute (indicatorii tendinţei centrale) putem calcula nivelul
mediu al fenomenului s:

11
 Indicii agregaţi calculaţi ca raport a două
medii
Dacă ţinem cont de faptul că mărimile relative de structură (ponderile)
variabilei n sunt:

Rezultă, astfel, indicele agregat calculat ca raport a două medii:

12
 Metode de analiză factorială

 Metoda substituţiei în lanţ sau a înlănţuirilor succesive

– pentru cazul în care se manifestă multiplicativ relaţia între
factori
– pentru cazul în care avem indici agregaţi calculaţi ca raport a
două medii
 Metoda restului nedescompus

13